BluePink BluePink
XHost
Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink
  • FCONTACT
  • Search in this site
    PREZENTA

     

    This site reflects my jewish religious belief, after a deep researching, and is thiae part of the two big PROJECTS:

    1. "Tikkun Olam" or "Repairing the World"

    תיקון עוגם

    and:

    2. "BECAUSE WE CARE OF YOU"

    Osea 4:6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă.

     

    CONDITII OBLIGATORII DE MENTIONAT:

     

    D-zeul nostru, auto-intitulat si D-zeul evreilor este plin de maretie si slava, nefiind aservit (supus) legilor pe care chiar EL le genereaza, LEGEA fiind definita ca fiind MANA DREAPTA a lui D-zeu. Ratiunea noastra este obligata sa accepte acest PRINCIPIU JUDAIC care nu trebuie demonstrat in fata ratiunii omenesti. D-ZEU ESTE SFANT SI SUNTEM INVITATI DE EL CA SI NOI OAMENII SA FIM SFINTI DUPA MODELUL LUI. ASTFEL CA, D-ZEU NU POATE PACATUI SI ARE SOLUTIA CORECTA PENTRU MANTUIREA OMULUI, FARA A SAVARSI UN PACAT, DECI FARA SA UCIDA PE UN PRESUPUS FIU NEVINOVAT AL LUI PENTRU A DISTRUGE MOARTEA SPIRITUALA A OMULUI ( DUPA FALSUL PRINCIPIU CRESTIN: ''PRIN MOARTE PE MOARTE CALCAND". LA D-ZEU, SCOPUL NU SCUZA MILJOACELE FOLOSITE PENTRU ATINGEREA ACESTUI SCOP. Pur si simplu RATIUNEA OMENEASCA trebuie sa se supuna ''orbeste" acestui PRINCIPIU JUDAIC, sa devina IN FATA LUI D-ZEU "orb (CA SA NU MOARA - Exod 20:33) , mut, surd si olog in FATA lui D-zeu, TREBUIE SA DEVINA MORT (CA SA NU MOARA spiritual - Exod 20:33), NEFUNCTIONAL IN FATA LUI D-zeu, pentru ca, numai asa poate deveni prieten cu
    D-zeu. ESTE O CONDITIE DURA PENTRU RATIUNEA OMENEASCA, DAR ESTE SINGURA CALE DE A FI ACCEPTAT DE D-zeu IN CALITATE DE PRIETEN (NU DE DUSMAN) IN FATA LUI D-zeu, UNDE SPIRITUL omului SE POATE ADAPA DIN APA VIE CE CURGE DIN IZVORUL APELOR VII =EL, D-zeu (Psalm 110:7). Deci, in FATA lui D-zeu este obligatoriu sa-ti dezafectezi RATIUNEA, ca si cand cineva ti-a zdrobit capul, si in locul lui a ramas spiritul tau viu care continua sa comunice cu D-zeu, neinhibat de ratiunea ta, intr-un limbaj necontrolat de mintea, de capul pe care simti ca nu-l mai ai fiindca cineva (MESIAH = perechea din spatiul spiritual a fiecarui om din spatiul fizic, material = domnul (fiecare om isi are propiul lui SPIRIT =propiul lui domn (Psalm 110:1) = SUFLAREA de VIATA venita din D-zeu in fiecare om (Genesa 2:7) ti-a zdrobit (Psalm 110:6) capul cel cel BUN (mintea cea BUNA = CALCAIUL de sprijin al SPIRITULUI) impreuna cu CAPUL cel RAU = CAPUL SARPELUI (Genesa 3:15) din mintea ta (deoarece cele doua CAPETE nu pot fi zdrobite decat impreuna), data la moarte pe durata intalnirii cu D-zeu. Din acest motiv CAPUL cel BUN =MINTEA cea BUNA trebuie sa accepte zdrobirea, moartea (Isaia 53) pentru a fi zdrobit CAPUL SARPELUI), urmand ca dupa aceasta INTALNIRE, SPIRITUL omului sa bea din PARAUL de APA VIE si din nou (Psalm 110.7) sa-si "ridice CAPUL" fiindca D-zeu ii daruieste omului un NOU CAP = o NOUA MINTE = o NOUA RATIUNE plina de bucurie, fericire, pace si maretie, unde minea cea rea, gandurile cele rele dispar fara urma. NUMAI asa D-zeu accepta reintoarcerea omului in EDEN, in FATA lui D-zeu., de unde a fost alungat fiindca s-a infratit cu CAPUL de SARPE sperand ca in acest fel va fi egal cu D-zeu (Genesa 3:5). In acele momente ale INTALNIRII cu D-zeu prin miscarile rapide ale limbii din gura ta care are rolul TOIAGULUI cu care MOISE scotea apa din stanca, esti pus in situatia lui Moise care, a scos prima data apa din stanca, lovind cu toiagul stanca, dupa CUNOSTINTA pe care o primise de la D-zeu. Ratiunea lui Moise a fost blocata deoarece aceasta l-ar fi descurajat pe Moise sa mai loveasca cu toiagul o stanca arida, asteptand cu speranta ca din stanca lovita sa iasa apa. Ratiunea nu ar fi putut intelege acest lucru, si deciziile ei arogante ar fi impiedicat acel proces. La fel si noi, atunci cand venim in FATA lui D-zeu, trebuie ca, fara participare ratiunii noastre intr-un mod activ, trebuie ca sa lovim cu limba gurii noastre, cu toiagul limbii din gura noastra, sa lovim STANCA necunoscuta din fata noastra, sa murmuram cu limba din gura noastra, o cantitate cat mai mare de informatie neinteleasa de ratiunea omeneasca, adresata lui D-zeu pe care-L simtim in fata noastra, sa "debitam" cu viteza cat mai mare un sir de sunete soptite ca intr-un ritual shamanic, cuvinte neintelese de mintea noastra catre D-zeu, pana ce simtim ca din NECUNOSCUTUL ce sta in fata noastra incepe sa izvorasca primele picaturi de apa vie =suflarea de VITA din D-zeeu (Genesa 2:7) ce ne racoreste si ne invioreaza sufletul (Psalm 110:7) si corpul nostru, iar din acel moment vom sti singuri ce sa facem in continuare. cu o si mai mare determinare, simtind ca din D-zeu vin catre noi izvoarele din apa vietii, D-zeu este chiar in fata noastra, ne aude si ne intelege, chiar daca ratiunea noastra sau ratiunea altui om (care nu are voie sa fie martor la acest eveniment) nu ar intelege nimic din sunetele noastre, doar poate ca ar intelege numai starea de determinare, disperare cu care emitem, soptim cu buzele noastre ca arse de un taciune aprins (Isaia 6:7) aceasta INFORMATIE NEINTELEASA catre D-zeu, in
    NECUNOSCUT. Putem practica aceasta INTALNIRE cu D-zeu chir "in timpul mersului" (Psalm 110:7) in timp ce executam orice actiune zilnica, oridecateori simtim ca este necesar sa facem acest lucru, intrerupand pentru numai cateva fractiuni de secunda sau secunde acea actiune, da impresia ca nici nu am intrerupt-o din cauza duratei extrem de mici cat dureaza aceasta INTALNIRE cu D-zeu si adapare din APA VIETII si fara ca cineva cu care am discuta sa-si dea seama de aceasta INTRERUPERE. Putand aplica aceasta CUNOSTINTA = procedura simpla ce poate fi copiata si inteleasa prin puterea exemplului si de un copil mic care nu stie sa vorbeasca (Ieremia 31:34), devenim mult mai puternici si mai increzatori in orice situatie care alta data parea disperata, fara iesire, fara rezolvare. BARUCH HASHEM!!!!

    Ce este APA VIE ce CURGE din D-zeu = IZVORUL APELOR VII, este SUFLAREA de VIATA pe c are D-zeu o daruieste omului in anumite situatii (Genesa 2:7).

    Izgonit din EDEN, omul a fost aruncat intr-o lume in care LEGEA a doua a TERMODINAMICII constata ca toate procesele statice (aflate intr-un sitem inchis, deci fara schimb de ordine sau energie cu exteriorul) evoluiaza in timp de la ordine la dezordine, si nu invers. Astfel ca, lasand un trabant undeva in cam izolat, nicioidata nu se transforma intr-un mercedes ci se degradeaza permanent. Dar, acelasi trabant daca-l plasezi intr-un sistem dinamic in care exista surse exterioare de ordine (exemplu, oameni capabili, materiale si energia necesara) aceste surse pot transforma trabantul in mercedes. Spunem ca exista un transfer de ordine = neg-entropie de la surse la trabant. Intre ordine si energie exista o relatie de proportionalitate. Pentru ca un om (o anumita sursa de ordine) sa
    poata ordona un sistem are nevoie sa consume niste energie pozitiva, sau, in mod echivalent sa GENEREZE ENERGIE NEGATIVA, adica trebuie sa fie o sursa de ENERGIE NEGATIVA = APA VIE (TERMENUL NEGATIV are o semnificatie pur matematica). Spatiul SPIRITUAL se gaseste in spatiul ENERGIILOR NEGATIVE. Orice masina termica foloseste un PROCES TERMIC prin care face schimb de energie dintr-un mediu cald ce are temperatura absoluta T(cald) si intr-un mediu RECE ce are temperatura absoluta T(rece) , si are randamentul r= 1- T(rece)/T(cald). Termodinamica ne spune ca, daca putem construi o masina termica avand mediul cald in spatiul nostru al energiilor absolut pozitive (cu temperaturi absolut pozitve) iar mediul rece in spatiul de Energie absolut negative, deci cu temperaturi absolute absolut negative, randamentul unei astfel de masini termice este supraunitar, fiind deci generator de energie, deci de substanta care este tot o forma de energie stocata. D-zeu este un IZVOR de APA VIE = ORDINE = ENERGIE NEGATIVA in relatia cu OMUL creat de D-zeu. In RELATIA cu D-zeu, omul dvine parte al acelui PROCES TERMIC prin care primeste acea CANTITATE de ORDINE care VINDECA orice BOALA, si ordoneaza pe om cu noi structuri benefice pe care nu le avea inainte. Dar omul a fost izgomit din RELATIE cu D-zeu si nu va fi reprimit inapoi langa EL pana nu va elimina motivul pentru care a fost izgonit, pana ce nu va elimina RATIUNEA REA=GANDURILE RELE din RATIUNEA BUNA a omului creata de D-zeu.


    Omul este creat de D-zeu cu dubla identitate SPIRIT-RATIUNE avand "contact termic" perfect intre cele doua parti, formand impreuna o masina termica ideala cu randament unitar sau chiar supraunitar, cu o viata continua fara sfarsit.. Aceasta stare fericita de lucru a durat pana in momentul in care SARPELE din EDEN a introdus GANDURU RELE= RATIUNE REA in RATIUNEA umana, ca un "nisip" aruncat in angrenajul unei masini termice, distrugand contactul termic dintre RATATIUNEA BUNA a omului CREAT de D-zeu si SPIRITUL omului suflat de D-zeu in om. De atunci randamentul masinii termice SPIRIT-RATIUNE a scazut mult, starea omului a evoluat spre degradare, spre moarte. DISTRUGEREA RATIUNII RELE intrata in RATIUNEA BUNA a omului se face numai prin darea la moarte a RATIUNII BUNE a omului ca jertfa adusa lui D-zeu pentru impacare, cu promisiunea ca D-zeu ofera omului o alta ratiune BUNA necontaminata de RATIUNEA REA = GANDURILE RELE ale Sarpelui.
    Deci, omul a fost creat de catre D-zeu mai intai ca RATIUNE BUNA = EUL BUN al omului si apoi ca SPIRIT = SUFLARE de VIATA turnat (suflat Genesa 2:7) direct din MARELE SPIRIT al lui D-zeu. Ratiunea UMANA urma sa aiba rolul de (Exod 3:5) "INCALTAMINTEA" de protectie a SPIRITULUI OMULUI in demersul lui prin SPATIUL MATERIAL unde urma sa fie expatriat din cauza pacatului primordial ce urma sa fie savarsit, rolul de MAGAR de carausie-transport, (Genesa 49:11) rolul de CAINE de paza si protectie a SPIRITULUI OMULUI in deplasarea lui prin spatiul MATERIAL, impotriva altor SPIRITE care i-ar fi dorit raul, ar fi vrut sa-l atace, ranindu-l sau sa-i modifice STRUCTURA creata de D-zeu. Chiar si D-zeu, atunci cand a modificat structura omului, mai intai a indus (Genesa 2:21) "UN SOMN ADANC" asupra RATIUNII omului, pentru a putea face operatia aceasta fara a rani RATIUNEA = CAINELE de PAZA pentru SPIRITUL OMULUI care s-ar fi impotrivit la aceasta modificare. Acest caine de paza nu trebuie sa doarma pentru a nu se aplica proverbul cunoscut: " SOMNUL RATIUNII NASTE MONSTRII" deoarece este mult atenuat rolul de CAINE de protectie si PAZA a omului impotriva altor SPIRITE RELE ce vor sa atace SPIRITUL omului. Dar, este FOARTE IMPORTANT ca, in FATA lui D-zeu acest caine trebuie adormit, dezactivat, SPIRITUL NOSTRU trebuie sa se descalte- sa "scoata incaltamintea din picioare" fiindca in ACEST LOC DAR NUMAI AICI nu mai este nevoie de aceasta incaltaminte de protectie, de acest CAINE de PAZA, de acest MAGAR de carausie, ce trebuie legat (Genesa 49:11), magarul, in anumite situatii jucand si rolul de CAINE de PAZA = magarul lui Balac (am vazut recent un video-clip cu o lupta intre un magar si o haita de caini castigata de copita magarului) "caci LOCUL pe care calci este un pamant sfant" ( Exod 3:5). La intalnirea din Eden dintre SPIRITUL omului si SPIRITUL SARPELUI, RATIUNEA= CAINELE de PAZA pentru SPIRITUL OMULUI a fost neutralizata= adormita de SARPE prin intermediul unor "CANTECE" si "POEZII" frumos ritmate ("veti fi ca D-zeu"Genesa 3:5) dar care erau otravitoare prin continutul lor ce indemna omul la revolta impotriva lui D-zeu. Astfel Spiritul Sarpelui a indus in RATIUNEA omului = EUL BUN al omului o alta RATIUNE OTRAVITOARE= RATIUNEA SARPELUI= SAMANTA SARPELUI = EUL RAU al omului. Pentru a elimina aceasta ratiune otravitoare = samanta Sarpelui si a salva RATIUNEA BUNA a OMULUI - SMANTA FEMEII creata de D-zeu si perpetuata mai tarziude la o generatie la alta prin intermediul FEMEII, D-zeu a pus (Genesa 3:15) VRASMASIE (intre EUL BUN si EUL RAU al omului, stricand alianta dintre SAMANTA SARPELUI si SAMANTA FEMEII inselate de SARPE. Astfel, de abia atunci omul a cunoscut CALVARUL generat de prezenta activa a CUNOASTERII BINELUI = SAMANTA FEMEII si a CUNOASTERII RAULUI = Samanta Sarpelui din mintea lui
    care (Genesa 4:7) indemna EUL BUN al omului sa faca RAUL, urmand ca EUL BUN al omului sa se opuna cu toata puterea lui. Aceasta VRASMASIE indusa de D-zeu in MINTEA omului apare la intalnirea dintre om = CAIN si D-zeu. (Genesa 4:7) deoarece OMUL= CAIN nu a inteles mesajul lui D-zeu privitor la JERTFA ce trebuia adusa de om la intalnirea lui cu D-zeu pentru a neutrealiza EUL RAU din MINTEA lui desi omul nu avea nici o putere de a actiona in mod direct impotriva acestui EU RAU, motiv pentru care era umilit si paralizat de gandul neputintei. Aceasta jertfa indicata (Genesa 3:15, Psalm 110:6) de D-eu este ca RATIUNEA BUNA a omului sa-si ZDROBEASCA CALCAIUL= MINTEA prin orice metoda (BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS) care este CALCAIUL= FUNDAMENTUL de EXISTENTA atat pentru EUL BUN al omului cat si CALCAIUL=FUNDAMENTUL de EXISTENTA a EULUI RAU=GANDURILOR RELE din MINTEA=CAPUL omului. In acest fel, atat EUL BUN al omului este ucis, isi da viata de buna voie (Isaia 53) avand promisiunea unei renasteri imediat dupa intalnirea cu D-zeu (Isaia 53: 10), Psalm 110:7, cand din nou "isi ridica capul" coborat din moarte) dar si EUL RAU din mintea omului este ucis. Deoarece, dupa un anumit timp pericolul de CONTAMINARE DIN NOU a mintii omului este mare, este necesar venirea periodica a omului in FATA lui D-zeu insotit de JERTFA indicata de D-zeu, intr-un ritual sacru, periodic ce are loc in CEL de-al TRELEA TEMPLU construit in constiinta fiecarui om.
    Astazi, cand cunostintele si potentialul de distrugere a omului creste permanent punand in grav pericol poporul evreu, solutia imblanzirii si reeducarii omului direct de catre D-zeu prin metoda mentionata ramane singura solutie viabila, indiferent de nationalitate, evreu sau neevreu. Putem spune ca a venit in lume SPIRITUL lui SHILO (Genesa 49:10) cand toate popoarele vor fi infratite cu "poporul lui IUDA" al carui "toiag de carmuire" va fi preluat chiar de catre D-zeu care va conduce in PACE toate popoarele, indiferent de nationalitate, nu in umilinta ci in BUCURIE, FERICIRE, PROSPERITATE, PACE. Baruch HaShem!!!!.

    KIPPA ce acopera, ascunde capul (mintea) omului creat in carne, simbolizeaza dezactivarea mintii = ratiunii = CUNOASTERII BINELUI si RAULUI=EUL BUN al omului =capului omului=mintea ( fruntea) omului = dezactivarea gandurilor BUNE ale omului in Fata lui D-zeu prin BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS care duce in mod automat si la dezactivarea gandurilor RELE = autoblocarea constienta a fluxului de sange ce alimenteaza portiunea de creer responsabila de producerea acestor ganduri (pentru ca astfel si GANDURILE RELE ce profaneaza pe D-zeu sa fie DEZACTIVATE, deoarece se hranesc din aceeasi sursa comuna =sangele omului ce este pompat prin acea portiune de creer responsabila de producerea acestor ganduri). Nu este greu de inteles ca omul poate sa-si controleze in mod constient fluxul de sange care alimenteaza diferite portiuni din creer, care sunt responsabile de producerea unor ganduri diferite in urma unor activitati cerebrale URGENTE care necesita un flux de sange bogat pentru o buna activitate cerebrala) si invers redirectionarea acestui flux de sange pe o linie sanguina care sa impiedice ajungerea sangelui in cantitatile necesare prin creer si deci alimentand cu sange a conexiunilor nervoase din fiecare din aceste portiuni specifice din creer. De exemplu, atunci cand omul isi prune sa rezolve cat mai bine o problema urgenta, atunci isi concentreaza majoritatea fluxului de sange catre acea portiune de creer responsabila cu activitatea neuronala-conexiunile nervoase, alimentand astfel cu substantele si energia necesara activarii acestui proces cerebral. In mod similar, omul poate sa stopeze anumite ganduri BUNE generate de activitatea unei anumite portiuni din creer prin diminuarea fluxului de sange. Aceasta modalitate de control constient este foarte greu de facut si uneori chiar imposibil in cazul gandurilor RELE care sunt foarte greu de controlat fiind produse de o activitate iesita de sub controlul constientului. Dar este suficient sa controlam GANDURILE BUNE, sa le dam la moarte pe aceasta cale deoarece atunci, in mod automat nici portiunile deteriorate (zonele deteriorate) din creer responsabile de aceste GANDURI RELE nu mai primesc fluxul de sange necesar activitatii lor, fiind foarte apropiate de zonele BUNE pe care le paraziteaza, le "fura" din fluxul de sange. Astfel si GANDURILE RELE sunt date la moarte simultan cu gandurile BUNE. Acest lucru devine strict necesar deoarece GANDURILE RELE profaneaza, strapung pe D-zeu.
    EL, D-zeu (Genesa 3:15 ) a separat si a pus VRASMASIE intre GANDURILE BUNE = SAMANTA FEMEII si GANDURILE RELE= Samanta Sarpelui. Astfel in om s-a produs o bipolarizatie facand ca omul sa nu mai fie impacat cu el insusi si nici cu D-zeu. Stingerea acestei vrasmasaii sintre Gandurile BUNE si CELOE RELE ce aduce pacea mentala mult dorita se pote realiza prin darea la moarte a GANDURILOR BUNE, fapt ce implica si exterminarea GANDURILOR RELE din mintea omului. Orice structura materiala este dublata de o structura spirituala "in oglinda" cele doua formand o suprastructura avand atat componente materiale cat si componente spirituale care se "replicheaza una pe alta similara replicarii genetice a codului genetic animal sau vegetal. Dar, dupa replicare, fiecare din acestea pot genera noi structuri perechi, in oglinda. Astfel, darea la moarte a GANDURILOR BUNE si a GANDURILOR RELE in timpul intalnirii cu D-zeu conduce la darea simultana la moarte si a SPIRITULUI BUN si a Spiritului RAU care sunt componentele spirituale asociate celor doua tipuri de GANDURI (Isaia 53:9): Groapa* Lui = a GANDULUI BUN a fost pusă între cei răi (intre gropile GANDURILOR RELE) , şi mormântul Lui = mormantul SPIRITULUI GANDULUI BUN, la un loc (simultan) cu cel bogat = spiritul GANDURILOR RELE), măcar că nu săvârşise nicio nelegiuire şi nu se găsise niciun vicleşug** în gura Lui. Asa cum (in spatiul geometric) groapa este localizata in jos iar mormantul este localizat deasupra gropii (in sus), similar (in spatiul energiilor), SPIRITUL GANDULUI BUN (structura spirituala) este localizata pe nivele de energie absolut negative "sub" nivelele de energie absolut pozitive unde este plasata structura materiala. Conform studiilor facute de mine, lumea spirituala este localizata pe nivele de energie absolut negative in timp ce lumea materiala este localizata pe nivele de energie absolut pozitive. Desigur ca un observator din lumea spirituala considera ca lumea lui este cea de referinta deci este localizata pe nivele de energie absolut pozitiva iar lumea materiala pe nivele de energie absolut negative.
    Dar aceasta moarte are loc pentru D-zeu ("Doamne ia-mi sufletul" zice profetul Ilie) si in PREZENTA lui D-zeu care este D-zeul VIETII nu al mortii. Din acest motiv D-zeu GENEREAZA pentru om un nou GAND material VIU si un nou SPIRIT VIU in schimbul celor doi morti daruiti LUI de catre om) generand "un pamant nou (o structura materiala noua) si "un CER nou (o structura spirituala noua) pe care o daruieste omului in locul darului cedat de catre om lui D-zeu.

    Si activitatea spirituala este dat la moarte simultan cu activitatea materiala, deoarece in lipsa totala a activitatii mentale, activitatea spirituala inceata de asemenea, facand ca D-zeu sa daruiasca omului un nou gand si un nou SPIRIT (un pamant nou si un CER nou) in schimbul darului adus de om , un GAND BUN mort si un Spirit BUN MORT. De asemenea, activitatea mentala, constienta fiind blocata in timpul intalnirii, a rugaciunii catre D-zeu nu mai suntem hartuiti de intrebari bizare de genul; "Cui ma adresez?, ma asculta cineva?, si multe ganduri de tot felul care paraziteaza activitatea noastra in rugacine catre D-zeu, atenuind pana la disparitie a credintei in D-zeu, strict necesara pentru ca noi sa fim ascultati in RUGACIUNE de catre D-zeu, sa ne putem apropia gradual, in pasi marunti pe masura ce ne dam la moarte GANDURILE NOASTRE cele BUNE = EUL nostru cel BUN (fapt ce atrage in mod automat si moartea EULUI nostru cel rau=Gandurile noastre rele ce sunt indreptate chiar si impotriva lui D-zeu). Aduse suficient de mult de aproape de D-zeu = IZVORUL APELOR VII, acolo unde (Exod 3:5) totul devine curat, sfant, fara eroare, fara pacat, vindecat de orice eroare sau boala, Gandurile BUNE devin si mai BUNE iar Gandurile Rele devin Ganduri Bune, Spiritul BUN devine un SPIRIT si mai BUN, iar SPIRITUL RAU devine un SPIRIT BUN.....
    Astfel ca, imediat dupa aceasta intalnire D-zeu ne determina sa ridicam din nou capul (Psalm 110:7) daruindu-ne noi GANDURI BUNE de PACE, BUCURIE, FERICIRE si LUMINA SPIRITUALA. Desigur ca limbajul de comunicare in rugaciune cu D-zeu in acest caz nu poate fi un limbaj conventional, invatat de mintea noastra (acum dezactivata) ci intr-un limbaj spontan, al muntilor, al copacilor din campie, al naturii, ganguritul copilului abia nascut... In aceasta situatie, pentru a transmite o cantitate cat mai mare de informatii lui D-zeu cu neparticiparea mintii omuluinlui este de indicat sa transmitem aceasta informatie catre D-zeu,simultan prin mai multe canale de comunicare, pe care le enumeram in ordinea eficientei lor:
    1) Prin intermediul sunetelor si soaptelor noastre folosind buzele noastre, parca atinse de un taciune aprins in foc, si necontrolate de mintea noastra data la moarte in acele momente.
    2) Prin intermediul mimicii fetei noastre ce se schimonoseste in mod variabil de durere in fata lui D-zeu, transmitand intreaga durere fizica si mai ales cea mentala a fiintei noastre catre D-zeu.

    3) Prin intermediul balansarii capului nostru cu o frevventa, amplitudine si faza variabila cu care modulam intreaga informatie transmisa care D-zeu. Pe cat posibil, ochii nostrii trebuiesc inchisi in aceasta situatie. Desigur ca nu putem inchide ochii sau sa efectuam alte actiuni vizibile atunci cand ne rugam in acest fel fiind prinsi intr-o convorbire foarte importanta, "tet a tet" si cand ajutorul lui D-zeu este esential atunci.
    4) Prin intermediul balansarii corpului nostru in fata si in spate cu o amplitudine variabila, frecventa variabila si faza variabila cu care modulam intreaga informatie transmisa in mod spontan lui D-zeu, si fara participarea mintii noastre data la moarte in acele momente.
    Toate aceste actiuni, chiar daca la inceput sunt intelese de mintea noastra, dupa un timp devin niste automatisme necontrolate de mintea noastra. Aici trebuie mentionat ca fiecare om in functie de experientele lui acumulate de-a lungul propiilor lui intalniri cu D-zeu isi formeaza propiile automatisme cele mai eficiente, necontrolate de mintea lui pentru o comunicare cat mai eficienta cu D-zeu, cu o viteza cat mai mare si intr-un timp cat mai scurt, deoarece pericolul ca mintea noastra sa se trezeasca in timpul intalnirii cu D-zeu este foarte mare si trebuie minimalizat la maxim cu scurtarea la maxim a fiecarei intalniri cu D-zeu.
    In aceasta situatie spunem ca am intrat in NOUL LEGAMANT IUDAIC, cand mintea omului nu mai are un rol activ in actul CUNOASTERII lui D-zeu (Ieremia 31:34).

    Si imparatul Saul a avut experiente de intalnire cu D-zeu, devenind un alt om (cu o noua minte) dupa ce a renuntat la mintea lui cea veche pe care a dat-o la moarte (1 Samuel 10:6,7). Dar Samuel nu a stiut sa-l avertizeze pe Saul de pericolul ce-l paste, daca mintea lui nu intelege sa se dea la moarte in Fata lui D-zeu la fiecare astfel de intalnire, pe rol de jertfa adusa la intalnirea cu D-zeu. Din acest motiv, mintea lui Saul a sfarsit prin a fi grav lovita la aceste intalniri cu D-zeu, Saul cazand intr-o depresie profunda, avand tendinte ucigase ca si Cain care nu stia nici el ce jertfa trebuie adusa la intalnirea cu D-zeu. Abel a adus o jertfa care zadarnicea intanirea cu D-zeu, (asa cum mielul pascal din Egipt a impiedicat pe D-zeu sa intre in casa care adusese jertfa lui Abel), fapt placut lui D-zeu fiindca Abel nu era pregatit sa intalneasca pe D-zeu, si i s-ar fi intamplat la fel ca lui Cain daca se intalnea cu D-zeu. Din acest motiv Abel nu primeste protectia lui D-zeu, protectie care se obtine numai la intalnirea cu D-zeu, dar Cain, care s-a intanit cu D-zeu o primeste desi nu o merita.


    Apa VIE ce CURGE din D-zeu = IZVORUL APELOR VII (Ieremia 2:13; 17:13) pe care fiecare din noi o bem (Psalm 110:7) numai si numai in momentul intalnirii cu D-zeu, este NEPRIHANIREA, PUTEREA, MANTUIREA si BIRUINTA noastra, este FERICIREA, BUCURIA, PACEA si PROTECTIA in FIECARE MOMENT a VIETII noastre, pentru a nu ni se intampla ceva rau.

    DAR, pentru a putea bea din APA VIE ce CURGE din D-zeu = IZVORUL APELOR VII este strict necesar sa avem permisiunea de a ne intoarce in EDEN si a ne reintalni cu D-zeu, cel care ne-a izgonit de la FATA lui din EDEN fiindca in mintea omului s-au deschis ochii EULUI NOSTRU BIPOLAR, deci s-a nascut atunci EUL nostru bipolar, ca o comuniune dintre EUL BUN al omului = CUNOASTEREA BINELUI = Samanta Femeii =GANDURILE BUNE ale FEMEII venite de la D-zeu (ganduri care existau inainte de pacat in mintea omului Genesa 3:2,3) si CUNOASTERII RAULUI = Capul Sarpelui= Gandurile RELE ale Sarpelui (imprimate in Mintea omului la intalnirea cu Sarpele edenic) cu gandul de a complota impotriva a tot ce este bine si bun, si deci impotriva lui D-zeu (Genesa 3:4,5), cu gandul luciferic de a nu se lasa mai jos decat D-zeu , de a fi ca D-zeu in sensul de a avea ca si D-zeu "Toata puterea in Cer si pe PAMANT".
    Omul nu este reprimit in Eden daca are aceeasi stare BIPOLARA ca atunci cand a fost izgonit din Eden, cand EUL omului se mentine ca o comuniune bipolara dintre Samanta Femeii+EUL BUN al omului si Capul Sarpelui = GANDURILE RELE din MINTEA omului = EUL RAU al omului care, impreuna sunt uniti in aspiratia luciferica, periculoasa a sarpelui ce aduce instabilitate intregului Univers creat de D-zeu, sa fie "ca D-zeu" (Genesa 3:5), in sensul sa aiba "toata puterea in Cer si pe Pamant" ca si D-zeu prin cunoasterea mentala. The minde knowlege is power; omul nu are voie sa cunoasca mental pe D-zeu, sa vada cu ochii mintii pe D-zeu, de unde consecinta ( Exod 33:20): "Nu poate omul sa Ma vada si sa traiasca";Acest principiu enuntat chiar de D-zeu are mai multe laturi de intelegere; 1) omul are voie sa-l vada numai SPIRITUAL pe D-zeu, cu ochii spirituali. 2) Pentru ca omul sa-l poata vedea pe D-zeu cu ochii spiritului sau, trebuie sa-si acopere ochii mintii (Exod 3:6), sa-si dezactiveze, sa-si dea la moarte mentalul sau).
    Numai atunci, dupa ce Samanta Femeii din mintea omului = EUL BUN al omului va zdrobi (Genesa 3:15) Capul Sarpelui din MINTEA omului, numai atunci omul reprezentat de SPIRITUL lui = SUFLAREA de VIATA suflata direct din D-zeu in om si pentru om de catre D-zeu, va fi reprimit cu BINE in EDEN, in FATA lui D-zeu pentru a bea (Psalm 110:7) din PARAUL de APA VIE ce curge din D-zeu = IZVORUL APELOR VII, de a manca din fructul VIETII VESNICE (Genesa 3:22).
    Pentru ca omul sa poata atinge acest deziderat, deci pentru a distruge aceasta BI-POLARITATE din mintea omului, imediat dupa pacatul edenic, D-zeu a pus VRASMASIE (Genesa 3:15) intre EUL BUN al omului = Samanta femeii = GANDURILE BUNE din MINTEA omului venite de la D-zeu si samanta sarpelui= Gandurile rele din mintea omului venite din CAPUL SARPELUI ce paraziteaza mintea omului. Aceasta VRASMASIE a instalat in mintea omului un mediu toxic, otravitor din cauza lipsei permanenta de pace generata de lupta continua, obositoare, fara incetare, (ce distorsioneaza fata omului (Genesa 4:6,7)) dintre gandurile BUNE si Gandurile Rele din mintea omului. In aceste conditii D-zeu porunceste omului sa invinga gandurile rele (Genesa 4:6,7).
    Acest mediu toxic din mintea omului devine incompatibil cu viata pentru SPIRITUL omului = SULAREA de VIATA din D-zeu (Geneza 2:7) omul redevenind mort spiritual, redevenind un animal inteligent. Mediul toxic din mintea omului era transferat si in exterior, in Eden, distrugand pacea si armonia din EDEN, motiv pentru care omul a fost alungat din Eden pana in momentul in care omul va invata METODA = CUNOSTINTA (Isaia 53:11) prin care EUL BUN (al omului) = SAMANTA FEMEII = GANDURILE BUNE (venite de la D-zeu) din MINTEA omului poate zdrobi CAPUL SARPELUI = GANDURILE RELE din MINTEA omului (Genesa 3:15), pentru a restabili pacea mentala strict necesara acceptarii din nou a omului in EDENUL in care omul aspira sa reintre si sa se REINTALNEASCA cu D-zeu. Aceasta METODA = CUNOSTINTA o putem intelege in primul rand din PRINCIPIUL FUNDAMENTAL enuntat chiar de D-zeu in Exod 33:20 : "Nu poate omul sa Ma vada si sa traiasca"; Aceasta formulare este echivalenta cu: "Ma poate vedea omul numai daca acest om va muri in FATA MEA". Altfel zis, ca sa ne putem intalni cu D-zeu, sa-l vedem si sa avem protectia lui D-zeu, sa nu ni se intample nimic rau, trebuie ca EUL nostru BUN sa accepte propia moartea, asemanator unui miel nevinovat se da la moarte (Isaia 53) pe durata intalnirii cu D-zeu, pe durata in care SPIRITUL omului avand rolul de MARE PREOT al omului = SUFLAREA de VIATA din D-zeu se intalneste cu D-zeu. De asemenea din Isaia 53 rezulta ca GANDURILE BUNE pot ucide GANDURILE RELE din mintea omului numai prin darea la moarte a GANDURILOR BUNE = EUL BUN al omului = CALCAIUL de sprijin al SPIRITULUI care accepta zdrobirea propie pe rol de JERTFA MIELULUI nevinovat care accepta moartea pentru ca numai asa poate zdrobi CAPUL SARPELUI. Astfel, intelegem ca GANDURILE RELE si CAPUL de SARPE din mintea omului nu au capacitatile proprii necesare pentru a-si auto-sustine viata ci traiesc prin parazitarea GANDURILOR BUNE din mintea omului =EUL BUN al omului, dupa modelul unui virus, murind imediat dupa ce moare GAZDA pe care o paraziteaza = EUL BUN al omului = GANDURILE BUNE din MINTEA omului. De aici rezulta solutia salvatoare pentru om: Deci GAZDA = EUL BUN al omului = "CALCAIUL" din MINTEA omului care ZDROBESTE CAPUL SARPELUI trebuie sa accepte sa fie zdrobit, adica sa se dea la moarte pe durata scurta de timp in care se intalneste cu D-zeu, pentru ca in acest fel sa ZDROBEASCA si CAPUL de SARPE din MINTEA omului (Genesa 3:15) si sa faca astfel posibil acceptarea omului in FATA lui D-zeu.
    Este foarte important sa intelegem ca EUL BUN = Gandurile BUNE din MINTEA omului nu are instrumentele si capacitatile necesare pentru a distruge in mod direct GANDURLE RELE si CAPUL de SARPE din MINTEA omului, totusi poate ZDROBI CAPUL de SARPE din MINTEA lui in mod indirect, prin taierea resurselor de viata ale acestuia, obtinute prin parazitarea GANDURILOR BUNE =SAMANTA FEMEII din MINTEA omului. Acest lucru se obtine daca EUL BUN = GANDURILE BUNE din MINTEA omului se dau la moarte pe durata scurta de timp a intalnirii dintre D-zeu si omul condus de SPIRITUL omului si nu de MENTALUL omului care este acum nefunctional (nemaiputand comunica cu D-zeu intr-un limbaj invatat, intr-o limba invatata si cunoscuta in mod mental, ci intr-un limbaj spontan neinvatat de mintea lui, un limbaj al copilului imediat nascut de mama sa, un limbaj spontan al muntilor si al "copacilor din campie" se poata intalni in SIGURANTA cu D-zeu in Eden fara a mai fi lovit, umilit si alungat din Eden, de la FATA lui D-zeu. In intelegerea contemporana, putem numi aceasta METODA = CUNOSTINTA ca fiind BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS pe durata intalnirii omului cu D-zeu. Omul ajuns in aceasta stare in FATA lui D-zeu, trebuie sa evite la maxim sa forteze mintea lui sa elaboreze vreun mesaj catre D-zeu pentru a comunica cu D-zeu intr-un limbaj invatat de mintea omului (limba romana, limba engleza...etc deoarece aceasta incercare strica totul, retrezind din moarte mintea omului care nu este acceptata in FATA lui D-zeu decat moarta, nefunctionala, neactiva, pasiva, pe rol de jertfa de impacare adusa de om lui D-zeu. In caz contrar, daca ajunge minta omului in FATA lui D-zeu in starea functionala, instrumentele lui D-zeu de aparare a Edenului impotriva mintii omului izgonita din Eden (Genesa 3:24) va lovi de moarte mintea activa a omului, deteriorand-o grav, intensificand la maxim la fiecare astfel de intalniri incorecte, vrasmasia promisa (Genesa 3:15) dintre EUL BUN si EUL RAU al omului, asa cum s-a intamplat cu mintea lui Cain care a ajuns sa-si omoare pe fratele lui pe care il iubea, la indemnul EULUI RAU (CAPUL SARPELUI =Gandurile RELE din mintea lui CAIN, intaratat de aceasta VRASMASIE intensificata de D-zeu).
    Dupa o fiecare astfel de intalnire corecta dintre D-zeu si om, realizata chiar "in timpul mersului" adica in timp ce omul executa oricare actiune cotidiana, (aceasta intalnire putand fi foarte scurta, o secunda.... chiar si o fractiune de secunda) omului i se permite sa BEA din PARAUL ce curge din IZVORUL APELOR VII si astfel, D-zeu ofera SPIRITULUI omului o noua MINTE, neinfestata de virusul semintei sarpelui= un nou cap (Psalm 110:7): "El (Spiritul omului) bea din PARAU in timpul mersului de aceea isi inalta (din nou) CAPUL", fiindca inainte, capul lui era coborat in moarte ca jertfa pentru pacat, pentru a ucide samanta si CAPUL Sarpelui din mintea omului si astfel sa aiba permisiunea de a se intalni cu D-zeu si a bea din PARUL de APA VIE ce curge din IZVORUL APELOR VII = D-zeu. De asemenea D-zeu ofera Mintii omului un nou SPIRIT=SUFLARE de VIATA din D-zeu ce face din om un SUFLET VIU (Genesa 2:7)
    Intalnindu-se in acest fel cu D-zeu, omul intra in NOUL LEGAMANT IUDAIC (Ieremia 31:31) cand omul se intalneste si cunoaste in mod direct pe D-zeu (Ieremia 31:34) fara niciun intermediar cum ar fi vreun Isus (cauta in acest site numarul 666 ) al crestinilor, fiindca atunci, D-zeu iarta orice pacat si nelegiuire in mod direct, nu prin intermediul vreunui intermediar cum ar fi vreun Isus al crestinilor care imprima umanitatii logica indatorarii, orice om sa devina dator lui Isus, trebuind sa-i multumeasca lui Isus, sa se inchinine la Isus, sa faca din Isus un dumnezeu (Ieremia 31:34): "Niciunul nu va mai invata pe aproapele sau pe fratele sau, zicand: "Cunoaste pe Domnul" ; Ci toti MA vor cunoaste de la cel mai mic pana la cel mai mare, zice Domnul; caci le voi ierta nelegiuirea si nu-Mi voi mai aduce aminte de pacatul lor."AMIN, AMIN, AMIN, AMIN DOAMNE, DUMNEZEUL NOSTRU!!!!
    Circumcizia avramica, prin taierea preputului = taierea suprafetei exterioare ce inveleste si protejaza penisul, simbolizeaza taierea (Psalm 110:6) capului = taierea mintii omului ce inveleste si protejaza SPIRITUL omului. Aceasta este "circumcizia inimii" care intareste NOUL LEGAMANT IUDAIC incheiat de orice om (indiferent de etnie) cu UNICUL si SINGURUL CREATOR al UNIVERSULUI, facand din CREATORUL UNIVERSULUI , DUMNEZEUL lui PERSONAL, DUMNEZEUL oricarui om, indiferent de nationalitatea acelui om care accepta sa practice aceasta circumcizie a inimii lui in RELATIA cu D-zeu.

    Pasul imediat urmator al UMANITATII este reprezentat de procesul de intelegere a acestei CUNOSTINTE care cheama la elibererea oricarui om de sub robia apasatoare a falselor religii actuale, refuzand sa se mai inchine altcuiva decat UNICULUI si SINGURULUI D-zeu ADEVARAT (Shema ISRAEL) cu care orice om trebuie sa incheie NOUL LEGAMANT IUDAIC prin CIRCUMCIZIA INIMII. Cea mai importanta diferenta dintre Vechiul LEGAMANT AVRAMIC (IUDAIC) si NOUL LEGAMANT IUDAIC este dat de faptul ca in vechiul LEGAMANT INTALNIREA OMULUI CU D-zeu se facea prin intermediul unui singur om din colectivitate care reprezenta intreaga colectivitate. Acesta era MARELE PREOT pentru a minimiza dezastrul acestei intalniri, fiindca atunci inca nu se cunostea in mod concret circumcizia inimii, adica nu se stia ca jertfa pe care omul trebuie sa o aduca in FATA lui D-zeu nu trebuie sa fie jertfa unui animal sau jertfa unui presupus fiu de D-zeu, ci trebuie sa fie jertfa de SINE = EUL=MENTALUL = CAPUL = capacitatea de CUNOASTERE A binelui omului care provoaca zdrobirea capului de sarpe din mintea omului. Din acelasi motiv, aceasata intalnire avea loc o singura data pe an, fiindca riscul pentru MARELE PREOT era prea mare. In NOUL LEGAMANT fiecare om se intalneste cu D-zeu in inima (CONSTIINTA) lui, oridecate ori doreste, fara niciun risc, dar cu beneficii uriase ce va propusa intreaga umanitate spre BUNASTARE PACE, FERICIRE, PROTECTIE, intr-o NOUA ERA a BUCURIEI.

     


    .

    MESAJ CATRE UMANITATE:1

    Desi Mesiah-Unsul a fost nascut prima data de catre D-zeu (Psalm 2:7) in constiinta lui David, fiind astfel considerat ca fiind descendent al lui David, totusi Mesiah a fost nascut imediat dupa ce Adam a fost creat de D-zeu din pamant, (Genesa 2:7) cand D-zeu a suflat din EL INSUSI in omul ADAM SUFLAREA de VIATA = MESIAH =Shekinah = Deity= Divinity =Holiness= Holy Radiance= Holy Spirit= Supreme Being= Gloryfullness= Beautifullness (Exod 33:19)= Holy Presence in man = The God's dewelling in man. Dupa ce Umanitatea va intelege si va aplica CUNOSTINTA din Isaia 53:10), Mesiah va reactiva STAREA UMANITATII existenta inaintea evenimentelor petrecute la Turnul Babel. Atunci, la Turnul Babel, D-zeu a impartit omenirea in natiuni separate, cu limbi diferite pentru a zadarnicii posibilitatea omului de a se apropia de D-zeu (Genesa 11:6,7) fiindca nici atunci omul nu avea CUNOSTINTA necesara care sa-l invete cum sa se intalneasca in mod BENEFIC cu D-zeu (ce jertfa trebuie adusa la intalnirea cu D-zeu ca sa fie BINE PRIMIT de D-zeu in FATA LUI (deci in Edenul de unde a fost alungat), si orice intalnire cu D-zeu era una malefica asa cum afost cea a lui Cain, cu mici exceptii cand chiar D-zeu proteja pe omul ajuns in FATA lui, acoperind cu MANA SA ochii mintii acelui om, pentru ca acel om iubit de D-zeu sa nu-l poata vedea mental pe D-zeu, dezactivand, dand la moarte mintea, ratiunea omului de care se indura cu mila D-zeu (Exod 33:19-23), pentru ca acel om sa nu moara spiritual (Exod 33:20). Aceasta CUNOSTINTA invata pe orice om sa nu se apropie de D-zeu condus de mintea, ratiunea lui ci sa fie condus de MESIAH = SPIRITUL omului=Suflarea de viata suflata de D-zeu in om, care trebuie sa se apropie de D-zeu insotit de propia lui jertfa =EUL lui = MINTEA lui = Ratiunea lui data la moarte, Astfel ca, in ziua aceea cand Ratiunea omului va intelege CUNOASTINTA din (Isaia 53:10) ce-l invata sa accepte moartea propiei ratiuni in FATA lui D-zeu, pentru ca Messiah (Shilo - Genesa 49:10) = Spiritul omului sa aiba puterea sa aduca ca jertfa in Fata lui D-zeu propria lui ratiune de cunoastere a omului a binelui si raului, si venind in Fata lui D-zeu ne condus de Ratiunea lui sacrificata, si deci fara posibilitatea de a comunica (de a se RUGA = de a "jeli" in Fata lui D-zeu in limbi invatate si cunoscute de ratiunea lui (atunci dezactivata, moarta, jertfita), ci se va "jeli" fiecare in mod diferit in Fata lui D-zeu in limbi spirituale neinvatate si neintelese de ratiunea vreunui om, fiecare om "jelindu-se= comunicand cu D-zeu in propria lui limba DEFERITA de a altui om (Zaharia 12:11-13). In ziua aceea, Mesiah va avea un caracter supranational nascandu-se in constiinta fiecarui om indiferent de nationalitate (Zaharia 14:9), "si de El vor asculta popoarele" (Genesa 49:10). Acest fapt garanteaza pacea internationala mult asteptata cand chiar stiinta armelor va disparea. Nici un EU al vbreunui om nu poate fi perfect, dar, pentru a evita aparitia BIPOLARITATII in EUL omului la intalnirea cu D-zeu, D-zeu a ales ca interimar, temporar ( pana ce CUNOSTINTA impacarii cu D-zeu va fi intelesa si in mod corect aplicata) un singur EU INSTRUIT in mod SPECIAL pe rol de MARE PREOT-si, pentru a mari redondanta in timp si spatuiu a ales un intreg POPOR - UNIC CONDUCATOR RELIGIOS in umanitate pentru a conduce viata religioasa a omului pana la venirea lui Shilo (Genesa 49:10; Genesa 2:7) care va fi UNS in mod permant MARE PREOT si IMPARAT in constiinta fiecarui om. Dupa acest eveniment, toate popoarele VOR FI REUNIFICATE (asa cum a fost inainte de Turnul Babel) INTR-UN SINGUR POPOR al SFINTILOR CELUI PREA INALT (Daniel 7:27) condus de Mesiah-Shilo care se va naste in constiinta fiecarui om din acest popor. Intre Shilo si Eul unic nascut in constiinta fiecarui membru al acestui popor va fi o " desavarsita unire" (Zaharia 6:13). Atunci, "lupul si mielul vor PASTE IMPREUNA, LEUL VA MANCA PAIE CA BOUL.....si nici o vatamare nu se va face pe tot muntele MEU CEL SFANT -zice Domnul" (Isaia 65:25).
    In acest fel, atat PACEA internationala dintre oameni cat si PACEA fiecarui individ cu D-zeu va fi asigurata in mod deplin. Pacea cu D-zeu asigura armonia si sanatatea individului. La cel mai mic dezechilibru al acestei PACI interioare cu D-zeu, exista acest instrument de reechilibrare de readucerea PACII in numai cateva secunde, prin darea la moarte a EULUI (ca jertfa-plata pacatului facut de catre acest EU din constiinta omului) si invocarea PREZENTEI lui D-zeu de catre SPIRITUL omului (MESIAH-MARELE PREOT al EULUI). De fiecare data, D-zeu renaste SPIRITUL omului si CONSTRUIESTE acestuia un alt Eu, mereu mai performant, CA O HAINA mereu MAI POTRIVITA PE MASURA spiritului OMULUI renascut (Genesa 3:21; Psalm 110:7). Dar, aceasta HAINA TREBUIE dezbracata DE FIECARE DATA CAND spiritul omului SE INTALNESTE CU D-zeu (Exod 3:5). Eul este condus de capul omului, de ratiunea lui, de CUNOASTEREA BINELUI si RAULUI din om.

    Mesaj catre Umanitate:

    Acceptarea acestei CUNOSTINTE (Isaia 53:10) care invata pe fiecare om in parte, pe toate popoarele cum sa se apropie de D-zeu in mod BENEFIC cu restabilirea PACII internationale si universale, a devenit astazi un imperativ, o urgenta mai mult ca oricand in trecut deoarece pe zi ce trece cunostiinta si potentialul distructiv al unui singur om poate distruge omenirea, singura solutie fiind apropierea in mod corect a fiecarui om - indiferent de nationalitatea lui- de D-zeu, intalnire care renaste pe fiecare om in parte, renaste natiuni, renaste intreaga umanitate din D-zeu, aducand pacea si buna intelegere intre oameni, intre popoare, cand armele si stiinta armelor nu va mai fi necesara..

    Moartea EULUI "la comanda" se poate face prin moartea la comanda a ratiunii omului care conduce astazi EUL omului, Acest lucru se poate realiza prin auto blocaj mental - o capacitate foarte importanta pe care D-zeu a implementat-o in om inainte de a fi aruncat din Eden, atunci cand i-a construit o noua minte-ratiune ca o haina si ca o incaltaminte potrivita a spiritului (Genesa 3:21; Exod 3:5,6) .
    In aceasta STARE de RATIUNE MOARTA-NEFUNCTIONALA, actul de NECREDINTA in D-zeu (care poate degenera chiar in ironii, profanand pe D-zeu) GENERAT DE ASCEASTA RATIUNE din om, DISPARE complet, facand posibila INTALNIREA BENEFICA SPIRITULUI DIN FIECARE OM (indiferent de nationalitatea lui) CU D-zeu.

     

     

     

    Totusi, imediat dupa ce simtim ca am primit de la D-zeu noi GANDURI BUNE , ne pervertite de GANDURILE RELE, atunci si numai atunci putem sta cu EUL nostru BUN nou nascut in FATA lui D-zeu fara vreun pericol, cu mintea noastra in deplina functionalitate, generatoare numai de GANDURI BUNE si deci numai atunci putem sa folosim in mesajul nostru catre D-zeu si limbajele conventionale invatate de mintea omeneasca, acum ne pervertita. Atunci si numai atunci avem dreptul de a folosi aces limbaj conventional, cand mintea noastra poate sta treaza in Fata lui D-zeu, putandu-si exprima marea bucurie ce o simte dupa primirea de la D-zeu a noului EU = Noilor GANDURI BUNE in locul celor date la moarte inaintea intalnirii si apropierii de D-zeu. Atunci, pentru o durata foarte scurta de timp cat D-zeu pregateste omului un nou SPIRIT, EUL nostru cel BUN slujeste in templu pe rol de MARE CANTOR ce CANTA imnuri lui D-zeu si chiar se roaga pentru cei "vinovati" (Isaia 53:12) iar rugaciunea lui atunci este ascultata si inplinita de catre D-zeu, fiind considerat nu numai jertfa necurmata dar si cel de-al doilea UNS (Mesiah) (Zaharia 4:13). Dupa UN TIMP DE LA acest mare eveniment si indepartarea de D-zeu, Gandurile BUNE incep sa fie atacate din nou de GANDURILE RELE = SAMANTA SARPELUI si sa se degradeze in mod treptat. In aceasta situatie actul intalnirii din nou cu D-zeu este la indemana omului in orice moment cu respectarea strictetilor privitor la jertfa necurmata si trebuie reluat de la inceput dupa acelasi model. Astfel se va institui o slujba periodica in TEMPLUL interior din CONSTIINTA noastra, in care MARELE PREOT este Mesiah si Eul nostru BUN pe rol de jertfa necurmata atunci cand este contaminat de EUL nostru cel RAU = GANDURILE noastre cele RELE dar si pe rol de cel de-al doile Uns (Mesiah- Zaharia 4:13) si mare cantor, de mare cantaret care canta lui D-zeu in mod spontan bucuria si marea fericire ce o simte in interiorul sau imediat dupa eliberarea de EUL lui cel RAU, de GANDURILE lui cele RELE, avand acum un nou EU BUN si noi GANDURI BUNE necontaminate de GANDURI RELE, in care lupta interioara obositoare dintre EUL cel BUN si EUL cel RAU ia sfarsit, instaurandu-se o pacea mentala deplina in mintea, in capul, in constiinta omului. Numai in acele momente de fericire si bucurie dupa renasterea EULUI BUN al omului, orice rugaminte sfanta a omului pentru el insusi sau alta persoana , "pentru cel vinovat" (Isaia 53: 12) este ascultata si implinita de catre D-zeu. Simultan cu aceasta renastere EULUI BUN al omului EULUI BUN, in conditiile de pace mentala deplina, D-zeu naste in mintea omului o noua suflare de viata, deci un nou spirit= Robul lu D-zeu, in care "informatia genetica" este scrisa chiar de D-zeu ca pe o piatra vie (Zaharia 3:9), astfel incat acesta sa poata efectua rolul de Mare PREOT care negociaza cu D-zeu impacarea cu D-zeu a EULUI BUN al omului, acum putand sta viu in Fata lui D-zeu si cantand LUI D-zeu cantecul spontan de eliberare ce izvoraste din marea lui bucurie pentru eliberarea sa de sub jugul EULUI cel RAU al omului = GANDURILE cele RELE ale omului.

     

     

     

     

    INTRAREA omului prin TRANSCENDENTA RELATIVISTA in SPATIUL SPIRITUAL. INTALNIREA OMULUI cu D-zeu.
    SPARGEREA RELATIVISTA a ZIDULUI ce desparte SPATIUL SPIRITUAL de SPATIUL MATERIAL ( similar de cum un avion cu reactie sparge "zidul sonic" la depasirea vitezei sunetului.)

     

    In acest capitol vom arata ca INITIEREA INTALNIRII OMULUI cu D-zeu trebuie facuta de catre MINTEA noastra cea VECHE (in care se gaseste POARTA comuna de intrare si de iesire in si din SPATIUL SPIRITUAL, si deci contine in mod implicit si SPATIUL SPIRITUAL dar acesta este situat pe directii ortogonale inobservabile). Astfel, MINTEA noastra cea VECHE, in mod obligatoriu trebuie sa se DEA la MOARTE, pentru ca blocheaza in mod voluntar intrarea in SPATIUL MATERIAL- MENTAL cu plecare din SPATIUL SPIRITUAL. Aceasta dare la moarte a MINTII noastre celei VECHI este echivalenta cu eliberarea SPIRITUL nostru cel VECHI de sub JUGUL si de sub TOIAGUL MINTII celei VECHI (Isaia 9:4). Mintea noastra cea VECHE este asociata pentru descrierea ei cu "INIMA de piatra" sau cu INCALTAMINTEA (Exod 3:5) si IMBRACAMINTEA ce protejaza SPIRITUL prin SPATIUL nostru MATERIAL, sau, in general cu "orice haina de razboi" purtate in "invalmasala luptei",..."tavalite in sange" care TREBUIE "ARUNCATE IN FLACARI ca sa fie arse de FOC" Aceasta este JERTFA pe care CAIN si ABEL nu au inteles la vremea lor ca trebuie sa fie adusa pentru o intalnire de SUCCES cu D-zeu ce aduce BINECUVANTARILE si PROTECTIA lui D-zeu.
    SPIRITUL nostru cel vechi este asociat (pentru descrierea lui) cu "domnul ce sta la dreapta DOMNULUI MEU" (Psalm 110:1, 5, 6, 7) care este trimis de D-zeu sa iasa din SPATIUL SPIRITUAL prin acelasi procedeu relativist (darea la moarte in SPATIUL SPIRITUAL), putand inta prin TRANSCENDENTA in vechea noastra MINTEA (fara ca acesta MINTE VECHE, acum muribunda sa se mai poata opune) si a continua sa "zdrobeasca capete pe toata intinderea tarii" , adica zdrobirea definitiva a CAPULUI, a MINTII din interiorul ei conducand la TRANSCENDENTA acesteia in SPATIUL SPIRITUL sub FORMA unui NOU SPIRIT = "EMANUEL" . in locul VECHIULUI SPIRIT care s-a dat la moarte pentru ca, simultan cu noul Spirit nascut din D-zeu in SPATIU SPIRITUAL sa se nasca in SPATIUL material-MENTAL NOUA MINTE pentru om. D-zeu naste astfel pentru om o noua MINTE (INIMA) si un nou DUH, un "PAMANT" NOU si un "CER" nou.. Nasterea si moarte celor doi se face in pereche, in mod simulta. ADICA CHIAR SI MOARTEA CELOR DOI (MINTEA VECHE a OMULUI = MIELUL din Isaia 53 = Robul neprihanit al lui D- zeu moare simultan (Isaia 53:9) cu "cel bogat" = SPIRITUL VECHI al omului, mormintele celor doi fiint situate foarte aproape intre ele, masurate fata de originea comuna (punctul de 0 absolut situat la interesctia celor doua axe temporare ortogonale intre ele.
    Toate referintele apocaliptice gasite in TORA (BIBLIE) se refera la darea la moartein mod apocaliptic a MINTII VECHI a omului care percepe acest proces in mod relativist, adica percepe ca fiind disparitia apocaliptica a intregului Univers material pe care nu mai poate sa-l perceapa, desi Universul material este stabil..

    In stiinta numita Fizica cat si in oricare stiinta , sub diferite forme exista mentiuonata LEGEA ACTIUNII si REACTIUNII care da stabilitate oricarui sistem: Daca un corp1 actioneaza asupra altui corp2 cu o forta, atunci si corpul2 actioneaza asupra corpului1 cu o forta egala si de sens contrar.
    In Eden, atunci cand omul era impacat cu D-zeu, omul nu evea capacitatea de CUNOASTERE MENTALA A BINELUI si A RAULUI (in mod CONSTIENT), inscrisa pe un suport mental - material, dar avea totusi acea CUNOASTERE a BINELUI si RAULUI inscrisa pe un suport SPIRITUAL - ceea ce facea din ea o CUNOASTERE SUB-CONSTIENTA a BINELUI si RAULUI, INSTINCTUALA, ne-invata in mod mental de la cineva in mod SUB-CONSTIENT (INSCRISA in INIMA LUI= SPIRITUL lui, existand o FORTA de atractie dintre D-zeu si SPIRITUL omului. Astfel ca omul cunostea in INIMA lui = SPIRITUL lui ca este BINE sa asculte de Porunca lui D-zeu si ca este RAU sa nu asculte de PORUNCA lui D-zeu sa nu guste din fructul oprit, dar Samanta Sarpelui care a patruns in mintea lui (la intalnirea cu Sarpele) a inceput sa exercite o forta contrara fortei de atractie catre D-zeu, slabind rezultanta acestei forte catre D-zeu. facand ca omul sa se indeparteze de D-zeu si sa se co-alieze cu Sarpele din Eden care voia "sa fie ca D-zeu", sa aiba puterea lui D-zeu (toata puterea in Cer si pe Pamant). incetand sa mai . asculte de indemnurile acestei porunci venite din INIMA lui = Spiritul lui.
    Atunci a aparut primul conflict dintre MINTEA omului si SPIRITUL omului ="inima" omului si in mod implicit un conflict dintre MINTEA omului si D-zeu.
    Expulzarea omului din spatiul edenic =spiritual a fost facuta de D-zeu tot intr-un proces relativist cand a retras din om SPIRITUL = SUFLAREA de VIATA daruita de D-zeu omului, micsorand-o relativist pana la valoarea zero a acestui SPIRIT, atinsa in momentul transcendentei omului din spatiul SPIRITUAL in SPATIUL MATERIAL.. Atunci D-zeu a actionat cu o forta de expulzare a MINTII omului din SPATIUL EDENIC, SPIRITUAL, forta mai mare decat forta de atractie dintre SPIRITUL omului si D-zeu, imprimand deci omului o acceleratie si o viteza accelerata de indepartare a omului de spatiul SPIRITUAL, de D-zeu. Pentru a anihila aceasta FORTA de REPULSIE si de EXPUNZARE a MINTII omului = SEDIUL CUNOASTERII BINELUI si RAULUI, MINTEA omului= COMPONENTA CONSTIENTA a omului trebuie sa se micsoreze la zero, facand ca forta de repulsie dintre D-zeu si om sa se anuleze, dar mentinandu-se orta de atractie dintre SPIRITUL omului si D-zeu, forta care transporta pe om din nou la D-zeu, gerand dorinta irezistibila a omului de a chema pe D-zeu. Este cazul lui Cain si Abel in care s-a nascut dorinta de a chema pe D-zeu si a se intalni cu EL.
    In acest moment intervine MARELE SECRET al SUCCESULUI reintoarcerii omului la D-zeu. Omul trebuie sa aiba o CUNOSTIINTA CONSTIENTA care-l invata necesitatea absoluta de a-si da la moarte completa CUNOASTEREA BINELUI si RAULUI si a intra la D-zeu in stare de "TRANSA" sub-constienta, cand numai SPIRITUL omului are dreptul sa se intalneasca cu D-zeu intr-o intimitate absoluta care nu trebuie perturbata de catre mintea omului = cunoasterea constienta = "incaltamintea"( Exod 3:5) ce protejaza picioarele SPIRITULUI omului prin spatiul material. Daca in timpul intalnirii om-D-zeu se trezeste o mica componenta constienta, mentala din mintea omului care devine astfel martor la intalnirea om-D-zeu, perturband INTIMITATEA dintre SPIRITUL omului si D-zeu, atunci aceasta componenta mentala a omului este imediat lovita grav de catre D-zeu, ca de un trasnet in timpul furtunii, acel om intand intr-o depresie adanca si ucigase, asa cum i s-a intamplat lui CAIN care a ajuns sa-si omoare propiul frate pe care-l iubea.. Rezolvarea aceste depresii se face tot in FATA lui D-zeu, dar ucigand mintea= ratiunea constienta in momentul intalnirii cu D-zeu, cand D-zeu ofera omului o alta RATIUNE plina de PACE si BUCURIE, si umpluta de BINECUVANTARILE lui D-zeu in locul RATIUNII JERTFITE la moarte ca JERTFA de IMPACARE a omului cu D-zeu. Asa s-a intamplat cu ISRAEL care s-a intalnit cu D-zeu in timp ce mintea lui dormea, nemaiavand capacitatile normale sa functioneze si sa actioneze. Astfe ca s-a anulat si Forta de respingere, REPULSIE dintre MINTEA lui ISRAEL si D-zeu. Forta de dragoste si IUBIRE dintre SPIRITUL lui ISRAEL si D-zeu a fost mult mai mare decat FORTA de RESPINGERE dintre D-zeu si MINTEA =RATIUNEA CONSTIENTA a lui ISRAEL, facand ca acest conflict dintre D-zeu si ISRAEL sa evolueze in favoarea lui ISRAEL care (Genesa 32:28) "s-a luptat cu D-zeu dar a CASTIGAT", facand sa castige si conflictul cu oamenii. Cine este in conflict pierdut cu D-zeu este in cunflict pierdut si cu el insusi si in conflict pierdut cu ceilalti oameni. Cine castiga acest conflict cu D-zeu, castiga conflictul cu el insusi si conflictul cu ceilalti oamenii.
    Orice om care a invocat vreo data NUMELE lui D-zeu, fara sa aiba asupra lui o jertfa de animal nevinovat (care are capacitatea de a crea o stare de indepartare a lui D-zeu de om) s-a intalnit cu D-zeu fiindca D-zeu iubeste pe om si vine la acel om cand este chemat. Daca D-zeu este primit in mod corect, inarmat cu CUNOSTINTA CONSTIENTA venita de la D-zeu care invata (Isaia 53:11) mintea omului sa se dea la moarte mentala in timpul intalnirii cu D-zeu, deci prin auto-jertfirea strict necesara a mintii omului ca un miel nevinovat care se da singur la moarte, sau ca un rob neprihanit ce indeplineste CUNOSTINTA-Porunca venita de la D-zeu folosind capacitatea mentala (a mintii omului) de BLOCAJ-MENTAL AUTO-INDUS sau AUTO-BLOCAJ MENTAL pe o scurta durata de timp cat SPIRITUL omului se intalneste cu D-zeu, atunci binecuvantarile lui D-zeu ramane peste omul acela, daca nu, DEPRESIA ucigase ii mananca zilele. Dar aceasta CUNOSTINTA nu a fost accesibila intotdeauna oamenilor sub o forma explicita, explicata pe intelesul tuturor.. Astfel ca, marea majoritatea a acestor oameni care se intalneau cu D-zeu nu au inteles cum sa-si rezolve problema, motiv pentru care au ajuns sa fie in conflict cu ei insusi, in conflict cu D-zeu si in conflict cu oamenii. Majoritatea PROFETILOR din BILIE erau cei mai nefericiti oameni, ajungand sa fie chiar ucisi cu bestialitate asa cum a fost cazul lui Isaia, sau Ieremia (care totusi, desi torturat a scapat de moarte). Importanta acestei CUNOSTINTE este uriasa, motiv pentru care ea a fost formulata chiar de D-zeu (Exodul 33:18) intr-o forma care trebuie foarte corect inteleasa: Domnul a zis: ".....  nu poate omul să Mă vadă și să trăiască!” Desigur ca aici D-zeu nu se refera la vederea omului cu ochii fizici (care este evident ca nu pot vedea Shehina = SPIRITUL) ci se refera la vederea cu ochii mintii care trebuie dezactivati in FATA lui D-zeu. Astfel ca, in mod sugestiv, in FATA lui D-zeu, profetul Moise ( Exod 3:6) isi acopera fata, fruntea cu mantaua atunci cand D-zeu ii porunceste sa "scoata incaltamintea" = RATIUNEA CONSTIENTA care acopera si protejaza picioarele lui spirituale = RATIUNEA SUB-CONSTIENTA) iar evreii de astazi isi acopera fruntea cu o kippa oriunde considera ca este prezent D-zeu.
    Aceeasi PORUNCA data de D-zeu care are acelasi continut dar o formulata in mod diferita o gasim in porunca
    (Exodul 20:4-6):
    "Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinților în copii până la al treilea și la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc și Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele."

    Pentru a intelege continutul corect al acestei Porunci, trebuie sa stim ca functionarea MINTII, a RATIUNII omului pentru intelegerea, prelucrarea informatiei primita la intrare si luarea oricarei decizii se bazeaza prin generarea de "infatisari" mentale = adica imagini mentale dinamice (in miscare) = blocuri functionale care sa modeleze fiecare functie a sistemului sau fenomenului mental ce modeleaza actul ce trebuie executat la iesirea sistemului (vezi FUNCTIA de TRANSFER a SISTEMELOR AUTOMATE). Acest sistem logic are o functie de transfer al acestui sistem format din blocuri functionale legate logic intr ele de la intrare spre iesire dar este foarte important este faptul ca are si blocuri functionale de "reactie" sau "de control" legate de la iesire spre intrare, reactie ce sunt in mod normal reactii negativa ce controleaza strict semnalele de iesirea sistemului mental functie de semnalele de intrare in acest sistem, prin limitarea si micsorarea semnalelor de iesire, sau poate fi o reactie pozitiva, cand mintea noastra NU MAI FUNCTIONEAZA corect, pierde in mod aproape total controlul semnalului de la intrare, marind la maximul semnalul de iesire , intrand in "autooscilatie" sau "in transa"si generand la iesire semnale armonice similare unor note muzicale NE-CONTROLATE DE MINTEA OMULUI. In acest caz SPUNEM CA MINTEA OMULUI ESTE DATA LA MOARTE. In concluzie, darea la moarte a mintii omului se realizeaza in mod constient chiar de catre propia noastra minte, prin capacitatea mintii omului de a schimba faza REACTIEI negative cu 180 grade, transformand-o din REACTIE NEGATIVA in REACTIE POZITIVA, cand semnalele de la iesirea mintii noastre nu mai mai sunt controlate de semnalele de intrare de intrare in mintea noastra, venite de la senzorii cu care suntem dotati (vaz, auzit, pipait, miros... dar si de la diferite dorinti pe care ni le impunem ca scop), facand ca mintea noastra sa intre in starea de "autooscilatie" = stare de nefunctionalitate "transa" nemaifiind controlata de ratiunea noastra constienta Altfel zis, in timpul actului de inchinare, mintea omului trebuie sa parcurga procesul de dare la moarte prin inversarea reactiei negative in reactie pozitiva. Este extrem de important ca pe durata acestui proces, in care mintea omului este din ce in ce mai golita de continut si chiar dezorientata, D-zeu "ne va taia calea" (Isaia 52:12) pentru a pune un scop in mintea acelui om samanta si lumina unei noi sperante reale ofereind omului certitudinea ca D-zeu este cu el pe acel drum, asigurand mintea noastra ca este pe drumul corect si ca la sfarsitul acestui proces (Isaia 53:10) "va vedea o samanta de urmasi" fiindca la sfarsitul acestui proces " (Isaia 7:14) mintea noastra veche va disparea in mod complet, dar in locul ei, MINTEA cea VECHE va naste pe NOUA noastra MINTE echivalenta unei "seminte de urmasi" (Isaia 53: 10) prin intermediul careia vechea minte va trai "multe zile"(Isaia 53: 10) . Astfel ca VECHEA NOASTRA MINTE = FECIOARA (Isaia 7:14) chiar in momentul in care moare complet, naste O NOUA MINTE care este echivalenta unui NOU FIU cu numele sugestiv de "Emanuel (= Dumnezeu este cu noi)" sau echivalenta cu o NOUA FIICA = O NOUA FECIOARA care dupa "multe zile de viata" (Isaia 53:10) se va da din nou la moarte in FATA lui D-zeu pentru a naste iarasi o noua fiica =o noua fecioara ce va continua mereu acest proces, la capatul caruia mintea noastra este reinnoita de catre D-zeu de fiecare data. Intrarea mintii noasre in "TARA SFANTA = EDENUL SPIRITUAL se face cu ajutorul lui D-zeu care trimte pe domnul sa "ne iese in intampinare" domnul = SPIRITUL nostru =perechea noastra spirituala din spatiul spiritual-edenic. Deoarece toate dimensiunile SPATIULUI MATERIAL sunt ortogonale pe toate dimensiunile SPATIULUI SPIRITUAL, si orice directie din spatiul MATERIAL este ortogonala pe orice directie din SPATIUL SPIRITUAL, Mintea omului din spatiul material vede perechea lui = SPIRITUL omului din spatiul SPIRITUAL intotdeauna ca fiind in punctul comun (al celor doua spatii, punctul de origine absolut, punctul de zero absolut al coordonatelor) ca fiind in stare imobila, fixa, indiferent de starea de miscare a celor doi. La fel vede SPIRITUL omului (din SPATIUL SPIRITUAL) perechea lui materiala = mintea omului (o vede tot in punctul de 0 absolut ca fiind in stare imobila, fixa. Astfel ca mintea omului percepe o viteza a lui accelerata fata de domnul fix=(spiritul omului) si la fel domnul = SPIRITUL omuluii percepe o viteza propie accelerata fata de mintea omului fixa= perechea lui din spatiul material. De fapt fiecare din cei doi se deplaseaza, cu cate o viteza relativista facand ca SIMULTAN sa atinga impreuna momentul TRANSCENDENTEI comune a celor doi, cand D-zeu naste un SPIRIT nou si o MINTE noua, un "PAMANT NOU" si un "CER NOU" (Isaia 65:17) :

    " 17. Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.

    Isa 51:16: Eu pun cuvintele Mele în gura ta şi te acopăr cu umbra mâinii Mele, ca să întind ceruri noi şi să întemeiez un pământ nou şi să zic Sionului: ‘Tu eşti poporul Meu!’”  


    Fiecare om traieste atat in Spatiul Material al CUNOASTERII (pe axa timpului real) cat si in Spatiul Spiritual al CUNOASTERII (pe axa timpului spiritual, cele doua axe temporale fiind ortogonale intre ele) si, in general orice structura materiala este dublata de o structura spirituala. Omul este reprezentat de propia lui MINTE in SPATIUL MATERIALal CUNOASTEREII dar isi are propia lui pereche = propiul lui domn in Spatiul Spiritual al CUNOASTERII, cu care omul formeaza un intreg. Domnul omului din SPATIUL SPIRITUAL este protejat de catrre D-zeu (Psalm 110:1).
    Exista o transformare continua in omul luat ca intreg: Mintea noastra veche se da la moarte in SPATIUL MATERIAL (prin contractie relativista) pentru a NASTE IN SPATIUL SPIRITUAL UN NOU FIU (EMANUEL(Isaia 7:14) = o noua SUFLARE de VIATA SPIRITUALA din D-zeu ) si lasand in locul ei pe noua minte ce se naste "ca o samanta de urmasi" Isaia 53:10 .
    IN MOD SIMILAR, si simultan, spiritul NOSTRU cel VECHI = DOMNUL (= perechea noastra din spatiul spiritual ; este trimis de D-zeu sa ne iasa in intampinare prin acelasi procedeu al contractiei relativiste, lasand in locul sau pe noul domn=Emanuel ("samanta de urmasi" Isaia 53:10: Vechiul nostru SPIRIT=domn SE DA LA MOARTE in spatiul SPIRITUAL PENTRU A NASTE IN SPATIUL material o noua minte plina de ganduri noi de PACE si BUCURIE ce va lua locul mintii vechi ce s-a dat la moarte.


    Cu alte cuvinte omul isi da la moarte mintea lui cea veche si SPIRITUL lui cel VECHI pentru ca D-zeu sa nasca in om o NOUA MINTE si un NOU SPIRIT (un "Cer" NOU si un "Pamant" NOU).

    Nu ne propunem aici sa definim spatiul SPIRITUAL EDENIC de unde omul a fost alungat atunci cand incepuse sa PROFANEZE cu GANDURILE lui acest SPATIU. Definirea acestui SPATIU EDENIC SPIRITUAL ar da posibilitatea diferitilor oameni sa patrunda cu GANDUL lor din nou in acest SPATIU.fara a da la moarte GANDURILE lui RELE adica EUL lui RAU (utilizand procedura mentionata anterior) , lucru foarte periculos pentru ei, deoarece INGERUL HERUVIM PLANTAT de D-zeu sa impiedice intrarea mintii pervertite a omului in EDEN, ar lovi grav mintea acelui om,deformand-o, facand sa sufere de boala mentala de care a suferit Cain care si-a omorat propiul lui frate din cauza acestei boli mentale.
    Chiar daca nu definim acest spatiu, stim ca acest SPATIU SPIRITUAL EDENIC apartine unui alt SPATIU decat cel material, cu care formeaza un HIPERSPATIU, unde este definit un singur PUNCT COMUN al tuturor SPATIILOR COMPONENTE, punctul de 0 (ZERO) (absolut) iar FIZICA RELATIVITATII ne da un indiciu foarte pretios de cum putem patrunde prin TRANSCENDENTA dintr-un spatiul in altul. Acest punct de TRANSCENDENTA vazut de catre un observator de referinta se realizeaza in momentul in care viteza de deplasare pe o coordonata oarecare atinge valoarea relativa maxima posibila fata de observatorul considerat fix. Fotonul poate atinge aceasta viteza maxima de transcendenta. Desigur ca orice particola masiva sau obiect sau corp omenesc are o masa de repaus diferit de zero si nu poate atinge niciodata aceasta viteza maxima pe coordonatele GEOMETRICE, dar omul poate atinge aceasta viteza maxima pe o alta cordonata definita in spatiul cunoasterii, cand omul se deplaseaza cu viteza de cunoastere sau "viteza GANDULUI" cum este cunoscut in mod popular.. ESTE SINGURA POSIBILITATE de TRANSCENDENTA a omului dintr-un SPATIU in altul.
    Din acest motiv SPATIUL CUNOASTERII al BINELUI si RAULUI are o importanta atat de mare in Tora (BIBLIE). Primul pacat edenic s-a infaptuit pe coordonatele acestui spatiu iar, din simetrie rezulta ca intoarcerea omului in EDEN se va face pe aceleasi coordonate ale SPATIULUI de CUNOASTERE a BINELUI si RAULUI.

    Similar de cum am definit spatiul coordonatelor geometrice reale din spatiul nostru geometric cu cele 3 coordonate geometrice si timpul care monitorizeaza derularea oricarui proces sau fenomen (fata de un Sistem de Referinta) cu o viteza ce se masoara (in Sistemul International de Masura) in metrii/secunda [m/s], in mod similar putem defini spatiul cunoasterii avand o singura coordonata de cunoastere reala care se masoara (in Sistemul International de Masura) in numar de [biti] viteza de cunoastere se masoara in biti/secunda. Omul, prin capacitatea lui de cunoastere, alearga pe aceasta coordonata reala a informatiei din spatiul real. Din Fizica Relativista si din experientele facute de umanitate in spatiul coordonatelor geometrice reale se constata ca, un observator considerat fix vede ca, pe masura ce creste viteza de deplasare a unei particole (fata de acest observator considerat fix) dimensiunile geometrice ale acestei particole se miscoreaza pana la valoarea zero atunci cand particula atinge un prag maxim al viutezei, neputand depasi aceasta viteza maxima deoarece particola dispare din spatiul real ajungand sa aiba dimensiunea zero putandu-se astfel strecura in alt spatiu prin poarta comuna dintre spatii, de marimea unui punct de zero absolut de dimensiune zero. si intrand in spatiul de unitate imaginara. Din acest motiv, orice particola avand masa de repaus diferita de zero nu poate depasi viteza maxima a luminii egala cu 3 inmultita cu 10 (la puterea 8) metrii/secunda, adica 300000000 [m/s]. Dar (din simetrie) deducem ca in orice spatiu, chiar si intr-un spatiu ne-geometric cum este spatiul coordonatei de cunoastere,se petrece acelasi fenomen relativist. Astfel, in SPATIUL CUNOASTERII SPIRITUL omului ca OBSERVATOR fix, vede o reducere a dimensiunilor de cunoastere pe masura ce viteza de cunoastere creste, existand o viteza maxima de cunoastere, pe care daca o depasim "spargem un zid dintre spatii" si intram intr-un alt spatiu de coordonate imaginare, unde unitatea imaginara "i" = radical din -1) inlocuieste unitatea reala "1" din spatiul coordonatelor noastre reale.
    Din Biblie intelegem ca Spatiul Coordonatei de Cunoastere a BINELUI si Raului are un rol determinant in relatia om - D-zeu, deoarece pe aceasta coordonata omul a fost izgonit din EDEN, urmand ca (prin simetrie) tot pe aceasta coordonata omul sa fie BINE reprimit in EDEN, la D-zeu = Izvorul Apelor Vii si sa fie astfel MANTUIT.
    Crestinismul a fost tolerat de D-zeu atat de mult timp fiindca a avut si parti pozitive. Contributia cea mai mare avuta de Crestinism, a fost introducerea in actul spiritual de comunicare spirituala a conceptului de vorbire in limbi straine, necunoscute si neinvatate de intelectul nostru, de mintea noastra, limbi ale profetiei dupo modelul lui Saul care s-a intalnit cu D-zeu din mijlocul profetilor. Orice limba invatata de mintea noastra poate fi vorbita prin exprimarea in exterior a unor rationamente logice numai cu aportul si functionarea mintii noastre. Fac exceptie acele foarte putine exprimari care au intrat in arcul reflex si nu mai depind de functionarea mintii, a ratiunii noaste. Pe acestea mai bine le neglijam decat sa le acceptam in mod gresit ca venind din arcul reflex dar vin de fapt din mintea noastra. Dar, nici Saul, nici profetii de atunci, nici crestinii nu au inteles ca aceste "limbi straine" necunoscute si ne-invatate de mintea noastra trebuiesc folosite la fiecare intalnire cu D-zeu in mod obligatoriu numai si numai in comunicarea omului cu D-zeu (NU CU OAMENII) , sacrificand mintea noastra in FATA si numai in FATA lui D-zeu, deoarece chiar aceasta este jertfa obligatorie de impacare dintre om si D-zeu pe care Cain si Abel trebuia sa o aduca atunci lui D-zeu, fara sa se intample nenorocirea care a urmat. Pentru ca omul sa fie bine primit iarasi in Eden la D-zeu, de unde a fost izgonit, mintea noastra trebuie sa vina jertfita, nefunctionala in FATA lui D-zeu, trebuind sa se "dea la moarte" INTR-UN TIMP FOARTE SCURT, AJUNGAND sa aiba o energie ("putere") potentiala nula de cunoastere (a BINELUI si RAULUI) in FATA lui D-zeu (Daniel 12:7) (energie si "puterea poporului sfant va fi zdrobita de tot" . Aici este vorba de energia potentiala de cunoastere care, ca si in cazul coordonatelor geometrice este proporionala cu patratul coordonatei de cunoastere mentala, masurata fata centru sistemului de referinta considerat (in cazul nostru fata de punctul de zero absolut al coordonatei de cunoastere). Din acest motiv constatam ca imparatul Saul s-a intalnit de multe ori cu D-zeu dar, din necunoastere nu a respectat in mod strict aceasta LEGE de a veni cu propia minte jertfita in FATA lui D-zeu. Acest lucru a facut ca mintea lui Saul sa se degradeze mult (1 Samuel 18:10) in Tulburare Bipolara ca si Cain, primind multe lovituri grave atunci cand incerca ca si Cain sa patrunda in Eden la D-zeu fara a aduce jertfa strict necesara (Genesa 3:24) De asemenea Isus care era purtat de "satana" in cele mai ciudate locuri sau "apostolul" Pavel care avea un "Tepusi" de care ii era rusine sa-l defineasca.
    Actul de cunoastere mentala, de actul de invatare este unul foarte greoi si foarte incet, putandu-se obtine viteze pozitive foarte mici de cunoastere (pozitive = care conduce la cresterea coordonatei de cunoastere si a puterii de cunoastere; puterea si energia de cunoastere este proportionala cu patratul vitezei de cunoastere ca si in spatiul geometric).In schimb vitezele negative de cunoastere foarte mari (negative = ce conduc la scaderea coordonatei de cunoastere ) pot fi obtinute foarte usor folosin Tehnica Blocajului Mental ATO-INDUS, mentionat anterior, cand mintea omului se da in mod apocaliptic la moarte, ajungand astfel sa aiba o viteza maxima de transcendenta intr-un timp foarte scurt, ajungand IN STAREA "SA NU MAI STIE NIMIC" INTR-UN TIMP RECORD DE MIC, cand aduce ca jertfa de impacare cu D-zeu toate cunostintele acumulate in mintea lui pe parcursul intregii lui vieti. Dar, puterea si energia potentiala de cunoastere este proportionala cu marimea coordonatei de cunoastere, fiind egala cu zero (Daniel 12:7) in momentul TRANSCENDENTEI RELATIVISTE in spatiul spiritual cand mintea omului renascuta anterior acestui nou ciclu de renastere a mintii omului, pe rol de "fecioara virgina" (Isaia 7:14) naste pe "Emanuel", dupa ce s-a dat la moarte ca jertfa de impacare cu D-zeu, urmand ca D-ze sa renasca imediat pentru om o noua minte, o noua fecioara, plina de frumusete si bucurie. Mintea noastra nu are voie sa participe in mod activ, functionala la intalnirea cu D-zeu, avand numai o participare pasiva cu rolul de jertfa de impacare adusa de om lui D-zeu pentru a fi BINE PRIMIT (Genesa 4:7) in FATA lui D-zeu. Atunci, intregul bagaj de cunostinte acumulat DE MINTEA NOASTRA in timpul indelungat, pe parcursul intregii noastre vieti, si deci intreaga coordonata de cunoastere la care mintea noastra a ajuns pana in acel moment, este micsorat la 0 intr-un timp foarte scurt deci prin atingerea vitezei relativiste maxime de TRANSCENDENTA. . Omul supus acestei alergari pe coordonata de cunoastere ajunge astfel sa aiba un bagaj de cunostinte egal cu zero, egal cu cel de la nasterea lui, nestiind sa vorbeasca in vreun limbaj conventional, invatat ci doar sa "gangureasca" intr-un limbaj spontan, neinvatat, ca un copil abia nascut) dx=x intr-un timp dt foarte, foarte scurt, si deci, cu o viteza V= dx/dt foarte mare ce poate atinge VITEZA MAXIMA de TRANSCENDENTA. Imediat dupa momentul transcendentei mintea omului trece in spatiul spiritual, avand in acest nou spatiu cordonata zero viteze de cunoastere zero si deci puterea de cunoastere zero. Acest moment mult asteptat, post TRANSCENDENTA este mentionat si in profetul DANIEL ( Daniel 12:7) "si toate aceste lucruri de vor sfarsi cand puterea [de cunoastere] a poporului sfant va fi zdrobita de tot" .
    Momentul TRANSCENDENTEI vazuta de observatorul considerat fix (= perechea noastra din spatiul spiritual= "domnul nostru" (Psalm 110:1) care este ortogonal spatiului material si deci este imobil=fix si vazut de noi ca fiind situat in punctul de origine 0-absolut (comun spatiului material si spiritual); fiecarei particole din spatiul material ii corespunde o particola pereche in spatiul spiritual= spatiul de unitate imaginara i = radical din (-1)) se produce atunci cand viteza negativa pe aceasta coordonata de cunoastere atinge fata de acest observator fix viteza relativa maxima (echivalenta vitezei lumini din spatiul coordonatelor geometrice) cand mintea omului care "alearga" (Zaharia 4:5) pe aceasta coordonata de cunoastere sufera fenomenul de TRANSCENDENTA in spatiu SPIRITUAL; Astfel, mai intai coordonata de cunoastere x sufera o contractie relativista, micsorandu-se pana la zero, dupa care devine o coordonata imaginara, deci "SPARGE ZIDUL CUNOASTERII, intrand in SPATIUL CUNOASTERII SPIRITUALE. Orice om din spatiul material are o pereche , un om spiritual in Spatiul SPIRITUAL. Credinta si intalnirea cu D-zeu este un fenomen individual, interior ce se petrece in interiorul fiecarei persoane in parte. Daca Isus ar fi cunoscut putin Teoria Relativitatii Speciale ar fi inteles cine este acel "domnul meu", domnul lui David, si ar fi incetatat sa creada ca Isus este "domnul lui David". Exprimata matematic, coordonata de CUNOASTERE este la inceput zero dupa care devine o coordonata spirituala ( imaginara): x = x (zero) inmultita cu radical din [c'(la patrat) - V(la patrat)] = ix' = o coordonata imaginara daca V > c' sau egal cu c') unde c' este viteza MAXIMA necesara pentru realizarea transcendentei. Astfel mintea noastra care fugea pe o coordonata reala x a suferit o transcendenta in spatiul de cooirdonate imaginare ix' care nu poate fi localizata in spatiul nostru real. O astfel de TRANSCENDENTA RELATIVISTA a omului in SPATIUL SPIRITUAL, la D-zeu este descrisa in (Zaharia 14:5,6,7,8,9) aceasta TRANSCENDENTA fiind insotita de efecte luminoase, similar de cum spargerea zidului sonic aduce efecte sonore evidente. De altfel, aceasta coordonata de cunoastere este singura coordonata pe care noi putem alega atat de repede atingand viteza maxima de transcendenta. De remarcat ca aceasta viteza maxima o putem atinge pe coordonata de cunoastere (similar cum o particola "fuge" pe coordonata geometrica) numai intr-un sinur sens, nu in sensul cresterii coordonatei de cunoastere fiindca actul de cunoastere este unul greoi ce necesita mult timp pentru cresterea cunoasterii (cresterea coordonatei de cunoastere). In schimb mintea noastra poate "alerga" cu aceasta viteza maxima de transcendenta in sensul opus folosind tehnica BLOCAJULUI MENTAL AUTO-INDUS cand omul isi poate auto - micsora capacitatea de CUNOASTERE PANA LA ZERO INTR-UN TIMP RECORD. Imediat dupa transcendenta (= trecerea omului in spatiul edenic-spiritual), coordonata (fata de punctul de 0(absolut) care este egala cu marimea de cunoastere a omului si este aproape zero) iar viteze de cunoastere este de asemenea aproape zero, deci putere de cunoastere (proportionala cu pattratul vitezei de cunoastere) aproape zero. Astfel, dupa transcendenta, omul devine un bebelusi SPIRITUAL, Cresterea lui in SPATIUL SPIRITUAL continua, dar, faptul ca omul are si o COMPONENTA CARE TRAIESTE IN SPATIUL MATERIAL, ACEST BEBELUSI SPIRITUAL ESTE REPEDE PERVERTIT SI IN MOD PERIODIC, DUPA UN ANUMIT INTERVAL DE TIMP SE IMPUNE MEREU O NOUA RENASTERE SPIRITUALA A OMULUI, PARCURGAND ACEEASI PASI MENTIONATI ANTERIOR. ACEST PROCES SPIRITUAL de TRANSCENDENTA a OMULUI in SPATIUL SPIRITUAL este intotdeauna urmarit si ajutat in mod relativist de catre D-zeu si de DOMNUL (= SPIRITUL omului renascut anterior), intervenind cu o viteza relativa de intampinare astfel incat viteza relativa totala sa poata atinge pragul de transcendenta (Isaia 52:10-12)

     

     

     

     

    ORICE FIORMA DE DEPRESIE POATE FI VINDECATA FOARTE USOR PRIN ACCEPTAREA CUNOSTINTEI DIN ISAIA 53:10

     

     

    RAZBOIUL INFIORATOR anuntat in EZECHIEL cap. 38 a inceput in CONSTIINTA =RATIUNEA omului si are forma unei DEPRESII PROFUNDE, intinzandu-se ca un flagel, ca o epidemie si a carei vindecare se face numai prin practicarea CUNOSTINTEI din Isaia 53:10.

     

    In acest web-site promovam aceasta CUNOSTINTA din Isaia 53:10, a carei aplicare va impaca omul cu D-zeu. Continutul acestei CUNOSTINTE este acela prin care se indeamna RATIUNEA BUNA a omului = EUL BUN al omului = fost MARE PREOT al omului in VECHIUL LEGAMANT AVRAMIC sa se dea la moarte prin BLOCAJ MENTAL AUTOINDUS in FATA lui D-zeu si sa devina astfel jertfa neprihanita cu care vine in FATA lui D-zeu SPIRITUL omului =SUFLAREA de VIATA din D-zeu (Genesa 2:7) = MESIAH = NOUL MARE PREOT al omului in NOUL LEGAMANT IUDAIC (Ieremia 31:31). Dar RATIUNEA omului cu greu va accepta aceasta coborare de rang, din mare preot al omului in Fata lui D-zeu (in vechiul Legamant Avramic) in Jertfa Noului MARE PREOT al omului = Spiritul omului (in Noul Legamant Iudaic Ieremia 31:31). Din acest motiv in CONSTIINTA= RATIUNEA UMANITATII va incepe un RAZBOI INGROZITOR intre Ratiunea omului si SPIRITUL omului prefigurat de "poporul Iseael" (Ezechiel 38:16) a carei finalitate va fi decisa la interventia directa a lui D-zeu in acest CONFLICT, atunci cand D-zeu este invocat de SPIRITUL omului ce aduce ca jertfa la intalnirea cu D-zeu moartea apocaliptica a RATIUNII UMANE in FATA lui D-zeu, fapt ce produce in mod relativ aparenta distrugere a tot ce exista si este perceput de Ratiunea omului (Ezechiel 38:19,20,21). De fapt nu este distrusa in mod apocaliptic REALITATEA perceputa de RATIUNEA omului, ci de fapt este distrusa apocaliptic RATIUNEA si PERCEPTIA ACESTEI realitati, generand o aparenta distrugere apocaliptica relativa a acestei REALITATI. Astfel, D-zeu va trimite (Daniel 9: 27) " pe unul care pustieste" RATIUNEA omului, "pana va cadea asupra celui pustiit prapadul hotarat" inducand NEBUNIA lui CAIN = DEPRESIA PROFUNDA in RATIUNEA oricarui om care nu accepta practicarea acestei CUNOSTINTE in relatia cu D-zeu, facand ca (Ezechiel 38:21). "sabia fiecarui om (care nu accepta sa practice aceasta CUNOSTINTA in RELATIA cu D-zeu) sa se indrepte impotriva fratelui sau si impotriva a tot ce are mai iubit si mai scump (Ezechiel 38:21), fortand RATIUNEA UMANITATII sa accepte aceasta CUNOSTINTA pentru a scapa de calvarul prin care trece. Astfel se marcheaza incheierea acestui razboi si pustiirile lui numai in mod individual, numai in CONSTIINTA = RATIUNEA acelui om care a acceptat sa practice aceasta CUNOSTINTA (dar acest razboi continua in CONSTIINTA celorlati oameni care inca nu au acceptat aceasta CUNOSTINTA (Daniel 9:26): "pana la sfarsit"..Daniel 9:27): "pana va cadea asupra celui pustiit prapadul hotarat" ) , aducand VINDECAREA oricarei FORME de DEPRESIE a acelei RATIUNI, numai prin acceptarea de catre RATIUNEA acelui om a aceastei CUNOSTINTE, adica acceptarea mortii in calitate de JERTFA neprihanita adusa in FATA lui D-zeu prin BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS, in timp ce SPIRITUL acelui om vine in FATA lui D-zeu= IZVORUL APELOR VII in calitate de MARE PREOT al acelui om, aducand vindecarea de DEPRESIE si MULTE BINECUVANTARI, deschizand astfel NOUL LEGAMANT IUDAIC anuntat in IEREMIA 31:31 si inceput la inceputul saptamanii 70 (Daniel 9:26) dupa ce UMANITATEA a cunoscut si a inteles si au acceptat sa practice aceasta CUNOSTINTA din Isaia 53:10 care invata RATIUNEA omului cum poate castiga acest Razboi devastator "intr-o singura zi voi inlatura nelegiuirea tarii acesteia" (Zaharia 3:10) care poate insemna o durata de timp foarte scurta, chiar intr-o fractiune de secunda. Astfel la inceputul saptamanii 70 incepe razboiul din CONSTIINTA= RSTIUNEA omului care acum este inarmata cu aceasta CUNOSTINTS , pe care o aplica imediat si castiga acest razboi in numai cateva fractiuni de secunda dupa inceperea lui, la inceputul acestei a 70-a saptamani. Ca urmare a aplicarii acestei CUNOSTINTE, desi UNSUL "va fi starpit" El "nu va avea nimic" deoarece D-zeu readuce imediat lucrurile la normalitate, Unsul reintrand in functia lui ca si cand nu s-a intamplat nimic. As UNSUL restabilit imediat va face un Legamant trainic cu multi care au acceptat NOUL LEGAMANT IUDAIC ca pe intreaga durata a acestei saptamanii 70, sa continue aplicarea acestui NOU LEGAMAN la TEMPLU construit in CONSTINTA = RATIUNEA fiecarui astfel de om si prin care acel om isi da la moarte propia RATIUNE ca JERTFA si DAR de MANCARE adus lui D-zeu, primind in schimb de la D-zeu o noua RATIUNE neinfectata de GANDURI RELE. Dar, aceasta situatie stralucitoare, benefica pentru om dureaza numai pana cand Noua Ratiune primita in dar de la D-zeu se ticaloseste din nou, facand ca "la jumatatea saptamanii" 70 (Daniel 9:27) sa neglijeze slujba de slujire la cel de-al treilea TEMPLU construit in CONSTIINTA individuala a acelui om, facand ca RAZBOIUL care se terminase cu "o jumatate de saptamana" in urma sa reinceapa cu aceeasi intensitate si in acelasi fel cum era inaintea inceperii NOULUI LEGAMANT IUDAIC (cea dea 70 saptamani din Daniel 9:26 : "UNSUL va fi starpit si...(dar) nu va avea nimic - deoarece, acum Ratiunea acelui om deja a inteles si stie sa practice in mod corect CUNOSTINTA care-l invata sa castige acest RAZBOI numai intr-o singura clipa, intr-o fractiune de secunda, prin darea la moarte a RATIUNII prin BLOCAJ-MENTAL auto-indus, ca jertfa adusa lui D-zeu. In consecinta, USUL , Cetatea, si Sfantul LOCAS vor fi starpiti in urma acestui RAZBOI fulger, dar numai pentru o fractiune de secunda caci D-zeu va restaura imediat normalitatea, ......"si sfarsitul LUI (UNSULUI) dar si a Cetatii si a Sfantului Locas) va fi ca printr-un potop.......si nu va avea nimic".

     

     

    Atunci cand omul este cuprins de depresie, de ganduri negre, RELE, autodistructive sau distructive apre o disperare, o paralizie in mintea acestui om deoarece simte ca nu are nici o arma cu care sa lupte impotriva acestor GANDURI RELE, desi ar vrea din toata inima sa elimine aceste GANDURI RELE care ii dicteaza sa savarseasca fapte groaznice. Unii chiar prefera sa dea curs acestor ganduri negre in dorinta de a scapa de presiunea si durerea mentala ce o provoaca in mod aproape continuu Gandurile Rele in mintea lor. Dar, atunci cand omul stie ca are la indemana o arma puternica, simpla, usor de realizat si eficienta impotriva acestor Ganduri RELE totul devine ca o distractie. Despre o astfel de arma am vorbit si vorbim in acest moment si este o solutie la indemana oricui ce consta in Blocaj MENTAL AUTOINDUS in FATA lui D-zeu pe o durata foarte scurta de timp a celui ce vrea sa scape de aceste GANDURI RELE.. Inainte cu cateva secunde de a experimenta in mod practic acest AUTO-BLOCAJ MENTAL de catre cineva pentru prima data, apare in mintea omului o nesiguranta similara cu aceea in care o persoana sare pentru prima data dintr-un avion cu o parasuta dar nu stie exact daca parasuta se va deschide la timp. Apoi totul devine o obisnuinta placuta pentru ca omul se intalneste cu D-zeu = Izvorul Apelor Vii in conditii de mare siguranta.

    Ezechiel 36:26-27 VDC

    Vă voi da o inimă nouă și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră și vă voi da o inimă de carne. Voi pune Duhul Meu în voi și vă voi face să urmați poruncile Mele și să păziți și să împliniți legile Mele.

    Promisiunea facuta de D-zeu : „Vă voi da o inimă nouă” este echivalenta de fapt cu promisiunea: „Vă voi da o minte nouă” adica "inima" semnifica MINTEA MATERIALA din SPATIUL MATERIAL, pe cand DUHUL este o entitate SPIRITUALA din SPATIUL SPIRITUAL."Voi pune Duhul Meu în voi" este "SUFLAREA de VIATA venita direct de la D-zeu si daruita omului la creatie (Genesa 2:7). Dar, pentru ca promisiunea facuta omului de catre D-zeu sa se infaptuiasca, trebuie sa ne dam la moarte INIMA VECHE si DUHUL VECHI, printr-o asa metoda in asa fel incat viata biologica a fiintei noastre sa nu fie periclitata, deci prin metoda pe care putem sa o numim ca fiind BLOCAJ MENTAL AUTOINDUS pe scurta durata de timp in care omul cheama pe D-zeu si simte ca este in FATA LUI. Mintea si DUHUL omului sunt doua componente diferite si pereche intre ele ale omului care se gasesc in SPATII DIFERITE (in SPATIUL MATERIAL si, respectiv in SPATIUL SPIRITUAL). Vazut din SPATIUL MATERIAL, DUHUL (SPIRITUL) omului se gaseste in interiorul omului, protejat la exterior de MINTEA omului care joaca rolul unei incaltaminte ce protejaza dar si incarcereaza SPIRITUL,, ne-lasandu-l sa se exprime liber decat prin intermediul mintii. Mintea incarcereaza PICIOARELE SPIRITUALE ale omului (SPIRITUL omului), dar, pe durata intalnirii omului cu D-zeu trebuiesc eliberate din incarcerarea mintii omului(Exod 3:5) prin "scoaterea incaltamintei din picioarele SPIRITULUI". Aceasta "scoatere" sau eliberare a SPIRITULUI omului in FATA lui D-zeu echivaleaza cu moartea sau auto- blocarea MINTII care intelege sa se dea la moarte (Isaia 53) ca jertfa strict necesara ce trebuie adsusa de catre om in FATA lui D-zeu pentru a fi bine primit de EL. Daca omul nu se respecta aceasta regula esentiala si nu aduce aceasta jertfa la intalnirea cu D-zeu are doua posibilitati: Ori:
    1) aduce jertfa lui Abel pentru a zadarnici aceasta intalnire cu D-zeu,(jertfa care l-a impiedicat pe D-zeu (si pe "ingerul nimicitor" ce insotea pe D-zeu) sa intre in casele evreilor in Egipt); Abel nu s-a intalnit cu D-zeu, mintea lui nu a fost afectata, dar nici nu a primit binecuvantarile si PROTECTIA lui D-zeu, motiv pentru care a putut fi ucis mai tarziu de catre Cain.
    2) sau se intalneste cu D-zeu dar, asa cum s-a intamplat cu CAIN, mintea lui este lovita grav de catre "ingerul nimicitor= heruvinul plantat in Eden sa impiedice intoarcerea omul in Eden daca este insotit de MINTEA omului care a devenit o minte toxica care otraveste mediul din EDEN. Inainte de intalnirea cu Sarpele din Eden, MINTEA omului era insamantata cu GANDURILE BUNE ale femeii daruite omului de catre D-zeu (Genesa 3:2,3). Dupa intalnirea cu Sarpele din Eden, in mintea omului a fost aruncata si samanta SARPELUI = GANDURILE RELE din MINTEA omului actual. De acum omul avea obligatia de a tine sub control GANDURILE RELE (Genesa 4:7) pana ce omul va intelege modul cum poate zdrobi CAPUL SARPELUI si a semintiei lui. D-zeu a hotarat sa ZDROBEASCA din mintea omului aceasta SAMANTA a SARPELUI printr-o metoda foarte DURA si dureroasa pentru om, dar si pentru SARPE. D-zeu a pus VRASMASIE dintre GANDURILE BUNE si GANDURILE RELE din mintea omului, dintre SAMANTA FEMEII si SAMANTA SARPELUI (Genesa 3:15) pana ce mintea omului va intelege cum sa zdrobeasca CAPUL SARPELUI = MINTEA SARPELUI = GANDURILE RELE din MINTEA OMULUI. Astfel ca, mintea omului a devenit o MINTE TOXICA, un teren otravit de lupta crancena dintre GANDURILE RELE si GANDURILE BUNE din MINTEA omului. Imediat dupa pacatul Edenic, in mintea omului s-a instalat acest mediu toxic care a dus la moartea spirituala a omului, asa cum D-zeu anticipase (Genesa 2:17, Genesa 3:3). Din cauza acestui mediu toxic din Suflarea de viata spirituala = Spiritul omului a disparut din om. Daca omul, insotit de MINTEA lui TOXICA ar intra din nou in Eden la D-zeu ar otravi mediul din EDEN, ar perturba PACEA EDENICA, motiv pentru care omul a si fost alungat din Eden. Omul se poate intoarce din nou in EDEN daca nu mai este insotit de MINTEA sa = (incaltamintea SPIRITULUI (Exod 3:5). Acum intelegem ca chiar aceasta este jertfa pe care omul trebuie sa o aduca in FATA lui D-zeu pentru a fi reprimit CU BINE in FATA lui D-zeu: Pe durata scurta a intalnirii cu D-zeu, MINTEA omului TREBUIE sa se dea la moarte printr-un procedeu care sa nu-i puna in pericol viata biologica, procedeu care poate fi denumit BLOCAJ-MENTAL-AUTO-INDUS.Aceasta ucidere a mintii noastre inainte de a reintra in EDEN la D-zeu echivaleaza cu "CIRCUMCIZIA INIMII" noastre si vine "la pachet" cu promisiunea lui D-zeu ca ne va da o inima (MINTE) NOUA si un DUH NOU (Ezechiel 36:26,27)
    .
    D-zeu a dat prin Moise poporului evreu niste legi clare, pe intelesul fiecaruia, dar, printre aceste LEGI exista o legea mentionata in Leviticul 27:29 : "Niciun om inchinat D-lui prin fagaduinta nu va putea fi rascumparat, ci va fi omorat", lege ce pare a fi contradictorie si nu a putut fi inteleasa pana astazi. Aceasta Lege este plasata de D-zeu sa functioneze in spatiul cunoasterii (Binelui si Raului) pe coordonatele caruia se intampla cele mai importante evenimente spirituale (pe aceste coordonate s-a produs pacatul edenic si alungarea omului din EDEN si tot pe aceste coordonate omul se va intoarce cu BINE in EDEN la D-zeu chiar prin actiunea acestei Legi.. In acest spatiu omul este reprezentat de mintea lui (ce are capacitati de cunoastere) care (asa cum s-a argumentat anterior) trebuie data la moarte prin fagaduinta (deci promisa si data la moarte in mod benevol, lui D-zeu si in FATA lui D-zeu), pentru ca D-zeu sa daruiasca omului in schimb o noua minte si un nou DUH. Aceasta LEGE pune in evidenta solutia de salvare a omului, si fiecare din noi trebuie sa fim inchinati D-lui pri fagaduinta, adica in mod benevol sa ne dam mintea noastra cea veche la moarte in Fata lui D-zeu pentru a fi BINE primiti in FATA lui D-zeu si a primi de la EL toate INECUVANTARILE LUI si PROTECTIA LUI impreuna cu o noua minte si un nou DUH=suflare de viata din D-zeu, daruit de D-zeu. Executarea, aducerea la indeplinire a acestei Legi este descrisa in Psalm110: 5,6,7) si este indeplinita (Psalm 110:5) de catre "Domnul de la dreapta Domnului D-zeu care este PERECHEA SPIRITUALA a fiecarui om material. Acesta se gaseste in SPATIUL SPIRITUAL, langa D-zeu cu rolul de (Psalm 110:4) "preot in veci in felul lui Melchisedec", sustinand (in calitate de preot al omului material) interesele omului matereial pe langa D-zeu.
    Astfel ca fiecare om material este reprezentat in spatiul CUNOASTERII BINELUI si RAULUI de catre propia lui minte si isi are propiul sau preot personal, impreuna reprezentand "cei doi unsi" (Zaharia 4:14) ce slujesc in TEMPLU SPIRITUAL construit in constiinta fiecarui om. Unul din acesti unsi ("domnul de la dreapta DOMNULUI" este responsabil de cunoasterea spirituala asa cum mintea=CAPUL omului este responsabil de cunoasterea din spatiul material si deci cei doi fiind rude, "neamuri" (Psalm 110:6) intre ele din punct de vedere functional. Primul uns slujeste ca mare PREOT, iar celalalt uns (mintea =CAPUL omului) slujeste in calitate de JERTFA drobita adusa lui D-zeu. Mai concret este relatat in (Psalmul 110;7)"El bea din PARAU in timpul mersului de aceea isi inalta capul" Altfel zis, domnul de la dreapta D-lui" isi coboara CAPUl dar si TRUPUL (mintea veche si SPIRITUL VECHI) in moarte putand astfel bea din PARAUL de APA VIE ce IZVORASTE din D-zeu IZVORUL APELOR VII, pentru a fi renascut si "ridicat" un nou CAP si un nou SPIRIT = SUFLARE de VIATA din D-zeu pentru om. Aceasta operatiune - proces foarte important ce reinnoieste mintea si SPIRITUL omului se poate face "din timpul mersulu" adica de fiecare data cand omul simte necesitatea sa se dea la moarte si sa fie reinnoit, chiar si atunci cand este"in timpul mersului" , adica este ocupat cu orice alta activitate cotidiana, si chiar si atunci cand se gaseste in plina convorbire cu o alta persoana, important ca acest proces sa fie foarte scurt-maxim o secunda..doua...cateva secunde si acea persoana sa nu simta acest proces care te-ar eticheta ca "un ciudat"..

    Prin CALEA descrisa anterior, D-zeu vindeca PSIHICUL omului = sufletul omului=mentalul omului de DEPRESIA ADANCA in care a cazut din cauza ranilor mentale primite printr-o intalnire necorespunzatoare cu D-zeu. Acest fel de depresie este aceeasi DEPRESIE ADANCA in care a cazut si CAIN chiar in timpul intalnirii cu D-zeu din cauza faptului ca nu a adus ca jertfa de impacare lui D-zeu chiar EUL lui cel BUN= CAPACITATEA DE CUNOASTERE A BINELUI SI RAULUI insusita prin efractie si neascultare in Eden, motiv pentru care a fost despartit de D-zeu si alungat din Eden pana in momentul in care va gasi modalitatea de a se intoarce in Eden neinsotit de aceasta CUNOASTERE a BINELUI si a RAULUI. Semnele acestei DEPRESII ale lui Cain au fost observate de D-zeu chiar in timpul acestei intalniri, inainte de a comite crima impotriva propiului sau frate pe care de fapt il iubea ca pe un frate, dar DEPRESIA, Gandurile RELE, ucigase ce facea presiune continua in mintea lui Cain, provocand dureri mentale greu de suportat au condus la uciderea lui Abel.. (Genesa 4: 6, 7):

    " D-zeu ii explica lui Cain motivul aparitiei acestei depresii: Daca Cain facea BINE ar fi fost BINE PRIMIT la intalnirea cu D-zeu. Care este aceasta facere de bine intelegem imediat fiindca Cain inca nu facuse marele RAU, uciderea propiului frate, pe Abel (Genesa 4:5): "dar spre Cain şi spre jertfa lui n-a privit cu plăcere. Cain s-a mâniat foarte tare şi* i s-a posomorât faţa". Deci este evident ca RAUL cel mare facut de Cain in acel moment a fost ca, din necunoastere si neintelegere, Cain nu a adus jertfa potrivita pentru a se putea intoarce cu bine in Fata lui D-zeu, in Gradina Edenului de unde a fost izgonit tatal lui, Adam. Motivul pentru care a fost Adam si Eva izgoniti il stim deja: Pe langat CACUNOASTEREA BINELUI - Gandurile Bune venite de la D-zeu (un lucru BUN obtinut de om in Eden, omul si-a insusit in Eden si CUNOASTEREA RAULUI = Gandurile rele venite de la SARPELE din EDEN (un lucru RAU care tragea sageti otravite catre D-zeu si catre om). Pentru a curma alianta dintre Bine si RAU din mintea omului, D-zeu pune vrasmasie dintre BINE (samanta femeii daruita de D-zeu omului pentru femeie) si RAU (samanta Sarpelui) (Genesa 3:15): " Vrăjmăşie* voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa** ei†. Aceasta†† îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul." Aici D-zeu stabileste si modalitatea in care Gandurile Rele ce se tarasc pe suprafata Creerului omului sunt eliminate din mintea omului prin darea la moarte , zdrobirea "calcaiului"= MINTEA OMULUI (Suprafata de sprijin sau "calcaiul" pe care se sprijini Gandurile Bune ale omului). Aceasta dare la moarte a mintii omului pe o durata scurta de timp este realizata prin BLOCAJ MENTAL AUTOINDUS de catre GANDURILE BUNE = EUL BUN al omului, constient ca prin aceasta actiune se dau la moarte, sunt zdrobite si Gandurile BUNE dar si Gandurile RELE fiindca ambele tipuri de ganduri isi sprijina existenta pe acelasi suport sau calcai (mintea omului) fara de care nu pot supravietui. Deci GANDURILE BUNE ale omului = Eul Bun al omului reprezinta mielul neprihanit din Isaia 53, ROBUL neprihanit al lui D-zeu care se jertfeste, se da la moarte pentru mantuirea omului, stiind ca D-zeu daruieste omului alte Ganduri BUNE de BUCURIE si PACE, in care GANDURILE CELE RELE nu mai sunt. Aceasta metoda poate fi numita TERAPIA anti DEPRESIVA prin care EUL BUN al omului isi ZDROBESTE propia MINTE in FATA lui D-zeu (si numai acolo) pentru o durata foarte scurta de timp (cateva secunde...minute.) prin BLOCAJ MENTAL AUTO INDUS.. Procedand in acest fel, CUNOASTEREA si intalnirea omului cu D-zeu nu se va mai face prin contributia activa, prin vointa activa a mintii omenesti ci numai prin actiunea activa a spiritului omului (Ieremia 31:34): "Niciunul nu va mai învăţa pe aproapele sau pe fratele său, zicând: ‘Cunoaşte pe Domnul!’ Ci toţi* Mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare”, zice Domnul, „căci le voi ierta** nelegiuirea şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor."
    Pentru a putea urma aceasta procedura strict necesara, in constiinta fiecarui om va avea loc un razboi, un conflict puternic dintre spiritul omului si mintea omului care nu vrea sa cedeze locul avut in vechiul Legamant Avramic de Mare Preot al omului, intermediar dintre om si D-zeu. In acest conflict chiar D-zeu va interveni impotriva oamenilor a caror minte nu vrea sa cedeze locul conducator al lor in favoarea spiritului lor si pentru acei oameni condusi de imparatul lor = domnul Roshului (Rosh inseamna CAP in limba ebraica) a caror minte nu vrea sa se dea la moarte ca jertfa neprihanita adusa lui D-zeu, acestor oameni D-zeu le trimite aceeasi depresie care a venit asupra lui Cain: " Atunci voi chema* groaza** împotriva lui pe toţi munţii Mei», zice Domnul Dumnezeu; «sabia† fiecăruia se va întoarce împotriva fratelui său." Este de inteles ca in viitor aceasta va fi terapia eficienta, la indemana oricui om pentru tratarea DEPRESIEI, dar va fi si un ritual religios instituit in mod periodic in Templul Spiritual construit in constiinta fiecarui om de catre Spiritul fiecarui om = Mesia fiecarui om = Suflarea de viata venita din D-zeu. O data cu instituirea acestui ritual religios mentionat anterior, spunem ca am intrat in era mesianica, in era NOULUI LEGAMANT IUDAIC (Ieremia 31:34), care este un LEGAMANT accesibil tuturor popoarelor indiferent de nationalitate. Atunci se va stinge complet tendinta de ucidere si sinucidere si chiar mai mult, se va intampla pentru prima data din istoria omenirii cand (Isaia 2:4) "atunci nici un popor nu va mai scoate sabia impotriva altuia" . Atunci intreaga umanitate va intelege care este jertfa ce trebuie adusa lui D-zeu ca impacare cu D-zeu dupa ce omul a fost indepartat din Eden, de la Fata lui D-zeu, pentru ca omul sa fie "BINE PRIMIT" (Genesa 4:7) la FATA lui D-zeu, fara a fi intampinat de "sabiile rotitoare" (Genesa 3:24) care pazesc drumul ce duce in Eden la Pomul Vietii , la Izvorul Apelor Vii, la D-zeu de CUNOSTINTA RAULUI = "samanta Sarpelui" ce se poate intoarce in Eden parazitand CUNOSTINTA BINELUI din mintea omului, daca omul nu se dezbraca si nu se descalta (Exod 3:5) de Cunostinta Binelui ce protejaza Spiritul omului prin jungla spatiului material, si care a fost infectata de "samanta Sarpelui" in Eden prin uneltirea omului impotriva lui D-zeu impreuna cu Sarpele din Eden. Prin darea la moarte a CUNOSTINTEI BINELUI (EUL BUN al omului) este data la moarte in mod automat si CUNOSTINTA RAULUI (EUL RAU din om = Samanta Sarpelui), de fiecare data dupa aceasta actiune, D-zeu daruind omului o noua CUNOSTINTA a BINELUI, un nou EU BUN pentru om, facand ca omul sa-si "ridice din nou capul" din groapa din care a fost coborat (Psalm 110:7)
    Descriind cu alte cuvinte (cu alti termeni) aceasta terapie de vindecare a omului folosind proces de dare la moarte in FATA lui D-zeu a cunoasterii BINELUI si Raului, deci a mintii omenesti prin AUTO-BLOCAJ MENTAL, putem spune ca acest proces este strict necesar pentru ca D-zeu sa poata opera cu delicatete o spalare a creerului, a mintii noastre de "vegetatia salbateca" (buruienile)= samanta sarpelui ce sufoca cresterea gandurilor bune (samanta femeii) (le fura din hrana necesara cresterii normale), operatie care necesita "un somn adanc" din partea pacientului, acelasi "som adanc" carea fost necesar la operatia efectuata de D-zeu in parabola nasterii femeii din "coasta" barbatului (Genesa 2:21) ca dar foarte pretios pentru barbat, si acelasi "somn adanc" pe care l-a avut Israel atunci cand s-a intalnit cu D-zeu, in urma carei intalniri a primit niste binecuvantari foarte mari (Genesa 28; 12-15). In schimb, Cain s-a intalnit cu D-zeu in stare treaza a mintii lui, a cunoasterii binelui si Raului, si a primit blesteme in loc de binecuvantari. Acum putem intelege care este jertfa pe care omul trebuie sa o aduca in fata lui D-zeu pentru ca sa primeasca BINECUVANTARI si nu Blesteme.

     

    (Zaharia 3:8): ".... Iată, voi aduce pe Robul Meu**, Odrasla†. Astfel D-zeu naste un "CER nou" si un "Pamant nou".

    In mod similar CIRCUMCIZIA care implica sacrificarea "in carne" a preputului care acopera capul penisului, reprezinta o terapie a unei suferinte suplimentare, "in carne"(Genesa 17:13), suplimentara terapiei prin suferinta la care fiecare om a fost supus Genesa 3:17-19) si care contribuie in plus (Genesa 17:13) la atingerea in om a unei stari foarte importante, o stare de renuntare (LEPADARE) de SINELE Bun = incaltamintea SPIRITULUI (Exod 3:5)_="CALCAIUL" SPIRITULUI = SUFLAREA de VIATA data din D-zeu omului pentru totdeauna. Acest lucru produce in mod automat si renuntarea (LEPADAREA) de SINELE RAU din om din cauza suferintei, determinand astfel in mod decisiv la restabilirea pacii si armoniei in mintea omului fapt ce determina reintoarcerea de la D-zeu in om a lui Mesiah = SUFLAREA de VIATA din D-zeu (Genesa 2:7) care a fost data omului pentru totdeauna dar care se retrage inapoi la D-zeu atunci cand pacea din mintea omului dispare aparand un mediu toxic in care Mesiah nu poate locui. Astfel Mesiah, singurul care poate patrunde in FATA lui D-zeu isi reia functia de MARE PREOT al omului in FATA lui D-zeu, aducand impacarea omului cu D-zeu si apoi impacarea omului cu el insusi, deoarece gandurile RELE din mintea omului dispar (iar in cazul in care reapar, imediat se repeta procedura descrisa anterior prin moartea in FATA lui D-zeu a EULUI BUN = GANDURILE BUNE = MIELUL NEVINOVAT ce se da singur la moarte (Isaia 53 ) pentru impacarea omului cu D-zeu.
    In mod similar, CIRCUMCIZIA
    are ca simbol o dezvelire a capului spiritual (mintea spirituala) a omului creat, nascut in spirit = MESIAH, dezvelirea, activarea mintii spirituale = activarea gandurilor spirituale, activarea in mod accelerat a lui Mesiah in om. ASTAZI se impune cu necesitate gasirea acelei CUNOSTINTE din (Isaia 53:10) care sa ofere solutii pentru ca omul sa atinga "o stare dupa voia lui D-zeu" pentru ca omul sa fie acceptat in PREZENTA SA = D-zeu = IZVORUL APELOR VII, acolo unde totul devine sfant, curat, vindecat de orice boala. Aceasta stare trict necesara pentru om pentru a fi BINE PRIMIT ( Genesa 4:5,6) in PREZENTA lui D-zeu este gasita de profetul ILIE (Eliahu Hanavi) ca fiind o stare in care omul renunta la sufletul sau, o STAREA de RENUNTARE la SINE ducand la moartea de sine, jertfirea SINELUI=EULUI BUN = GANDURILE BUNE ale omului fara a trece prin terapia suferintei. Astfel ajungem la solutia JERTFEI DE SINE fara a afecta integritatea vietii, a corpului fizic uman, prin procedura pe care, intr-un limbaj modern o puten numi ca fiind BLOCAJUL MENTAL AUTOINDUS pe durata scurta a intalnirii cu D-zeu in RUGACIUNE cand CAPACITATEA omului constient de CUNOASTERE a BINELUI si RAULUI este dezactivata. Astfel este indeplinit PRINCIPIUL FUNDAMENTAL enuntat chiar de D-zeu in Exod 33:20 : "Nu poate omul sa Ma vada si sa traiasca"; Aceasta formulare este echivalenta cu: "Ma poate vedea omul numai daca acest om va muri in FATA MEA" . Adica daca va inceata sa mai existe omul constient izgonit din Eden, care are ACTIVA Capacitatea de CUNOASTERE a BINELUI si a RAULUI (motivul pentru care a fost izgonit din Eden de la Fata lui D-zeu, si deci omul trebuie sa-si dezactiveze, sa-si jertfeasca aceasta CAPACITATE in FATA lui D-zeu. Din acest motiv D-zeu a "condamnat" pe om la TERAPIA SUFERINTEI, pentru ca, din cauza suferintei acumulate in SUFLETUL omului sa se atinga un anumit prag superior de SUFERINTA cand omul RENUNTA la propiul lui SUFLET = SINELE BUN al omului = EUL BUN al omului - CUNOASTEREA BINELUI si RAULUI (insusita de om in EDEN prin NEASCULTAREmotiv pentru care a fost alungat e acolo ar putand fi primit inapoi prin "descaltarea" e aceasta CUNOSTINTA=incaltamintea spiritului) cu sediul CENTRAL in MINTEA omului, in CAPUL (FRUNTEA) omului si striga ca si profetul Eliahu (profetul Ilie) (1Regi 19:4): "DESTUL!!!! Acum Doamne ia-mi SUFLETUL ca nu sunt mai bun decat parintii mei" Astfel ca solutia propusa de profetul ILIE (Eliahu Hanavi) prin moartea de sine comandata in mod constient in Fata lui D-zeu ofera un tip special de moarte a omului, limitata in timp si realizata numai pe durata scurta a intalnirii cu D-zeu. Aceasta este si semnificatia Kippei, care trebuie purtata acolo, in locul in care consideri ca este D-zeu, kippa avand rolul simbolic al unei bariere ce impiedica ochii mintii omului sa vada pe D-zeu, simbolizand blocarea CUNOASTERII MENTALE pentru om in FATA lui D-zeu. Aceasta MOARTE de SINE a omului in FATA lui D-zeu devine un nou PRINCIPIU ce izvoraste din PRINCIPIUL formulat chiar de catre D-zeu in Exod 33:20, foarte important si neglijarea lui de catre CAIN care nu stia ca jertfa pe care trebuie adusa in Fata lui D-zeu este JERTFA de SINE, a avut consecinte tragice pentru Cain, mintea buna = GANDURILE BUNE aduse nejertfite, ne-omorate in FATA lui D-zeu au fost grav ranita chiar acolo de catre "heruvinul ocrotitor" (Genesa 3:24) ce pazeste spatiul edenic chiar de aceasta minte=sediul cunoasterii Binelei si Raului, mintea lui Cain fiind grav schilodita. Astfel acest " Heruvim Ocrotitor" a fost fortat sa faca in mod violent si necontrolat ceea ce Cain trebuia sa faca in mod controlat inainte de a se prezenta in Fata lui D-zeu, adica sa-si de la moarte printr-un BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS GANDURILE BUNE si mintea lui constienta - sediul de activitate a EULUI, a SINELUI, a SUFLETULUI din om. Faptul ca acest Cain s-a prezentat in FATA lui D-zeu fara sa-si aduca propia JERTFA care trebuia a fost un lucru rau facut de Cain din necunoastere. Dar necunoasterea nu atenuiaza cu nimic efectele raului facut. Jertfa care trebuia adusa lui D-zeu de catre Cain era legata e pacatul din Eden, cand omul a e mintea lui Cain, purtatorul CUNOSTINTEI BINELUI si RAULUI care trebuia adusa jertfa, moarta in Fata lui D-zeu
    Observatie: Omul nu poate sa-si dea la moarte gandurile lui RELE = EUL RAU, dar in schimb poate sa-si dea la moarte GANDURILE lui BUNE = EUL BUN prin blocarea fluxului de sange prin acea portiune de creer, fapt ce atrage dupa sine moartea automata si a GANDURILOR RELE deoarece cele doua tipuri de GANDURI CONTRARE se hranesc din acelasi flux de sange care alimenteaza creerul omului. Da, omul a fost dotat cu aceasta capacitate de CREATOR de a-si controla cantitatea fluxului de sange ce alimenteaza portiuni din creer, putand astfel sa se focalizeze pe rezolvarea unei probleme urgente sau dimpotriva, neglijind aceasta problema ca fiind neesentiala. Numim auto-blocarea pe o durata scurta de timp a acestui flux sanguin printr-o portiune mai extinsa din creer (determinand auto-blocarea pe aceasta scurta durata de timp a functionarii acestei portiuni extinse din creer) ca fiind BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS. Atingand acesta stare in care CUNOASTEREA BINELUI si RAULUI ( = motivul pentru care omul a fost alungat din Eden, de langa D-zeu) este blocata din constiinta omului, omul se poate reintoarce fara niciun RISC in EDEN, in SPATIUL SPIRITUAL, la D-zeu = ZVORUL APELOR VI, acolo unde totul devine CURAT, sfant, fara nicio EROARE sau defectiune (Exod 3:5), si orice boala = "boldul mortii" poate fi vindecata (Osea 13:14).
    Din motivul mentionat mai sus, mintea lui Cain a fost schilodita in mod necontrolat, incetand sa mai functioneze normal, ducand la tragedia care a urmat cu fratele sau Abel pe care de fapt il iubea ca pe un frate bun.
    Atentiune: Aici este vorba de jertfa de SINE, trebuie sa moara EUL TAU cel BUN, si nu trebuie sa moara altcineva in locul tau asa cum religiile de inspiratie barbara pretind, cu scopul viclean de a racola inchinarea ta care trebuie data SINGURULUI D-zeu Adevarat, si sa te inchini la "jertfa" pe motiv ca te-a "indatorat" foarte mult, "murind" in locul tau.
    Isus a inteles ca omul (pacatos-fiindca nimeni nu poate afirma ca nu este pacatos) trebuie sa moara in Fata lui D-zeu, dar nu a inteles de ce, nu a inteles ca omul trebuie sa moara, EUL BUN = SINELE BUN al omului trebuie jertfit in Fata lui D-zeu, unica jertfa acceptata de D-zeu pentru ca omul sa se poata reintoarce in EDEN si sa se intalneasca cu D-zeu. Aceasta jertfa a EULUI BUN si nevinovat din fiecare om este strict necesara tocmai ca sa-si salveze viata, si aceasta moarte nu poate fi substituita prin moartea altcuiva in locul acelui om. Fiecare om trebuie sa moara el insusi, fara intermediari pentru salvarea propiei lui vieti. Din cauza acestei neintelegeri grave din partea lui Isus si a adeptilor lui, Isus a propus solutia barbara, contraproductiva, daunatoare, inselatoare ca unul singur sa moara IN LOCUL TUTUROR OAMENILOR, LUIND LOCUL MIELULUI NEVINOVAT si imprumutand astfel legenda barbara a mortii nedrepte a fiului de imparat pentru salvarea intregului popor. Gandind astfel, Isus si adeptii lui au dovedit ca au inteles necesitatea gasirii unei solutii de reintparcere a omului in Eden de unde a fost ixgonit de la FATA lui D-zeu, si necesitatea reintalnir omului cu D-zeu, dar nu au inteles si nu au cunoscut pe D-zeu, crezand in mod gresit ca D-zeu este insetat de sange nevinovat al mielului, intelegand in mod absolut gresit rolul JERTFEI MIELULUI NEVINOVAT, rolul sangelui nevinovat varsat in FATA lui D-zeu. Crestinismul este construit pe aceasta falsa credinta despre D-zeu ca fiind insetat de sange nevinovat. ASTFEL Crestinismul este construit
    pe credinta unui om care s-a crezut ca este dumnezeu pe pamant cerand ca oamenii sa-l accepte ca dumnezeu si sa se ininchine in fata lui pe motiv ca s-a oferit sa moara ca un miel nevinovat pentru ca sangele lui nevinovat sa fie adus in Fata lui D-zeu de orice om si sa aduca astfel impacarea omului cu D-zeu. Aparent este o credinta altruista si frumoasa care, "chiar daca nu ar exista cu baze reale ar trebui sa fie inventata" dar este o credinta care incita omul sa savarseasca cel mai mare pacat, idolatria. Numai lui D-zeu, UNICUL si SINGURUL D-zeu trebuie sa ne inchinam. Intelegem astfel ca aceasta credinta Crestina este o inginerie vicleana de a racola inchinarea omului de la D-zeu si a fi oferita cuiva care cocheteaza cu dorinta SARPELUI din EDEN ca ar fi bine sa fie asezat la nivelul lui D-zeu, la "dreapta" lui D-zeu, sa fie "ca D-zeu" (Genesa 3:5).

    TOTUSI este absolut necesar sa ne INTALNIM in mod BENEFIC cu D-zeu, este absolut necesar sa intelegem CUNOSTINTA care ne invata cum (Isaia 53:11) omul poate fi adus "intr-o stare dupa voia lui D-zeu" si ASTFEL SA fie "BINE PRIMIT" in FATA lui D-zeu, nu cu RAU asa cum a fost primit CAIN "Genesa 4:6,7) prin ranirea grava a mintii, ratiunii lui chiar in timpul (Genesa 4:6,7) intalnirii cu D-zeu (inaintea uciderii lui ABEL) care, mai tarziu conduce la decizia aberanta de nebun sa-si omoare propiul frate.
    Facem o mica paranteza pentru o importanta OBSERVATIE ca numai de la INTALNIREA TA CORECTA cu D-zeu depinde STRALUCIREA TA, SUCCESUL TAU in VIATA, SALVAREA si MANTUIREA TA, PROTECTIA si PROSPERITATEA TA! Numai intalnind pe D-zeu te vei putea spala pentru vindecare si bea din IZVORUL APELOR VII = D-zeu. DAR, este extrem de important ca pe durata acestei INTALNIRI trebuie sa-ti SACRIFICI MINTEA = RATIUNEA TA si sa o aduci ca JERTFA de IMPACARE la INTALNIREA cu D-zeu, deci sa-ti AUTO-blochezi mintea-ratiunea ta constienta si toate capacitatile tale constiente conectate la ratiunea ta constienta pe durata intalnirii cu D-zeu. Nu incerca sa chemi, sa invoci NUMELE LUI decat daca esti pregatit in acest fel, avand ochii mintii acoperiti ("ca sa nu moara"), pentru ca mintea indezirabila a EULUI tau sa nu fie schilodita in CAMPUL intens al Prezentei lui D-zeu care are un efect distructiv asupra RATIUUNII, a MINTII tale care proceseaza CUNOASTEREA BINELUI = EUL TAU BUN = GANDURILE TALE BUNE = SAMANTA FEMEII (Genesa 3:15) si CUNOASTEREA RAULUI = EUL TAU RAU = GANDURILE TALE RELE = SAMANTA SARPELUI intre care, CAMPUL PREZENTEI lui D-zeu induce o VRASMASIE DISTRUCTIVA (Genesa 3:15), care pune presiune pe MINTEA, pe GANDURILE TALE BUNE = EUL TAU BUN = CONDUCATORUL omului sa accepte infaptuirea (Genesa 4:7) unor fapte groaznice, asa cum s-a intamplat cu CAIN (care, desi s-a bucurat de PROTECTIA lui D-zeu, obtinuta de la INTALNIREA cu D-zeu, totusi a ramas invalid mental, cu mintea grav schilodita de pe urma acestei INTALNIRI cu D-zeu. Desigur ca si aceasta invaliditate mentala putea fi vindecata daca Cain ar fi inteles ce jertfa este necesara pentru a cheme din nou pe D-zeu pentru vindecare)!
    Daca te apropii de o instalatie electrica de FOARTE INALTA TENSIUNE si nu esti imbracat corespunzator cu un costum ce te protejaza de moarte prin electrocutare, atunci vei muri prin electrocutare.. Pentru BINELE tau este foarte important sa te apropii de D-zeu, dar nu oricum. Daca nu esti pregatit sa intalnesti pe D-zeu, mai bine evita aceasta intalnire si incearca sa te ascunzi de D-zeu, in spatele unei jertfe asa cum s-a ascuns ABEL (fara sa intentioneze in mod special acest lucru care a beneficiat in continuare de o minte sanatoasa dar nu a beneficiat de PROTECTIA lui D-zeu care se obtine de la intalnirea cu D-zeu), asa cum au facut evreii in Egipt cand au folosit jertfa mielului pascal, mai ales daca ai facut un pacat care-L determina pe D-zeu sa te caute sa-i dai socoteala. In vechime, aceasta intalnire era evitata prin sacrificarea unei jertfe nevinovate de animal ritual (miel,.....), nu fiindca lui D-zeu ii plac jertfele nevinovate, ci dimpotriva fiindca nu-i plac si se indeparteaza de ele. Rolul jertfei in VECHIUL LEGAMANT? Mielul, ca si omul este una din CREATIILE lui D-zeu, si intra in responsabilitatea directa a lui D-zeu STAREA de BINE a acestui animal, si felul cum este tratat. Este rau sa supui un animal nevinovat la un tratament rau, diferit la cel care ti-a fost permis de catre D-zeu si D-zeu nu suporta acest lucru. Tu nu vei fi pedepsit pentru acest rau facut fiindca D-zeu ti-a permis sa omori un animal pentru supravietuirea ta. In consecinta D-zeu este scarbit de jertfa ta si se va indeparta de tine asa cum se indeparta de casele evreilor in Egipt atunci cand au sacrificat mielul pascal, si asa cum s-a indepartat de Abel atunci cand a sacrificat mielul. Abel nu a reusit sa se intalneasca cu D-zeu, si a fost un lucru bun si bine apreciat de D-zeu fiindca nu era pregatit pentru acest pas maret. Cain s-a intalnit cu D-zeu, dar asta l-a costat schilodirea mintii lui, deoarece nu era pregatit pentru intalnirea cu D-zeu. ATENTIE, D-zeu nu a permis orice fel de jertfa, jertfa de oameni utilizata in religiile barbare-pagane fiind interzisa de D-zeu.



    Ei nu au inteles ca Singurul care SPALA si CURATESTE PACATELE omului este IZVORUL APELOR VII = D-zeu si ca acest sange nevinovat nu poate curati sau spala pacatele cuiva ci au rolul de a evita intalnirea omului vinovat cu D-zeu care, desi a permis uciderea mielului nevinovat cu scopul prioritar de a servi ca hrana pentru om, totusi nu suporta sa vada sange nevinovat curs, chiar daca este un sange de animal nevinovat (deci fara vreo defectiune care sa justifice in vreun fel acest sange varsat). In aceasta situatie, D-zeu isi retrage privirea de la acest sange nevinovat si se retrage departe de acest loc, asa cum a facut in Egipt cand a refuzat sa intre in casa a carei usa era marcata cu sangele mielului nevinovat (lucru partial benefic pentru acea casa deoarece D-zeu era insotit de NIMICITORUL. De asemenea, sangele mielului nevinovat varsat de Abel a zadarnicit intalnirea lui Abel cu D-zeu, lucru placut lui D-zeu fiindca stia ca Abel inca nu era pregatit sa se intalneasca cu D-zeu, si Abel ar fi avut soarta lui Cain fiindca nu stia atuci ca jertfa asteptata de D-zeu este ZDROBIREA = JERTFIREA MINTII BUNE (a omului) = CALCAIUL pe care se sprijina si exista atat GANDURILE BUNE=EUL BUN = SINELE BUN (al omului)= SAMANTA (Genesa 3:15) FEMEII cat si GANDURILE RELE = EUL RAU (al omului) =SAMANTA SARPELUI . Aceasta jertfire poate fi facuta numai de EUL BUN (al omului) = SINELE BUN al omului = Gandurile BUNE (ale omului) = SAMANTA FEMEII (Genesa 3:15) prin orice metoda posibila = Blocaj mental auto-indus, stiind ca aceasta jertfire determina nu numai moartea GANDURILOR RELE = SAMANTA SARPELUI care se taraste si poate trai numai pe mintea omului nezdrobita, dar determina de asemenea si moartea GANDURILOR BUNE care se nasc si poate trai numai in mintea omului nezdrobita. Astfel ca, prin aceasta JERTFIRE, SAMANTA FEMEII se da singura la moarte (Isaia 53). Dar, ZDROBIREA de catre SAMANTA FEMEII a PROPIULUI CALCAI este fortata de necesitatea ZDROBIRII CAPULUI SARPELUI ce se taraste pe aceasta minte a omului, ceea ce este echivalent cu a spune ca chiar SARPELE a ZDROBIT CALCAIUL SEMINTEI FEMEII: (Genesa 3:15):

    "Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.
    Acest mesaj din (Genesa 3:15) transmis omului de catre D-zeu prin intermediul vedeniei şi a prorociei al carui inteles exact = pecetluit se face mai intai in mod teoretic si contine SOLUTIA TEORETICA de SALVARE, MANTUIRE a omului (Daniel 9:24).
    Descrierea acestui proiect - SOLUTIE de salvare a umanitatii de catre D-zeu este descrisa (Daniel 9:21) de catre "omul Gavril" catre omul Daniel. Din expresia "omul" Gavril (Daniel 9:21) si din expresia "glas de om" (Daniel 8:16) intelegem ca "omul" Gavril raspundea in Fata lui D-zeu nu doar de un singur popor de pe Pamant ci de intreaga umanitate, de toti oamenii. Din acest motiv "omul Gavril" nu se adreseaza doar evreului Daniel ci omului Daniel, fiindca, inainte de a fi evreu Daniel era un om, iar soarta intregii omeniri include si soarta poporului evreu. Deci "omul" Gavril se adreseaza componentei umane a lui Daniel, la care "poporul" lui Daniel era intreaga umanitate. Rezulta ca proiectul de viitor al lui D-zeu descris de "omul" Gavril catre profetul Daniel este cuprinsa nu doar un singur popor ci intreaga omenire care este privita de catre "omul Gabriel" ca fiind (Daniel 9:24) "poporul" omului Daniel , iar intreagul Pamant este privit ca "cetatea ta cea sfanta" sau (Daniel 9:25) "Ierusalimul", care trebuie reconstruit, "rezidit" deoarece, D-zeu a prevazut in proiectul LUI , faptul ca in viitor spatiul Umanitatii se va degrada in timp. Din acest motiv, chiar in momentul alungarii omului din Eden D-zeu face proiectul de viitor pentru salvarea Umanitatii, proiect in care "da porunca" ca dupa "7 saptamani" de la aparitia Umanitatii, "timp de 62 de saptamani pietele si gropile sa fie rezidite din nou". Acest proiect de viitor D-zeu l-a facut chiar in momentul alungarii lui Adam si Eva din Eden si aparitia lor in spatiul pamantea. Accentuam pe faptul ca (Daniel 9:25) elaborarea acestui proiect de viitor, prin care D-zeu "a dat PORUNCA pentru "rezidirea" Umanitatii, a fost facuta chiar in anul si in momentul in care (Genesa 5:3) Adam si Eva isi fac aparitia in spatiul pamantean consecinta a alungarii lor din Eden, dupa calendarul iudaic.
    PRIMUL PAS din acest proiect grandios este reprezentat de (Daniel 9:25) NASTEREA UNSULUI= CARMUITORUL dupa primele "7 saptamani"= 700 ani de la aparitia umanitatii (Adam si Eva) pe Pamant, potrivit calendarului iudaic (Am facut ipoteza pe care o vom verifica, potrivit caria "7 saptamani= 700 ani)
    . Tot in acest prim pas, imediat
    dupa primele "7 saptamani" incepe si infaptuirea proiectului si deci a PORUNCII lui D-zeu de "reconstructie" a Umanitatii care dureaza pe inreagul parcurs al celor "62 saptamani" = 6200 ani, pana in anul 6900 (dupa calendarul iudaic) cand (Daniel 9:25) "pietele si gropile vor fi rezidite din nou". Pe data de 15 septembrie 2022 suntem in anul iudaic 5783
    Pe durata reconstructiei Umanitatii, Umanitatea va intelege si CUNOSTINTA venita de la D-zeu privind jertfa ce trebuie adusa de om lui D-zeu pentru a fi reprimit la D-zeu, in spatiul SPIRITUAL.
    Pasul urmator (Daniel 9:26) al acestui proiect vine in saptamana a-69-a cand se aplica in mod practic si sistematic CUNOSTINTA aflata anterior privind jertfa ce trebuie adusa lui D-zeu pentru a fi reprimit cu BINE in FATA lui D-zeu, in EDENUL din care omul a fost alungat. Astfel, la inceputul saptamanii a 69- a si chiar putin mai inainte de acest moment, UNSUL = CARMUITORUL= EUL BUN al omului - GANDURILE BUNE din MINTEA omului, insotit de SPIRITUL OMULUI= UNSUL PRINCIPAL = SUFLAREA DE VIATA ce face din om un SUFLET VIU APLICA in mod practic CUNOSTINTA (Isaia 53:10) gasita anterior care il face sa INTELEAGA ca, in FATA lui D-zeu trebuie sa ACCEPTE PROPIA MOARTE ca JERTFA de IMPACARE cu D-zeu, intr-o maniera in care sa nu puna in pericol integritatea corporala a omului (deci prin BLOCAJ MENTAL AUTOINDUS) ca un MIEL MUT , ca o oaie MUTA, intelegand ca numai asa poate da la moarte EUL cel RAU = GANDURILE RELE = SAMANTA SARPELUI din mintea lui si intelegand ca D-zeu renaste in locul CETATII PANGARITE= MINTEA PANGARITA de GANDURI RELE ale OMULUI o NOUA CETATE NEPANGARITA (= o noua MINTE NEPANGARITA pentru om) si in locul UNSULUI PERVERTIT = GANDURILE BUNE al omului PERVERTITE de GANDURILE RELE (=samanta SARPELUI) ce va fi nimicit NIMICIT = GANDURILE BUNE ale omului = EUL BUN al omului o noua CETATE NEPANGARITA si un NOU UNS = NOU CARMUITOR nepangarit de GANDURI RELE, iar in locul SANCTUARULUI cel vechi si PANGARIT, UNSUL PRINCIPAL = SUFLAREA de VIATA (Zaharia 6:13) va construi in NOUA CETATE un NOU SANCTUAR = NOU TEMPLU inchinat lui D-zeu, unde sa se oficieze SLUJBA si unde sa se aduca JERTFA si DARUL de MANCARE.

     

    REPETAM: Solutia vine prin interventia UNSULUI PRINCIPAL = SUFLAREA de VIATA din D-zeu care " NIMICESTE" pe UNSULUI SECUNDAR PANGARIT = CARMUITORUL PANGARIT de GANDURI RELE, NIMICESTE CETATEA cea SFANTA acum PANGARITA = MINTEA PANGARITA a omului, si NIMICESTE SANCTUARUL PANGARIT din aceasta CETATE PANGARITA. In PASUL urmator, imediat dupa aceasta nimiciri si pustiiri, in numai cateva fractiuni de secunda D-zeu ridica omului O NOUA CETATE NEPANGARITA = O NOUA MINTE OMENEASCA NEPANGARITA = O NOUA RATIUNE OMANEASCA NEPANGARITA= (Psalm 110:7) "UN NOU CAP RIDICAT din nou in locul CAPULUI COBORAT in MOARTE, si NOI GANDURI BUNE = NOU EU BUN = NOU UNS = NOU CARMUITOR acum NEPANGARIT. In PASUL urmator (Daniel 9:26) UNSUL PRINCIPAL, se da si el singur la moarte prin BLOCAJ MENTAL AUTOINDUS, cu o viteza foarte mare de autodistrugere (dar fara sa puna in pericol integritatea corporala a omului) pe rol de jertfa inchinata lui D-zeu (Daniel 9:26) "si sfarsitul lui va fi ca printr-un potop". Imediat dupa aceasta jertfa, in numai cateva fractiuni de secunda D-zeu aduce la viata o NOUA SUFLARE de VIATA = UN NOU UNS PRINCIPAL = ROBUL lui D-zeu = ODRASLA, caruia D-zeu ii da capacitati mai performante (Zaharia 3:9) "Eu insumi voi sapa pe aceasta piatra ce trebuie sapat, zice Domnul Ostirilor si intr-o singura zi voi inlatura nelegiuirea tarii acesteia". In pasul urmator, imediat, numai in cateva fractiuni de secunda NOUL UNS PRINCIPAL CONSTRUIESTE ( Zaharia 6:13) IN ACEASTA CETATE NOUA, NEPANGARITA (= MINTEA NEPANGARITA a omului) pentru D-zeu un NOU SANCTUAR = UN NOU TEMPLU NEPANGARIT in care NOUL UNS PRINCIPAL "va purta podoaba imparateasca, va sedea si va stapani pe scaunul lui de domnie, va fi PREOT pe scaunul lui de domnie" (Zaharia 6:13).. INTRE cei doi NOI UNSI NEPANGARITI (Zaharia 4:14) "o desavarsita UNIRE va domni intre ei amandoi" (Zaharia 6:13). In pasul imediat urmator, (Daniel 9:27) NOUL UNS PRINCIPAL face un LEGAMANT SFANT cu NOUL UNS SECUNDAR = EUL BUN al omului = CARMUITORUL omului. Prin acest Legamant, cei doi hotarasc de comun acord sa aduca in NOUL TEMPLU si in NOUL SANCTUAR , in toate zilele saptamanii JERTFA +darea la moarte a MINTII si apoi SPIRITULUI omului prin BLOCAJ MENTAL AUTOINDUS (deci fara sa puna in pericol integritatea corporala a omului) si DARUL de MANCARE = LAUDELE si CANTECELE de BUCURIE ale EULUI BUN = GANDURILOR BUNE ale omului (care a scapat de GANDURILE lui RELE ce nu-i dadea pace si ii otravea sufletul) inchinate lui D-zeu . Acest LEGAMANT SFANT va fi respectat numai o jumatate de saptamana (Daniel 9:27), caci "la jumatatea saptamanii El va face sa inceteze Jertfa si Darul de Mancare" Din acest motiv "pe aripa uraciunii idolesti" va veni Samanta Sarpelui care "pustieste" aducand din nou CONTAMINAREA si SUFERINTA in EUL BUN al omului cu GANDURI RELE CHINUITOARE si in UNSUL PRINCIPAL cu otravirea SPIRITULUI omului. Acest lucru continua o durata variabila dar foarte scurta simbolizata cu "o zi" si poate dura si numai cateva fractiuni de secunde, pana "va cadea asupra celui pustiit prapadul hotarat" care-l determina sa se dea imediat din nou la moarte in FATA lui D-zeu, reluind de fiecare data ciclul descris din saptamana a -69-a. Acest nou ciclu poate dura numai cateva fractiuni de secunda, curmand imediat suferinta, reinstaurand pacea si fericirea in mintea si SPIRITUL omului. Astfel ca este atinsa tinta propusa in (Daniel 9:24) si in Zaharia 3:9) "intr-o singura zi voi inlatura nelegiuirea tarii acesteia" (o "singura zi" pentru profetul Zaharia insemnand o durata de timp foarte scurta, chiar cateva fractiuni de secunda).
    Profetul Osea incepe functia lui de profet al poporului Israel, in timpul domniei regelui Israelului Ozia care a domnit intre anii (767 i.e.n - 739 i.e.n.). La 7 ani dupa inceputul domniei regelui Ozia in Israel, adica in anul 760 i.e.n. profetul Osea anticipeaza cu aceeasi precizie matematica acelasi eveniment (Osea 6:1,2,3):
    1." Veniţi să ne întoarcem la Domnul! Căci El ne-a sfâşiat, dar tot El ne va vindeca; El ne-a lovit, dar tot El ne va lega rănile.
    2. El ne va da iarăşi viaţa în două zile; a treia zi ne va scula şi vom trăi înaintea Lui.
    3. Să cunoaştem, să căutăm să cunoaştem pe Domnul! Căci El Se iveşte ca zorile dimineţii şi va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de primăvară, care udă pământul!" Pentru profetul Osea, accepta echivalenta facuta de psalmist, potrivit caruia o zi este echivalata cu 1000 de ani (Psalm 90:4): "Căci înaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte." Astfel ca, la 7 ani dupa domnia lui Ozia, in anul 760 i.e.n, = 3000 dupa calendarul iudaic. In doua zile =2000 ani = pana in anul 1240 e.n. se face anul 5000 (dupa calendarul iudaic) = D-zeu "ne va da iarasi viata", adica va pregati intreaga umanitate astfel incat in ziua urmatoare, a treia zi = pana in anul 6000 (calendarul iudaic) = 2240 e.n (calendarul crestin) omul sa inteleaga CUNOSTINTA care invata pe om ce jertfa este necesara pentru ca incepand cu anul 6000= 2240 e.n, incepand cu "a treia zi" intreaga umanitatea sa poata ajunge cu bine sa traiasca in FATA lui D-zeu (Osea 6:2). Deoarece in acest moment (anul crestin 2023) suntem aproape de anul 2240 cand va incepe sa se aplice in mod sistematic CUNOSTINTA care invata pe toti oamenii cum pot avea acces direct, fara nici un intermediar la FATA lui D-zeu, este de asteptat ca aceasta CUNOSTINTA sa apara pana in anul 2240 cand se pune in mod practic in aplicare pe scara larga (in mod sistematic) aceasta CUNOSTINTA. In acest site noi sustinem ca am gasit jeja aceasta CUNOSTINTA pe care am descris-o in randurile anterioare.

     

     




    Infaptuirea acestei demolari a CETATII PANGARITE a SANCTUARULUI (Daniel 9:26) nu este facuta "pe aripa uraciunilor idolesti" ca in (Daniel 9:27) ci este facuta de catre UNSUL PRINCIPAL = SUFLAREA de VIATA din D-zeu care, cu acordul EULUI BUN = GANDURILOR BUNE ale omului = CARMUITORUL OMULUI (care a inteles CUNOSTINTA gasita), ZDROBESTE mintea omului contaminata de samanta sarpelui unde este construita CETATEA si SANCTUARUL si pe care se sprijina atat EUL BUN cat si EUL RAU al omului, toti acestia fiind nimiciti impreuna ( UNSUL = CARMUITORUL= EUL BUN, EUL RAU CETATEA PANGARITA si SANCTUARUL PANGARIT) si simultan cu ZDROBIREA mintii omului.

    Imediat dupa ce UNSUL SECUNDAR = EUL BUN al omului este (Daniel 9:26) nimicit, D-zeu ridica (Psalm 110"7) omului un nou "CAP"= MINTE = RATIUNE SFANTA NEPANGARITA= CETATEA SFANTA in locul CAPULUI coborat in MOARTE de catre UNSUL PRINCIPAL = SUFLAREA de VIATA din D-zeu si un NOU EU BUN = NOI GANDURI BUNE necontaminate de GANDURI RELE. In PASUL imediat URMATOR, UNSUL PRINCIPAL = SUFLAREA de VIATA din D-zeu se da si el la moarte in FATA lui D-zeu pentru ca D-zeu sa nasca omului o NOUA SUFLARE de VIATA din D-zeu. Astfel D-zeu naste pentru om un "CER NOU si un PAMANT NOU".

    In pasul imediat urmator (Daniel 9:27) NOUL UNS PRINCIPAL construieste in NOUA CETATE SFANTA construita de D-zeu, (Zaharia 6:13) un NOU TEMPLU = SANCTUAR INCHINAT lui D-zeu in care face un LEGAMANT SFANT cu UNSUL SECUNDAR, pentru ca acesti doi UNSI sa slujasca impreuna la acest nou TEMPLU (Zaharia 4:14, Unsul principal pe rol de MARE PREOT intermediar dintre om si D-zeu, iar UNSUL secundar avand la inceputul slujbei un ROL PASIV, pe rol de jertfa apoi un rol activ de MARE CANTOR ce CANTA CANTARI de LAUDA lui D-zeu (pentru marea schimbare ce s-a facut in MINTEA omului) si "rugandu-se pentru "cel pacatos" (Isaia 53:10) deci intermediar dintre D-zeu si UNSUL PRINCIPAL care poarta responsabilitatea faptului ca el conducea destinele omului atunci cand omul a pactuit in EDEN, si care se da singur la moarte (Daniel 9:26): " si sfarsitul lui va fi ca printr-un potop" urmand ca D-zeu sa nasca imediat in locul lui o NOUA SUFLARE de VIATA pentru om, deci UN NOU UNS PRINCIPAL.

    si se prezenta in FATA lui D-zeu cu aceasta JERTFA la care D-zeu raspunde renascand pentru UNSUL PRINCIPAL un nou EU BUN =CARMUITORUL, o noua RATIUNE, UN NOU "CAP", facand ca UNSUL PRINCIPAL=FLACARA DE VITA sa isi RIDICE din nou " CAPUL" pe care l-a coborat in moarte (Psalm 110:7), iar intre cei doi UNSI "o desavarsita unire va domni intre ei amandoi" (Zaharia 6:13). UNSUL PRINCIPAL =SUFLAREA de VIATA face un "LEGAMANT TRAINIC" CU Noul UNS= NOUL CARMUITOR al OMULUI pentru continuarea SLUJBEI LA SANCTUAR pentru intreaga saptamana a 69-a..



    Astfel ca, desi prima cetate si primul SANCTUAR si UNSUL = CARMUITORUL OMULUI a fost nimicit complet la inceputul saptamanii a 69-a cu o viteza de distrugere enorma, deci intr-un timp foarte scurt, imediat dupa acrasta distrugere, tot la inceputul saptamanii a-69-a (Daniel 9:27) D-zeu renaste un nou UNS= CARMUITOR se incheie din nou un LEGAMANT TRAINIC cu noul UNS= NOUL CARMUITOR, "o desavarsita unire ce va domni dintre ei amandoi" (Zaharia 6:13) dintre cei doi UNSI (Zaharia 4:14) pentru ca impreuna sa reia RITUALUL SFANT in CETATEA CEA NOUA si in SANCTUARUL CEL NOU pentru a se aduce in continuare JERTFA si DARUL de MANCARE pentru intreaga saptamana a 69 -a pana la inceputul saptamanii a -70-a.. Aceasta este apogeul STRALUCIT si FERICIT la care s-a ajuns si care a fost anuntat cu mare si meritat fast in (Daniel 9:24).
    Dar aceasta situatie FERICITA a durat numai o jumatate din cea de a-69-a saptamana deoarece UNSUL= CARMUITORUL omului = Eul Bun al omului inceteazasa mi aduca JERTFA si Darul de Mancare laplu, motiv pentru carese apropie din nou de SARPE "care pustiueste" este din nou contaminat de SAMANTA SARPELUI = GANDURILE RELE = EUL RAU. Aceasta pustiire adusa de SARPE peste EUL cel BUN = CARMUITORUL dureaza pana ce UNSUL PRINCIPAL face sa (Daniel 9:27) "cada asupra celui PUSTIIT (asupra EULUI cel BUN= Carmuitorul ) "prapadul hotarat" adica NIMICIREA ca si prima data, pentru ca D-zeu sa renascu un NOU EU BUN = un NOU CARMUITOR.

    .Din acest motiv, procesul de sfintire mentionat anterior reincepe din nou pentru a readuce sfintenia in CETATE, in SANCTUAR, iar si iar, in mod periodic printr-un ritual peruiodic, care se repeta de fiecare data aducand de fiecare data beneficiile mentionate in (Daniel 9:24)..

    Daniel 9:27 (traducere din Chabad.org) "El va întări legământul prinților timp de o săptămână, și jumătate din săptămână va desființa jertfele și jertfele de masă, și în înalt, printre urâciuni, va fi cel mut, și până când distrugerea și exterminarea se vor abate asupra celui mut."

     


    Intelegerea completa = pecetluita a vedeniei si prorociei privind SOLUTIA SALVATOARE de MANTUIRE a omului = pecetluirea vedeniei şi a prorociei urmata imediat de aplicare practica a acestei solutii care conduce in mod practic la punerea in functie = ungerea Sfântului Sfinţilor care obtine : "ispăşirea păcatelor, ispăşirea nelegiuirii, aducerea neprihănirii veşnice, pecetluirea vedeniei şi a prorociei si ungerea Sfântului Sfinţilor. Pecetluirea corectitudinii acestei SOLUTII ( verificata de practica) = "pecetluirea vedeniei şi a prorociei" = descifrarea corecta a profetiilor se poate face numai dupa trecerea a 70 perioade de timp = 7000 ani. O astfel de perioada de timp este exprimata in unitati temporale de = 1 "saptamana" = 100 ani (aceasta ultima echivalenta: 1 saptamana-100 ani o presupunem noi prin ipoteza, si verificam aceasta ipoteza in mod practic cu datele istorice ) de la nasterea lui Adam (dupa calendarul evreesc) , (Daniel 9:24):

    "Şaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ispăşirea păcatelor, până la ispăşirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii veşnice, până la pecetluirea vedeniei şi a prorociei şi până la ungerea Sfântului sfinţilor.

    Prima "SAPTAMANA" simbolica incepe cu nasterea lui ADAM pe pamant cand D-zeu da porunca pentru pentru RECONSTRUCTIA = "zidirea din nou " a GRADINII EDENULUI (GAN-EDEN) comparat cu Ierusalimul in spatiul material (Genesa 9:25):
    " Să ştii dar şi să înţelegi că, de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului până la Unsul (Mesia), la Cârmuitorul, vor trece şapte săptămâni; apoi timp de şaizeci şi două de săptămâni, pieţele şi gropile vor fi zidite din nou, şi anume în vremuri de strâmtorare."

    Hai sa verificam ipoteza facuta de noi conform careia o unitate de "7" = o "saptamana" simbolica = 100 ani , pentru descifrarea si intelegerea in mod complet = pecetluirea vedeniei şi a prorociei din Daniel 9:24-27)

    D-zeu a vrut sa descopere lui Daniel si intregii umanitati PLANUL SAU GRANDIOS privind restabilirea in INTREAGA UMANITATE =CREATIA lui D-zeu a pacii si armoniei pierdute in EDEN:
    24. "Șaptezeci de săptămâni au fost hotărâte pentru poporul Tău și pentru cetatea Ta sfântă, pentru a sfârși fărădelegea, pentru a pune capăt păcatului, pentru a ispăși nelegiuirea, pentru a aduce neprihănirea nepieritoare, pentru a pecetlui viziunea și profeția și pentru a unge Locul Preasfânt.

    Aceasta stare de pace si armonie descrisa in Daniel 9:24 nu poate fi obtinuta numai intr-un loc izolat de pe Terra, cum ar fi IERUSALIMUL, datorita interactiunii fortate dintre acest oricare loc cu restul UMANITATII, a interactiunii puternice cu toti vecinii care pot influenta starea acestui loc izolat in rau oricand. Rezulta ca aceasta stare de lucruri descrisa in Daniel 9:24 se refera la intreaga omenire = CREATIA lui D-zeu a carei STARE intra in in RESPONSABILITATEA lui D-zeu de la nasterea ei pe Pamant, incepand cu ADAM.
    Astfel ca , primele 7 "saptamani" simbolice incepe cu nasterea omenirii pe Pamant, deci cu nasterea lui Adam care la 130 ani (plus cateva luni) naste pe SET care la 105 ani (plus cateva luni) naste pe ENOS care la 90 ani (plus cateva luni) naste pe Cainan care la 70 ani (plus cateva luni) naste pe Mahalalel care la 65 ani (plus cateva luni) naste pe pe Iared, care la varsta de 162 ani (plus cateva luni) naste pe Enoh care la varsta de 65 ani naste pe Metusala. Enoh a trait 365 ani si a umblat cu D-zeu 300 ani (Genesa 5:22) deci a putut sa cheme NUMELE lui D-zeu pentru prima data atunci cand el avea 65 ani deoarece in acest moment vine in umanitate UNSUl = CARMUITORUL (omului) (Daniel 9:25), si de atunci oamenii au inceput sa-l caute pe D-zeu.. Acest UNS =EUL BUN al omului intra in constiinta umanitatii, dar mai exact intra in constiinta fiecarui om, la momente diferite de timp, in functie de cum invata fiecare sa cunoasca pe D-zeu, din experientele lui intalnite de-alungul suferintelor la care a fost supus ca terapie a suferitei indicate de D-zeu (Genesa 3: 17) pentru vindecarea constiintei omului zdrobite in EDEN.
    Acest Uns este cel de-al doilea UNS = UNSUL (SECUNDAR) ce este complet diferit de PPRIMUL UNS= SUFLAREA de VIATA din D-zeu care face din om un suflet VIU (Genesa 2:7) si care a parasit constiinta omului imediat dupa pacatul din EDEN, facand ca omul sa devina un SUFLET MORT = un animal inteligent. Cel de-al doilea UNS (SECUND) din cei doi UNSI (Zaharia 4:14) este EUL BUN al omului = CONDUCATORUL omului care accepta sa fie ZDROBIT = sacrificat si transportat mort, ca jertfa de impacare in FATA lui D-zeu pentru ca numai asa, simultan cu EUL BUN al omului este ZDROBIT si EUL RAU= CAPUL SARPELUI (care pangareste = strapunge tot ce este sfant si pe D-zeu). Prin moartea UNSULUI (SECUNDAR) = EUL BUN al omului, inceteaza lupta din constiinta omului dintre EUL BUN si EUL RAU = SAMANTA SARPELUI, stabilindu-se pacea atat de necesara pentru a se reintoarce in constiinta omului UNSUL (PRINCIPAL) (Mai intai intelegem ca Mesia = UNSUL (SECUNDAR) a intrat in constiinta lui ENOH. In acel moment in care isi face aparitia in umanitate UNSUL (SECUNDAR) = CARMUITORUL, Enoh avea 65 ani (plus cateva luni), chiar in timpul vietii lui Enos (Genesa 4:26) care a trait 905 ani si avea 352 ani la venirea in lume a UNSULUI (SECUNDAR) = CARMUITORUL prin intermediul caruia s-a putut petrece marele eveniment in care "oamenii au inceput sa cheme NUMELE DOMNULUI" (Genesa 4:26).
    Momentul care marcheaza venirea UNSULUI (SECUNDAR) in umanitate poate fi calculata incepand de la nasterea lui Adam pe Pamant, dupa primele 7 GENERATII de oameni mentionate (generatiile lui ADAM, SET, ENOS, CAINAN, MAHALALEL, IARED, ENOH) astfel: X=130+(cateva luni)+105+(cateva luni)+90+(cateva luni)+70+(cateva luni)+65+(cateva luni)+162+(cateva luni)+65 + (cateva luni)= 697 ani +(un numar total de luni) = 700 ani= 7 "saptamani" (Daniel 9:25). Am considerat numarul total de luni ca fiind 36 luni, adica 3 ani , deci fiecare din cei amintiti avand un numar diferit dar in medie un numar de 5 luni si 4 zile trecute peste anul exact mentionat, ceea ce reprezinta o verificare impresionanta a ipotezei facute conform careia, in aceast mesaj profetic avem echivalenta:
    o unitate de "7" = o "saptamana" simbolica = 100 ani

    Dupa prima saptamana urmeaza 62 de saptamani = 6200 ani, pana in saptamana 69 = anul 6900 dupa calendarul Judaic, cand UMANITATEA sufera o consolidare (Daniel 9:25): "apoi timp de şaizeci şi două de săptămâni, pieţele şi gropile vor fi zidite din nou, şi anume în vremuri de strâmtorare."
    Anul acesta, in anul 2024 corespunde anului iudaic 5785 de la CREATIE, corespunde "zilei" a 5.785 incepand din prima zi de la CREATIE, adica in momentul zilei de "joi" + 18.816 "ore" (cand ora zero incepe la ora 18.22) este = joi ora (18.816 - 6 + +0,22) = 13.036 = aproximativ "joi" ora 1 dupa masa cand samptamana de lucru de 6 zile este spre sfarsite si, dupa 5.184 "ore" = 36.288 ani incepe "ziua de Vineri" = ziua pregatirii in mod practic a zilei de Shabbat, incepe astfel in anul 2059 in ziua de 3 mai ora 9 si 27 minute si 36 secunde, cand trebuie sa fie deja cunoscut in mod teoretic ritualul Sarbatorii de odihna = SHABBAT. Dupa terminarea a 69 saptamani incepe saptamana 70, ce corespunde ultimei zile din " sasaptamana" care este chiar "ziua" de Shabbat cand ne este descris in mod practic ritualul ce are loc in mod practic si cunoscut in mod teoretic inca din saptamana a 69-ai. n aceasta zi care continua pana se obtine: "până la încetarea fărădelegilor, până la ispăşirea păcatelor, până la ispăşirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii veşnice, până la pecetluirea vedeniei şi a prorociei şi până la ungerea Sfântului sfinţilor. Astfel ca aceasta ultima saptamana ne este descrisa (Daniel 9:26, 27) astfel :
    "26.După aceste şaizeci şi două de săptămâni,(dupa aceste 69 saptamani de la nasterea lui Adam, deci in saptamana a 70-a saptamana sabatica cand ne este dezvaluit desfasurarea evenimentelor in mod practic) Unsul = CARMUITORUL omului  va fi stârpit şi nu va avea nimic (deoarece in acel moment era deja cunoscuta si se practica deia cu succes CUNOSTINTA din Isaia 53:10 cand RATIUNEA omului se da la moarte ca jertfa de impacare cu D-zeu, primind im ediat de la D-zeu o alta RATIUNE nepervertita de ganduri rele) care urmarile RAZBOIULUI din CONSTINTA omului= RATIUNEA omului: cu distrugerea UNSULUI, a Cetatii si a Sfantului Locas sa fie restaurate de catre D-zeu dupa numai cateva secunde, ca si cand nici nu s-a intamplat acest razboi, omul primind o noua RATIUNE = CONSTIINTA nepatata , in locul RATIUNII celei vechi care s-a dat la moarte ca jertfa de impacare cu D-zeu). In acest razboi de numai cateva secunde, Poporul unui domn = care va veni va nimici cetatea şi Sfântul Locaş, şi sfârşitul  lui va fi ca printr-un potop; este hotărât că războiul va ţine până la sfârşit şi împreună cu el şi pustiirile (in acest moment al inceputului de cea de a 70 saptamana, prin aplicarea CUNOSTINTEI din Isaia 53:10, acest razboi si pustiirile lui tin numai cateva fractiuni de secunda, ca si cand nu s-au intamplat deloc si deci "nu va avea nimic" Daniel 9:26).
    27. El (Unsu care "nu va acea nimic" dupa ce a fost "starpit") va face un legământ trainic cu mulţi (care au acceptat aceasta CUNOSTINTA, deci au acceptat sa practice la cel de-al 3-lea Templul construit in CONSTIINTA = RATIUNEA acelui om ce accepta sa practice acest NOU LEGAMANT IUDAIC din Ieremia 31:31) timp de o săptămână, dar la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa şi darul de mâncare (deoarece Noua RATIUNE primita de la D-zeu a inceput sa se invecheasca, sa se ticaloiseasca si a incetat ritualul de a fi adus ca jertfa de impacare lui D-zeu) şi pe aripa urâciunilor idoleşti va veni unul care pustieşte, până va cădea asupra celui pustiit prăpădul  hotărât (deci va reincepe Razboiul care va tine tot cateva secunde, deoarece de acum deja se cunoaste secretul CUNOSTINTEI din Isaia 53:10)." Astfel se instaureaza o periodicitate in ritualul practicarii NOULUI LEGAMANT IUDAIC in cel de-al 3-lea TEMPLU = SFANTUL LOCAS, construit in CONSTIINTA= RATIUNEA = CETATEA fiecarui om

    La acelasi rezultat ajungem si dupa profetia lui OSEA care a inceput lujba de profet in timpul regelui OZIA, si dupa 7 ani dupa ce intra in slujba, in anul 760 î.e (dupa calendarul crestin) era anul 3000 dupa calendarul iudaic de la nasterea lui Adam pe pamant. Atunci Osea, facand echivalenta 1 zi = 1000 ani, 7 zile = 7000 ani, constata ca au trecut 3 zile profetice de la darea porunci pentru rezidirea CETATII SFINTE = RATIUNEA = CONSTIINTA UMANA prefigurata cu CETATEA IERUSALIM, motiv pentru care omul a fost expatriat pe PAMANT. In acel moment D-zeu vorbeste prin gura lui Osea si ne informeaza cavor urma alte trei zile importante (Osea 6:2): "El ne da viata iarasi in 2 zile, a treia zi ne va scula iarasi si vom trai inaintea lui" . De atunci, astazi in anul 2024 au trecut 2024+760 = 2784 ani adica 2 zile complete si din a 3-a zi= 1000 ani au trecut aproape inca o zi , mai exact 784 ani, gasindu-ne in anul 5784 de la nasterea lui Adam pe Pamant. . Deci, dupa profetia lui OSEA ne asteptam ca D-zeu "sa ne scoale si sa traim inaintea LUI. Deducem ca aceasta CUNOSTINTA va avea un roil determinant in implinirea profetiei lui Osea si a lui Daniel, care vizeaza acelasi eveniment major, restaurarea RATIUNII umane, prefigurata prin CETATEA IERUSALUIM, cand:

    D-zeu naste un SPIRIT nou si o MINTE noua, un "PAMANT NOU" si un "CER NOU" (Isaia 65:17) :

    " 17. Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.

    Isa 51:16: Eu pun cuvintele Mele în gura ta şi te acopăr cu umbra mâinii Mele, ca să întind ceruri noi şi să întemeiez un pământ nou şi să zic Sionului: ‘Tu eşti poporul Meu!’”  

     

    Este Isus Mesia?
    Datorita impactului major pe care l-a avut si il mai are Isus in Istoria omenirii, era impoosibil ca acest impact sa nu poata fi profetit dinainte. Cele doua popoare iudeu din sud (cu capitala in Ierusalim) si Israelit din nord cu capitala in Samaria s-au despartit deoarece Iudeii se comportau ca niste LEI cu celelalte natiuni cu Israelitii si chiar cu ceilalti frati ai lui, iar Israelitii din nord se simteau exploatati si nu mai doreau un conducator Iudeu. (Genesa 49:8,9,10): "Iudo, tu vei primi laudele fratilor tai, Mana ta va apuca de ceafa pe dusmanii tai, FII TATALUI TAU SE VOR INCHINA PANA LA PAMANT INAINTEA TA. Iuda este un PUI DE LEU. Tu te-ai intors de la macel, fiule. Iuda isi pleaca genuchii, se cuca intocmai ca un leu, ca o leoaica, cine - l va scula? Toiagul de domnie nu se va departa de IUDA, nici toiagul de CARMUIRE dintre picioarele lui; PANA VA VENI SHILO"
    Citind profetia proorocului Mica (Mica cap 5) si folosind traducerea ne-crestina a unor evrei (Chabad.org) , intelegem ca aceasta se poate referi la nasterea lui Isus, in BETLEEMUL din IUDEEA , deci din IUDEEA, ca avand origini vechi. Profetul MICA era un profet din semintia lui IUDA, profetind intre anii 735i.e.n - 710 i.e.n. pe timpul regelui IUDAIC Ahaz care s-a aliat cu regele Asiriei ca sa lupte impotriva Israelului. Toti cei din Iuda doreau din nou ca un conducator IUDEU sa conduca din nou Israelul. In (Mica 5:2) Mica profeteste nasterea unui Iudeu ce va conduce din nou poporul Israelit cu care poporul IUDEU era permanent in conflict in acel timp. Aceasta nastere este (Mica 5:2) "a celui care va stapani peste Israel" ..... "iar originea lui este din vechime, din vremuri de altădată" (origini din personalitati pozitive sau negative) Oricum crestinii considera ca Isus era din semintia lui David dar tot ei sustin ca Isus nu era fiul lui David. Profetul (Mica:5:2) (dupa traducerea evreeasca chabad.org) spune ca aceasta nastere are loc in Betleemul din Iudeea, un sat situat, la granita cu Filistenii (betleem in traducere inseamna MARGINE, granita). Profetul Mica anticipeaza ca israelitii vor fi lasati in pace o vreme: " De aceea, El îi va elibera până când va naște o femeie în închisoare. Și ceilalți frați ai lui se vor întoarce asupra copiilor lui Israel." Dupa traducerea Cornilescu; "De aceea îi va lăsa până la vremea când va naşte cea care are să nască şi rămăşiţa fraţilor Săi se va întoarce la copii lui Israel." Mai departe in (Mica 5:3) se anticipeaza ca acest Iudeu ajunge conducatorul care "va fi proslavit pana la marginile Pamantului" conducand cu "maretia Dumnezeului sau" fapt ce aduce protectie, liniste si pace pentru Iudei. Foarte nteresanta este exprimarea "dumnezeului sau" nu "Dumnezeului nostru", asa cum in (Isaia 9:6), referindu-se la acelasi eveniment, ISAIA,de asemenea fiind profet venit din Iudea nuanteaza: "un copil ni s-a nascut noua", "un fiu ni s-a dat noua" dar, nu noi ci ei (neamurile) "il vor numi " Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii" rezultand ca ei (neamurile )se vor inchina la el, ca in fata unui dumnezeu, dar nu noi, ci ei (neamurile).

    Aceasta stare de lucruri permite Iudeilor: 'Ramasita lui Iacov va fi intre neamuri, in mijlocul multor popoare.... ca un pui de leu intre turmele de oi, care, cand trece calca in picioare si sfasie, si nimeni nu poate scapa pe altul" (Mica 5:8). Aceasta nastere sta sub semnul maceluli si jeafului pe care D-zeu i-l permite asupra neamurilor (Mica 4:13), ca un prim pas facut de D-zeu in transformarea neamurilor astfel incat ele sa capete CUNOSTINTA CUVANTULUI lui D-zeu care va aduce toate popoarele create de EL la PACE si PROSPEROTATE, la dezarmarea generala anuntate in (Mica 4:3,4). Poporul evreu cu multa sinceritate, declara cu onestitate ca nu accepta pe Isus, acest "biruitor al neamurilor" ca fiind MESSIA, fiindca, de cand a venit el la conducerea neamurilor, prin Crestinism, numarul de razboaie si conflicte armate a crescut in mod dramatic, dar si din cauza altor 5 motive bine justificate (ce pot fi gasite usor pe net). Din acest tablou descris de profetul Mica intelegem ca acest conducator mentionat anterior nu este MESIA care aduce pacea universala, si intelegem de asemenea ca Shilo (adevaratul Mesiah) inca nu venise dar va veni dupa detronarea acestui fals Mesa, are va instaura o pace universala intre toti oamenii de pe Pamant, intre toate natiunile, fara a se mai erija cineva in lei care sfarteca oi.. Conducatorul pe care crestinii considera ca este Isus, cel nascut in Betleem este descris ca deghizat intr-un "miel sacrificat al carui sange spala pacatele supusilor" stiind ca numai APA VIETII ce curge din D-zeu = IZVORUL APELOR VII este antidotul RAULUI, PACATELOR, BOLILOR, SUFERINTELOR. Rezulta intr-un mod clar ca acest LEU din "semintia lui Iuda" care deschide o CALE a lui, iar pe aceasta Cale exista LEUL care SFARTECA oi si exista IDOLATRIE, in fata acestui Leu inchinandu-se fratii lui (Genesa 49:8) pe care-i "pastoreste ", nu poate fi Shilo cel asteptat de poporul evreu si de toate celelalte popoare. Desi acest "imparat al neamurilor, biruitorul neamurilor" a fost pus de D-zeu ca un instrument al Sau care sa fie privit de neamuri ca "Luceafar stralucirtor, fiu al zorilor", totusi acesta era un om obisnuit a carei inima s-a inganfat, uitand ca este doar un instrunt in Mana lui D-zeu pentru pedepsirea neamurilor, dar si pentru ca NUMELE SINGURULUI D-zeu adevarat = Singurul MANTUITOR adevarat sa ajunga la toate neamurile. Astfel, Isus, crezand in imina lui ca tot ceea ce se intampla i se cuvine de drept si ca i se cuvine "toata puterea in CER si pe Pamant" ca unui dumnezeu, sau ca unui singur fiu mostenitor al lui D-zeu, si zicand in inima lui (Isaia 14:13):

    Atunci cand Shilo vine, se deschide o CALE speciala a lui SHILO pe care toate popoarele, inclusiv poporul Iudeu, poporul Israel si toate neamurile indiferent de nationalitate sau rasa sunt invitate sa mearga (Genesa 49:10) pe aceasta CALE SFANTA de reintoarcere a omului in EDENUL de unde au fost alungati, acei oameni care accepta sa-si ofere propia lor jertfa si vin nu in calitate de oi sau de miei sau de lei care sfarteca oi, ci in calitate de OAMENI insotiti de propia lor jertfa de impacare cu D-zeu, cei RASCUMPARATI de propia JERTFA ce le permite sa se reintoarca in EDEN la D-zeu, acolo de unde au fost izgoniti, si aceasta jertfa este una dreapta, apartinand strict acelui om care intra pe aceasta CARARE: PROPIA RATIUNE = PROPIA MINTE = EUL BUN = RATIUNEA BUNA = GANDURILE BUNE ce trebuie jertfite date la moarte in FATA lui D-zeu ca jertfa de impacare fara a pune in pericol integritatea corpului omenesc, deci folosind BLOCAJUL MENTAL AUTOINDUS; Folosind aceasta JERTFA propie, ochii omului devin ca ochii unui orb, urechile omului devin ca urechile unui surd, picioarele omului devin ca picioarele unui " schiop', limba omului va deveni ca "limba mutului" care ganganeste un mesaj catre D-zeu folosind sunete neintelese, mintea omului devine ca mintea unui om "fara minte", fara ratiune, fara ca pe aceasta CALE sa se poata petrece vreun lucru RAU, si stiind ca D-zeu da imediat acestui om un alt EU BUN = GANDURI BUNE nepangarite de Ganduri RELE= RATIUNE BUNA , o alta MINTE SFANTA = CETATE SFANTA si un nou SANCTUAR = TEMPLU avand un nou ALTAR de INCHINARE. Astfel ca ochii orbuluila si urechile surzilor se vor deschide, ......Pe aceasta CALE a lui SHILO nu exista nici un RAU, nici un LEU care sa SFASIE PRADA (Isaia 35:5-10) :

    Daca la oameni scopul nobil scuza mijloacele pacatoase folosite pentru atingerea acestui scop nobil, la D-zeu CEL ABSOLUT SFANT nu functioneaza acel principiu, ca printr-un alt mare pacat sa salvezi umanitatea de la pacat. "Cel ce iartă pe vinovat şi cel ce osândeşte pe cel nevinovat sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului" ( Proverbele 17:15,Isaia 5:23). Deci, ca D-zeu "si-a osandit la moarte propiul fiu nevinovat Ioan 3:16-18, indiferent pentru ce motiv nici pentru un munte de "iubire a lui D-zeu pentru Lume" nu functioneaza. Da, D-zeu este infinit, ATOTPUTERNIC, plin de GLORIE, SFINTENIE si are solutiile corecte de rezolvare a oricarei probleme, fara sa fie conditionat de efectuarea vreunui pacat (uciderea unei fiinte nevinovate). Compromisul, amestecarea BINELUI si RAULUI nu caracterizeaza pe D-zeu, dar caracterizeaza pe Sarpele din Eden care foloseste solutii specifice, viclene sa racoleze la el (prin intermediul unei presupuse jertfe) inchinarea oamenilor  care este datorata numai SINGURULUI D-zeu Adevarat. BARUCH HaShem!!!!


     

    Cine este MESIAH la evrei si cine este mielul care se jertfeste pentru impacarea omului cu D-zeu?!

     

    Aceeasi intrebare o pune si Isus (Matei 22:41-45) fariseilor referitor la textul biblic din Psalm 110:1: "Domnul a zis Domnului meu: "Sezi la dreapta mea pana voi pune pe vrasmasii tai sub picioarele tale" Isus, in mod gresit credea ca el este acest Domn si chiar un fel de dumnezeu. De fapt Acest Domn este Suflarea de Viata ce a transformat pe om intr-un sflet viu (pana atunci un animal inteligent mort spiritual) (Genesa 2:7) = Ambasadorul permanent al lui D-zeu in constiinta omului prin care D-zeu transmite omului capacitati datatoare de viata= MESAGERUL lui D-zeu trimis omului=Ingerul lui D-zeu dat omului de catre D-zeu pentru a comunica cu omul =Mesiah= Marele Preot . Acelasi Mesager =Cuvantul lui D-zeu adresat omului apare si in Osea 1:1,7 care transmite un mesaj auditiv lui Osea, si este acelasi Mesager=Ingerul Domnului (Exod 3:2) care transmite lui Moise un semnal vizual sub forma de flacara ce nu se stinge, dar apooi (Exod 3:4) din mijlocul rugului aprins vorbeste direct D-zeu = Ieahve. Acesta SUFLAREA de VIATA (Genesa 2:7) venita direct din D-zeu este singurul MESAGER = INGER= CUVANTUL lui D-zeu prin intermediul caruia omul poate comunica cu D-zeu, este MARELE PREOT al omului in Fata lui D-zeu, este MESIAH. Sub picioarele (Exod 3:5) acestui MESAGER care comunica direct cu D-zeu exista incaltamintea lui = mintea omului = CALCAIUL pe care se sprijina si actioneaza atat Mesiah, Gandurile Bune ale omului (EUL BUN al omului) cat si Gandurile Rele ale omului (Eul Rau al omului). Acest Calcai (mintea =capul omului) trebuie aruncat (jertfit, zdrobit-Psalm110:4) in Fata lui D-zeu (Exod 3:5), fiindca numai asa Capul Sarpelui = Gandurile Rele ale omului ce strapung pe D-zeu pot fi zdrobite. Dar decizia de zdrobirea mintii (capului) omului o poate lua numai Gandul Bun al omului generat de aceasta minte si zdrobirea mintii (capul omului) zdrobeste si Gandurile Bune ale omului (Eul Bun al omului) care deci este MIELUL ce se ofera sa moara ca jertfa pentru pacat (Isaia 53). Numai Mesiah are voie sa se ridice pana la FATA lui D-zeu nu si Gandurile Rele ale omului. Acest Domn-Mesiah are ca dusman pe EUL RAU al omului, care va fi zdrobit sub picioarele lui Mesiah (Psalm 110:1,6 ; Genesa 3:15). Exista un singur D-zeu=IAHVE, nu sunt doi. Este afirmatia CREZULUI EVREESC SHEMA: "Asculta Israele, Domnul Dumnezeul nostru este un singur DOMN. AMIN! Acest crez a fost acceptat si de catre EUL BUN al lui Isus pe care-l considera "cea mai mare porunca" (cel putin partial fiindca, de fapt EUL RAU al lui Isus se credea si el un domn, ezitand intotdeauna sa spuna daca el are sau nu un Dumnezeu, pana la experienta de pe Golgota care la dezamagit complet, lucrurile nedecurgand dupa asteptarile lui si considerand ca D-zeu l-a parasit. Chiar in timpul acestei experiente Isus a intentionat sa-si faca o corectie foarte importanta strigand in public ca D-zeul evreilor era si D-zeul lui: " D-zeul meu , D-zeul meu, de ce m-ai parasit?". Prin acest strigat Isus transmite celor prezenti ca experimentul sau a luat sfarsit cu rezultat negativ. Daca inainte de inceperea acestui experiment Isus se roaga la D-zeu "sa-l proslaveasca pentru ca si Isus sa-l proslaveasca pe D-zeu, dupa ce a anuntat pe Marele Preot ca nu vrea sa fie iertat si sugereaza MARELUI Preot sa-l lase sa continue experimentul lui pana ce va fi vazut de oameni "sezand la dreapta PUTERII lui D-zeu si mergand pe norii cerului" (Matei 26:64). Dar toate aceste asteptari ale lui Isus nu s-au adeverit, Isus anuntand sfarsitul experimentului, desi preotii cei mai de seama indemnau pe Isus sa se roage lui D-zeu, poate se va petrece marea minune asteptata si de acestia care-l asptau pe Mesia sa vina. Dupa acest experiment dureros si plin de suferinta pentru Isus TERAPIA vindecarii spirituale prin suferinta (Genesa 3:16...) s-a manidfestat si in acest caz. Prin suferinta, puterea EULUI BUN creste iar puterea EUL RAU al lui Isus scade. Imediat dupa aceasta experienta Eul BUN al lui Isus a tinut ca, cu primele cuvinte adresate ucenicilor sa intareasca aceasta corectie importanta si transmnite ucenicilor (Ioan 20:17) ca D-zeul uceniciloir este de fapt si D-zeul lui si marturiseste sincer si cu deceptie faptul ca inca nu s-a "ridicat" in Rai la D-zeu asa cum promisese ucenicilor, Marelui Preot si chiar si talharului de langa el ). Baruch HaSHEM!!!! Dar, putin mai tarziu aceasta manifestare a EULUI BUN a lui Isus a fost din nou invinsa si eliminata de EUL RAU al lui Isus care ingrozeste pe ucenicii care nu mai credeau in el, spunandu-le ca "toata puterea i-a fost data lui in CER si pe PAMANT (Matei 28: 18).
    Acesta este un exemplu tipic care ne invata ca noi, insotiti de jrtfa noastra personala (EUL nostru BUN dat la moarte prin BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS ca jertfa pentru pacat = MIELUL din Isaia 53) sa venim in mod regulat in FATA lui D-zeu = IZVORUL APELOR VII care ne spala de orice necuratie si elimina din noi EUL RAU al NOSTRU = cel mai mare dusman impotriva noastra care ne aduce moartea. Acest lucru este strict necesar si oricand simtim ca este necesar deoarece EUL nostru cel BUN se perverteste in timp si un EU RAU al nostru ii ia locul.
    .
    Rezumand cele intamplate,putem aminti ca omul se intalneste cu Sarpele in Eden care ii sadeste in minte samanta Sarpelui= ganduri rele = EU RAU al omului.
    In pasul urmator D-zeu pune separatie clara si vrasmasie ( Genesa 3:15) intre EUL BUN al omului si EUL RAU al omului. Din cauza acestei Vrasmasii, o suferinta spirituala, de energie absolut negativa puternica se instaleaza in constiinta omului. Pasul trei D-zeu a trecut pe om prin terapia CAMPULUI de SUFERINTA din spatiul material al energiilor absolut pozitive, compensand astfel, facand sa dispara, sa fie stins FOCUL TOXIC INTERIOR provocat de lupta dintre EUL BUN fara nici un pacat (care "nu savarseste nicio nelegiuire si nu se gaseste niciun viclesug in gura lui" Isaia 53:9 ) si EUL RAU din mintea omului= samanta sarpelui.
    Din cauza vrasmasiei violente dintre EUL BUN (Gandurile BUNE ale omului) si EUL RAU (Gndurile RELE ale omului) Fata EULUI BUN se posomoraste (Genesa 4: 5,6) se schimonoseste, se contorsioneaza producand in exterior sa apara ca "nu avea nici frumusete, nici stralucire ca sa ne atrega privirile, si infatisarea lui nu avea nimic care sa ne placa. Dispretuit si parasit de oameni, om al durerii si obisnuit cu suferinta, era asa de dispretuit ca iti intorceai fata de la el" (Isaia 53:2,3). Eul Bun al omului cauta CUNOSTINTA (Isaia 53:11) salvatoare care precizeaza care este jertfa asteptata de D-zeu pentru a accepta sa se impaca cu omul. Fiindca aceasta Cunostiinta trebuie sa vina de la D-zeu Eul Bun al omului cheama si se intalneste de multe ori cu D-zeu, fara a sti ce jertfa de impacare trebuie adusa in FATA lui D-zeu. Din acest motiv, EUL BUN al omului are soarta lui Cain dupa fiecare de intalnire cu D-zeu: Fata lui se posomoraste, se schimonoseste producand spaima in jurul sau. Dar Eul BUN al omului se dedica permanent acestei CAUZE NOBILE , cazand mereu dar ridicandu-se iarasi si propasind de fiecare data, devenind astfel ROBUL DOMNULUI : Isaia 52:13,14,15): "Iata Robul Meu va propasi, se va sui, se va ridica, se va inalta foarte sus. Dupa cum pentru multi a fost o pricina de groaza - atat de schimonosita (Genesa 4:6) ii era fata, si atat de mult se deosebea infatisarea lui de a fiilor oamenilor, tot asa, pentru multe popoare va fi o pricina de bucurie; inaintea lui imparatii vor inchide gura, caci vor vedea ce nu li se mai istorisise si vor auzi ce nu mai auzisera" . In final gandurile bune ALE OMULUI adica EUL BUN al omului INTELEGE CUNOSTINTA SALVATOARE, intelege ca singura jertfa pe care D-zeu o cere omului este jertfa de SINE=GANDURILE BUNE ale OMULUI si se gasesc in mintea, fruntea, capul omului, jertfa realizata prin blocaj mental autoindus. MOARTEA GANDURILOR BUNE OBLIGA MOARTEA si a GANDURILOR RELE = SAMANTA SARPELUI care strapunge, "pangareste" (Ezechiel 39:7) NUMELE lui D-zeu atunci cand sunt active. determinand pe D-zeu sa puna VRASMASIE intre GANDURILE BUNE si GANDURILE RELE ale omului (Genesa 3:15).
    GANDURILE BUNE ale omului nu au nicio putere impotriva GANDURILOR lui RELE. Dar moartea gandurilor BUNE determina in mod obligatoriu moartea GANDURILOR RELE. Din acest motiv este strict necesara JERTFA EULUI BUN, jertfa de SINE,
    Cand vorbim de EUL BUN al omului care a gasit aceasta CUNOSTINTA, ne referim la EUL BUN al tuturor oamenilor din istorie, incepand cu Adam, Cain, Ilie, Moise, David.....care au experimentat intalnirea cu D-zeu. Si Profetul Ilie (Eliahu hanavi) ca si Cain simte in constiinta lui in momentul intalnirii cu D-zeu , intensificarea focului mistuitor al dusmaniei dintre gandurile lui Bune si gandurile lui Rele (Genesa 3:15), foc pe care vrea sa-l stinga prin sacrificiul SINELUI BUN si vine primul cu solutia jertfei de sine, oferind ca jertfa lui D-zeu propiul lui SUFLET = EUL lui cel BUN:
    "Destul! Acum Doamne ia-mi sufletul......." (1Regi 19:4).
    Dupa fiecare intalnire a EULUI BUN nesacrificat al omului cu D-zeu se aprinde vrasmasia dintre EUL BUN si EUL RAU din mintea omului actionand ca un foc mistuitor. Aprinderea acestui Foc TOXIC -FOCUL IADULUI din interiorul omului determina alungarea lui MESIAH din constiinta omului, care poate exista in om numai atunci cand in interiorul omului exista o atmosfera de pace si armonie. Plecarea lui Mesiah din om reprezinta moartea spirituala a omului si disparitia dorintei omului de a se intalni cu D-zeu. Dar, intreg acest proces este unul reversibil, adica stingerea acestui FOC TOXIC prin terapia SUFERINTEI ce forteaza intalnirea cu D-zeu a omului pus intr-o stare subconstienta, in care omul constient = EUL BUN al omului este ascuns, inmormantat intr-o groapa din spatiul cunoasterii, ramanand sa actioneze la suprafata numai omul spiritual, Mesiah = "samanta de urmasi" vazuta ca vine in om in timp ce se dadea la moarte (Isaia 53:10), deci :determinand astfel reintoarcerea in om a lui MESIAH de la D-zeu care l-a daruit omului (Genesa 2:7) pentru totdeauna si reaprinderea dorintei omului de a se intalni cu D-zeu. Gandurile noastre BUNE sau RELE din mintea noastra sunt stari dinamice care pot atinge "rezistente negativa" deci pot intra pe poarta de energii de 0 absolut la D-zeu, dar nu au voie fiindca Gandurile Rele profaneaza-"strapung" pe D-zeu. Are voie sa intre la D-zeu numai Mesiah care se poate reintoarce in om de la D-zeu , atunci cand dispare conflictul dintre Gandurile Bune si Gandurile rele, deci atunci cand Gandurile Bune=Eul Bun se da la moarte (prin Blocaj Mental Auto-Indus)..
    Constatam ca MINTEA omului = SPATIUL CUNOASTERII BINELUI si RAULUI in care a fost (Isaiah 53:9) "ingropat EUL BUN= Gandurile BUNE ale omului, pentru ca numai asa "sunt zdrobite" = "ingropate" gandurile RELE ale omului. Observam ca "groapa" EULUI BUN este plasata intre "gropile" celor RAI (gropile GANDURILOR RELE). Observam de asemenea ca mormantul = moartea EULUI BUN al omului se face simultan cu reintoarcerea de la D-zeu a lui Mesiah= CEL BOGAT echivalent cu a spune ca MESIAH a ucis EUL BUN, "macar ca nu se gasise nici un viclesug in gura lui" (Isaia 53:9, Psalm 110:6).
    Astfel, intelegem ca statiul mental= SPATIUL CUNOASTERII BINELUI si RAULUI din mintea omului are un rol deosebit de important in procesul de RIDICARE a omului din PACAT, stiind ca si CADEREA in PACAT a omului a avut loc tot in SPATIUL CUNOASTERII BINELUI si RAULUI , cand omul CUNOASTERII SPIRITUALE-MESIAH a incetat sa mai functioneze in om, lasand sa functioneze in om numai omul CUNOASTERII CONSTIENTE = EUL BUN (al omului) = Gandurile BUNE (din mintea omului) aflate in FOCUL TOXIC-MISTUITOR al conflictului continuu cu EUL RAU (al omului) = Gandurile Rele (din mintea omului) = samanta sarpelui din Eden intre care D-zeu a pus o vrasmasie violenta (Genesa 3:15), pentru a separa raul de bine si in final sa distruga, sa zdrobeasca RAUL din om, sa zdrobeasca gandurile rele din mintea lui care genereaza in cascada moartea omului. .

    Stingerea acestui FOC TOXIC din mintea omului in CAMPUL SUFERINTEI si vindecarea EULUI (prin RENUNTAREA de SINE= uciderea EULUI BUN care determina uciderea EULUI RAU) poate fi inteles foarte corect prin modelarea acestuia de mai multe cicluri de racire izoterma a unui gaz de Heliu in campul E-M (Electro-Magnetic) pana cand acest gaz atinge temperaturi foarte coborate, aproape de zero grade Kelvin. Mai exact, acest gaz se introduce in CAMPUL E-M, motiv pentru care temperatura gazului tinde sa creasca deoarece CAMPUL E-M introduce in acest gaz o cantitate suplimentara de energie termica sub forma de caldura. Deoarece fiecare ciclu este izoterm, printr-o metoda tehnica se elimina in exterior cadura introdusa in gaz de CAMPUL E-M. Astfel ca, atunci cand CAMPUL E-M dispare, temperatura gazului coboara f mult, gazul racindu-se.. Aplicand mai multe astfel de cicluri succesive de racire a gazului, temperatura gazului de Heliu coboara tot mai mult atingand numai asimtotic zero grade Kelvin. Dupa cum stim aceasta atingere este numai una asimtotica, in trepte, neputand atinge vreo data acest zero grade absolute (Kelvin), Principiul al Treile a Termo-Dinamicii interzicand intrarea pe aceasta poarta de intrare in spatiiul TEMPERATURILOR ABSOLUT NEGATIVE SI DECI a energiilor absolut negative. Poate intra pe aceasta POARTA numai componenta SPIRITUALA, nu si COMPONENTA MATERIALA. Se stie ca, pe masura ce acest gaz de Heliu se apropie de acesa poarta, acest gaz capata propietati "miraculoase" (super - fluiditatea, super - conductivitatea...)
    In mod similar se intampla si cu omul, cand asupra lui se aplica stresul-presiunea unei suferinte ce genereaza in interiorul omului energia unui foc surd si mut care poate fi atenuata numai printr-un contact "termic" cu D-zeu pintr-o rugaciune "muta" efectuata intr-un limbaj sub-constient catre D-zeu pentru stingerea acestui foc prin adaugarea de catre D-zeu a unor fononi de energie negativa egale dar de semn contrar cu energia fononilor din focul aprins de presiunea suferintei in om, facand ca omul sa obtina o pace si un confort interior si in conditii de stres. Acest prim proces se deruleaza "in ziua intaia" (ajunge zilei necazului ei). In a doua zi, peste campul de suferintadin prima zi se aplica un alt Campde suferinta suplimentar ce reaprinde focul interior si rugaciunea subconstienta a omului, interventia lui D-zeu care mentine temperatura constanta in interiorul omului.Se intelege ca nu este vorba de temperatura obisnuita ce apare la nivel molecular sau nuclear ci o temperatura ce are loc la nivelul cel mai profund din structura materie. Acest proces se repeta sase zile consecutiv, dar in ziua a saptea (de Shabbat) toata cantitatea de energie din campul de suferinta aplicata timp de o saptamana este eliminata , fiind eliminata si energia pozitiva asociata acestui CAMP, si deci temperatura interioara a omului coboara foarte mult , aproape de zero grade absolute (Kelvin) cand omul capata propietati miraculoase, o pace si o armonie sufleteasca profunda. Saptamana urmatoare, pentru fiecare zi, temperatura interioara din constiinta omului mai scade cu o treapta, omul mai ridicandu-se cu o trapta spre poarta de zero grade absolute (Kelvin) de intrare in spatiul spiritual de energie avand semnul algebric negativ. Fiecarei trepte de temperatura ii corespunde o treapta de energie si deci o particola. Acest fapt determina ca in spatiul spiritual de energie negativa sa apara o structura excedentara de energie negativa ca "temperatura" interioara" din constiinta omului sa scada brusc apropiindu-se de zero grade kelvin, de poarta comuna de intrare si iesire din spatiului spiritual, fapt ce mareste si mai mult pacea si armonia interioara acelui om. Spunem ca a revenit Mesiah de la D-zeu in om,acesta avand energia negativa-spirituala egala cu suma energiilor din focul suferintei acumulate in timpul saptamanii precedente. Acest fapt naste dorinta aprinsa, irezistibila de intalnire cu D-zeu asa cum s-a intamplat cu Cain a carui munca agricola era mult mai suferinda decat a lui Abel..Ajuns in aceasta SITUATIE, pentru a nu i se intampla ce s-a intamplat lui Cain, omul trebuie sa cunoasca Principiul al treile mentionat anterior care este formulat de D-zeu sub forma AVERTISMENTULUI:"Nu poate omul sa MA vada si sa traiasca" (Exod 33:20; Exod 3:6)". Adica, omul-componenta materiala a lui (Gandurile si suportul material al acestor gandur = mintea lui) trebuie sa se dea la moarte in mod controlat in calitate de JERTFA adusa lui D-zeu, prin procesul cunoscut de BLOCAJ-MENTAL AUTOINDUS, pentru ca sa nu fie distrus, dat la moarte in mod necontrolat de acest PRINCIPIU ce interzice omului material sa intre la D-zeu astfel incat sa lase numai pe omul spiritual -Mesiah sa intre acolo in calitate de Mare Preot al omului material. Astfel la intalnirea cu D-zeu, EUL BUN al omului este jertfit, rugaciunea omului fata de D-zeu facandu-se fara participarea Eului BUN Constient.
    Omule, ai trecut printr-un sir de suferinte dar ai ramas in picioare?In tine se va aprinde o dorinta irezistibila de a te intalni cu D-zeu. Adu-ti jertfa strict necesara, deschide poarta TEMPLULUI construit in CONSTIINTA TA si intalneste-te in BUCURIE si FERICIRE cu D-zeu si vei primi protectie si binecuvantari imense din PARTEA LUI.. Intra la D-zeu numai insotit de aceasta jertfa propie, ce-ti apartine in totalitate, jertfa EULUI TAU CEL BUN care accepta sa fie sacrificat de catre Mesiah, stiind ca aceasta este singura cale de impacare a omului cu D-zeu.

     

     

     

    Cum se realizeaza mantuirea la evrei

    Adevarata spalare spirituala a omului se poate face cu adevarat numai prin cufundarea SPIRITULUI omului in Izvorul Apelor Vii din Eden (Genesa 2:10). D-zeu evreilor, HaShem este (Ieremia 2:13; 17:13) IZVORUL APELOR VII care spala si vindeca orice vinovatie, orice boala, orice pacat, orice rana, orice necuratie si devine SFANT. Chiar si LOCUL-"pamantul" din apropierea IZVORULUI DE APA VIE (care este D-zeul evreilor), devine sfant (Exod 3:5). Intrarea in acest Izvor se face prin CREDINTA in D-zeu evreilor si numai in EL care este IZVORUL din care curge aceasta APA VIE. Primul om consemnat in Torah care a beneficiat de aceasta spalare spirituala intrand prin CREDINTA in acest IZVOR de MANTUIRE--IZVOR AL APELOR VII este Avram. Din acest motiv Avram a fost gasit neprihanit, spalat de orice pacat sau necuratie in FATA lui D-zeu (Genesa 15:6). In mod absolut inacceptabil, Crestinismul returneaza CREDINTA in HaShem ce l-a facut pe Avram neprihanit si o transforma in credinta in Isus (Galateni 2:16), care incerca astfel sa fure locul lui HaShem in Templul spiritual construit in constiinta fiecarui om, incercand sa faca din Isus un dumnezeu caruia oamenii sa i se inchine si sa-i slujasca. Aici este vorba de implicarea EULUI RAU al lui Isus. Este inacceptabil ca jertfa sa devina dumnezeu. Chiar in definitia Eului Bun al lui Isus, dumnezeu = cel caruia te inchini si ii slujesti (Matei 4:10). D-zeu este absolut Drept dar este si Atotputenic avand solutiile necesare pentru salvarea omului fara a recurge la pacat, la solutii nedrepte, amestecand BINELE cu RAUL, amestecand SFINTENIA cu PACATUL.. Oferta venita de la cineva (Isus) care se declara nevinovat sau chiar este nevinovat, prin care se ofera sa moara in locul tau pentru ca tu sa fi salvat fizic sau spiritual este o solutie incorecta, nedreapta, motiv pentru care D-zeu cel ABSOLUT DREPT nu accepta aceasta solutie in care "jertfa" adusa lui D-zeu de catre om sa devina dumnezeul omului, propagand astfel idolatria (cel mai ingrozitor pacat). Totusi aceasta solutie pare foarte profitabila in randul oamenilor, dar incepe sa dea de gandit atunci cand acel cineva (Isus) pune conditia ca omul "salvat " de el sa creada in "salvatorul" (Isus) ca in Dumnezeu si chiar mai mult decat atat, impunand omului ca toate rugaciunile, inchinarile si slujirile sa fie aduse acestui "salvator (Isus) iar in cazurile in care sunt aduse lui D-zeu sa fie aduse numai "in numele lui Isus" ca din partea"salvatorului" (Isus) pentru ca Isus sa-l indatoreze si sa-l determine pe D-zeu sa-l acepte pe Isus ce se auto-considera "fiul lui D-zeu" ca fiind aproape "egal" in rang cu D-zeu (Ioan 17:1): "Tată, a* sosit ceasul! Proslăveşte pe fiul Tău, ca şi fiul Tău să Te proslăvească pe Tine". EUL RAU al lui Isus, avand niste adepti care se inchina lui si -l slujesc se simpte indreptatit sa aiba un discurs in care ofera niste onoruri lui D-zeu, dar numai in mod conditionat daca si D-zeu ofera la schimb lui Isus onoruri similare. In gandirea EULUI RAU al lui Isus, relatia lui cu D-zeu este o relatie de de schimb ca intre pesoane egale in rang, afirmand ca (Ioan 17:10):"tot ce este al meu este al Tău şi ce este al* Tău este al meu – şi eu sunt proslăvit în ei. " (proslavit de catre D-zeu ?) Totusi EUL BUN al lui Isus simte ca nu este sfant, motiv pentru care simte nevoia sa se sfinteasca (Ioan 17:19) : " Şi* Eu insumi mă sfinţesc pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi prin adevăr."

    D-zeu atentioneaza pe SPIRITUL lui MOISE de faptul ca inainte de a continua aceasta deplasare spirituala (Exod 3:5) , acest demers spiritual al lui, Moise trebuie sa indeplineasca o conditie strict necesara, sa se descalte de incaltamintea SPIRITULUI ce acopera si protejaza picioarele lui SPIRITUALE care executa aceasta deplasare spirituala spre Tinta Spirituala D-zeu. Mintea si ochii mintii omului reprezinta incaltamintea si imbracamintea de protectie a SPIRITULUI omului aflat in deplasare prin jungla spatiului material. Moise intelege acest sfat si nu se descalta de incaltamintea fizica ce-i proteja picioarele fizice, asa cum am fi tentati sa intelegem ci isi acopera fata (Exod 3:6), isi acopera ochii materiali (care sunt o prelungire a ochilor mentali, o prelungire a ochilor CUNOASTERII BINELUI si RAULUI ce are sediul sub fruntea omului, in mintea omului) ca sa nu vada in mod mental pe D-zeu. Aceasta este si semnificatia profunda a Kipei care acopera capul oricarui evreu in PREZENTA lui D-zeu, acela ca in PREZENTA lui D-zeu sa acopere si sa dezactive in mod simbolic mintea omului = suportul=CALCAIUL=CUNOASTERII BINELUI SI RAULUI. Deci, pentru a putea intra din nou in EDEN la D-zeu fara sa te raneasca sabiile rotitoare ce pazasc drumul (Genesa 3:24) de intrare in Eden si sa te apropii de IZVORUL APELOR VII trebuie sa aduci jertfa de impacare cu D-zeu: sa fie zdrobita (sacrificata) mintea ta =suportul= calcaiul (Genesa 3:15) pe care se sprijina si functioneaza CUNOSTINTA BINELUI = gandurile BUNE=EUL tau cel BUN = Samanta femeii, sa fie adusa in stare zdrobita la D-zeu (pe toata durata acestei intalniri), sacrificata, omorata, dezafectata prin orice procedeu care nu-ti pune viata biologica in primejdie. Singurul procedeu constient, autoprovocat, foarte eficient si cunoscut sub numele de BLOCAJ MENTAL AUTOINDUS este cel care indeplineste cu succes aceste cerinte.

     

     

     

    Ce este BLOCAJUL MENTAL AUTO-INDUS.
    Auto-SUSTENABILITATEA JERTFEI DE SINE (JERTFEI JUDAICE) IN NOUL LEGAMANT JUDAIC
    in contrast cu
    NE-SUSTENABILITATEA JERTFEI CRESTINE

    Da, HaShem-CREATORUL omului a creat creerul omului cu mai multe "inimi sau "capete" independente intre ele ce permite omului sa faca simultan doua sau mai multe operatii diferite in mod simultan. Aceasta este in mod similar cum un calculator are un procesor cu doua sau mai multe NUCLEE (: SINGLE-CORE, DUAL-CORE...MULTI-CORE) ce permite calculatorului sa faca simultan doua sau mai multe operatii diferite independente intre ele. In cazul creerului, fiecare din aceste "capete" independente din creer sunt localizate in zone diferite din volumul creerului, fiind antrenat sa rezolve numai un anumit tip de problema iar noi putem controla in mod constient functionalitatea unui cap, focalizandu-ne in mod constient pe rezolvarea unei probleme specifica unui anumit ca, si facem lucrul acesta in mod constient prin alimentarea cu o cantitate mai mare de sange prin acea zona din creer atunci cand ne focalizam pentru rezolvarea unei anumite probleme specifice sau dimpotriva putem sa reducem la maxim fluxul de sange prin acea zona din creerul nostru pentru a nu ne mai aminti de acea problema pentru O ANUMITA DURATA de timp. In ACEST ULTIM CAZ spunem ca am auto-indus un blocaj mental sau am "zdrobit" acest cap"(pentru acea zona din creer) pentru o anumite durata de timp, putand mai tarziu sa reactivam acel cap prin asigurarea debitului de sange necesar prin acea zona din creer. Fiecare din aceste "capete" este populat atat cu GANDURI BUNE = LEGATURI NEURONALE corect realizate, cat si cu GANDURI RELE = LEGATURI NEURONALE incorect facute. Nu putem dezactiva separat numau LEGATURILE NEURONALE incorect realizate, dar putem sa le dezactivam, anihilam numai impreuna, atat GANDURILE BUNE cat si cele RELE, simultan. Dezactivarea, BLOCAREA GANDURILOR RELE dintr-un astfel de "cap" se realizeaza numai prin BLOCAREA INTREGULUI CAP, ce poate fi hotarata numai de GANDURILE BUNE ale omului GANDURI care dispar si ele in urma acestui blocaj, se dau astfel la moarte o data cu GANDURILE RELE pe care vrem sa le eliminam deoarece aceste GANDURI RELE pangaresc pe D-zeu. Din acest motiv, trebuie ca sa fie "zdrobit", coborat in groapa mortii si adus ca jertfa de impacare cu D-zeu acel "cap"=zona de activitate din creer care este specializat pentru intalnirea omului cu D-zeu, cap special pe care putem sa-l numim MARELE PREOT PAMANTEAN al omuli, populat atat de GANDURI BUNE (samanta femeii) cat si de GANDURI RELE (samanta sarpelui) aflate in vrasmasie intre ele ce aduce o lipsa de pace si lipsa de armonie, fapt ce alunga pe Mesiah din om. Dar, prin moartea Gandurilor Bune ce populeaza in Marele Preot pamantean determina moartea si a Gandurilor RELE ce populeaza in Marele Preot pamantean facand sa dispara razboiul spiritual dintre GANDURILE BUNE si GANDURILE RELE si se restabileste pacea si armonia in om ce determina reintoarcerea in om de la D-zeu a lui Mesiah = SUFLAREA de VIATA din D-zeu (Genesa 2:7) data omului pentru totdeauna dar pastrata la D-zeu atunci cand mediul din constiinta omului este lipsit de PACE si armonie =MARELE PREOT SPIRITUAL, perechea Gandurilor BUNE ce populeaza pe MARELUI PREOT PAMANTEAN, "si o desavarsita unire va domni intre ei amandoi " (Zaharia 6:13; Zaharia 4:14).
    Moartea MARELUI PREOT pamantea ce reprezinta moartea omului este strict necesara pentru a satisface Principiul din Exod 33:20 enuntat chiar de D-zeu: "Nu poate omul sa MA vada si sa TRAIASCA" Din acest Principiu rezulta ca omul poate sa vada pe D-zeu numai daca moare. Astfel, MARELE PREOT PAMANTEAN moare pentru ca MARELE PREOT SPIRITUAL -MESIAH =SUFLAREA de VIATA data omului din D-zeu(Genesa 2:7), singurul care are voie sa vina in PREZENTA lui D-zeu, sa devina activ ca MARE PREIOT SPIRITUAL in constiinta omului, sa vada pe D-zeu si sa bea APA VIETII de la EL, IZVORUL APELOR VII. si sa comunice cu D-zeu (Psalm 110:7): El (Mesiah =singurul care este acceptat de D-zeu in Fata Lui) bea apa vietii din Paraul -Izvorul Apelor Vii in timpul mersului de aceea isi inalta capul".
    Capul = Mare Preot pamantea se da la moarte chiar in "timpul mersului"adica in timpul activitatilor diverse pe care alte capete ale omului le executa, pentru ca astfel MESIAH sa -si capete slujba de MARE PREOT SPIRITUAL al omului si sa se intalneasca cu D-zeu daca aduce la ALTAR SINGURA JERTFA ACCEPTATA de D-zeu, JERTFA DE SINE, GANDURILE BUNE ale MARELUI PREOT PAMANTEAN se AUTO-BLOCHEAZ, se da singur la moarte pentru ca si GANDURILE RELE din MARELE PREOT PAMANTEAN sa fie zdrobite, restabilind pacea si armonia in MARELE PREOT PAMANTEAN, determinand reintoarcerea lui Mesiah in constiinta omului in calitate de MARE PREOT SPIRITUAL al omului si aducand ca jertfa de impacare in FATA lui D-zeu pe MARELE PREOT PAMANTEAN care s-a dat singur la moarte in calitate de jertfa pentru a face posibil succesul lui MESIAH in demersul lui de impacarea omului cu D-zeu.
    Autojertfirea Marelui Preot Pamantean= CAPUL omului, este echivalent cu a spune ca Mesia a determinat pe acest CAP al omului sa se autozdrobeasca, si este echivalent cu a spune ca chiar Mesiah zdrobeste acest CAP al omului (Psalmul 110:6) : El (Mesiah) zdrobeste capete pe toata intinderea tarii" . Astfel ca Mesiah prezinta lui D-zeu aceasta JERTFA de IMPACARE ce face sa fie acceptat de D-zeu in SPATIUL SPIRITUAL sa COMUNICE cu D-zeu si sa bea APA VIETII de la D-zeu, sa alimenteze cu aceasta apa a vietii pe toate celelalte capete, inclusiv capul coborat in moarte care astfel este din nou "inaltat"(Psalm 110:7) dar lipsit de GANDURILE RELE care nu-si mai gasesc loc in mintea omului (acum vindecata).Desigur ca COMUNICAREA lui MESIAH cu D-zeu se face intr-un limbaj neinteles de MINTEA (capul omului), intr-un limbaj a copilului imediat nascut, un limbaj al naturii, al copacilor din padure....Mintea noastra nu intelege niciun cuvant spus de Mesiah lui D-zeu, dar Mesiah=SPIRITUL nostru intelege ce spune si intelege si raspunsul lui D-zeu. NU ESTE PERMIS SA LASAM MINTEA NOASTRA SA COMUNICE CU D-zeu. Mintea noastra trebuie data la moarte pe durata rugaciunii pe care Mesiah o face. Astfel ca, daca se aude din exterior un cuvant spus intr-un limbaj conventional (romana, engleza...) inseamna ca mintea noastra nu s-a dat la moarte si incearca sa uzurpeze functia lui MESIAH de MARE PREOT. Trebuie sa invatam, sa stim cum sa ne rugam, in timpul oricarei activitati zilnice pe care o facem, chiar si atunci cand vorbim cu o persoana, fara ca aceasta persoana sa-si dea seama ca suntem angrenati intr-o comunicare cu D-zeu. Capul omului coboara in moarte activand astfel simultan pe Mesiah singurul care are drum liber sa bea apa vietii, ridicand din nou la viata capul ce s-a dat la moarte (Psalm 110:7). Numai de la intalnirea cu D-zeu-EL IZVORUL APELOR VII, sunt toate sperantele noastre, dar ca sa traim dupa aceasta intalnire cu D-zeu trebuie sa stim cum sa murim pe durata scurta a acestei intalniri. In aceasta situatie, intr-un limbaj modern, spunem ca omul se da la moarte prin Blocaj Mental Auto Indus pe toata durata intalnirii cu D-zeu, pentru a se putea intalni in siguranta cu D-zeu in rugaciune , chiar si atunci cand trebuie sa execute anumite activitati zilnice, chiar si atunci cand discuta cu o persoana, fara ca aceasta persoana sa-si dea seama, adica in timpul oricaror activitati, "in timpul mersului" (Psalm 110:7). Omul trebuie sa inteleaga si sa aplice o CUNOSTINTA (Isaia 53:10) care-l invata pe om cum trebuie sa moara in FATA lui D-zeu ca sa traiasca (pentru ca Principiul din Exod 33:20) trebuie respectat). Puterea lui D-zeu exista cu adevarat si este foarte mare. trebuie sa ne apropiem cu frica de aceasta MARE PUTERE, fiindca lucreaza in folosul nostru daca o folosim in mod corect, dar lucreaza impotriva noastra daca o folosim in mod incorect, incalcand PRINCIPIUL lui D-zeu din Exod 33:20), cum a fost cazul lui Cain care a ramas desfigurat mental fiindca s-a intalnit cu d-zeu dar nu a adus jertfa care trebuia adusa... Este ca si in cazul energiei electrice utilizata la foarte mari tensiuni. Daca incalcam anumite legi putem fi electrtrocutati daca ne apropiem prea mult de astfel de surse electrice de foarte inalta tensiune, cum ar fi transformatoarele sau cablurile electrice de foarte inalta tensiune.

    Zdrobirea pe o durata limitata de timp a suportului (calcaiului)=MINTEA omului pe care functuioneaza si se sprijina Gandurile Bune ale omului duce si la zdrobirea Gandurilor RELE=EUL RAU al omului= CAPULUI de Sarpe ce se taraste si functioneaza pe acelasi suport, pe aceeaste minte care, daca nu ar fi zdrobit ar activa Sabiile Rotitoare (Genesa 3:24) plantate la intrarea in Eden inainte de intalnirea cu HaShem si ar fi facut aceste sabii ceea ce tu nu ai facut, distrugand grav acest calcai=suport=mintea ta asa cum s-a intamplat cu CAIN. Dar acest fapt duce la uciderea, zdrobirea si a GANDURILOR BUNE=EUL BUN al omului. Spunem ca EUL BUN al omului este MIELUL NEVINOVAT si personal al fiecarui om ce se da ca jertfa pentru pacat (Isaia 53). Dupa fiecare intalnire cu HaShem, Spiritul omului din nou (Psalm 110:7) isi inalta capul=mintea, adica primeste in dar de la HaShem o noua minte ca o noua Fecioara Virgina (Isaia 7:14) care naste pentru om un nou EU BUN bazat pe Prezenta lui HaShem care este acum cu omul (EMANUEL), adica noi GANDURI BUNE de PACE, BUCURIE, SARBATOARE, FERICIRE.
    De fiecare data cand samanta Sarpelui =Capul Sarpelui) invadeaza din nou mintea omului, acest proces se repeta, EUL BUN al omului = Gandurile Bune ale omului se dau la moarte prin zdrobirea propriei minti=suportul=calcaiul gandurilor bune si al gandurilor rele=CALCAIUL al SINELUI BUN = CALCAIUL SINELUI RAU. La sfarsitul fiecarei intalniri, Spiritul omului ce s-a intalnit cu HaShem primeste o noua minte ca o noua FECIOARA VIRGINA care naste noi GANDURI BUNE DE BUCURIE, FERICIRE, SARBATOARE, PACE. Astfel ca acest model iudaic de mantuire, jertfa adusa lui HaShem este o jertfa propie, personala ce apartine in mod direct celui care aduce aceasta jertfa. Fiecare vine cu propia lui jertfa in FATA lui HaShem. De asemenea, PRINCIPIUL potrivit caruia aceeasi jertfa poate fi adusa numai o singura data de catre un om este unanim acceptat in Legamantul Avramic si este, in mod logic acceptat si in Crestinism, dar modelul crestin de mantuire se arata neputincios daca oamenii mai pacatuiesc din nou (Evrei 6:6) : "este cu neputinta sa fie inoiti iarasi si adusi la pocainta fiindca ei rastignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, si-l dau sa fie batjocurit" Neglijind faptul foarte grav si condamnabil ca aceasta jertfa duce in mod inevitabil la idolatrie, la inchinarea in fata jertfei, aceasta jertfa nu este sustenabila sau autosustenabila, dovedindu-si neputinta in cazul inevitabil in care omul "salvat" de aceasta jertfa mai pacatuieste inca o data dupa ce a fost "mantuit" (indiferent cat de mare sau mic este noul pacat savarsit).. In noul model iudaic de mantuire nu exista aceasta limitare, nu se creeaza o dependenta de o jertfa exterioara caruia omul ii devine dator pana la idolatrie, , fiecare om vine in Fata lui D-zeu cu PROPIA JERTFA, DE FIECARE DATA CAND ESTE NECESAR, asa cum este normal sa FIE, mantuirea iudaica dovedindu-si ASTFEL auto-sustenabilitatea, lucru foarte important fiindca pervertirea mintii omului este inevitabila CHIAR SI DUPA CE A FOST REINNOITA DE D-zeu. Din acest motiv in mod periodic va avea loc astfel de ritual-slujba religioasa in cel de-al TREILEA TEMPLU SFANT construit in constiinta fiecarui om, in care va oficia cei doi UNSI (Zaharia 4:14): Mesiah-FLACARA de VIATA nascuta din HaShem, pe rol de MARE PREOT si NOUL EU BUN (EMANUEL) al omului pe rol de Noua Jertfa nascuta de (Isaia 7:14) FECIOARA VIRGINA= noua minte daruita de Hashem Spiritului omului in locul celei zdrobite la ritualul anterior. Si la sfarsitul acestui RITUAL, HaShem va darui SPIRITULUI omului o noua minte necontaminata de ganduri rele, care va naste un NOU EU BUN pentru om bazat pe PREZENTA lui HaShem (EMANUEL)
    Baruch HaShem!!!! In Crestinism nu poate fi inteles cine sunt cei doi UNSI din Zaharia 4:14)


    CUNOSTINTA RAULUI POATE FI UCISA NUMAI DACA SINELE BUN _ EUL BUN AL OMULUI accepta sa-si sacrifice CALCAIUL-SUPORTUL PE CARE chiar el insusi SE DEPLASEAZA=MINTEA OMULUI.
    Dar, singurul care poate decide zdrobirea mintii omului printr-o metoda care sa nu-i puna in pericol viata biologica a omului este EUL BUN=SINELE BUN=GANDURILE BUNE ale omului, care procedand astfel isi accepta propia moarte fiindca acesta inceata sa mai existe atunci cand mintea omului nu mai functioneaza. Spunem ca SINELE BUN al omului indeplineste rolul de miel neprihanit care isi da propia viata (Isaia 53) pentru ca Mesiah-SUFLAREA de VIATA nascuta din D-zeu si daruita omului (Genesa 2:7) sa se intalneasca cu HaShem, intermediind impacarea omului cu HaShem, iertarea omului de pacate.
    Singurul procedeu cunoscut care zdrobeste mintea omului pe o durata limitata de timp fara a pune in primejdie viata biologica a omului este foarte eficient si, intr-un limbaj modern poate fi numit ca fiind BLOCAJ-MENTAL AUTO-INDUS pe durata RUGACIUNII-a actului spiritual de intalnire directa cu D-zeu. Omul a primit de la HaShem aceasta capacitate ce permite omului sa neutralizeze veninul paralizant al Sarpelui ce i-a paralizat mintea, obligandu-l sa-i execute ordinele lui rele.
    Sabiile mentionate in Genesa 2:24 nu tintesc decat CUNOSTINTA RAULUI = CAPUL SARPELUI, dar este grav lovit , ZDROBIT si SUPORTUL = MINTEA OMULUI pe care se "taraste" aceasta CUNOSTINTA A RAULUI= CAPUL SARPELUI, afectand in mod dramatic buna functionare si a GANDURILOR BUNE ce depinde de buna functionare a mintii omului.
    CUNOSTINTA BINELUI = GANDURILE BUNE= SINELE BUN =EUL BUN al omului detine functia de a hotara ce este de facut in aceasta situatie. Hai sa venim la IZVORUL APELOR VII (Psalm 110:7) cu propria noastra jertfa: CUNOSTINTA BINELUI=GANDURILE Bune alwe noastre = EUL NOSTRU BUN jertfit prin procedeul cunoscut de BLOCAJ MENTAL AUTOINDUS prin care, pe toata durata de timp a acestui demers in FATA lui HaShem se realizeaza ZDROBIREA MINTII NOASTRE care este SUPORTUL=CALCAIUL pe care se sprijina GANDURILE NOASTRE BUNE dar si SUPORTUL pe care se TARESTE GANDUL cel RAU= CAPUL SARPELUI acesta fiind zdrobit pe aceasta cale.
    Numai in acest fel putem ajunge in siguranta LA HaShem = IZVORUL APELOR VII, pentru a ne cufunda in ACESTE APE VII, sa facem ritualul periodic al ablatiunii spiritului nostru, sa ne cufundam si sa BEM periodic chiar "din timpul mersului= in timp ce facem oricare alta actiune zilnica, strict necesara" din "paraul" (Psalm 110:7) de APA VIE ce izvoraste din D-zeu, acea APA VIE care curateste, vindeca orice rana sau eroare, imbogateste SPIRITUL nostru si da VIATA pentru ca sa fim gasiti neprihaniti in FATA lui D-zeu, acolo unde totul, chiar si locul devine sfant (Genesa 3:5) si unde omul devine neprihanit (Genesa 15:6). Aceasta actiune o putem face numai cu MINTEA noastra=CAPUL nostru aplecat in GROAPA MORTII (Psalm 110:6),
    fapt ce ne permite ca la finalul acestei actiuni sa ne putem ridica din nou CAPUL-MINTEA, si chiar mai mult, sa o INALTAM cu MARETIE, BUCURIE, STRALUCIRE si SARBATOARE in SUFLET fiindca HaShem ne da o alta minte in care GANDUL RAU nu mai exista, CAPUL SARPELUI fiind ZDROBIT (Psalm 110:7, Genesa 2:15)

    Deci:

     

    adaugire
    Este Isus robul neprihanit din Isaia 53 ?
    1) Daca in Isaia 53 gasim un rob neprihanit al lui HaShem care nu are dreptul sa traiasca in CASA STAPANULUI , Isus are pretentia despre el ca nu este robul lui D-zeu ci ca este Fiul lui D-zeu, Mesiah. Pana la experienta finala de "crucificare" intelegem ca Isus chiar ezita de fiecare data sa afirme ca HaShem este D-zeu lui Isus ci folosea cuvantul de "Tatal" lui Isus.
    2) Daca in Isaia 53:12 gasim ca acest rob neprihanit al lui HaShem primeste rasplata direct de la HaShem fiindca a salvat pe multi si i-a pus intr-o stare dupa voia lui D-zeu, si gasim ca acest rob are comportamentul unui miel fara aspiratii de putere, locul lui de rezidenta ca rob nefiind in CASA STAPANULUI, in cazul lui Isus, el se considera ca rezident in CASA STAPANULUI si aspiratia lui de putere este evidenta. Cei "salvati" sunt considerati "oile" lui Isus si obligati sa se inchine la Isus si sa-i slujeasca lui, considerandu-l domnul lor spiritual folosind un criteriu fals care poate sa faca pe oricine domn daca slujeste la ceilalti, indiferent daca are capacitaile de conducator. Folosind cu viclenie si succes acest fals criteriu inventat de el, pentru a justifica titlul de "domn spiritual" in fata unei multimi care era pregatita sa-l omoare cu pietre pentru astfel de pretentie, Isus "arunca o petarda fumigena" pentru a neutraliza furia multimii, introducand in multimea multa surprindere si nedumerire prin spalarea picioarele ucenicilor, dupa care se proclama "domn"(Ioan 13:13) contrar crezului Iudaic care afirma ca numai HaShem este UNICUL Domn .
    Aceste "oi" sunt considerate propietatea lui Isus folositi ca moneda de schimb cu HaShem (Ioan 17:10) in schimbul carora are pretentia la "Toata puterea in Cer si pe Pamant", adica tot ce are D-zeu sa fie al lui (Ioan 17:10): "Tot ce este al meu este al Tau si tot ce este la Tau este al meu". Ce pretindea Isus ca are in propietate? Pe acesti ucenici ai lui pe care pretinde ca i-a mantuit scotandu-i din lume si deci (in mintea lui) acestia devin automat propietatea lui. Cine erau aceste "oi" considerate de Isus ca sunt ale lui? Erau in primul rand ucenicii contemporani cu el care credeau in el (mai erau si alti din grupul lor care incepusera sa nu mai creada in Isus fiindca nu facea fata asteptarilor lor), dar erau si alti "ucenici" care nu mai erau contemporani cu el, de exemplu Anania si Safira parintii nostrii, fratii si surorile noastre, copii nostrii care au fost abuzati spiritual de Isus, (care era un om obisnuit din randul oamenilor) fortandu-i sa creada in el ca in D-zeu ( si deci sa cada sub blestemul biblic "Blestemat sa fie omul care se increde in om") fortandu-i prin abuz spiritual sa se inchine lui si sa-i slujeasca ca asa cum trebuie sa faca numai in FATA lui D-zeu (Chiar EUL BUN al lui Isus spune "satanei"= EUL RAU al lui Isus: "este scris: "Domnului D-zeului tau sa te inchini si numai LUI sa-I slujesti"- altfel este o IDOLATRIE), prin minciuna si abuz spiritual Isus impiedica pe "oile" lui sa aduca vreun serviciu sau slujba lui D-zeu ca venind din partea lor ci ca venind din partea lui Isus ("in numele lui Isus") care se credea astfel MARE PREOT al omului in FATA lui D-zeu. Dar MARELE PREOT niciodata nu cere lui D-zeu pentru el sa fie proslavit in fata oamenilor pentru ca si Marele Preot sa-l proslaveasca pe D-zeu si niciodata nu afirma ca "toata puterea mi-a fost data in Cer si pe Pamant" afirmatie care formulata in acest fel poate induce ideea ca chiar si intreaga putere a lui D-zeu a fost data lui Isus, prin renuntarea lui D-zeu la PUTEREA LUI imensa, in favoarea lui Isus, ceea ce este o absurditate. Este o minciuna a lui Isus spusa imediat dupa calvarul de pe "cruce" ca sa sperie pe ucenicii care nu mai credeau in el dupa cele intamplate si cele promise, intr-un moment foarte delicat cand se intalneste cu ucenicii iar o mare parte din ei au inceput sa nu mai creada in Isus (Matei 28:17,18), simtindu-se inselati si abuzati spiritual si putand astfel sa-l dea pe Isus din nou in mana marilor preoti. Prin aceasta minciuna care l-a salvat pe Isus in acele momente, Isus a reusit sa continuie abuzarea spirituala a ucenicilor care incepuse sa nu mai credeau in el atunci, dar acum erau ingroziti si nu voiau sa riste in fata incertitudinii, dar a reusit sa abuzeze spiritual toate generatiile de oameni din viitor, pana astazi care nu vor sa riste in fata incertitudinii pe care o au privitor la adevarul despre Isus.
    Marele Preot nu este avid de putere. Din Isaia 53 deducem ca acel miel este un rob neprihanit al lui D-zeu care nu vrea, nu aspira dupa slujba si inchinarea oamenilor si nu putem deducem faptul ca cei care beneficiaza de jertfa mielului devin proprietatea mielului pentru a fi folositi cu aroganta ca moneda de schimb cu D-zeu: "tot ce este al meu este al Tau si tot ce este al Tau este al meu"(Ioan 17:10).
    Viata si activitatea lui Isus a fost o compilare dintre EUL BUN al lui Isus si EUL RAU al lui Isus. Eul BUN al lui Isus a avut meritul ca a acceptat sa experimenteze pe propia viata parerea ce plutea in aer in acele vremuri potrivit careia mesajul din Isaia 53 era o alegorie la mitul pagan al fiului de imparat ucis pe zidurile cetatii pentru salvarea cetatii, mit pagan , barbar care era adaptat astfel incat imparatul sa fie D-zeu. Acest experiment s-a finalizat in mod lamentabil la care absolut toti inclusiv Isus a fost dezamagit, neintelegand de ce a fost parasit de D-zeu (desi EUL RAU al lui Isus declara ca intelege toate lucrurile). Pe de alta parte, EUL RAU al lui Isus voia inchinarea si slujba oamenilor, voia sa fie considerat un domn spiritual, stiind ca singurul Domn spiritual este D-zeu, voia sa fie considerat singurul fiu al lui D-zeu si chiar mostenitorul lui D-zeu (in ideea ca "toata puterea in CER si pe Pamant" a fost transmisa lui Isus. Eul RAU al lui Isus instiga umanitatea sa se inchine si sa-i slujasca lui prin inselatorie abuzand spiritual pe cei slabi care cred mai putin in SINGURUL DOMN si D-zeu, si instigand astfel la IDOLATRIE.
    Abuzul spiritual este chiar cu mult mai grav
    decat abuzul sexual fiindca determina prin inselatorie pe cel abuzat sa se inchine spiritual si sa slujasca spiritual altcuiva decat numai lui D-zeu fapt ce echivaleaza cu infaptuirea celui mai grav pacat : IDOLATRIA.
    Isus "comunica" cu voce tare in acest monolog din Ioan 17:10, pentru ca ucenicii sa auda si sa "inteleaga foarte bine" statutul lui in Fata lui HaShem.. Isi poate imagina cineva ca acesta este intruchiparea unui miel nevinovat, intruchiparea unui rob neprihanit, sau mai degraba este vorba de deghizarea unui lup in piele de oaie?. Citind Isaia 53 ne este imposibil sa facem analogia dintre comportamentul acestui rob neprihanit al lui HaShem si dorinta luciferica de marire si putere, care nu mai este dispus sa beneficieze de protectia lui HaShem, vrand sa aiba propia lui putere TOTALA, luciferica care sa faca ca chiar frica lui de HaShem sa dispara. Dupa ce anunta public ca a primit "toata puterea in Cer si pe Pamant (fara sa aduca nicio dovata in acest sens) , nici nu se mai oboseste sa spuna cine i-a dat-o, de multumit nici atat. Acest lucru ne aminteste de pedeapsa primita de Moise de la HaShem fiindca nu a glorificat Numele lui HaShem in fata poporului, facand "scamatorii" de scoatere a apei din stanca cu toiagul fara a aminti de unde are aceasta puter (Numeri 20:10 Și Moise le-a zis: „Ascultați. , răzvrătiților! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din stânca aceasta?” noi=Moise +Aron).
    De fapt exista doua laturi ale lui Isus: Un Eu Bun care iubea pe HaShem si un EU RAU care manevra pe Isus ca pe o papusa si care era avid de putere si de inchinarea oamenilor dorind chiar si inchinarea EULUI BUN a lui Isus.. Eul Bun al lui Isus ii zicea Satana acestui EU RAU din constiinta lui. Putem afirma ca toata activitatea lui Isus a fost condusa din "umbra" de EUL lui cel RAU care era avid de putere si de inchinarea oamenilor, si chiar a obtinut ceea ce a planificat. Pavel construieste o noua evanghelie neiudaizata aflata in conflict direct cu evanghelia iudaizata a lui Isus lasata prin Petru ucenicilor de la Ierusalim. Se formeaza astfel crestinismul trinitar actual in care Eul Bun al lui Isus si evanghelia -invatatura iudaizata a lui Isus este exclusa, in schimb Pavel foloseste doar o falsa imagine (o icoana) a lui Isus construind crestinismul trinitar actual al carei efigie este crucea si al carui nume este numarul 666 (cauta cu search 666 in acest site si gasesti exlicatia acestui numar). Exista un moment de care ne apropiem cand HaShem va hotara sa inceteze acesta inchinare idolatra (Apocalipsa 14:9).Observatie: Si mesajul Apocalipsei este cea mai mare parte a lui contaminat de idolstrie, dar exista o mica componenta BUNA care invata pe om sa se inchine numai si numai lui D-zeu (Apocalipsa 19:10).
    Pentru a putea intelege cine este acea individualitate care ridica pe om din pacat prin propia moarte (din Isaiah 53), in mod obligatoriu  trebuie sa ne conectam la momentul din Eden al caderii omului in pacat si sa acceptam ideea ca cele doua procese au functiile de transfer CAUZA-EFECT respectiv EFECT-CAUZA inverse una alteia si deci aceste doua procese sunt reversibile, similare si simetrice dar inverse unul altuia.Asta inseamna ca, aplicand cele doua procese succesiv, unul dupa altul se restabileste situatia initiala existenta inaintea pacatului edenic.. Procedand in alt fel putem avea ghinionul de a cadea in capcana celei mai viclene individualitati - sarpele din Eden care, prin argumente contrafacute foarte viclene ne va convinge ca nu HaShem este maintuitorul nostru ci Sarpele deghizat in haine stralucitoare, luciferice este mantuitorul nostru si ca trebuie sa ne inchinam la el, desi suntem atentionati ( Isaia 43:11; 45:1): "Eu, Eu sunt Domnul, şi afară de Mine nu este niciun mântuitor!"Isaia 44:24 Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel ce te-a întocmit din pântecele mamei tale: „Eu, Domnul, am făcut toate aceste lucruri, Eu singur am desfăşurat cerurile, Eu am întins pământul. Cine era cu Mine?Deuteronom 6:4 Ascultă, Israele! Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn.

     

    Isus nu poate fi "mielul" din Isaia 53 fiindca el nu accepta sa fie considerat robul neprihanit de acolo. Cel mai mare pacat al lui Isus este acela ca vrea sa fie considerat un domn spiritual, stiind ca singurul domn spiritual este D-zeu conform CREZULUI iudaic acceptat formal si de Isusvsd.
    moto, Isaia 14: "8 Până şi chiparoşii şi cedrii din Liban
        se bucură de tine şi zic:
    ‘De când te afli trântit jos,
        nimeni nu vine să ne mai taie! ("pomii" de craciun)
    12. Cum ai căzut din ceruri,---
        luceafăr strălucitor, fiu al zorilor!
    Cum ai fost doborât la pământ,
        tu, asupritorul neamurilor!
    13. Tu ai zis în inima ta:
        ‘Mă voi înălţa la cer;
    îmi voi ridica tronul
        mai presus de stelele lui Dumnezeu!
    Voi şedea pe muntele adunării,
        pe înălţimile din nord![b]
    14. Mă voi înălţa deasupra norilor,
        şi mă voi face asemenea Celui Preaînalt!’
    15 Dar ai fost coborât în Locuinţa Morţilor,
        în adâncimile gropii.

    D-zeu este atat de MARE si atat de SFANT incat nu se foloseste de un pacat cum ar fi sa ucida pe cineva nevinovat ca sa mantuiasca pe om. El, D-zeu este atat de Mare incat are SOLUTIA MANTUIRII omului fara a se folosi de vreun pacat. Mielul din Isaia 53 nu este o fiinta nevinovata data de D-zeu la moarte pentru mantuirea omului. Proverbele 17:15: "Cel ce iartă pe vinovat și cel ce osândește pe cel nevinovat sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului". Mielul din Isaia 53 nu este Isus. In timp ce mielul din Isaia 53 avea un statut de "rob neprihanit al lui D-zeu" Isus nu concepe ca el ar avea un statut de "rob al lui D-zeu" considerandu-se "domn" ( "voi imi ziceti domn si bine ziceti fiindca sunt") se considera fiu de D-zeu, mai mult se considera un fel de dumnezeu, manifestand o falsa modestie, cand mentioneaza ca D-zeu este totusi mai mare decar Isus, de unde se lasa sa se creada ca Isus este numai cu doar putin mai mic decat D-zeu (sau chiar egal cu D-zeu asa cum rezulta si din crezul crestin), uitand ca pentru astfel de discurs Isus era sa fie ucis cu pietre de catre evrei. Pe ce se baza Isus cand sustinea o astfel de ipoteza, cand credea astfel de lucruri despre el? El se baza pe textele extrase din Thora care vorbesc despre Mesiah (textele extrase din Biblie) deoarece stia sa citeasca. Isus nu aduce nicio marturie privitoare la vreo intalnire spirituala personala pe care Isus sa o aiba cu D-zeu. Povesteste de intalniri frecvente, periodice pe care le avea cu "Satana" care- i promitea "toata puterea in cer si pe pamant" dar nu mentioneaza nicio intalnire pe care sa fi avut-o cu D-zeu. Isus promitea celor ce-i ascultau discursurile ca o astfel de intalnire cu D-zeu va avea loc atunci la calvarul "inaltarii" lui pe cruce cand se astepta sa coboare si sa urce ingerii din Cer si sa-i slujeasca lui Isus, asa cum a aparut pe scara lui Iacov lui Israel. Dar, dupa o zi si jumatate dupa ce Isus spune ca "si-a dat duhul" Isus marturiseste deceptionat ca inca nu se intalnise cu D-zeu asa cum promise chiar si talharului de langa el. Nici dupa acest eveniment nu povesteste despre vreo intanire pe care sa fi avut loc intre Isus si D-zeu. Stiind ca intalnirile spirituale pe care le avea Isus cu Satana erau povestite cu "lux de amanunte" cu atat mai mult o intalnire cu mult mai importanta cu D-zeu ar fi fost povestita de Isus. Deci, o astfel de intalnire dintre Isus si D-zeu intelegem ca nu a avut niciodata loc. Foarte RELEVANT este ca Isus vrea sa faca un PACT cu omul, in urma caruia omul sa accepte sa fie propietatea directa a lui Isus, nu PROPIETATEA direct a lui D-zeu, si care poate fi data lui D-zeu ca moneda de schimb, dupa principiul lui Isus: Doamne Proslslaveste-ma pe mine pentru ca si eu sa te proslavesc pe tine, si " Doamne tot ce este al meu este al tau si tot ce este al tau este al meu" si avand aspiratia sa obtina "toata puterea in Cer si pe Pamant". Pentru cineva neavizat, aceste pretentii ale lui Isus pot fi considerate corecte, sau fara vreo relevanta deosebita, dar tinand seama ca D-zeu este atat de MARE incat tot ceea ce exista este propietatea neconditionata a lui D-zeu in mod neconditionat, aceste pretentii ale lui Isus aduc o ofensa grava la adresa lui D-zeu exprimand dorinta nemaiintalnita pana atunci a lui Isus ce coincide cu dorinta sarpelui din Eden SEMANATA IN FIINTA OMULUI (Gemesa 3:5) de "a fi ca D-zeu" in sensul de a avea aceeasi PUTERE ca D-zeu, descrisa in mod critic cu mult inainte de nasterea lui Isus in (Isaia 14:14): "Mă voi înălţa deasupra norilor,
        şi mă voi face asemenea Celui Preaînalt!’ Isus a ajuns la o astfel de credinta aducatoare de moarte deoarece Isu nu a inteles Porunca divina: "Sa nu-ti faci chip cioplit de D-zeu (dupa un model de lucru sau fiinta sau relatie existenta la care sa te inchini" ( Exos 20):

    Altfel zis, Isus a facut un "chip" de d-zeu modelat (cioplit) dupa INFATISAREA "lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul". Mai exact, a fact acest chip de dumnezeu dupa infatisarea unui om muritor care are un fiu care sa-i preia "toata puterea" prin mostenire si sa o duca mai departe. D-zeu este vesnic, fara inceput si fara sfarsit. La El, conceptul de fiu nu are intelesul omenesc ci are un inteles pur sentimental ce face referire la dragostea si iubirea pe care o are un tata pentru fiul lui. A compara, a modela un chip de D-zeu dupa modelul unui om muritor si a te inchina acestui chip este un grav pacat si o o grava atingere asupra demnitatii divine. Astfel a ajus Isus la concluzia FALSA, aducatoare de moarte care nu exclude falsul inteles aducator de moarte potrivit caruia Isus este fiul lui D-zeu care ii preia lui D-zeu intreaga putere in CER si pe Paman, si deci D-zeu ramane fara Puterea, care a fost preluata de "fiul". Marele castig pe care il avem noi in relatia cu D-zeu este viata, fericirea, bucuria, pacea...nu este puterea pe care El ne-ar da noua. Noi dorim ca El, D-zeu sa-si pastreze si sa utilizeze INTREAGA lui Putere asa cum doreste asupra CERULUI si asupra Pamantului, in marea lui Intelepciune. Puterea corupe. Daca am primi putere mare, aceasta ne-ar corupe mai curand sau mai tarziu.

    Desi EUL BUN al lui Isus respecta CREZUL IUDAIC (Shema) ca pe "cea mai mare porunca"care enunta in mod categoric ca exista un singur DOMN SPIRITUAL: "Asculta Israele, Domnul-Dumnezeul NOSTRU este un singur DOMN", acest respect era numai unul aparent fiindca EUL RAU al lui Isus se considera un domn spiritual. Astfel ca cel mai mare pacat al lui Isus (de fapt al EULUI RAU al lui Isus) este acela ca el avea aspiratii de mare putere spirituala, voind sa fie considerat de catre ceilalti un domn spiritual, aproape egal cu D-zeu, si deci merita inchinarea oamenilor. Isus a ajuns la concluzia aceasta studiind Psalmul 110:1, acolo fiind prezenti atat Domnul-D-zeu cat si un alt domn protejat de Domnul D-zeu. Cel de-al doilea domn este Suflarea spirituala de viata spirituala nascuta din D-zeu inca de la CREATIE, care a transformat pe omul mort spiritual = animal inteligent intr-un "SUFLET VIU" SPIRITUAL. Isus considera in mod gresit ca el (Isus) este acest al doilea domn care are radacini ancestrale "inainte de Avram" si deci merita respectul, inchinarea si slujirea oamenilor, ingrediente ce facea din el un dumnezeu. Pentru a-si impune acest statut in fata ucenicilor si in fata multimilor Isus folosea un discurs foarte bine pregatit astfel incat ascultatorii sa accepte aceste pretentii ale lui ca fiind adevaruri incontestabile. Astfel ca Isus combina in discursul lui "una calda si alta rece", adica combina un mesaj bun sau aparent bun cu unul rau, auto-denumindu-se "domn" in fata oamenilor. Un astfel de discurs este urmatorul (atunci cand Isus spala picioarele ucenicilor) : "Voi ma considerati domn si bine ziceti fiindca sunt" (acesta este mesajul rau, greu de acceptat de catre oamenii ce auzeau si mai aud inca acest mesaj). Pentru a invinge aceasta bariera de acceptare si a elimina ezitarea oamenilor de a-l accepta pe Isus ca domn spiritual, Isus combina acest mesaj pacatos cu un mesaj ce indica umilinta lui (de fapt falsa lui umilinta de a spala picioarele ucenicilor, fiindca in primul mesaj se auto-intituleaza "domn" spiritual. In religia Iudaica oamenii se adunau impreuna de sarbatori spirituale cand era interzisa "orice lucrare de sluga si deci era strict interzisa munca de spalare a picioarelor altei persoane, chiar si spalarea propiilor picioare", era interzisa calcarea demnitatii propiei persoane sau a altei persoane. Oamenii trebuia sa simta maretia sarbatorii si maretia PREZENTEI lui D-zeu. Crestinismul si-a pastrat in timp aceasta insusire de religie a falsei umilinte aplicata in orice situatie, si cand trebuie si cand nu trebuie.. Un alt discurs similar al lui Isus este acela cand Isus afisaza o falsa ingrijorare ca nu cumva oamenii sa-l considere mai mare decat D-zeu: "...caci D-zeu este mai mare decat mine" ca si cand lucrul acesta nu ar fi un fapt evident. De fapt, cu aceasta remarca intentioneaza sa se plaseze foarte putin sub D-zeu (Isaia 14: ). Un alt discurs discurs similar al lui Isus cand el lanseaza un mesaj prin care se auto-proclama "domn spiritual' si mare judecator spiritual al oamenilor sugerand oamenilor sa actioneze in numele lui Isus si nu in NUMELE lui D-zeu ca singurul domn spiritual) a fost acela cand Isus da avertizarea din (Matei 7:22): "Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profeţit noi în Numele Tău? N-am scos noi demoni în Numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?" Pentru ca acest mesaj pacatos sa fie acceptat de oameni Isus i-l combina cu un alt mesaj pozitiv prin care care cere oamenilor sa respecte legea lui D-zeu in actiunile lor (Matei 7:23):"Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecaţi de la Mine, voi, cei ce săvârşiţi fărădelegea!»" Discursul catre om in care este prezent dublu mesaj, cu un mesaj bun "vei fi ca D-zeu" = "Fiti sfinti asa cum EU sunt sfant" dublat de mesajul negativ ce indeamna la razvratire impotriva lui D-zeu, singurul DOMN spiritual si SINGURUL DUMNEZEU caruia numai LUI trebuie sa ne inchinam si sa-i slujim (asa cum recunoaste si EUL BUN al lui Isus cand ii raspunde EULUI sau RAU- numit de Isus ca fiind Satana:„Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: ‘Domnului Dumnezeului tău* să te închini şi numai Lui să-I slujeşti." Matei 4:10). De asemenea chiar in timnpul experienta avuta de Isus la "crucificare" cand a fost complet dezamagit fiindca asteptarile lui ca vor cobora ingerii din cer si ii va sluji (asa cum a promis Marelui Preot) strigand "D-zeul meu, D-zeul Meu de ce m-ai parasit" (desi inainte pretindea ca stie raspunsul la toate intrebarile) a fost prima data cand transmite un mesaj clar celor de fata prin care accepta pe "tatal" ca fiind Dumnezeul lui (pana atunci el se considera un fel de dumnezeu care nu are nevoie de D-zeu). Acelasi mesaj EUL BUN al lui Isus tine sa-l transmita si la doua zile si jumatate dupa "crucificare" „căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Ci du-te la fraţii* Mei şi spune-le că Mă** sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul† Meu şi Dumnezeul vostru.”(Ioan 20:17), contrar promisiunilor facute talharului: ( Luca 23:43) „Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.” Dar dupa cateva zile EUL BUN al lui Isus a fost din nou pervertit lasand EUL lui RAu sa induca SPAIMA care paralizeaza pe oamenii care cred aceasta minciuna absurda de atunci pana astazi spunand ca a primit "toata puterea in cer si pe pamant" fara sa dovedeasca cumva si fara sa spuna cine i-a dat aceasta putere si fara sa slaveasca pe D-zeu in fata oamenilor. (Moise a fost pedepsit de D-zeu pentru o gresala similara dar mai putin grava cand a dat de inteles oameniloir insetati ca prin puterea lui si a lui Aron scoate apa din stanca si deci Dumnezeu era scos din ecuatie)


     

    .

    Astfel:
    Inaintea  acelui moment de cadere in pacat a omului in Eden, in mintea omului erau numai ganduri bune  (samanta femeii) de ascultare de HaShem. Dupa pacatul din Eden, in mintea omului s-au nascut SAMANTA SARPELUI - Gandurile rele de razvratire impotriva lui HaShem, gandul de a deveni “cineva”, de a deveni ca HaShem, gandul si dorinta luciferica de a nu mai depinde de protectia lui HaShem ci de avea el insusi “toata puterea in Cer si pe Pamant” gandul luciferic de a se ridica foarte aproape de aceeasi treapta ierarhica cu HaShem, gandul de a revendica in FATA lui HaShem aceasta treapta ierarhica, acel loc innalt ca si cand i s-ar cuveni ca drep "de mostenire inainte de intemeierea lumii". In Prezenta lui HaShem, aceste Ganduri RELE strapung pe HaShem. Pentru moment, intre cele doua individualitati s-a stabilit o alianta pasnica, pana in momentul in care omul se intalneste cu HaShem care hotaraste sa puna dusmanie in aceasta alianta provizorie (Genesa 3:15). Omul avea si pana in acel moment CUNOSTINTA ca este BINE sa asculte de HaShem si CUNOSTINTA ca este RAU sa nu asculte. Dar, in acest ultim moment in mintea omului se produce adevarata tragedie cand omul are CUNOSTINTA BINELUI si CUNOSTINTA RAULUI in plin conflict intre ei, cand Gandurile Rele (pacatul) “pandeste la usa Gandurilor BUNE, dorinta lui se tine dupa tine, dart tu ai obligatia sa-l stapanesti (Genesa 4:6,7). Numai mintea omului, suportul - CALCAIUL pe care se sprijina atat Gandurile BUNE dat pe care se tareste si GANDURILE RELE (CAPUL Sarpelui) poate conduce  la executarea unor ganduri BUNE sau RELE iar Gandurile Bune nu are capacitatea de a opri in mod total sagetile otravite ale Gandurilor Rele. Din acest motiv, pe durata in care omul se gaseste in PREZENTA lui HaShem, pentru a nu mai ajunge ganduri rele care sa strapunga pe HaShem, Gandurile BUNE trebuie sa  dea la moarte MINTEA omului (prin orice metoda care sa nu puna in pericol viata biologica a omului) , sa  zdrobeasca astfel propiul calcai pe care se sprijina el dar pe care se taraste si CAPUL Sarpelui, lasand sa comunice cu HaShem numai pe Mesiah (SUFLAREA de VIATA daruita omului de la HaShem). Cea mai simpla metoda si poate ca si unica metoda de a realize aceasta “zdrobire” pe termen scurt a mintii omului este prin metoda BLOCAJULUI MENTAL AUTO-INDUS. Da, omul are aceasta capacitate daruita de HaShem de a suprima, bloca  functionarea creerului pe o mica durata de timp. Procedand in acest fel, sunt zdrobite atat Gandurile RELE cat si Gandurile BUNE din mintea omului.  Spunem ca Gandurile Bune se sacrifica ca un MIEL (Isaiah 53)  pentru a pune pe om intr-o stare acceptata de Hashem pentru a fi primit in PREZENTA lui HaShem, fapt echivalent cu reintoarcerea omului in Edenul din care a fost expulzat.
    Această tragedie i s-a întâmplat lui Cain chiar în primul moment al întâlnirii sale cu HaShem. El a început să aibă o dublă personalitate, un SINE BUN și un SINE RĂU, pe care Isus l-a numit Satana și (2Corinteni 12:7, 8) Pavel l-a numit "un spin": “…astfel, ca să mă împiedice să devin încrezut .... mi s-a dat un spin în carne, un mesager al Satanei care să mă hărțuiască, ca să mă împiedice să devin încrezut. "ghimpe". Exact ca Isus sau Pavel, fiecare creștin are în mintea lui  acest "ghimpe" care îl umilește permanent, facandu-l sa creada ca numai el are aceasta problema din cauza greselilor si pacatelor lui sau ale parintilor lui pe cale genetica.         
    Intre Gandurile Bune si Gandurile Rele din mintea omului se stabileste o permanenta lupta obositoare care otraveste mediu pasnic de care avea nevoie  SUFLAREA de VIATA nascuta din HaShem. Din acest motiv Suflarea de VIATA care nu poate muri fiind din HaShem, dar paraseste fiinta omului care redevine un animal inteligent si se reintoarce la HaShem care l-a daruit omului. HaShem se ascunde de om pentru a-l proteja de activarea permanenta a dusmaniei dintre Gandurile Bune si Gandurile RELE din mintea omului. De asemenea supune pe om la terapia suferintei si a muncii istovitoare pentru a defocaliza mintea omului de conflictul dintre cei doi, in vederea restabilirii pacii mentale in om si reintoarcerea SUFLARII de VIATA in om de la HaSHEM.  Hashem invata pe om ca trebuie sa-si ascunda ochii sa nu vada pe HaShem, sa nu se apropie prea mult de HaShem pentru a nu muri, adica sa nu fie parasit de Suflarea de Viata daruita de HaShem. “Nu poate omul sa Ma vada si sa traiasca”. Cele patru individualitati mentionate sunt personalizate astfel:
    1)- Suflarea de viata daruita (Genesa 2:7) omului de HaShem este Mesiah, Ruah, care a parasit pe om dupa pacatul din Eden, dar care s-a reintors in om dupa ce acesta a fost supus (Genesa 3:16-19) la TERAPIA SUFERINTEI facand ca in om sa reapara dorinta de a se reintalni cu HaShem (cazul lui Cain si Abel).
     2)- Gandurile Bune = Eul Bun = SINELE BUN al omului indeplineste mai multe roluri: mielul care se sacrifica, magarul de povara a lui Messiah, haina, mantaua  sau incaltamintea din picioarele lui Mesiah.
    3)- Gandurile Rela - Capul Sarpelui, sau Samanta Sarpelui
    4) - Calcaiul pe care se sprijina Gandurile BUNE dar si Mesiah si pe care se tareste Capul Sarpelui  este MINTEA omului. Gandurile Bune = Sinele Bun al omului capata o  CUNOSTINTA care invata pe om ca trebuie sa  ZDROBEASCA acest “calcai” in FATA lui HaShem-si numai acolo , zdrobind in acest fel CAPUL SARPELUI, dar putand sa faca acest lucru numai cu pretul propiei vieti care dispare in momentul zdrobirii mintii omului, cedand astfel propia viata pe rol de JERTFA NEPRIHANITA adusa la intalnirea cu HaShem.  Dupa aceasta moarte, SUFLAREA de VIATA-Mesiah'isi va inalta CAPUL" minte din nou fiindca va bea din IZVORUL APELOR VII (Psalm 110:7) primind de la  HaShem un nou “calcai”, o noua minte si noi ganduri de pace, bucurie, stralucire si maretie, in care  GANDURILE RELE nu-si mai au locul. Desigur ca, de fiecare data cand mintea omului este din nou pervertita, se repeata acest ritual in FATA lui HaShem. Chiar se va stabili un ritual periodic ca va avea loc in CEL de-al TREILEA TEMPLU construit in constiinta fiecarui om, in care va oficia “cei doi UNSI” (Zaharia 4:14) Mesiah in calitate de MARE PREOT si SINELE BUN al omului in calitate de JERTFA NEPRIHANITA pentru impacarea cu HaShem adusa de Mesiah in acest Templu.


    Crestinismul a aparut ca o consecinta a unei grave greseli de intelegere a lui Isus referitor la rolului sangelui mielului nevinovat varsat de catre omul pacatos.
    Este o mare inselatorie sa accepti credinta lui Isus si promulgata de Isus, potrivit careia, daca te speli cu un sange nevinovat face spalarea spirituala de pacat si nu-ti murdaresc mainile de sange si spiritul de vinovatia sangelui nevinovat varsat.
    Aceasta rezulta din gresala de intelegere a lui Isus a rolului sangelui mielului nevinovat in Legamantul Avramic, rol care nu este acela de a spala de pacate pe omul vinovat oferind binecuvantarile si protectia lui D-zeu, ci este acela de a zadarnici intalnirea omului vinovat cu D-zeu pentru pedeapsa, asa cum in Egipt sangele mielului varsat oprea pe D-zeu venit pe rol de judecator insotit de Nimicitorul sa intre in casa acelui care a varsat sangele mielului, si asa cum jertfa lui Abel a facut ca Abel sa nu se intalneasca cu D-zeu, lucru placut de D-zeu fiindca stia ca Abel nu era pregatit (nu intelese-se ce jertfa este necesara pentru ca omul sa fie BINE PRIMIT in Fata lui D-zeu) pentru aceasta intalnire cu D-zeu asa cu umanitate la Turnul Babel nu era pregatita sa se intalneasca cu D-zeu fara a se ajunge la un dezastru suimilar celui al lui Cain. D-zeu uraste varsarea de sange nevinovat, sau omorarea unui animal (fara nici un defect care sa justifice in vreun fel aceasta varsare de sange) dar la limita accepta acest lucru numai in cazul folosirii stricte ca hrana pentru om, nu in scopuri "culturale", distractive sau scopuri spirituale. Atunci cand omul ucide un miel nevinovat (simbolul perfectiunii si nevinovatiei) D-zeu nu poate privi aceasta scena, motiv pentru care intorce Fata SA in alta parte si, datorita acceptului facut initial nici nu pedepseste pe omul care a adus aceasta jertfa spirituala (sau poate chiar o face justificandu-se astfel moartea tragica a lui Abel care a deschis acest drum al jertfei mielului nevinovat si demonstrandu-se astfel legea CAUZALITATI a lui D-zeu (orice efect isi are o cauza si orice cauza isi are un efect, si efectul nu poate aparea inaintea cauzei).
    Desigur ca aceasta jertfa adusa de Abel a evitat intalnirea cu D-zeu si deci nu a obtinut protectictia de la D-zeu, sfarsitul lui fiind unul tragic dupa aducerea acestei jertfe. Cain, se intalneste cu D-zeu, primeste protectia lui D-zeu (Genesa 4:15) , dar nu era pregatit cu jertfa potrivita = jertfa de sine a omului, facand ca imediat, chiar in timpul acestei intalniri, D-zeu sa separe BINELE de RAU, GANDURILE BUNE de GANDURILE RELE (= SAMANTA FEMEII si SAMANTA SARPELUI si sa activeze VRASMASIA (Geneza 3:15) dintre acesti doi din mintea omului, facand ca in loc de binecuvantarile asteptate, fata lui Cain sa se distorsioneze ca si spiritul si mintea sa (Genesa 4: 6,7), sa capete ceea ce astazi numim bipolaritate, sau dubla personalitate: Un EU bun (samanta femeii) si un EU RAU (samanta sarpelui caruia Isus ii zicea Satana - Matei 4:10), iar intre cei doi, in PREZENTA lui D-zeu aparand o dusmanie (Genesa 3:15) extrema ce provoaca omului suferinte spirituale extreme, determinand uneori ca EUL cel BUN sa capituleze epuizat in fata EULUI RAU, lasandu-se condus de acesta si facand fapte inspaimantatoare. Asa s-a intamplat cu Cain, desi D-zeu avertizeaza EUL BUN al lui Cain sa nu capituleze in fata EULUI sau RAU (Genesa 4:7).


    Cain a facut un mare lucru rau chiar atunci cand inca nu-l ucise pe Abel (Genesa 4:7), dar din necunoastere, nu a adus jertfa potrivita = jertfa de sine adusa prin metoda numita intr-un limbaj modern ca fiind BLOCAJ MENTAL AUTO INDUS ce aduce moartea Cunoasterii Binelui si Raului din mintea sa = MOARTEA SINELUI pe durata intalnirii cu D-zeu.

    Isus nu a inteles rolul sangelui nevinovat varsat pentru pacatos, crezand in mod gresit ca sangele nevinovat, varsat pe pamant joaca rolul APEI VII care SPALA si aduce neprihanire pentru pacatos. Din aceasta gresala de interpretare, Isus intelege in mod gresit ca el daruieste umanitatii (in schimbul credintei si increderii in el-Isus) aceasta APA VIE pe care numai D-zeu (El-Izvorul Apelor Vii - Ieremia 2:13; 17:13) o poate da omului atunci cand omul se apropie de D-zeu aducand cu el singura jertfa strict necesara pe care D-zeu o asteapta de la om, jertfa de sine = jertfa gandurilor bune ale omului = jertfa mintii omului = jertfa capul omului unde se proceseaza CUNOASTEREA BINELUI si RAULUI. Aceasta este singura jertfa acceptata de D-zeu pentru ca omul sa se poata apropia si intalni cu EL iar, pana cand omul va intelege despre aceasta jertfa omul aduce jertfa mielului nevinovat ca o jertfa provizorie adusa de om si al carei efect este acela de a impiedica intalnirea cu D-zeu deoarece omul nu este pregatit cu jertfa de sine, si intalnirea cu D-zeu a omului in aceasta stare aduce blestemul care a cazut asupra lui Cain. Pentru a aduce Jertfa de SINE este strict necesara (Genesa 15:6) CREDINTA si INCREDEREA in D-zeu si numai in EL (nu in Isus sau in oricare alta persoana).

    Apropierea omului de D-zeu = IZVORUL APELOR VII este permisa numai daca omul aduce cu el JERTFA de SINE, fapt ce aduce omului neprihanirea -spalarea de pacate, vindecarea, viata, prin spalarea omului in IZVORUL APELOR VII = D-zeu. Este interzisa si contra-productiva jertfirea altei persoane (exemplul "jertfei" lui Isus) in locul jertfei de SINE a omului. Fiecare om trebuie sa vina in FATA lui D-zeu cu propia jertfa de sine obtinuta prin BLOCAJ MENTAL AUTOINDUS pe durata intalnirii cu D-zeu. Increderea in oricare alta persoana decat in D-zeu, cade sub blestemul "Blestemat sa fie omul care se increde in om" (Ieremia 17:57)

    Printre crestini circula o falsa informatie, cand se afirma ca Dumnezeul evreilor este acelasi cu Dumnezeul crestinilor. Creatorul este acelasi pentru toti oamenii, dar, pentru ca EL-CREATORUL sa devina D-zeul primului evreu care a fost Avram, CREATORUL face acest lucru prin intermediul unui LEGAMANT ( avramic) Geneza 17:7: "acesta va fi un legământ veşnic, în puterea căruia Eu voi fi Dumnezeul tău şi al seminţei tale după tine". Identitatea Dumnezeului Crestinilor este una TRINITARA, in timp ce identitatea Dumnezeului evreilor este una unitara promulgata prin CREZUL evreesc (CREZUL IUDAIC - Shema Israel Deuteronom 6:4-5: Asculta Israele Domnul, Dumnezeul nostru este un singur DOMN), crez acceptat chiar si de Isus ca fiind cea mai mare porunca (Marcu 12:29), dar numai la mod declarativ fiindca se considera si el un domn incurajand si "rasplatind" cu functii inventate (incepand cu Petru) pe acei ucenici care il credeau un domn, rupandu-se astfel de Crezul Iudaic care considera ca unic Domn numai pe HaShem - D-zeu.

    Ca o diferenta aparent minora (dar de fapt una de mare profunzime) dintre cei doi Dumnezei: evreii primesc in constiinta lor porunca stricta ca in PREZENTA lui D-zeu sa-si acopere capul in semn de respect pentru D-zeu evreilor fapt ce nu place Sarpelui din Eden. In schimb, crestinii primesc o porunca in constiinta lor diametral opusa: sa-si descopera capul in prezenta Dumnezeului lor.
    Ca sa intelegem profunzimea acestei porunci la evrei, trebuie sa ne amintim ca omul a intrat in conflict direct cu D-zeu si a fost aruncat de la FATA LUI, din EDEN = spatiul CUNOASTERII, al ideilor, al GANDURILOR, (deci BINELE=Gand BUN si RAUL = Gand RAU) , in momentul in care a mancat din fructul CUNOASTERII BINELUI si RAULUI,=fructul GANDURILOR BUNE si al GANDURILOR RELE, obtinand astfel in mintea lui atat GANDURI BUNE cat si GANDURUI REL. Omul cunostea si inainte de pacat ca este BINE sa asculte de porunca lui D-zeu si ca este RAU sa nu asculte de aceasta porunca, deoarece va mur, dar inainte de pacat, omul cunostea numai GANDURILE BUNE nu si GANDURILE RELE. Dupa pacat a aparut conflictul interior din mintea omului dintre Gandurile bune (Samanta femeii) si gandurile rele (Samanta Sarpelui) din mintea omului, insamantate de Sarpele din Eden . Acest conflict mental interior face ca mintea omului sa radieze in mod involuntar ganduri urate ce strapung pe D-zeu, motiv pentru care, in mod simbolic mintea-fruntea-capul omului, sediul CUNOSTINTEI BINELUI si RAULUI trebuie sa fie acoperit cu o Kippa in Prezenta lui D-zeu, acest fapt simbolizand dezactivarea mintii omului in PREZENTA lui D-zeu. Astfel, Kippa ce acopere capul evreului simbolizeaza necesitatea ca Gandurile BUNE sa se dea la moarte in Fata lui D-zeu (printr-o metoda care sa nu-i puna viata in pericol-Blocajul Mental auto Indus fiind una din aceste metode, poate chiar singura metoda), fortand astfel moartea si a gandurilor Rele din mintea omului, pentru ca strapungerea lui D-zeu sa inceteze.. Omul avea si inainte de pacat cunostiinta luruilor bune (este bine sa asculte porunca lui D-zeu) si Cunostinta lucrurilor rele (este rau sa nu asculte de porunca lui D-zeu), dar atunci omul nu cunostea acel BINE si acel RAU care urma sa genereze un conflict devastator dintre BINE si RAU in mintea lui, nu avea mintea infestata de ganduri RELE ce strapung pe D-zeu. A venit momentul cand D-zeu decide sa nu se mai lase strapuns (Ezechiel 39:7), momentul Noului Legamant Iudaic.

    KIPPA ce acopera capul (mintea) omului creat in carne, simbolizeaza dezactivarea capului omului= dezactivare mintea omului = dezactivarea gandurilor BUNE ale omului in Fata lui D-zeu (pentru ca si GANDURILE RELE ce profaneaza pe D-zeu sa fie DEZACTIVATE). In mod similar CIRCUMCIZIA care implica sacrificarea "in carne" a preputului care acopera capul penisului, reprezinta o terapie a uneri suferinte suplimentare, "in carne"(Genesa 17:13), suplimentara terapiei prin suferinta la care fiecare om a fost supus Genesa 3:17-19) si care contribuie in plus,"intarind" (Gene3sa 17:13) in mod accelerat la atingerea in om a unei stari foarte importante a renuntarii de SINE din cauza suferintei, determinand astfel in mod decisiv la reintoarcerea in om a lui Mesiah de la D-zeu. CIRCUMCIZIA are ca simbol o dezvelire a capului spiritual (mintea spirituala) a omului creat, nascut in spirit = MESIAH, dezvelirea, activarea mintii spirituale = activarea gandurilor spirituale, activarea in mod accelerat a lui Mesiah in om, activarea in mod accelerat a starii de BINE GENERAL in om daca nu intervin cauze negative suplimentare. ASTAZI, gasirea unei noi modalitati de a atinge STAREA de RENUNTARE la SINE, fara a trece prin terapia suferintei, se impune cu necesitate..





    Ieremia 9:24 

    "Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere și că Mă cunoaște, că știe că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată și dreptate pe pământ! Căci în acestea găsesc plăcere Eu”, zice Domnul.

     

    Cunoasterea lui D-zeu, CEL care face in mod ABSOLUT MILA, JUDECATA si DREPTATE pe Pamant se refera strict la o cunostere a inimii, o cunoastere sentimentala, o cunoastere spirituala si nu aplicarea unei laturi a curiozitatii mentale, nu o cunoastere contabila care presupune raspunderea la anumite intrebari de genul cat de mari sunt anumite marimi ce descriu pe D-zeu, sau daca o marime ce descrie pe D-zeu este mai mare decat alta. D-zeu este infinit si orice marime ce descrie pe D-zeu este infinita. Rezulta in mod logic ca orice astfel de ntrebare este absurda, fara sens matematic deoarece omul isi propune sa opereze cu marimi infinite (infinit minus infinit) . Acest tip de operatii sunt considerate in matematica operatii obsurde, fara sens ce sunt interzise deoarece abordarea lor poarta omul intr-un cerc vicios fara sfarsit care duce la nebunia omului sau imbolnavirea lui grava. Cunoastem consecintele care au urmat dupa incercarea lui David de a face numararea Poporului lui D-zeu (1Cronici 21:1, un pacat grav, deoarece orice om sau popor care intra in IZVORUL de APA VIE devine SFANT, CURAT, NEPRIHANIT si INTEGRAT in D-zeu, facand parte din D-zeu (Zaharia 2:8 "...caci cel ce se atinge de voi se atinge de LUMINA OCHILOR MEI"). Din acest motiv Poporul Evreu (ca si primul evreu care a fost Avram) este sfant si face parte din D-zeu, fiindca au gasit si au intrat prin credinta in acest IZVOR al APELOR VII care i-a transformat devenind neprihaniti. Din acest motiv, poporul evreu nu trebuie privit cu invidie de celelalte popoare, ci trebuie privit cu BUCURIA SPERANTEI ca acest popor a fost ales de D-zeu cu un scop bine precizat, ca ei sa devina un MODEL de URMAT pentru toate celelalte popoare, pentru ca si ei, prin aceeasi credinta sa devina NEPRIHANITI si integrati in D-zeu, avand acelasi statut ca poporul evreu. In IUDAISM, oamenii nu sunt umiliti si abuzati spiritual (fortati sa se inchine la un "pastor") ca in Crestinism unde sunt considerati niste oi asupra carora un "pastor - Isus" are toata puterea de viata si moarte asupra lor (ca orice bun pastor), sau folositi ca moneda de schimb, iar ei sa accepte acest lucru ca niste oi, fara nici un fel de personalitate (ca orice oaie) sfarsind in final ca orice oaie care este mancata in final de lupi sau pastor care devine cel mai de temut "lup" in fata caruia nu te mai poate apara nimeni, nici chiar de cainii de la stana. Crestinismul este bazat pe un pacat abominabil prin care un presupus dumnezeu crestin isi ucide presupusul fiu nevinovat, pentru ca sa curga sange nevinovat care sa spele de pacate umanitatea. Este un mare pacat sa-ti omori fiul nevinovat. D-zeul Evreilor spune ca EL este modelul nostru de sfintenie ("Fiti sfinti asa cum EU sunt SFANT"). In Fata LUI scopul nu scuza mijloacele. D-zeul Evreilor este suficient de puternic ca sa mantuiasca umanitatea fara sa faca lucrul acesta prin intermediul unui pacat. El uraste pacatul, eroarea ce este asimilat cu moartea. In istoria crestinismului au fost infaptuite ucideri abominabile in care unul din parinti si-au ucis fiul dupa modelul dumnezeului crestin. TREZITI-VA OAMENI BUNI!!!!


    Sa cunoastem pe D-zeu cu INIMA, su SUFLETUL, dar sa nu lasam mintea curioasa sa puna intrebari obsurde - nebune despre D-zeu deoarece aceste intrebari ne duc la moarte.
    Mintea trebuie sa inteleaga foarte bine necesitatea de a se da la moarte in Fata lui D-zeu pentru ca, numai asa curiozitatea mentala este anihilata si deci numai asa Spiritul omului se poate intalni cu D-zeu, intrand in IZVORUL APELOR VII in mod benefic primind neprihanirea si toate binecuvantarile insotite de protectia lui D-zeu.

    Intregul site este construit in jurul AVERTISMENTULUI dat de catre D-zeu:"Nu poate omul sa MA vada si sa traiasca" (Exod 33:20; Exod 3:6)".
    Spiritul omului sau SHEKHINAH pe care CREATORUL l-a "suflat" din EL-INSUSI in FIINTA omului (Genesa 2:7) este MANIFESTAREA PREZENTEI lui D-zeu in om, starnind in om SENTIMENTUL de DRAGOSTE FATA de D-zeu. Acest SPIRIT al omului este singurul din CONSTIINTA omului care are capacitatea sa comunice cu D-zeu avand functia de UNS (MESIAH-MARE PREOT in CONSTIINTA omului, prin intermediul caruia omul primeste de la D-zeu energia (apa vietii si fructul din pomul vietii) si informatia necesara unei vieti fericite. Astfel, Spiritul a facut ca omul pana atunci un animal inteligent sa fie transformat intr-un SUFLET VIU (Genesa 2:7). Sarpele din Eden s-a razvratit impotriva lui D-zeu, vrand sa extinda conceptul de "democratie" si asupra functiei de D-zeu, singurul care are toata puterea in cer si pe pamant pe care, pentru bunul mers al CREATIEI numai CREATORUL o poate avea. In aceasata revolta a atras si pe om caruia i-a suras si lui ideea sa joace si el aceasta functie-rol de dumnezeu (Genesa 3:5), motiv pentru care a rupt legatura stabila cu D-zeu acceptand o legatura mai slaba cu Sarpele. Acesta a fost pacatul edenic. Din cauza pacatului din Eden au inceput dusamania (Genesa 3:15) si luptele interne din mintea omului dintre Gandurile RELE de razvratire (samanta sarpelui) induse de sarpele din Eden in mintea omului si Gandurile BUNE (samanta femeii) induse de D-zeu in mintea omului si daruite genetic omului prin FEMEIE. Acest foc toxic interior din constiinta omului avea rol sa distruga legaturile cele mai slabe din structura omului. Acest mediul toxic din mintea omului a determinat SPIRITUL omului sa paraseasca pe om si sa se reintoarca la D-zeu care l-a daruit omului. Astfel omul din Eden a murit spiritual, redevenind un animal inteligent, omul actual. Omul a fost inlaturat de la FATA lui D-zeu pentru ca omul sa fie protejat, deoarece D-zeu nu suporta Binele amestecat - infratit cu Raul si de fiecare data cand intalnea pe om, D-zeu intensifica (Genesa 3:15) dusmania din mintea omului dintre Samanta Sarpelui si SamantaFemeii. Din acest motiv omul a fost aruncat in spatiul material si supusa la TERAPIA Focului SUFERINTEI pentru ca legaturile slabe create de sarpe cu omul sa fie distruse iar echilibrul si armonia din mintea omului sa se refaca, cerinta strict necesara pentru ca SPIRITUL omului sa se reintoarca de la D-zeu care l-a daruit in omul care ajunge sa aiba legaturile mult mai stabile decat in Eden. Se stie ca focul (deci si focul suferintei) distruge legaturile cele mai slabe si nu poate sa le rupa pe cele mai puternice. Actul creatiei omului a continuat in acest fel.
    Cain si Abel au fost primii oameni trecuti prin aceasta terapie a suferintei pe Pamant, Spiritul lor a revenit in fiintele lor , motiv pentru care in ei s-a aprins dorinta de a reveni la (Genesa 3:24) POMUL VIETII si deci de a se intalni cu D-zeu, fapt echivalent cu reintoarcerea lor spirituala in Edenul de unde au fost izgoniti. Ei simteau ca fiecare din ei trebuia sa aduca o jertfa personala de impacare cu D-zeu pentru ca "sabiile invartitoare" (Genesa 3:24) ce pazeau drumul spre POMUL VIETII din Eden, spre D-zeu sa nu ii afecteze. Acesti paznici-Heruvimi Ocrotitori (Genesa 3:24) nu erau programati sa atace pe omul creat de D-zeu ci doar sa atace acea componenta din om responsabila cu CUNOASTEREA BINELUI si CUNOASTEREA RAULUI, adica mintea omului afectata de PACATUL din Eden unde, pe langa Cunoasterea BINELUI daruita de D-zeu prin Femeie (deci Samanta Femeii -Genesa 3:15) locuia si CUNOASTEREA RAULUI- Samanta Sarpelui- Capul Sarpelui-GANDUL DE RAZVRATIRE indus de SARPE in MINTEA omului. Deci tinta interdictiei erau Gandurile RELE de RAZVRATIRE, adica CAPUL Sarpelui ce se tara pe aceasta minte a omului. Gandul BUN nu avea atunci si nu are nici acum niciun instrument prin care sa ucida in mod direct GANDUL cel RAU sau CAPUL de SARPE, dar singurul instrument pentru zdrobirea in mod eficient a GANDURILOR RELE de razvratire era zdrobirea suportului de sprijin pe care se taraste aceste GANDURI RELE (CAPUL de SARPE), deci zdrobirea mintii omului. Dar mintea omului este si SUPORTUL de SPRIJIN sau CALCAIUL pe care se sprijina si GANDURILE BUNE ale omului Deci CALCAIUL GANDULUI BUN este ZDROBIT din cauza SARPELUI- autorul moral al acestei zdrobiri-Genesa 3:15. Aceasta zdrobire a mintii omului trebuie facuta in mod reversibil numai pe o durata limitata de timp, mai exact pe durata calatoriei in Eden spre POMUL VIETII si deci pe durata intalnirii cu D-zeu a SPIRITULUI omului, fapt posibil numai prin AUTO-BLOCAJ MENTAL (Blocaj MENTAL AUTO-INDUS) intr-un mod controlat de Spiritul omului dar cu acceptul Gandurilor BUNE ale omului care accepta sa fie date la moarte-zdrobite- impreuna cu mintea omului.
    Gandurile Bune ale omului reprezinta si calcaiul de sprijin al Spiritului omului, prin spatiul material, sau magarul de povara al Spiritului omului, magar care trebuie bine legat (Genesa 49:11) de "butucul de vita" pentru a i se bloca capacitatile de intrare in Sfanta Sfintelor la intalnirea cu D-zeu. Spiritul omului este UNSUL-Messiah. Gandurile bune ale omului reprezinta si "incaltamintea " Spiritului care trebuie abandonata (Exod 5:3) la intalnirea cu D-zeu, si este deasemenea "haina" si "mantaua" (Genesa 49:11) Spiritului care trebuie imbibata in vin pentru a le bloca functionalitatea pe durata intalnirii Spiritului omului cu D-zeu.
    Obs. Isus nu a intes mesajul profetic privind jertfa pe care omul trebuie sa o aduca la intalnirea cu D-zeu, intelegand acest mesaj doar intr-un mod mecanicist-distorsionat, incercand sa indeplineasca el acest mesaj pe rol de Messiah intrand in Ierusalim calare pe un magar, neintelegand ca pe tot parcursul Legamantului Avramic adresat mintii omului, pentru construirea acestui mesaj profetic (Genesa 3:15, Isaia 53) oamenii, lucrurile si animalele (Zaharia 3:8) au fost folosite de catre D-zeu doar "ca semne"-simboluri. Altfel zis, Isus nu a inteles ca Messiah nu este un om ci este Spiritul (Ruah) suflat, revarsat din D-zeu in om pentru ca omul ca animalul inteligent sa fie transformat (Genesa 2:7) intr-un suflet viu spiritual.


    Mintea omului este supusa la eforturi mentale foarte dureroase pentru intelegerea acestui mesaj profetic pe tot parcursul Legamantului Avramic adresat mintii omulu. Mintea omeneasca intelege acest mesaj in finalul acestui Legamant Avramic Daniel 9:24 ducand la "pecetluirea vedeniei si profetiei" marcand inceputul "Noului Legamant Iudaic"
    In urma acestei intelegeri, mintea omului este eliberata de eforturile, loviturile si suferintele la care a fost supusa (Isaia 9:4) deoarece a reusit sa inteleaga care este jertfa (Isaia 9:5) ce trebuie adusa de SPIRITUL omului lui D-zeu pentru a fi bine primit la reintoarcerea in Eden si intalnirea cu D-zeu, si mai ales a inteles ca trebuie sa accepte ca in calitate de calcai (Genesa 3:15) de sprijin al spiritului omului, in calitate de incaltaminte ( Exod 3:5) si imbracaminte (Genesa 49:10) a spiritului omului , mintea omului trebuie sa accepte moartea (Isaia 9:5) pentru ca D-zeu sa daruiasca omului o NOUA MINTE
    (Psalm 110:7), ca o noua FECIOARA (Isaia 7:14) ce va ramane insarcinata de la D-zeu, in care D-zeu va "sufla" un NOU SPIRIT ca un NOU "COPIL" (Isaia 9:6) un NOU FIU cu numele Emanuel (D-zeu este cu noi)- Isaia 7:14).
    Aceasta MINTE NOUA este VLASTARUL (Isaia 11:1,10) care va inceta activitatea dureroasa de invatare continua, capatand acum o placere deosebita (Isaia 11:3) in a se da la moarte cu multa frica de D-zeu dar si cu o deosebita placere de fiecare data cand SPIRITUL omului se intalneste cu D-zeu, stiind ca in acest fel va fi adus in Fata lui D-zeu ca jertfa ce va realiza impacarea omului cu D-zeu, dupa care va primi o noua viata stralucita de la EL "insarcinata" cu un NOU GAND BUN EMANUEL-D-zeu este cu noi.
    Fiecare om din orice NEAM (Isaia 11:10; Genesa 49:10) care va aplica aceasta procedura va ajunge sa i se nasca (Isaia 7:14) in MINTEA lui NOUA acelasi NOU SPIRIT: EMANUEL -
    D-zeu este cu NOI, stfel ca, acel om, indiferent de nationalitate devine iarasi UN NOU SUFLET VIU (Genesa 2:7). Noul SPIRIT nascut in intreaga umanitate va genera o coeziune puternica intre oamenii de orice nationalitate, vom asista la un proces de globalizare cu desfintarea statelor, cand nu va mai trebui sa intretinem armate care sa apere frontierele deoarece se vor desfiinta iar armele vor fi convertite in "FIARE DE PLUG" (Isaia 2:4).

    Nici Cain si Abel nu au inteles atunci care era aceasta jertfa, astfel ca Cain a adus o jertfa nepotrivita care nu a putut evita loviturile Sabiei invartite de Heruvim ce pazea drumul care duce la POMUL VIETII, la D-zeu (Genesa 3:24). Aceste lovituri au fost indreptate spre mintea lui pe care se tara inca CAPUL SARPELUI. In consecinta, MINTEA lui Cain a incetat sa mai functioneze corect, fiind schilodita. Primele semne ale acestei schilodiri a mintii lui Cain au aparut imediat ce Cain se prezinta in Fata lui D-zeu. Aceste semne au fost mania si deformarea fetei lui Cain, fiind observate chiar de D-zeu in timp ce Cain era inca in Fata lui D-zeu (Genesa 4:6). Desi nu i s-a cerut ajutorul, totusi pentru a ajuta pe Cain, D-zeu da lui Cain niste explicatii si sfaturi pretioase (Genesa 4:7) de cum poate depasi aceasta situatie de criza. Dar Cain nu a mai avut puterea de a urma aceste sfaturi, luand niste decizii total aberante, ucigand ulterior pe fratele lui pe care-l iubea cu siguranta ca pe un frate. Dar Jertfa adusa de Abel l-a impiedicat pe Abel sa se intalneasca cu D-zeu, asa cum Jertfa mielului pascal din Egipt a impiedicat intalnirea cu D-zeu a aducatorului acestei jertfe, impiedicand pe D-zeu si pe Ingerul Nimicitor (ce insotea permanent pe D-zeu) sa intre pe usa casei unde era afisat in NUMELE lui D-zeu sangele mielului jertfit (Exod 12:22). Chiar daca D-zeu a permis omului sa ucida un animal in scopul supravietuirii omului, cu conditia ca sangele mielului sa fie varsat pe pamant, totusi oferirea lui D-zeu a sangelui mielului in calitate de jertfa, uciderea in NUMELE lui D-zeu pentru a oferi lui D-zeu sangele nevinovat al mielului nevinovat (fara nici o defectiune), deci fara sa justifice un act justitiar era contrar sfinteniei lui D-zeu si genera o repulsie profunda lui D-zeu, indepartand pe D-zeu de om. Chiar si haina de piele (Genesa 3:21-24) cu care D-zeu a imbracat pe om inainte de a-l izgoni din Eden poate fi numita haina Exilului, sau haina ce indeparta pe om de D-zeu. Din Genesa 4:4 nu intelegem ca aceasta Jertfa a lui Abel a fost primita de D-zeu, dar intelegem ca aceasta jertfa a fost placuta de D-zeu fiindca a zadarnicit intalnirea lui Abel cu D-zeu, Abel nefiind pregatit atunci sa intalneasca pe D-zeu. Abel nu s-a intalnit cu D-zeu si deci nu a primit nici BINECUVANTARILE si nici PROTECTIA lui D-zeu, dar a ramas cu mintea intreaga. Cain s-a intalnit in mod nepotrivit cu D-zeu, totusi a primit PROTECTIA lui D-zeu dar a ajuns sa aiba mintea schilodita. Abel a ramas cu mintea intreaga dar a ramas si fara protectia si alte daruri ce le putea primi de la D-zeu. Protectia lui D-zeu face diferenta dintre viata si moarte, asa cum s-a intamplat in cazul lui Abel. In acest caz se naste o intrebarea foarte importanta: Cum este cel mai indicat sa procedeze omul in acest caz? D-zeu a actionat in mod direct pentru rezolvarea acestei probleme pe durata a doua perioade importante, doua "zile" (Osea 6:1,2)
    1):"Veniti sa ne intoarcem la Domnul! Caci El ne-a sfasiat, dar tot El ne va lega ranile.
    2) El ne va da viata iarasi in doua zile; a treia zi ne va scula si vom trai inaintea Lui.
    3) Sa CUNOASTEM, sa cautam sa CUNOASTEM pe Domnul! Caci El se iveste ca zorile diminetii si va veni la noi ca o ploaie , ca ploaia de primavara care uda pamantul!"
    In prima "zi" dupa ce cade in pacat, omul este aruncat in spatiul material si supus la terapia suferintei pentru recapatarea armoniei mentale si reintoarcerea Spiritului omului de la D-zeu in om, generand in om dorinta reintalnirii cu D-zeu.
    A doua "zi"se deruleaza pe durata Legamantului Avramic adresat mintii omului pe perioada careia mintea omului sa cunoasca mental pe D-zeu , si gasind astfel in mod mental CUNOSTINTA (Isaia 53:10) cu raspunsul la intrebarea "ce jertfa trebuie adusa de om la reintoarcerea in Eden la D-zeu, pentru a fi "bine primit" (Genesa 4:7) de D-zeu, fara ca mintea lui sa fie schilodinta si primind toate binecuvantarile si protectia de la intalnirea cu D-zeu.
    A treia zi este prima zi de aplicare a CUNOSTINTEI capatate la sfarsitul zilei a doua, marcand astfel intrarea omului in NOUL LEGAMANT IUDAIC adresat SPIRITULUI omului si cand mintea, ratiunea omului isi pierde (Ieremia 31:34) rolul activ pe care-l avea in LEGAMANTUL Avramic , capatand acum rolul pasiv de jertfa (Psalm 110:6) de impacare adusa de Spiritul omului la intalnirea cu D-zeu, urmand ca dupa intalnirea cu D-zeu Spiritul omului din nou sa-si sa-si "inalte capul " primind de la D-zeu o noua ratiune, o noua minte cu ganduri noi de sarbatoare si bucurie.Totusi capul, (imparatul Rosh-in limba ebraica cuvantul rosh inseamna cap) din vechiul Legamant cu greu va renunta la privilegiile pe care le avea in Legamantul Avramic, pentru aceasta trebuind sa parcurga un razboi spiritual cand mintile razvratite care nu vor accepta Noul Legamant Iudaic vor fi schilodite ca si in cazul mintii lui Cain, facand ca acestia sa ia decizii anormale "sabia fiecaruia se va intoarce impotriva fratelui sau"(Ezechiel 38:21)

     

     

     

    Observatie:
    SANGELE VARSAT AL MIELULUI NEVINOVAT nu are calitatea de a apropia pe om de D-zeu, asa cum afirma filozofia crestina, fiindca D-zeu nu este avid de SANGELE MIELULUI NEVINOVAT asa cum cred crestinii. Dimpotriva, acest SANGE NEVINOVAT are rolul de a creea o repulsie lui D-zeu de aceasta jertfa, repulsie care trebuie sa fie mai intensa decat dorinta de a pedepsi pe omul pacatos, si deci are rolul de a indeparta pe D-zeu de om, atunci cand D-zeu vine ca judecator sa-l judece pe om.

    Dezideratul cel mai mare al omului este acela de a se putea intalni in siguranta, fara nici un risc cu D-zeu, de a se intoarce in EDEN pe drumul care duce la POMUL VIETII. Acest lucru se va realiza in NOUL LEGAMANT IUDAIC (Ieremia 31:34). Atunci SPIRITUL lui D-zeu, adica DRAGOSTEA autentica de D-zeu in fiecare om va actiona cu o forta foarte mare de apropiere dintre oameni. Daca Vechiul Legamant reprezinta domnia RATIUNII, cand Marele Preot era reprezentat de Ratiunea omului si toate functiile vitale controlate de Ratiune se prezenta in Fata lui D-zeu cat mai stralucitoare si mai active, in Noul Legamant se deschide o noua CALE cea SFANTA spre D-zeu pe care "cel fara minte" (Isaia 35:8) nu se rataceste si cand Ratiunea nu are voie sa patrunda in Fata lui D-zeu, si Prietenul lui D-zeu acceptat in Fata lui D-zeu este acel om care atinge starea de necunoastere a Binelui si Raului. Prin acest procedeu (Blocaj Mental Auto-Indus) , EUL BUN al omului accepta ca o necesitate sa-si jertfeasca propiul CAP, propia minte-ratiune, devine orb si surd in FATA lui D-zeu, devine ROBUL si PRIETENUL lui D-zeu (Isaia 42:19): "Cine este orb, daca nu ROBUL MEU si SURD ca solul MEU pe care-l trimit? Cine este orb ca PRIETENUL lui D-zeu si ORB ca ROBUL Domnului?".(Isaia 42:16): "Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, ii voi POVATUI (SFATUI) pe carari nestiute de ei". Da, din fericire exista astfel un procedeu foarte eficient prin care omul poate deveni PRIETEN cu D-zeu, si toti oamenii care sunt prieteni cu D-zeu devin prieteni si intre ei, facand ca lumea in care traim sa fie mai buna, mai cooperanta, cand armele si stiinta razboiului va disparea.....

    Reintoarcerea omului in Eden este posibila.



    Daca spiritul tau a renascut (in urma terapiei suferintei la care a fost supus de catre D-zeu) (Genesa 3:16-19) si arde de dorinta de a se intalni cu D-zeu, de a se reintoarce in EDEN la POMUL VIETII, la D-zeu si vrei sa obtii PROTECTIE si BINECUVANTARILE de la D-zeu, atunci trebuie sa intelegi foarte bine acest avertisment dat de D-zeu si sa gasesti calea de a te intani in mod benefic cu D-zeu. Ochii tai fizici sunt claditi pe niste dimensiuni materiale si nu pot vedea pe D-zeu care este ascuns pe dimensiuni spirituale. Dar ochii mintii tale pot vedea pe D-zeu. Pentru a impiedica ochii mintii tale sa vada pe D-zeu trebuie ca pe intreaga durata a intalnirii cu D-zeu, Spiritul tau si GANDUL tau cel BUN sa dea la moarte mintea ta (insemnand o sinucidere - Isaia 53 - pentru Gandul tau cel BUN), SA O ADUCA ca JERTFA de impacare lui D-zeu, stiind ca D-zeu va darui spiritului tau o noua minte (Psalm 110:7), un nou EU BUN (Noi Ganduri BUNE, in care EUL CEL RAU nu isi mai gaseste loc. Arunca-ti mintea care este (Exod 3:5) incaltaminte SPIRITULUI tau in Fata si numai in Fata lui D-zeu, acolo unde (Exod 3:5) nu este rau sau eroare, si deci acolo unde nu poti sa spui sau sa faci vreun lucru rau din lipsa de minte. La sfarsitul fiecarei astfel de intalniri cu D-zeu, El iti va naste de fiecare data o NOUA MINTE ca o noua "fecioara care va ramane insarcinata , va naste un fiu-ODRASLA-PIATRA pe care chiar D-zeu va inscrie (Zaharia 3:9) abilitatile pe care trebuie sa le aiba acest fiu si ii va pune numele Emanuel (D-zeu este cu noi)" (Isaia 7:14, Zaharia 3:9, Isaia 9:6) un nou COPIL daruit de D-zeu, plin de BUCURIE, PACE, FERICIRE, INTELEPCIUNE si SLAVA care, va avea rolul (Zaharia 4:14) celui de-al doilea UNS in Templul CONSRTIINTEI NOASTRE, un rol pasiv in calitate de jertfa adusa la TEMPLUL de catre Primul UNS -SPIRITUL omului -MARELE PREOT nascut, suflat in om din D-zeu dand viata spirituala omului (Genesa 2:7). Astfel, prin jertfa lui, cel de-al doilea UNS - ODRASLA -Robul lui D-zeu (Zaharia 3:8, Isaia 7:14) va construi NOUL TEMPLU in CONSTIINTA fiecarui om si va asigura PREZENTA STRALUCIRII lui D-zeu in vietile noastre, Emanuel. In mesajul din
    Zaharia 6:12 este descris cel de-al doilea Uns, dar in mesajul din Zaharia 6:13 este descris Primul UNS-SPIRITUL omului, fara a fi foarte evident acest lucru din punctul de vedere vazut de mentalul profetului Ezechiel deoarece SPIRITUL omului ca si SPIRITUL lui D-zeu"zboara" pe deasupra "apelor" (Genesa 1:2) oricarui mesaj mental ( asemanator unei unde de lumina) si deci in general neputand fi localizat in mod mental decat atunci cand "se adihneste" in spatiul mental (ca in "nodurile unei unde"). Dar, intre cei doi UNSI (Zaharia 4:16) care vor asigura impreuna SLUJBA in NOUL TEMPLU "va domni o desavarsita unire" (Zaharia 6:13). Marele Preot Iosua din vechiul Legamant Avramic cat si oamenii care slujau la vechiul Templu serveau numai ca "niste semne (simboluri)" (Zaharia 3:8) ale ceremonialului ce se va realiza in NOUL TEMPLU ce va fi construit in minte-constiinta fiecarui om.

     

     

    La intalnirea cu Sarpele din Eden, in mintea omului, pe langa Gandurile Bune ale omului semanate de D-zeu si daruite omului pe cale genetica prin intermediul femeii (samanta femeii care era un Eul BUN al omului ) au fost semanate de catre Sarpe ganduri rele de razvratire impotriva lui D-zeu, trezindu-se in om dorinta ca alti oameni sa se inchine si slujeasca si lui si astfel sa devina si el un mic dumnezeu (Genesa 3:5).
    D-zeu si SPIRITUL omului care in mod simbolic "se misca, pluteste pe deasupra mintii omului ca deasupra unor ape (Genesa 1:2) dar uneori "se odihneste" (Isaia 11:2) pe mintea noua a omului. De aici rezulta marea responsabilitate a mintii omului sa asigure o armonie mentala deosebita in care D-zeu sa-si gaseasca toata odihna si placerea.
    D-zeu nu accepta sa vada SFINTENIA amestecata cu PACATUL, adica EUL BUN al omului (care este permanent insotit de SPIRITUL omului) imprietenit, infratit cu EUL RAU al omului (Gandurile BUNE -Samanta Femeii care in mod simbolic "se misca" pe mintea omului) amestecate cu GANDURILE RELE =Samanta Sarpelui al carui cap, in mod simbolic se taraste pe mintea omului). Dar atunci cand D-zeu vede aceasta prietenie dintre cei doi, (Genesa 3:15) pune dusmanie intre Gandurile RELE si Gandurile Bune din mintea omului, deci intre EUL BUN si EUL RAU din mintea omului care astfel va fi intoxicata de o lupta epuizanta dintre cei doi si care intristeaza pana la disperare , "posomoraste" FATA omului (Genesa 4:6). Din cauza presiunii (Genesa 4:7) permanente exercitate de Gandurile RELE (Samanta Sarpelui) asupra Gandurilor BUNE (Samanta Femeii - EUL BUN al omului) va fi fortat sa moara contrar vointei lui, asa cum anticipa si D-zeu (Genesa 2:17). Rezolvarea acestui conflict epuizant se poate face tot prin moartea EULUI BUN, dar printr-o moarte BENEVOLA, controlata de Spiritul tau in Fata lui D-zeu (si numai acolo) a GANDURILOR BUNE din MINTEA omului (deci a EULUI BUN din CONSTIINTA OMULUI), prin BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS. Prin acest act absolut benevol, EUL BUN al omului da la moarte, "zdrobeste" MINTEA omului = suportu = calcaiul de sprijin al gandurilor BUNE. Dar aceasta Minte a omului este in acelasi timp si suprafata pe care se taraste CAPUL SARPELUI- GANDURILE RELE din MINTEA omului, care astfel nu mai pot sa-si continue existenta, nu mai poate supravietui in mintea omului, capul sarpelui fiind si el zdrobit. Astfel ca, prin acest demers GANDURILE BUNE ale omului (EUL BUN al omului) insotit permanent de SPIRITUL omului scrifica mintea omului care accepta sa primeasca aceasta moarte in mod benevol- voluntar ca jertfa strict necesara pentru impacarea si intalnirea benefica a omului cu D-zeu, jucand rolul MIELULUI jertfit din Isaia cap. 53, si avand promisiunea ca imediat dupa aceasta INTALNIRE, D-zeu va naste o noua minte omului si noi ganduri de BUCURIE, PACE, SARBATOARE si PROSPERITATE, iar Gandurile rele nu isi vor mai gasi loc in MINTEA omului. Daca Gandurile Rele vor reveni dupa un timp, vreo data, faceasta procedura se repeta de fiecare data.


    Astfel, toate neamurile, fiecare om indiferent de nationalitate va primi pe aceasta cale o noua minte ca un nou VLASTAR al lui ISAI (Isaia 11:10) sau ca pe o NOUA FECIOARA (Isaia 7:14) ce va ramane insarcinata de la D-zeu cu un GAND STRALUCITOR si adevarat, daruit de D-zeu: EMANUEL (D-zeu este cu noi). Acest Gand NOU NASCUT in mintea omului va fi NOUL EU al omului si va fi cel de-al doilea UNS ce va indeplini slujba pasiva, in calitate de jertfa adusa in Cel de-al treilea Templu (Zaharia 4:14) de catre PRIMUL UNS - SPIRITUL OMULUI-MESIAH-Dragostea de D-zeu din D-zeu si daruit-"suflat" acum din belsug de D-zeu (Genesa 2:7) oricarui om de orice nationalitate dupa nasterea mereu din nou a celui de-al doilea UNS in mintile oamenilor. Acest SPIRIT al omului-DRAGOSTEA de D-zeu in fiecare om va actiona ca o forta putenica de coeziune dintre toti oamenii.

     


    Credinta in D-zeu este posibila numai dupa intalnirea cu D-zeu si deci cunoasterea LUI, in urma caruia omul capata NEPRIHANIRE (Genesa 15:6 , Ieremia 17:5): "Avram a CREZUT pe DOMNUL si DOMNUL i-a socotit lucrul acesta ca NEPRIHANIRE." Deci numai CREDINTA in D-zeu aduce NEPRIHANIRE, nu credinta in altcineva.



    Crestiniamul este o doctrina care cheama omul la credinta in Isus, folosind credinta in D-zeu numai ca suport pentru credinta in Isus si nu invers, adica in prim plan central omul este chemat la credinta in Isus si la repectarea credintei lui Isus si nu este chemat la credinta in D-zeu, iar cei ce cred in Isus devin propietatea directa a lui Isus. In credinta lui Isus si a adeptilor lui, nu D-zeu este MANTUITORUL si RASCUMPARATORUL omului este Isus care are pretentia ca a participat alaturi de D-zeu la Creatie, desi :


    Isaia 44:24 Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel ce te-a întocmit din pântecele mamei tale: „Eu, Domnul, am făcut toate aceste lucruri, Eu singur am desfăşurat cerurile, Eu am întins pământul. Cine era cu Mine?
    Deuteronom 6:4 Ascultă, Israele! Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn.
    Isaia 59:20 „Da, va veni un Răscumpărător pentru Sion, pentru cei ai lui Iacov care se vor întoarce de la păcatele lor, zice Domnul.
    Isaia 54:5 căci Făcătorul tău este bărbatul tău: Domnul este numele Lui, şi Răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel. El Se numeşte Dumnezeul întregului pământ,
    Isaia 48:17 Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: „Eu, Domnul Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos şi te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi!
    Isaia 43:3
     Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Sfântul lui Israel, Mântuitorul tău! Eu dau Egiptul ca preţ pentru răscumpărarea ta, Etiopia şi Saba, în locul tău.
    Isaia 43:11 Eu, Eu sunt Domnul, şi afară de Mine nu este niciun mântuitor!
    Osea 13:4
     „Dar Eu sunt Domnul Dumnezeul tău din ţara Egiptului încoace. Tu cunoşti că nu este alt Dumnezeu afară de Mine şi nu este alt Mântuitor afară de Mine.

     

    ACEASTA "Solutie" de mantuire a omului ESTE o solutie plina de viclenie, nedreapta, pacatoasa pentru "mantuirea" ta, prin care sa accepti ca o alta persoana "nevinovata" sa moara in locul tau, iar tu, in schimb sa devi robul acelei persoane pentru totdeauna, sa te inchini lui si sa-i slujesti lui, si deci sa faci din el un dumnezeu. Aceasta "solutie " vicleana este nascocita cu multa viclenie de sarpele din Eden care vrea sa devina si el "ca D-zeu"( Genesa 3:5) intelegand prin aceasta ca vrea sa devina prin multa viclenie un dumnezeu al omului. Astfel acest Sarpe vine in fata omului deghizat intr-o haina stralucitoare si propune omului aceasta solutie nedreapta (deci pacatoasa pe care D-zeu nu o accepta-Ezechel 18:4,20). In conceptia Sarpelui din Eden, scopul nobil de mantuire a omului scuza mijloacele murdare si pacatoase folosite pentru "atingerea" acestui scop nobil. D-zeu cel Adevarat este PREA-SFANT si la EL nu functioneaza acest principiu prin care "scopul nobil scuza si accepta niste mijloacele murdare, pacatoase folosite pentru atingerea acestui scop nobil. EL este si ATOTPUTERNIC, putand gasi intotdeauna niste mijloace corecte pentru atingerea unui scop nobil. Aceasta "solutie" vicleana a sarpelui deghizat in haine stralucitoare de D-zeu este foarte asemanatoare cu solutia Judaica de mantuire a omului prin care trebuie sa moara chiar cel pacatos (fara intermediari) adica sa moara EUL BUN al omului care a acceptat in Eden ca Sarpele sa-i insamanteze mintea cu ganduri rele de razvratire impotriva lui D-zeu. Aceasta asemanare face sa fie cu atat mai periculoasa deoarece a generat si genereaza in continuare foarte multa confuzie si foarte multe victime de-a lungul timpului incepand cu aparitia acestuia. Indiferent cate si ce pacate ai facut, in primul si primul rand ti se cere sa-ti exprimi credinta in Isus, sa-l accepti ca domnul si mantuitorul tau care pretinde ca te-a indatorat atat de mult incat si-a castigat prin aceasta metoda meritul ca tu sa te inchini si sa-i sluji lui, deci sa faci din el un dumnezeu. Pretinsa jertfa devine astfel un dumnezeu, un pacat de idolatrie extrema facut impotriva singurului si unicului D-zeu (Vezi enuntul Shema-CREZUL IUDAIC: "Asculta Israele, Domnul D-zeul nostru este un singur DOMN" . Se pare ca, in mod declarativ si Isus credea in acest crez iudaic pe care-l consdera cea mai mare porunca (Marcu 12:29) dar numai la modul declarativ fiindca, de fapt impunea ucenicilor sa fie considerat domn si chiar dumnezeu folosind diferite discursuri pentru care evrei aruncau cu pietre in el. In aceste discursuri (Matei 22:41-45) Isus credea ca el "este mai mare decat Avram" si cerea lui D-zeu "sa-i redea drepturile pe care el presupunea ca le avea "dinainte de intemeierea lumi". Isus se considera fiul legitim al lui D-zeu cerand cu obraznicie lui D-zeu cu voce tare (sa fie auzit de catre ucenici ca el vorbeste pe picior de egalitate cu D-zeu, vrand sa dovedeasca astfel statutul lui in Fata lui D-zeu) solicitand (Ioan 17:1) ca D-zeu sa-l proslaveasca pe Isus daca vrea ca si Isus sa proslaveasca la schimb pe D-zeu, crezand (Ioan 17:10) ca oferind lui D-zeu tot ce are el (si se refrea la ucenici pe care-i considera propietatea lui), la schimb D-zeu sa-i ofere lui Isus "tot ce este al lui D-zeu. Isus credea despre el ca este Mesiah si cauta pentru aceasta suport din Psamul lui David Psalm 110.1 "Domnul a zis domnului meu: "Sezi la dreapta Mea pana voi pune pe vrasmasii tai sub picioarele tale." Isus nu a inteles ca acest Mesiah nu era un om ci era insasi Cuvantul lui D-zeu personificat intr-o "suflare de viata" de la D-zeu , adica un GAND de VIATA al lui D-zeu suflat din D-zeu in mintea omului (Genesa 2:7). Aceasta suflare de viata a transformat omul care pana atunci era un animal intreligent sa devina un "suflet viu" - Genesa 2:7.
    Observatie: Iata ce inseamna PUTEREA unui gand insamantat in mintea omului. Iti poate da VIATA sau, daca este un gand rau te poate ucide. Din acest motiv devine foarte important instrumentul ce poate fi folosit pentru uciderea oricarui gand rau din mintea omului, zdrobind asatfel capul sarpelui. Acest instrument trebuie folosit numai in PREZENTA lui D-zeu (folosit in alt loc devine instrument de sinucidere) si se numeste BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS. Cand esti pregatit pentru a infaptui aceasta actiune cheama-l pe D-zeu cu credinta si EL va veni la tine. Dar daca a venit si tu nu zdrobesti capul sarpelui din mintea ta, efectul devine mult mai rau decat la inceput, fiindca El va pune dusmanie si mai mare (Genesa 3:15) intre Gandurile rele si GANDURILE BUNE din mintea ta iar fata ta se va "posomora" si mai mult (Genesa 4:6,7).

    Acelasi GAND de VIATA nascut de D-zeu in om, in mintea omului (Genesa 2:7) a fost nascut si in mintea lui David (Psalm 110:1) fapt ce ne face sa consideram pe Mesiah ca fiind si fiul lui David. Mai mult, acest GAND minunat al lui D-zeu trebuie nascut si in mintea fiecarui om, devenind "SAMANTA femeii" (Genesa 3:15) daruita de catre D-zeu omului prin intermediul femeii, samanta care zdrobeste CAPUL SARPELUI infiltrat in mintea acelui om.

    Aceasta doctrina a lui Isus aduce o mica modificare, (aparent de neobservat) in mesajul din (Genesa 15:6 , Ieremia 17:5) afirmand ca nu numai CREDINTA IN DUMNEZEU aduce NEPRIHANIRE omului ci in primul rand credinta in Isus. Apoi trebuie sa te CAIESTI in fata lui Isus si in Fata lui D-zeu pentru pacatele facute. Este un lucru bun sa te caiesti in masura in care aceasta cainta te obliga sa-ti aduci propia ta jertfa de impacare cu D-zeu, adica EUL tau cel BUN sa accepte sa moara sa-si dea viata in FATA Lui D-zeu, pe rol de jertfa de impacare cu D-zeu. Nu regretele in sinea lor, si nu cainta in sinea ei te juta, ci numai daca aceste regrete, cainta te determina sa actionezi pentru a indrepta lucrurile deformate de pacatul tau. Nu cainta, ci darea la moarte a EULUI tau pentru ca D-zeu sa-ti daruiasca un alt EU, fara pacat. Iar cand acesta devine corupt in timp, este din nou dat la moarte pentru a face loc unui alt EU modelat chiar de catre D-zeu, obtinut prin aceeasi procedura. Osea 13:14 : "Ii voi rascumpara din locuinta mortilor, ii voi izbavi de la moarte. Moarte unde iti este ciuma? Locuinta a mortilor, unde iti este nimicirea? Cainta este ascunsa de privirile Mele!" Acesta este miracolul NOULUI LEGAMANT IUDAIC (Ieremia 31:34) cand inceteaza actul de invatare-cunoastere despre D-zeu din exterior prin intermediul Eului nostru si Eului aporoapelui nostru, fiindca acesta pierde rolu activ de preot in Fata lui D-zeu, capatand rolul pasiv de jertfa de impacare adusa de Spiritul nostru mort in Eden dar acum reinviat prin terapia suferintei. Acum, cainta nu mai poate fi exprimata de catre EUL nostru in Fata lui D-zeu, fiindca acesta este mort, si-a primit pedeapsa cuvenita. Eul nostru devine robul neprihanit al lui D-zeu (Isaia 53) fiindca accepta moartea sa propie ca jertfa de impacare cu D-zeu, stiind ca D-zeu daruieste omului in locul Eului mort un alt Eu plin de bucurie. (Isaia 53:10, Psalm 110;7)
    Doctrina crestina iti cere sa-ti manifesti cu mare intensitate CAINTA si CREDINTA in ISUS deci facand din el un dumnezeu la care sa te inchini si sa-i slujesti (atentie, ti se cere CREDINTA in ISUSA si nu credinta lui Isus). Isus avea un EU BUN si un EU RAU (caruia Isus ii zicea Diavolul -Matei 4:9. Medicina de astazi asa cum afirma si D-zeu (Genesa 4:7) cel care "pandeste la usa" constintei tale este pacatul persnificat adica este o a doua persoana eronata din dubla personalitate, un EU RAU care a aparut si s-a separat din EL BUN al omului din cauza actiunilor rele efectuate. Intr cei doi exista o continua disputa obositoare, cand Eurul RAU cerea EULUI BUN sa-i indeplineasca dorintele in schimbul unor promisiuni mincinoase de genul "toata puterea in cer si pe Pamant", facand ca Isus sa mearga fara a se putea impotrivi in cele mai penibile locuri si situatii: prin pustie, pe streasina Templului..... iar atunci cand Eul cel Bun al lui Isus era lasat in pace era numai pentru putina vreme, dupa care era mereu si mereu hartuit de catre EUL lui cel RAU. Orice minciuna este plina de putere si isi realizeaza scopul propus, paralizand vointa omului daca acest om crede in acea minciuna. Afirmatia lui Isus "mi s-a dat toata puterea in cer si pe Pamant" a fost facuta ca si cand nu ar avea nici o importanta cine i-a dat aceasta petere ("divolul care i-o promitea mereu sau D-zeu care trebuia SLAVIT , marit de Isus in fata poporului, asa cum Moise a uitat sa o faca, motiv pentru care MOISE a atras mania si pedeapsa lui D-zeu). Dar, aceasta afirmatie mincinoasa a lui Isus facuta fara sa aduca cea mai mica dovada a fost facuta ca un gest disperat de intimidare si amenintare, paralizand cu o FRICA IRATIONALA pe toti acei ucenici care, dupa experienta crucifiicarii nu mai credeau in el (Matei 28:17) fiind gata sa-l dea din nou pe mana marilor preoti. Aceasta minciuna a lui Isus a capatat putere de infaptuire in fata celor care au incetat sa mai creada in D-zeul UNIC SALVATOR, dar credeau sau mai cred inca acea minciuna a lui Isus, deoarece aceasta minciuna paralizeaza in mod total vointa acestor oameni (cazul tipic a lui Anania si Safira). In mod echivalent, procedand astfel, Isus (in mod intentionat sau nu) a acceptat pactul si promisiunea "Satanei" care ii propunea mereu sa-i dea "Toata puterea in Cer si pe Pamant". Asa se poate explica si faptul ca, atunci cand Isus declara aceasta minciuna, Isus nu face nici cel mai mic efort sa mareasca in fata multimii pe D-zeu, singurul care detine in mod real aceasta "Toata PUTEREA in CER si pe Pamant". Moise a maniat pe D-zeu fiindca primise puterea de la D-zeu sa dea multimii apa in Pustie, dar nu a marit pe D-zeu in fata multimii, marindu-se pe el si pe Aron care puteau sa faca aceste "scamatorii"in fata poporului.
    Promisiunile nerespectate facute de Isus ucenicilor cat si de asteptarile lui Isus promise talharului sau marelui preot... , promisiuni care nu s-au adeverit, facandu-l pe Isus sa creada ca
    a fost "parasit de D-zeu" fara sa inteleaga de ce, au generat asteptari neimplinite, deceptii in mintile ucenicilor. Stiind sa citeasca, Isus a studiat din tora capitolul Isaia 53 si a inteles gresit acest capitol inspirat de religiile pagane care acceptau jertfa nevinovata a fiului de imparat care este sacrificat pe zidurile cetatii pentru mantuirea oamenilor din cetate. Isus a adaptat aceasta invatatura pagana si barbara pentru interpretarea acestui capitol Isaia 53, in care Imparatul sa fie D-zeu iar fiul de imparat se considera Isus. Isus are meritul ca era dispus sa-si verifice propia teorie, fiuind dispus sa accepte acest rol, in speranta ca D-zeu nu va accepta ca Isus sa fie dat la moarte si chiar mai mult spera ca acolo pe cruce sa forteze Mana lui D-zeu, sa deschida CERURILE si sa dea lui Isus in fata tuturor oamenilor "toata puterea in cer si pe paman", putere pe care EUL RAU al lui Isus o dorea atat de mult, astfel incat toti oamenii sa-l recunoasca ca domn si sa se inchine si sa-i slujeasca lui Isus. Astfel in (Ioan 8: 28) el isi expune aceasta credinta a lui prin care: „Când veţi înălţa* pe Fiul omului, atunci** veţi cunoaşte cㆠEu sunt şi că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci vorbesc după cum†† M-a învăţat Tatăl Meu. Dar, in momentul "inaltarii" lui Isus nu s-au intamplat cele sperate de Isus si toata lumea a plecat deceptionata, iar cel mai deceptionat a fost Isusa considerand ca a fost parasit de D-zeu in mod inexplicabil. Isus si-a construit pas cu pas propia crucificare neacceptand ofertele de clementa care i se ofereau, crucificare care a fost aleasa in acord cu teoria lui, de pasti cand mielul pascal urma sa fie sacrificat. Fiindca cunostea relativ bine profetiile dar interpretandu-le in mod mecanicist, a tocmit un magar de la un cetatean, ulterior a trimis ucenicii sa-l aduca pentru a intra in Ierusalim calare pe el. Desigur ca magarul din profetii are o semnifificatie cu totul aparte aceea a EULUI BUN al omului robul neprihanit si animalul de povara al Spiritului omului si chiar jertfa ce trebuia adusa in profetia din Isaia 53. Dar Isus nu a intele profetia, interpretand-o in mod mecanicist ca si profetia din Isaia 53. Cu toata opozitia ucenicilor, opozitia lui Pilat, a Marelui Preot..... Isus a insistat sa fie crucificat justificand tuturor, chiar si Marelui Preot ca numai asa Mana lui D-zeu poate fi fortata sa intervina (Marcu 14:62) "veti vedea pe fiul omului sezand la drepta puterii si venind pe norii cerului". Toti se agatasera cu o speranta ca..poate...poate promisiunea facuta de Isus se va adeveri. Preotii care si ei asteptau pe messia sa vina, nu din batjocura indemnau pe Isus sa actioneze, ci fiindca sperau ca promisiunile facute de Isus poate ca se vor adeveri. Chiar si unul dintre talhari (Luca 23:43) se agatase de promisiunea lui Isus: "adevarat iti spun ca astazi vei fi cu mine in rai", (asta a fost vineri dupa pranz) pentru ca dupa o zi si jumatate (duminica dimineata (Ioan 20:17) EUL BUN al lui Isus sa marturiseasca deceptionat Mariei, contrar promisiunilor facute: "inca nu m-am ridicat la Tatal meu si la Tatal vostru, la D-zeul meu si D-zeul vostru" Aceasta marturisire era si primul discurs al lui Isus prin care accepta "in clar" faptul ca D-zeu ucenicilor era si D-zeu lui. In timpul crucificarii deceptia tuturor a fost foarte mare. Cel mai deceptionat a fost Isus care nu a inteles de ce a fost "parasit" de D-zeu (Marcu 15:34).
    Si ucenici au fost lasati sa creada ca in momentul crucificarii lui , D-zeu va interveni si ii va da lui Isus "toata puterea in Cer si pe Pamant" iar toti oamenii si ingerii se vor inchina lui. Dupa dezamagirea crucificarii, cand nicio promisiune de-a lui Isus nu s-a adeverit, ucenici puteau s-l dea din nou pe mana marilor preoti, deceptionand intelegerea facuta pe ascund dintre Pilat si cei doi ucenici care au primit corpul ranit de pe cruce a lui Isus. Dar aceasta minciuna a lui Isus a facut multe victime de-a lungul istoriei si continua inca sa mai faca, paralizand de frica vointa victimelor (de tipul Anania si Safira care au fost ingropati de vii cu cruzime -Faptele apostolilor 5:1-11). Astfel, la plecarea lui Isus in diaspora conform intelegerii cu Pilat, Isus face o alta promisiune mincinoasa ucenicilor, ca, dupa ce va pregati un loc acolo unde pleaca, se va intoarce foarte curand din nou la ucenici si ii va lua cu el. In asteptarea ucenicilor ca promisiunea facuta de Isus sa se indeplineasca dintr-un momoment in altul ucenicii care aveau propietati erau indemnati sa creada in promisiunea facuta de Isus si deci sa-si vanda propietatile care oricum RAMANEAU PIERDUTE IN BAZA acestei promisiuni, iar banii OBTINUTI SA FIE PREDTI in intregime SI IMEDIAT LUI PETRU. Deoarece indeplinirea PROMISIUNII lui Isus incepuse sa fie pusa la indoiala din cauza intarzierilor neasteptat de mari Anania si Safira si-au vandut propietatea predand cea mai mare parte din banii obtinuti lui Petru, iar o mica parte au fost pastrata pentru siguranta, in cazul in care Isus nu mai vine. FIINDCA NU AU PREDAT TOTI BANII LUI PETRU, Anania si Safira au fost ingropati de vii cu o cruzime "crestineasca"permanent prezenta atunci cand au avut puterea politica de partea lor (inchizitia, cruciadele....).

    EUL BUN al lui Isus a fost victima EULUI RAU al lui Isus si stia din propria experienta ce pretioasa era PACEA in INIMA, in MINTE, in SUFLET, in SPIRIT deoarece era total lipsit de PACE, din cauza EULUI sau RAU care rapea aceasta pace. Din acest motiv, in rarele momente cand avea pace promite ucenicilor pacea lui. Dar, decat o asa pace cu mult mai bine NU! Sa ne fereasca BUNUL D-zeu de o asa pace!
    In Noul Legamant Iudaic CUNOASTEREA de catre OM a lui D-zeu nu se va mai face prin intermediul CUNOASTERII CONSTIENTE prezenta in EUL NOSTRU (Ieremia 31:34) ci se va face prin intermediul SPIRITRULUI NOSTRU care se va intalni in mod direct cu D-zeu aducand ca jertfa EUL nostru BUN care accepta moartea (Isaia 53), ducnd astfel la moartea EUL nostru RAU (nascut din Sarpele din Eden si care paraziteaza pe EUL BUN al omului) deoarece acesta nu mai poate primi hrana din resursele EULUI nostru BUN, deci pregatita, preparata de EUL nostru BUN (acum mort). Disparitia EULUI RAU nascut din Sarpele edenic face ca D-zeu sa ierte si sa uite in mod voit faradelegea facute de om in Eden, precum si a pacatelor ce au decurs din acest mare pacat edenic (Ieremia 31:34) urmata de nasterea din nou de la D-zeu a unui NOU EU BUN, nedivizat, devenind o fiinta noua fara pacat, si ocolind astfel etapa de exprimare a caintei in Fata lui D-zeu. Exprimare caintei in FATA lui D-zeu o poate face numai pacatosul care se prezinta in FATA lui D-zeu evitand, fugind de pedeapsa capitala, caz in care exprimarea CAINTEI in FATA lui D-zeu devine contraproductiva (Osea 13:14).
    Chiar daca in fata oamenilor ar ajuta cumva, in FATA SFINTENIEI lui D-zeu nu ar ajuta la nimic sa moara altul in locul tau. Ar fi inca un pacat in plus marcat de D-zeu in mod drastic, fiindca aceasta ar fi un mare pacat si o uraciune, si la D-zeu nu exista compromisuri de nici un fel asa cum fac anumiti oameni josnici. D-zeu nu face si nici nu se foloseste de vreun pacat prin care sa faca un bine (sa mantuiasca umanitatea prin acest pacat). D-zeu este situat pe cea mai mare inaltime a muntilor sfinteniei. El este pre-sfant si La D-zeu, scopul nu scuza miljoacele.
    Pentru El transferul de vina de la cel vinovat la cel nevinovat este un mare pacat, o mare uraciune si nu o accepta (Exod 34:7)"..dar nu socoteste pe cel vinovat drept nevinovat"; (Proverbe 17:15)"Cel ce iartă pe vinovat și cel ce osândește pe cel nevinovat sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului" . Transferul de vina este o gaselnita a Sarpelui din Eden pentru a deveni (Genesa 3:5) "ca D-zeu" racoland inchinarea oamenilor pe motive de "merit", fiindca "a acceptat sa moara in locul lor, a celor vinovati". Falsa jertfa este transformata intr-un fals dumnezeu. D-zeu are toate resursele necesare pentru a mantui umanitatea fara a se folosi de vreun pacat. Sarpele din Eden care se vrea sa devina un dumnezeu este un REPTILIAN insetat de SANGE NEVINOVAT.
    NU, DUMNEZEU NU ESTE INSETAT DE SANGE NEVINOVAT.
    Sangele nevinovat varsat indeparteaza pe D-zeu
    de la locul faptei, daca aceasta fapta nu este un pacat care cere prezenta lui D-zeu pentru a aplica o pedeapsa pe masura (Genesa 4:7). Sangele mielului nevinovat varasat (Exemplul mielul pascal din Egipt, sau mielul adus de Abel) este un fapt pe care D-zeu nu poate sa-l vada si isi intoarce FATA, indepartandu-se, dar nu este contorizat ca un pacat fiindca D-zeu a permis omului acest fapt pentru supravietuire. Jertfirea unui om nevinovat ca in Crestinism , si cu atat mai mult a unui "fiu de d-zeu" indeparteaza Privirea si PREZENTA Lui D-zeu, ca si in cazul mieluilui pascal, dar acum este un pacat pe care D-zeu nu-l tolereaza si D-zeu vine la om sa judece pe om pentru pacatul savarsit (asa cum D-zeu a venit a doua oara la Cain nu fiindca a fost chemat sau invocat de catre Cain, ci pentru a pedepsi pe Cain. Desigur ca in Crestinism este o minciuna afirmatia ca acest pacat a fost infaptuit. De fapt Isus a fost salvat de la moarte prin "usa din spate" de catre Pilat, inducandu-i lui Isus doar o moarte aparenta. Totusi acesta este un pacat pe care D-zeu nu-l tolereaza findca este facut de om in constiinta lui, acceptand un astfel de principiu egoist, o astfel de ucidere a unui om nevinovat pentru ca lui sa-i fie bine, si refuzand sa-si pedepseasca propiul EU prin moarte. Deci asa zisa jertfa a lui Isus nu functioneaza fiindca D-zeu, in DREPTATEA LUI SUPREMA nu tolereaza o astfel de ticalosie, indiferent de scopul urmarit, si deci nu accepta o astfel de jertfa. Numai JERTFA propiului EU BUN al fiecarui om (avutul cel mai de pret al omului) = mielul neprihanit din Isaia 53 = Robul neprihanit al lui D-zeu care accepta sa-si dea viata ca jertfa pentru pacat, D-zeu accepta sa o primeasca ca jertfa , pentru ca uciderea EULUI BUN atrage dupa sine si uciderea EULUI RAU, iar D-zeu daruieste omului in locul EULUI BUN JERTFIT un alt EU mult mai bun, plin de pace si stralucire, in care EUL RAU nu mai exista in mintea omului. Dar si acet EU BUN primit este ca o haina sau ca o incaltaminte ce imbraca spiritul omului prin jungla acestei lumi materiale, deci este o incaltaminte perisabila care se defecteaza in timp si trebuie din nou inlocuita prin acelasi procedeu ce trebuie sa se repete in mod periodic. D-zeu nu a acceptat ca Isus sa fie omorat pe cruce, ci a dat lui Isus o moarte aparenta prin intermediul acelui burete pregatit dinainte (Ioan 19:30) si imbibat cu o substanta volatila ce i-au indus lui Isus un somn adanc, o moarte aparenta, cu mult mai rapida decat era de asteptat sa fie (Marcu 15:44). Pentru a risipi orice banuiala de complicitate, Pilat se mira in mod public de aceasta moarte prea rapida.
    Aceasta moarte aparenta a facut ca Isus sa sufere un BLOCAJ-MENTAL INDUS din exterior insotit de MOARTEA EULUI BUN al lui Isus in FATA lui D-zeu. D-zeu daruieste lui Isus un nou EU BUN, fapt ce-l determina pe Isus sa-si sachimbe pentru prima data in mod complet discursul anterior, afirmand pentru prima data ca nu este cu nimic mai pe sus decat ucenicii sai care sunt frati cu el, si marturisind ca inca nu murise, adica nu s-a ridicat la Dumnezeu inca (Ioan 20:17). Dar aceasta procedura nu a mai fost repetata si EUL BUN al lui Isus s-a deteriorat din nou, facandu-l mai tarziu sa afirme ca "toata puterea i-a fost data .." fara sa demonstreze, farasapuna cine i-a dat aceasta putere si sa-i multumeasca pentru aceasta.
    Mesajul transmis de D-zeu privind asa zisa cerere a lui D-zeu ca Avram sa-si sacrifice fiul nevinovat este chiar mesajul cu care D-zeu a hotarat in mod categoric sa se finalizeze aceasta intamplare, fiind un mesaj categoric de "ASA NU!" SA NU FACI VREODATA ASA CEVA! Numai popoarele barbare fac asemenea lucruri pe care D-zeu le scarbeste"
    D-zeu accepta ca trebuie sa moara chiar cel ce a pacatuit, EUL PACATOSULUI. In PREZENTA lui D-zeu EUL PACATOSULUI se separa intr-un EU BUN si intr-un EU RAU iar intr cei doi D-zeu pune o "VRASMASIE mare. Daca EUL BUN accepta sa se sacrifice in calitate de jertfa sfanta adusa lui D-zeu, care accepta sa moara in calitate de jertfa nevinovata de impacare (Isaia 53) adusa lui D-zeu. Nu ajuta la nimeni ca tu sa treci in nefiinta prin aceasta pedeapsa, de aceea, in FATA lui D-zeu SI NUMAI ACOLO exista o modalitate de a -ti omora EUL TAU FARA A TRECE IN NEFIINTA, (FARA A MURI BIOLOGIC), iar tu sa fi nascut din nou cu un alt EU NOU daruit de D-zeu, sa devii o fiinta noua curata, fara pacat, cand (Ieremia 31:34) "D-zeu iarta nelegiuirea si nu-si mai aminteste de pacatul lor." Spunem ca omul a trecut prin NOUL LEGAMANT IUDAIC (Ieremia 31:31) cand EUL TAU CEL BUN, personal ce contine mintea si cunoasterea ta nu mai participa in mod activ la actul religios (Isaia 31:34), ci va participa doar in mod pasiv ca jertfa adusa lui D-zeu de catre spiritul tau renascut prin terapia suferintei si care arde de dorinta de a se intalni cu D-zeu. CAINTA ADUSA IN FATA LUI D-zeu nu putea sa o aduca decat EUL vinovat. Dar acesta este mort in FATA lui D-zeu, a primit pedeapsa meritata, si nu mai are cine sa exprime CAINTA, si nici nu-si mai gaseste locul CAINTA in FATA lui D-zeu.

    EUL TAU care a acceptat sa pacatuiasca, atunci cand ajunge in FATA lui D-zeu, EUL TAU va fi separat intr-un EU BUN (samanta FEMEII) si intr-un EU RAU (samanta sarpelui), intre ei pune o dusmanie extrema (Genesa3:15). Tot aici, D-zeu ofera si solutia pentru rezolvarea acestei situatii tragice prin zdrobirea mintii omului care este "calcail"-suportul pe care se deplaseaza "picioarele" GANDURILOR BUNE ale omului, dar si suportul pe care se tarasc capul si "picioarele" gandurilor rele ale sarpelui. Mintea omului se da la moarte, in calitate de jertfa neprihanita adusa lui D-zeu, pentru a fi renascuta o noua minte (un nou cap- Psalmul 110:7) si un NOU EU BUN, nedespicat intre EU BUN si EU RAU. Acest proces este unul repetitiv ca o slujba repetitiva ce are loc in TEMPLUL SPIRITUAL din CONSTIINTA OMULUI.

    Da, in JUDAIMUL LEGAMANTULUI CELUI NOU CAINTA conduce imediat la darea la moarte a mintii omului, minte care reprezinta calcaiul pe care se sprijina gandurile BUNE (EUL BUN-SAMANTA FEMEII), dar este si calcaiul pe care se sprijina gandurile rele- SAMANTA SARPELUI. Aceasta este singura cale prin care GANDURILE RELE din mintea omului sunt date la moarte impreuna cu gandurile bune si impreuna cu mintrea omului. In urma acestui act, D-zeu daruieste omului o noua minte si noi ganduri bune, necontaminate de ganduri rele. Iar, daca aceste ganduri rele reapar dupa un timp, procesul descris anterior care dureaza numai cateva secunde, se reia.

    catcare te arunca in bratele disperarii, in bratele sarpelui pentru a te inchina la el pe motiv ca "a murit in locul tau" si deci merita sa te inchini lui. Se ascunde CAINTA de orice fel in FATA lui D-zeu, si in locul CAINTEI se aplica pedeapsa capitala prin moartea EULUI, trecand direct la pedeapsa mortala a EULUI VINOVAT cu RENASTEREA imediata din nou
    din D-zeu (Osea 13:14):" Îi voi răscumpăra din mâna Locuinţei morţilor, îi voi izbăvi de la moarte. Moarte, unde îţi este ciuma? Locuinţă a morţilor, unde îţi este nimicirea? Căinţa este ascunsă de privirile Mele!”

    Atunci cand incearca sa apara acest sentiment al CAINTEI care TE DISTRUGE, TE OMOARA- evita-l si IMEDIAT VINO in FATA LUI D-zeu, aplica PEDEAPSA CAPITALA-MOARTEA pentru EUL TAU si vei fi nascut din nou, UN EU NOU, NEVINOVAT, din D-zeu.


    Cea mai simpla si poate chiar singura modalitate de a da la moarte in mod voluntar si reversibil mintea ta si GANDURILE tale intr-un anumit moment pe durata intalnirii cu D-zeu (o durata limitata de timp) este folosind capacitatea data de catre D-zeu omului de a-si realiza un BLOCAJ mental auto indus, cand mintea omului nu poate sa mai genereze sau sa prelucreze GANDURI, IDEI.
    Pentru a genera in mod voluntar un GAND specific, deci de a creea conexiuni dintre cativa neuroni specifici din CREER (deci a te GANDI la o anumita idee in mod voluntar) vei iriga in mod voluntar cu sange acel spatiu din creer unde sunt localizati acei neuroni specifici din "harta" creerului tau. Stiind acest lucru, intelegem ca MINTEA -CREERUL omului are capacitatea voluntara de a ACTIVA sau a DEZACTIVA creerea conexiunilor neuronale din CREER. Daca prin acest act voluntar descris aceasta dezactivare este totala (cand pentru o durata scurta de timp se reduce la minim fluxul de sange ce iriga CEERUL), spunem ca s-a realizat BLOCAJ MENTAL Autoindus, cand mintea omului nu mai realizeaza nici o conexiune neuronala si deci nici un gand nu mai este procesat.

    Prin acest act, in acele momente iti depui (1Regi 19:4) la picioarele lui D-zeu mintea-sufletul tau si deci iti interzici sa mai gandesti, nu ca un act de revolta impotriva lui D-zeu ci ca un act de umilinta de auto-pedepsire, dupa modelul dat de profetul Ilie (1Regi 19:4; Exod 3:5,6).
    In respectarea acestui AVERTISMENT dat de catre D-zeu sta intregul succes al unei intalniri benefice a omului cu D-zeu, avand consecinte numai benefice. Procedand in acest fel evitam consecintele unei intalniri malefice de genul celei avute intre Cain si D-zeu, intalnire care a intunecat mintea lui Cain, deteminandu-l sa-si omoare fratele. S-a intamplat aceasta tragedie deoarece D-zeu a pus dusmanie intre EUL BUN si EUL RAU al lui Cain, intre "Samanta Femeii si "Samanta Sarpelui" (Genesa 3:15).
    Eul Bun reprezinta totalitatea GANDURILOR BUNE insamantate in MINTEA OMULUI. Acesta SAMANTA este venita de la D-zeu si este transmisa prin fiecareFEMEIE-mama copilului sau, de la o generatie la alta prin viu grai dar si genetic. Din acest motiv aceasta poate fi numita si SAMANTA FEMEII;
    EUL RAU al lui Cain este Samanta Sarpelui si sunt GANDURILE RELE de razvratire impotriva lui D-zeu care au fost insamantate in MINTEA omului de catre Sarpele din Eden la intalnirea omului cu acesta in Eden si transmisa genetic de la o generatie la alta. Sarpele vrea "democratia" asa cum o intelege el, adica egalitatea cu D-zeu. Din acest motiv, visul si ambitia lui este ca perdeaua din interiorul Templului ce separa locul SFANT de locul PREASFANT sa se rupa pentru a putea patrunde si el in intimitatea lui D-zeu prin intermediul fiecarui om. Sarpele din mintea fiecarui om nu doreste sa i se zdrobeasca CAPUL prin procedura mentionata anterior, fiindca nu ar mai putea intra in Sfanta Sfintelor. De aceea propune o alta doctrina (asemanatoare cu cea autentica descrisa anterior), in care jertfa adusa lui D-zeu nu mai este o jertfa proprie ( sacrificarea EULUI BUN al FIECARUI OM) adusa de fiecarui om in parte, asa cum este drept sa fie, ci este o jertfa comuna adusa de un singur om (Isus) care devine mantuitorul omului, indatorand omul atat de tare incat sa se simta fortat-constrans de propia constiinta sa se inchine si sa-i slujasca lui Isus, adica sa faca din "jertfa Isus" un dumnezeu, omului cazand intr-o grava idolatrie. D-zeu priveste de departe aceasta jertfa dar nu este pe placul lui din acest motiv nu o promeste si isi intoarce FATA cu dezgust, refuzand intalnirea cu acel om care invoca jertfa lui Isus in FATA lui D-zeu. Astfel ca omul ramane lipsit de BINECUVANTARILE si PROTECTIA venita de la D-zeu, asa cum i s-a intamplat lui Abel care nu s-a intalnit cu D-zeu- spre deosebire de Cain care a primit protectia lui D-zeu dar a ramas cu mintea intunecata dupa aceasta intalnire cu D-zeu fiindca nu a adus jertfa potrivita.


    D-zeu face deosebire dintre omul pacatos si omul razvratit impotriva lui D-zeu (Osea 14:9) . Nimeni nu este perfect, fara pacat 1Regi 8:46 "nu este om care sa nu pacatuiasca" ; Isaia 1.18: "De vor fi pacatele voastre cum este carmazul le voi face albe ca zapada"; Isaia 44:22: "Eu iti sterg pacatelee ca o ceata"; Ezechiel 18:4 : "Sufletul care a pacatuit acela va muri" indica modul cum se obtine mantuireea si iertarea pacatelor in Noul Legamant Iudaic. Mintea care a zamislit pacatul se da la moarte prin procedura cunoscuta cu numele de Blocaj mental autoindus. Mintea omului care se da astfel la moarte este calcaiul zdrobit (Genesa 3:15) pe care se sprijina GANDURILE BUNE din MINTEA omului si care este EUL BUN al omului si care de asemenea este "SAMANTA FEMEII" daruita de D-zeu omului prin intermediul femeii), calcaiul pe care se sprijina GANDURILE BUNE din MINTEA omului dar este in acelasi timp si suprafata pe care se taraste si capul SARPELUI (EUL RAU al omului -GANDURILE RELE ale omului). Singura modalitate de a zdrobi CAPUL SARPELUI este prin zdrobirea calcaiului pe care se deplaseaza atat "picioarele" GANDURILOR BUNE dar pe care se taraste si CAPUL SARPELUI. Aceasta zdrobire a mintii omului se face nu in mod ireversibil ci prin metoda cunoscuta sub numele de BLOCAJ MENTAL AUTO INDUS, pe durata a catorva minutecat cat SPIRITUL omul comunica cu D-zeu in RUGACIUNE.

    La pacatul din Eden in mintea buna a omului au fost strecurate de catre sarpele din Eden samanta lui otravitoare din care s-a nascut in mintea omului un al doilea EU-RAZVRATIT impotriva lui D-zeu. De fiecare data cand omul se intalneste cu D-zeu, se activeaza dusmania violenta dintre EUL BUN al omului (samanta femeii pusa acolo de D-zeu) si EUL RAZVRATIT (samanta Sarpelui) (Genesa 3:15). Aceasta dusmanie face ca in mintea omului sa existe un camp de lupta incrancenata dintre gandurile rele si gandurile bune din mintea omului cand EUL razvratit vrea sa impuna EULUI BUN (gandurilor bune) indeplinirea dorintelor rele (Genesa 4:7). Este un mediu toxic care produce suferinte mentale imense ce impinge pe om la gandul sinuciderii in tendinta omului de a se elibera de aceasta suferinta, daca acest om nu cunoaste metoda enuntata mai sus de zdrobire a capului de sarpe din mintea lui. Acest mediu toxic din mintea omuluia aparut pentru prima data in EDEN, fapt ce a condus la moartea SPIRITULUI din om, adica la stingerea FLACARII de VIATA suflata de D-zeu in "narile omului" (Genesa 2:7), omul fara SPIRIT devenind un animal inteligent.

    La (Genesa 4:7) D-zeu indica un criteriu clar dupa care sa intelegem lucrurile, principiu cauza-efect, prin care, dincolo de orice APARENTA, numai "daca faci bine esti bine primit". Dupa acest criteriu, Abel care "nu a fost bine primit" primind moartea, intelegem ca nici jertfa lui Abel nu era cea potrivita, desi a fost dupa placul lui D-zeu zadarnicind intalnirea lui D-zeu cu omul, fiindca stia ca nici Abel nu era pregatit sa se intalneasca cu D-zeu, nestiind ca trebuie sa aduca, de fapt jertfa strict necesara pentru a facilita intalnirea cu D-zeu prin care omul sa obtina PROTECTIE si BINECUVANTARE de la EL. Intelegem ca Abel a deschis o cale rea, un sange nevinovat varsat in FATA lui D-zeu, un pacat grav facut impotriva animalelor si tolerat de catre D-zeu numai pentru sustinerea vietii omului ca hrana pentru om. Aceasta jertfa nedreapta avea ca efect zadarnicirea intalnirii om-D-zeu, lucru " privit cu placere" de catre D-zeu (Genesa 4:4) deoarece D-zeu stia ca Abel inca nu era pregatit sa se intalneasca cu D-zeu, nestiind ca adevarata jertfa strict necesara de adus in Fata lui D-zeu este Mintea Omului data la moarte "de buna voie" ca o necesitate prin AutoBlocaj Mental, stiind ca in FATA lui D-zeu aceasta minte oricum este lovita de moarte pentru a zdrobi capul sarpelui care se taraste pe aceasta minte. Daca omul nu accepta de buna voie sa aduca aceasta jertfa, mintea omului va iesi vie, functionala de la intalnirea cu D-zeu dar puternic lovita, cu functiile anormale, foarte grav avariate de catre D-zeu, cu mintea "tulburata" asa cum s-a intamplat lui Cain care, din aceasta cauza a sfarsit prin a ucide pe fratele sau pe care il iubea de fapt.
    Trebuie sa accentuam inca o data ca adevarata jertfa strict necesara atunci cand omul se intalneste in RUGACIUNE cu D-zeu este MINTEA omului ce trebuie data la moarte in Fata lui D-zeu prin procedeul cunoscut de Blocaj MENTAL AUTO-INDUS, pe durata secundelor in care omul se gaseste in Fata lui D-zeu.


    OBSERVATIE. Desi Isus nu a murit pe cruce, si deci "jertfa" lui Isus este o jertfa "neconsumata", o jertfa mincinoasa care nu s-a "consumat" adica nu a avut loc in realitate, DREPTATEA lui D-zeu nepermitand un astfel de fapt abominabil, (Pilat salvand pe Isus prin "usa din spate" din mainile evreilor) totusi numai acceptarea si invocarea de catre om in FATA LUI D-zeu a acestei presupuse "jertfe" face ca D-zeu sa-si intoarca cu dezgust privirea de la acel om, intalnirea om-D-zeu fiind evitata. Constatam deci ca jertfa lui Isus indeplineste rolul de a zadarnici intalnirea om-D-zeu, rol pe care l-a avut jertfa mielului adus de Abel (rol pe care crestinii nu-l inteleg nici astazi). Nu, aceasta " Jertfa" chiar daca ar fi avut loc in relitate, ar fi fost un pacat obominabil care nu nu ar fi adus neprihanirea omului. Neprihanirea izvoraste numai din PREZENTA lui D-zeu, acolo unde chiar si "locul pe care calci" devine sfant (Exodul 3:5).Totusi trebuie sa intelegem ca nu aceasta este Jertfa pe care omul trebuie sa o aduca la intalnirea cu D-zeu ci jertfa propiului EU BUN adusa de fiecare om, jertfa care deschide o noua ERA pentru om in evolutia lui. EUL RAU nu poate fi adus ca jertfa si nici nu ar putea fi o jertfa primita de D-zeu. Jertfa mielului nevinovat si fara nici un cusur nu are capacitatea decat de a zadarnicii intalnirea omului cu D-zeu pana in momentul cand omul va gasi adevarata jertfa (jertfa propiului EU BUN adusa de fiecare om) dorita si acceptata de D-zeu, care asigura deplina securitate a omului in intensitatea CAMPULUI PREZENTEI lui D-zeu.


    Functionarea mintii omenesti este relativ simplu de inteles: In mintea (creerul) omului se realizeaza conexiuni diferite dintre nervi diferiti existenti in creer si fiecarei conexiuni i se aplica o eticheta si o imagine culeasa din spatiul exterior de catre senzorii omului (ochi, urechi, simtul tactil, simtul mirosului ....etc). Apoi, aceste conexiuni se organizeaza intre ele intr-o continua dinamica (se realizeaza conexiuni intre conexiuni mereu intr-o continua schimbare) dupa criterii de asemanare, generandu-se gandurile omului care sunt "asezate", sau se "sprijina" pe aceste conexiuni nervoase ce formeaza mintea-creerul omului. In mintea-creerul omului sunt mai multi centrii (mai multe piete de activitate, multe locuri de procesare de ganduri diferite sau asemanatoare), fiecare din acest centru putand functiona numai daca este hranita corespunzator cu hrana transportata de sange. Omul poate sa comande activarea simultana numai a unui singur (maxim 2) astfel de pieta - centru de gandire prin hranirea acesteia cu hrana, indreptand fluxul sanguin numai spre aceasta "piata" din creer si deci activand numai conexiunile nervoase ce genereaza semnalele (gandurile) responsabile pentru rezolvarea numai a unei anumite probleme ce se cere urgent rezolvata si a carei solutie este memorata tot prin creerea unor conexiuni specifice intre anumiti nervi din creer. Din acest motiv nu putem rezolva simultan foarte multe probleme. In timpul somnului toate pietele ( centrele nervoase din creer) inceteaza de a mai fi bogat alimentate cu sange, incetand activitatea, devenind inactivi. Prin BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS intelegem ca fiind capacitatea constienta a omului de a-si autoinduce partial sau total acest somn, cand mintea omului, creerul omului devine inactiv.


    Calcaiul
    din (Genesa 3:15) Reprezinta Mintea Omului pe ca se sprijina GANDURILE Omului.
    IN FATA lui D-zeu (si numai acolo) , Gandurile BUNE (EUL cel BUN al Omului) trebuie sa zdrobeasca, sa-si dea la moarte (prin AUTO_BLOCAJ MENTAL) MINTEA care este CALCAIUL pe care se sprijina GANDURILE BUNE si deci EUL CEL BUN al omului, dar care reprezinta si sprafata pe care se taraste CAPUL SARPELUI adica Gandurile RELE (Eul RAU) din mintea omulu. Procedand astfel are ca efect imediat zdrobirea CAPULUI de SARPE (Gandurile RELE din mintea omului. In aceasta situatie spunem ca INTRAM IN NOUL LEGAMANT IUDAIC cand MINTEA omului devine MIELUL NEVINOVAT ce se da la moarte ca jertfa pentru PACAT.(Isaia cap.53) si deci care accepta sa se da la moarte in FATA lui D-zeu pentru ca sa fie ZDROBIT CAPUL SARPELUI, Astfel, mintea omului nu mai are un rol religios activ ca in Vechiul Legamant Avramic, ci unul pasiv, cu rol de jertfa propie adusa de fiecare om in Fata lui D-zeu. Din acest motiv, in Noul Legamant Iudaic (Ieremia 31:34) "Niciunul nu va mai invata pe aproapele , sau pe fratele sau zicand"Cunoaste pe Domnul!" ci toti Ma vor cunoaste de la cel mai mic pana la cel mai mare, zice Domnul caci le voi ierta nelegiuirea si nu-Mi voi mai aduce aminte de pacatul lor", iar efectele pacatului si amintirea lui vor disparea.
    In cazul nefericit cand omul nu aplica aceasta procedura si cheama pe D-zeu avand in mintea lui atat Gandurile BUNE (Samanta femeii) cat si Gandurile RELE (Samanta Sarpelui), atunci se activeaza DUSMANIA APRIGA (pe viata si pe moarte) pusa (Genesa 3:15) de D-zeu intre cei doi mentionati si starea omului devine cu mult mai rea decat inainte (asa cum s-a intamplat lui Cain) .
    Aceasta DUSMANIE determina separarea in mintea omului a spatiului mental de actiune a gandurilor BUNE (spatiu mental BUN ce reprezinta CALCAIUL pe care se sprijina Gandurile Femeii), si a spatiului mental de actiune a Gandurilor Rele, spatiu mental RAU ce il reprezinta CAPUL SARPELUI (Genesa 3:15). Astfel o dusmanie mare apare intre Femeie (reprezentata de mintea Buna si de Gandurile Bune ale omului) si Sarpele din Eden (reprezentat de Mintea Rea-CAPUL SARPELUI si Gandurile Rele -Samanta Sarpelui din mintea omului). O lupta tragica, extenuanta apare si intre Gandurile BUNE si GANDURILE RELE din mintea Omului, deci dintre EUL BUN si EUL RAU-Samanta Sarpelui care vrea sa-si impuna deciziile lui RELE in fata EULUI BUN (Genesa 4:7).
    Omul nu are capacitatea sa-si suprime Gandurile lui BUNE sau RELE dar, pentru o anumita durata poate dezactiva, BLOCA MINTEA-CREERUL ce GENEREAZA aceste GANDURI, prin auto-controlul sangelui ce iriga portiunile active din Creer. O portiune din Creer devine ACTIVA (generatoare de GANDURI) numai daca este irigata bogat cu Sange. Aceasta metoda o numim Blocaj Mental Autoindus.
    Concluzie: Nu te prezenta in Fata lui D-zeu daca EUL tau BUN este activ. Mai intai, in Fata lui D-zeu jertfeste-ti EUL tau cel BUN prin zdrobirea CALCAIULUI (a MINTII tale prin Auto-Blocaj Mental) ca jertfa de impacare adusa lui D-zeu. In acest fel si EUL tau cel RAU este obligat sa moara fiindca foloseste aceeasi resursa (mintea omului) comuna de viata cu EUL BUN, minte care a fost acum dezactivata prin procedeul mentionat (Auto-Blocaj Mental). La finalul acestei intalniri, D-zeu iti va darui o noua minte, NOI GANDURI de SARBATOARE, si un NOU SPIRIT (o noua suflare de viata din D-zeu) ( Genesa 2:7)
    Repeta aceasta procedura ori de cate ori simti in interiorul tau ca este necesar sa elimini din constiinta ta EUL RAU, care este cauza tuturor bolilor din organismul uman.
    Da mintea ta la moarte, prin procedeul mentionat, imediat ce aceasta cauta sa vada cu ochii Mintii pe D-zeu, incercand sa raspunda la intrebari nebune, sa genereze ganduri nebune privind D-zeu (Natura, Structura, Parti Componente...) care duc la moarte incalcand AVERTISMENTUL dat de D-zeu, motiv pentru care imediat dupa ce aceste ganduri apar ele trebuie reprimate, suprimate prin procedeul mentionat, pentru a evita dezastrul.


     

     

     

     

     

    O CREDINTA FALSA (indiferent care ar fi ea), NUMAI APARENT ESTE INOFENSIVA CACI, DE FAPT ITI OTRAVESTE CONSTIINTA=(Shehina)=SPIRITUL mort in Eden dar renascut in tine prin TERAPIA SUFERINTEI la care ai fost supus pana in acest moment in spatiul material (unde si pentru care omul a fost aruncat din Eden -Genesa 3: 16-19) . Plecand de la acest mare adevar, si constienti de faptul ca, in spatiul nostru CUNOASTEREA a fost, este si va fi mereu PERFECTIBILA este timpul sa deschidem larg portile tolerantei dintre religii, pentru ca, printr-un efort comun sa putem deschide larg si mereu cat mai corect poarta de intrare in EDEN pentru reintalnirea cu D-zeu (GLORIE VESNICA LUI! AMIN!)
    Presupunem ca ai ajuns intr-o statie de inalta tensiune electrica si vrei sa te alimentezi cu un aparat la curentul electric. Este de dorit sa beneficiezi de acest curent electric dar, daca nu ai cunostinta necesara care te invata cum trebuie sa procedezi intr-o statie de inalta tensiune, este cu mult mai bine pentru tine sa parasesti imediat aceasta statie pentru ca, fara sa stii, te vei apropia de locuri in care vei fi electrocutat imediat. Tot asa este si la intalnirea cu D-zeu.
    Printr-o CUNOSTINTA deosebita VINE mantuirea omului (Isaia 53:11), CUNOSTINTA care va invata mentalul sau EUL bun al omului cum trebuie sa procedeze pentru a se impaca cu D-zeu, pentru a fi primit de D-zeu in FATA SA (Exod 3:5,6), acolo unde totul si oricine devine sfant, curat, vindecat si imbogatit spiritual. Aceasta CUNOSTINTA are o importanta deosebita pentru umanitate, iar continutul ei este descris aici.
    Trebuie sa-l redescoperim pe profetul Ilie (Eliahu-hanavi) pentru a putea intelege (Maleai 4:5,6) CUNOSTINTA care ne invata cum putem sa ne intalnim cu D-zeu in mod benefic si cum putem pregati Calea venirii lui Mesiah. In primul rand, asa cum a procedat si profetul Ilie omul trebuie sa-si
    (1
    Regi 19:4; Exod 3:5,6) arunce in Fata si numai in Fata lui D-zeu sufletul (ce reprezinta suma tuturor simtamintelor si a gandurilor omului, adica mintea hormonala si mintea neuronala care ghideaza pe om si care functioneaza pentru SPIRITUL renascut al omului ca o incaltaminte de protectie prin jungla spatiului material, dar functioneaza si ca o celula de incarcerare, incatusare a SPIRITULUI.
    Cat timp omul nu are CUNOSTINTA strict necesara care sa-l invete cum trebuie sa procedeze pentru ca aceasta INTALNIRE cu D-zeu sa aiba loc in mod benefic, nu in modul in care sa atraga blestemul lui D-zeu, este interzisa de D-zeu aceasta intalnire, stiind ca "Nu poate omul sa MA vada si sa traiasca" (Exod 33:20; Exod 3:6). Din aceasta formulare putem extrage o alta formulare oarecum echivalenta: Numai daca omul isi da la moarte SUFLETUL LUI care contine capacitatea de a vedea pe CEL CE EXISTA Peste tot : D-zeu, omul reprezentat de Spiritul lui - Mesiah va reusi sa se intalneasca si sa-L vada pe D-zeu in deplina securitate. Omul de astazi se identifica cu EUL BUN dat de D-zu ("samanta femeii") si Eul RAU din om ("samanta sarpelui" pusa de sarpe la infaptuirea pacatului din Eden. In demersul omului de a ajunge in Fata lui D-zeu, inca de departe de Fata Lui, D-zeu vede EUL BUN si EUL RAU din constiinta omului si il indeamna sa dea la moarte, sa LEPEDE (Exod 3:5,6) EUL sau CEL BUN (nu cel RAU findca nu are puterea necesara petru a-si ucide propiul sau EU RAU). Procdand in aces fel si EUL sau cel RAU este obligat sa moara fiindca foloseste aceleasi resurse- sangele ce iriga portiunile functionale din crefner (acum interzise) ca si EUL CEL BUN. ( cu promisiunea (Isaia 53:10; Psalm 110:7) ca, dupa aceasta intalnire omul va primi din partea lui D-zeu un nou EU BUN (fara componenta REA). In cazul in care omul nu intelege aceasta porunca si deci se prezinta in Fata lui D-zeu fara a indeplini aceasta porunca, D-zeu pune dusmanie intre EUL BUN si EUL RAU din om (dintre samanta femeii si samanta sarpelui) facand ca intre cei doi sa inceapa o lupta apriga, pacea din constiinta omului piere si apara un mediu absolut toxic in care SPIRITUL (SUFLETUL VIU) al omului nu mai putea supravietui acolo, murind asa cum D-zeu a anticipat, urmand MOARTEA SUFLETULUI VIU NASCUT DIN D-zeu IN OM (Genesa 2:7). Dupa ce omul a fost exilat in spatiul material si supus la terapia suferintei, SPIRITUL sau viu a renascut si apare din nou dorinta omului de a se intalni cu D-zeu. Este o dorinta legitima, chiar o porunca dar, asa cum s-a intamplat cu CAIN si ABEL sau la Turnul Babel, actionand dupa aceasta dorinta are urmari tragige daca omul nu este pregatit sa se intalneasca cu D-zeu, neavand CUNOASTINTA care-l invata cum sa procedeze, ce trebuie sa faca in timpul INTALNIRII cu D-zeu, pentru ca sa nu i se intample nimic rau ci numai bine. Mai exact omul trebuie sa-si arunce sufletul la la picioarele lui D-zeu, adica sa-si aduca sufletul sau intr-o stare inactiva, "moarta". Deci mintea hormonala si mintea neuronala a omului trebuie sa fie dezactivata in Fata lui D-zeu prin procedeul cunoscut de Blocaj Mental Auto-Impus) la Picioarele lui D-zeu, asa cum a facut profetul Ilie (1Regi 19:4), pentru ca acest suflet sa nu fie bi-polarizat asa cum a fost bipolarizat sufletul lui Cain la intalnirea cu D-zeu. Acest act de bi-polarizare a sufletului activ al omului (a mintii neuronale si a mintii hormonale) are loc in Prezenta lui D-zeu care (Genesa 3:15) "pune dusmanie intre Eul Bun al omului (samanta femeii din om) si EUL RAU al omului (samanta sarpelui din om). Pana in acel moment intre cei doi era o pace relativa si o intelegere tacita ca intr-un efort comun sa devina "ca D-zeu" , primind "toata puterea in Cer si pe Pamant". Aceasta dusmanie nu mai poate fi pusa daca EUL BUN al omului se da la moarte in Fata lui D-zeu prin Blocaj Mental Auto-Impus, dand astfel la moarte si pe EUL RAU din om. Pana acum cand omul nu avea aceasta CUNOSTINTA, D-zeu a protejat pe om, zadarnicind intalnirea dintre om si D-zeu, asa cum a facut la Turnul Babel sau cum a facut Abel care a adus o jertfa ce zadarnicea intalnirea cu D-zeu (mielul nevinovat ucis de om era si este o uraciune in Fata SFINTENIEI lui D-zeu care indeparteaza pe D-zeu de om). Abel nu s-a intalnit cu D-zeu si asta a placut lui D-zeu fiindca stia ca aceasta intalnire ducea la bi-polarizarea EULUi din Abel asa cum s-a petrecut cu Cain. Acum, dupa ce omul este inarmat cu aceasta CUNOSTINTA, D-zeu va inceta sa mai zadarniceasca intalnirea cu omul. Intre oameni se vor construi tot mai multe "poduri" facand sa dispara diferentele si distanta dintre ei. Cu timpul oamenii vor avea din nou o limba comuna si vor fi din nou un singur popor (poporul sfintilor Celui Prea Inalt"-Daniel) asa cum a fost inainte de Turnul Babel. Acum oamenii vor construi un nou Turn Babel- sau Cel de-a treilea Templu, ridicat in constiinta fiecarui om, acolo unde omul se intalneste cu D-zeu, folosind pentru aceasta un ritual (un protocol mentionat de David in Psalm 110), protocol ce ii asigura deplina siguranta omului in acest demers al sau. Analizand acest Protocol de la sfarsit spre inceput avem urmatoarele etape:
    In ultima faza al acestui proces (protocol, ritual), SPIRITUL omul isi ridica din nou capul (Ps.110 7) caci in faza anterioara CAPUL omului (ce facea parte din categoria VRASMASILOR SPIRITULUI (Ps.110:2) acceptase sa devina (Isaia 53:11) ROB NEPRIHANIT al Domnului, pozitie echivalenta cu "Bratul Domnului" (Isaia 53:1) si sa accepte propria moartea pe rol de jertfa adusa de DOMN (Spiritul omului) lui D-zeu. Deci, in penultima faza SPIRITUL omului isi avea CAPUL (care era robul neprihanit al Domnului) in starea coborata, aplecata, inactiva, moarta, zdrobita (Ps,110.6), sacrificata pentru ca, numai insotit de aceasta jertfa SPIRITUL OMULUI-DOMNUL putea sa bea din "paraul' vietii " de la D-zeu in timpul mersului". Nu omul rational se intalneste cu D-zeu ci omul spiritual. Spiritul "stapaneste" (Ps.110:2) in mijlocul "vrasmasilor sai" (ratiunea, mintea, judecata , capetele amenilor). Spiritul omului are rolul de Mare preot "dupa modelul lui Melhisededec" (Ps.110-6) cat si rolul de (Ps.110-1) Domn (sau imparat) in constiinta omului in raport cu ratiunea omului. Spiritul omului nu are voie sa-si jertfeasca capul (care functioneaza si pe rol de haina care protejaza si ascunde corpul spiritual) decat in FATA lui D-zeu si pe durata in care este in PREZENTA lui D-zeu (Exod 20:26). Niciun observator care te vade ca te sui la D-zeu nu trebuie sa vada goliciunea spiritului tau. Acest tip de jertfire a capului omului pe durata intalnirii lui cu D-zeu este posibil prin BLOCAJ MENTAL AUTO-Indus. Dupa fiecare astfel de intalnire cu D-zeu, omul se reinoieste primind o noua prospetime, o noua vindecare, o noua putere, o noua gandire si chiar un nou spirit de sarbatoare de la D-zeu.


    Omul
    nu are voie sa faca vreo infatisare mentala a lucrurilor care sunt sus in ceruri, sau jos pe pamant, sau in apele mai de jos decat pamantul. (Exod.20:4,5; Deut.5:8) cu scopul de a se inchina acestei infatisari mentale. Astfel ca, infatisarea mentala a lui D-zeu sub forma de tata, fiu,....etc, este interzisa. Desi omul a fost facut "dupa Chipul si Asemanarea lui D-zeu" (Genesa1:27), totus EL este UNIC, nu exista TERMENI, cuvinte , lucruri sau fiinte cu care sa poata fi EL comparat, fara sa-i atenual din capacitatile LUI, din IDENTITATEA LUI., fara a-L jigni sau a-L "strapunge". Din acest motiv, este interzis ca mintea (contaminata de sarpele din Eden) a omului actual sa construiasca mental o imagine a lui D-zeu pentru a se inchina in fata acestei imagini mentale. D-zeu nu poate fi descris de nicio infatisare construita de mintea omului, de nicio imagine mentala nici chiar daca este construita dupa chipul si asemanarea omului, iar incercarea DE A FACE ACEASTA INFATISARE MENTALA a lui D-zeu este o grava atingere, jignire,"strapungere" a lui D-zeu. Dar Mintea omului , prin insasi functionarea ei, pentru intelegerea oricarui fenomen se foloseste intotdeauna de analogii, adica de infatisari- modelari ale acelui fenomen necunoscut cu procese deja cunoscute, cu fenomene sau lucruri deja cunoscute "care sunt sus in ceruri, sau jos pe pamant, sau in apele mai de jos decat pamantul". Aceasta modalitate de modelare "scluptare" a unui proces , fenomen, fiinta sau obiect dupa unele modele intalnite in natura, pentru intelegerea lui mentala prin analogie, este o modalitate confortabila de intelegere mentala de catre mentalul omului, dar devine o modalitate otravitoare pentru SPIRITUL omului atunci cand omul vre sa-L cunoasca pe D-zeu.
    La prima intalnire a omului cu sarpele in Eden, sarpele si-a facut cuib in constiinta omului, introducandu-si capul de sarpe intr-o parte din mintea omului cu scopul de a cunoaste pe D-zeu, nu prin intermediul inimii omului, din dragoste pentru D-zeu, ci prin intermediu mintii omului, din calcule meschine, pentru a intelege cum poate ajunge ca D-zeu, nu in sensul ca vrea sa aiba bunatatea lui D-zeu, ci tinteste in primul rand sa obtina "toata puterea in cer si pe pamant" ca D-zeu. De atunci, in mintea oricarui om exista GANDURI BUNE si GANDURI RELE, respectiv UN EU BUN si un EU RAU, respectiv SAMANTA FEMEII generate de D-zeu si daruite omului prin intermediul Femeii si SAMANTA SARPELUI generate de SARPELE care se identifica cu acea
    parte din mintea omului pe care a deformat-o dupa chipul si asemanarea lui. D-zeu nu suporta BINELE amestecat cu Raul, nu suporta Gandurile BUNE amestecate cu Gandurile lui RELE, nu suporta EUL BUN imprietenit cu EUL RAU din mintea omului. De aceea, in momentul in care omul insotit atat de EUL BUN cat si de EUL lui RAU ajunge in Prezenta lui D-zeu in acel moment se produce o tragedie imensa in mintea omului, se activeaza o dusmanie crunta (Genesa 3:15) dintre Samanta Sarpelui si Saman femeii, dusmanie care duce la o tensiune permanenta in mintea omului, o lipsa de pace si armonie fapt ce a determinat alungarea spiritului venit de la D-zeu in om si la moartea spirituala a omului asa cum D-zeu a prezis (Genesa 2:17 ). Din acest motiv D-zeu se ascunde de om pentru a-l proteja, iar omul este atentionat sa se ascunda de Prezenta lui D-zeu, sa nu vada cu ochii mintii lui pe D-zeu ca sa nu moara spiritual. Spiritul lui D-zeu in om sau suflarea de viata ce a facut din om un suflet viu (Genesa 2:7) poate sa locuiasca numai daca mediul din interiorul omului este plin de armonie, pace, bucurie si Prezenta lui D-zeu care alimenteaza permanent acest Spirit din (Psalm 110:7 )"paraul de apa" vie ce izvoraste din Prezenta lui D-zeu. Incepand cu momentul din Eden cand in Mintea omului a incoltit samanta Sarpelui, a inceput sa functioneze Legea enuntata in (Exod 33: 20): "Domnul a zis: "Fata nu vei putea sa Mi-O vezi, caci nu poate omul sa-Mi vada Fata si sa traiasca!" Pana atuci Adam vedea mereu Fata lui D-zeu. Dupa pacat, D-zeu a supus pe om la TERAPIA SUFERINTEI, pentru vindecarea si reinvierea lui spirituala. Dupa reinvierea SPIRITULUI (Messiah) omului, acest SPIRIT-SUFLAREA lui D-zeu pusa in om transforma pe om dintr-un animal inteligent intr-un "suflet viu" (Genesa 2:7) care arde de dorinta de a se intalni cu D-zeu. Este ceea ce i s-a intamplat lui Cain si lui Abel. Dar D-zeu a semanat in mintea omului si gandul ca este obligatoriu pentru om sa se prezinte in Fata lui D-zeu numai insotit de o jertfa potrivita pentru a fi bine primiti de catre D-zeu (Genesa 4:7). Spiritul, Suflarea de Viata nascut in Cain si Abel era inca firav, iar EUL celor doi era un factor decizional foarte puternic in constiinta omului, acest SPIRIT nu a reusit sa semene in mintea celor doi gandul adevaratei jertfe strict necesare acceptata de D-zeu pentru ca omul sa fie "bine primit" in PREZENTA lui D-zeu (Genesa 4:7). Astfel, cei doi aduc lui D-zeu doua jertfe diferite, dar, dupa nenorocirile care i-au intampinat pe cei doi frati dupa aducerea acestor jertfe si in lumina Legii Cauza-EFECT euntata de catre D-zeu (Genesa 4:7) niciuna dintre cele doua jertfe nu intrunea calitatile strict necesare ca sa fie jertfa indicata de D-zeu (Genesa 3:15 "calcaiul" jertfit care sa zdrobeasca capul sarpelui") acceptata si primita de D-zeu, care sa atraga din partea lui D-zeu protectia, pacea, prosperitatea, fericirea omului. Acest "calcai" pe care se sprijina "samanta femeii" este EUL BUN al omului pe care se sprijina Spiritul-Suflarea de viata daruita de D-zeu omului, si transmisa omului de la o generatie la alta prin intermediul femeii.
    atunci cand omul simpte ca se apropie de frumusetea desavarsita a Prezentei lui D-zeu, sau atunci cand mintea lui cea buna cheama in calitate de Mare Preot in constiinta lui pe D-zeu sau pronunta NUMELE lui D-zeu, pe durata intalnirii cu D-zeu (si numai pe aceasta durata scurta), omului i se cere sa-si acopere capul, adica sa-si suprime acea capacitate MENTALA care vrea sa oficieze actul intalnirii cu D-zeu, vrea sa fie Mare Preot, sa se intalneasca cu D-zeu, zdrobind ASTFEL capul SARPELUI DIN MINTEA LUI . Se suprima astfel si capacitatea de modelare mentala pentru a elimina tendinta de a "fabrica" modele mentale de infatisare a lui D-zeu la care omul sa se inchine. Aceasta suprimare este echivalenta cu "zdrobirea CAPULUI SARPELUI din EDEN" de catre "SAMANTA FEMEII" (Genesa 3:15) care este gandul bun generat de partea buna, nedeformata din mintea omului. Pretul zdrobirii capului de sarpe din mintea omului este platit de MINTEA Buna unde creste si se dezvolta SEMINTA FEMEII (Gandurile Bune ale omului) care este si Mare Preot al vechiului Legamant Avramic si care este calcaiul pe care se sprijina SAMANTA FEMEII. Samanta femeii sunt gandurile bune semanate de D-zeu in mintea buna a omului, necontaminata de sarpe. Samanta femeii se sprijina ca pe un "calcai" pe aceasta mintea buna, necontaminata de sarpe, a omului. Capul sarpelui din Mintea omului se identifica cu acea parte din Mintea omului care este VIRUSATA de Sarpele din Eden si care genereaza GANDURILE RELE din MINTEA OMULU. Gandurile BUNE ale omului nu pot ucide CAPUL SARPELUI (adica acea parte stricata din Mintea omului). Dar MINTEA BUNA a omului poate acest lucru intr-un singur fel: Mintea BUNA sa se dea la moarte in Fata lui D-zeu pe durata intanirii cu D-zeu, determinand in mod automat moartea MINTII RELE din om. Aceasta minte BUNA din om, necontaminata de sarpe are rolul unui "calcai" de sprijin al Semintii Femeii, calcai care este zdrobit simultan (Genesa 3:15) alaturi de CAPUL DE SARPE (avand groapa mortuara alaturi unul de celalalt) (Isaia 53:9). Samanta sarpelui sunt gandurile urate semanate de sarpe in mintea omului. Daca Samanta Femeii nu aduce jertfa potrivita la intalnirea cu D-zeu, zdrobind (in Fata lui D-zeu) propiul "calcai" (mintea buna a omului) pentru ca numai asa si mintea rea (capul sarpelui) este zdrobita reinstaurand astfel pacea in mintea omului, atunci ajung in plina activitate in FATA lui D-zeu atat Samanta SARPELUI (Gandurile Rele din Mintea omului) cat si SAMANTA FEMEII (Gandurile BUNE din Mintea omului), iar D-zeu isi tine promisiunea de a PUNE DUSMANIE (Genesa 3:15) intre cle doua SEMINTII. In aceasta situatie apare o crunta dusmanie intre EUL RAU al omului si EUL BUN al omului, dusmanie intre GANDURILE RELE si GANDURILE BUNE din mintea omului.. Starea omului devine cu mult mai rea dupa intalnirea cu D-zeu, asa cum starea lui Cain s-a deteriorat brusc imediat deoarece in PREZENTA lui D-zeu (Genesa 3:15) se activeaza dusmania dintre Samanta sarpelui (gandurile rele ale sarpelui generate de partea rea-contaminata de sarpe din mintea omului) si Samanta Femeii (Gandurile BUNE generate partea buna din mintea omului necontaminata de Sarpe(Genesa 4: 6,7; Cain inca nu il omorase pe Abel) dupa intalnirea cu D-zeu si fata lui s-a schimonosit chiar in Prezenta lui D-zeu. D-zeu il informeaza pe Cain ca nu a "facut bine" adica nu a venit in Fata lui D-zeu cu jertfa potrivita adica cu Capul sarpelui zdrobit si samanta Sarpelui zdrobi pentru a nu mai aparea dusmania, lupta apriga dintre Samanta Sarpelui si Samanta Femeii (Cain inca nu il omorase pe Abel). Cain ajunge mai tarziu sa-si ucida propiul lui frate, pe Abel, fiindca presiunea gandurilor rele (samanta Sarpelui) semanate de Sarpe in mintea lui era prea mare ca sa se opuna lor, si nu intelegea atunci Calea indicata de D-zeu (Genesa 3:15) care astazi pare usoar de inteles si de aplicat: In momentul cand presiunea aceasta devine insuportabil de mare, mintea buna a omului trebuie sa se dea la moarte in fata lui D-zeu, zdrobind astfel si mintea rea in care-si are culcusul Sarpele. Acesta este singurul rol al mintii bune a omului, sa aleaga momentul cand trebuie sa se da la moarte prin AUTO-BLOCAJ MENTAL (sau blocaj mental auto-indus). Cu cat rezista mai mult timp sa se opuna "stapanind dorinta" semintei sarpelui (gandurilor rele) (Genesa 4:7) omul acumuleaza un potential energetic mai mare pentru intalnirea cu D-zeu. Procedand in acest fel, mintea buna a omului devine "calcaiului" care accepta sa fie zdrobit pentru ca numai asa CAPUL SARPELUI se va zdrobi. CALCAIUL zdrobit este folosit pe rol de jertfa. Prin darea la moarte, zdrobirea "calcaiului' (mintii bune a omului-prin AUTO-BLOCA MENTAL) si mintea contaminata de sarpe sa fie zdrobita, si deci sa fie zdrobit si Capul Sarpelui infiltrat in aceasta minte rea.
    Abel nu reuseste sa se intalneasca cu D-zeu niciodata, deoarece jertfa sa a zadarnicit aceasta intalnire, lucru bine apreciat de D-zeu fiindca Abel nu era pregatit cu jertfa necesara pentru a se intalni cu D-zeu. A fost bine fiindca nu i s-a intamplat ce i s-a intamplat lui Cain, dar a fost rau finndca nu a primit binecuvantarile si PROTECTIA lui D-zeu.
    Cain s-a intalnit de doua ori cu D-zeu: prima data la dorinta lui, cand mintea lui a fost otravita de dusmania pusa de D-zeu intre gandurile bune din mintea buna a lui Cain si gandurilor rele semanate de SARPE IN MINTEA rea a lui Cain, si a doua oara la initiativa lui D-zeu pentru judecarea pacatului lui Cain, dupa ce Cain omoara pe Abel. Cain primeste o pedeapsa dreapta, dar primeste si protectie de la intalnirea cu D-zeu.
    Transcendenta (Trecerea) Spiritului din spatiul spiritual in spatiul material a fost posibila numai cu reducerea la zero a dimensiunilor spirituale ale Spiritului, adica prin moartea Spiritului. Parcurgerea drumului invers din spatiul material in spatiul Spiritual pentru intalnirea cu D-zeu devine posibila numai prin reducerea la zero a dimensiunilor EULUI din om, adica prin moartea acestui EU al omului (daca si numai daca aceasta moarte se face in Prezenta lui D-zeu) pentru a putea intra pe singura poarta -ZERO ABSOLUT de dimensiune zero, comuna tuturor subspatiilor din Hiperspatiul existent (deci poarta dintre spatiu material si spatiul Spirituial-Gan-Edenul). Aceasta poarta este un punct de dimensiunea zero, punct de ZERO ABSOLUT ce se gaseste la intersectia tuturor subspatiilor si spatiilor ce apartin marelui Hiperspatiu Existential. Din fericire, aceasta moarte a EULUI nostru in Fata lui D-zeu este posibila si fara moartea fizica a omului , ci numai prin moartea mentala in Fata lui D-zeu pe durata penetrarii pe aceasta poarta, moarte posibila prin procedeul cunoscut de Blocaj Mental Auto-Indus realizat numai in Fata lui D-zeu . Pentru aceasta EUL BUN al omului (robul Neprianit al lui D-zeu) trebuie sa accepte sa se dea la moarte in Fata si numai in Fata lui D-zeu, pe durata intalnirii cu D-zeu (Isaia 53).
    Desigur ca atingerea dimensiunii zero-absolut strict necesare pentru a putea "incapea" pe poarta de "Zero Absolut" ne este interzis de catre legile fizicii prin Al Treilea Principiu al Termodinamicii, sau de imposibilitatea de a atingerea vitezei luminii pentru o contractie relativista ( Zaharia 14:5) la zero a dimensiunilor Eului nostru. Dar aceasta viteza strict necesara pentru obtinerea contractiei relativiste pana la zero a dimensiunilor noastre mentale va putea fi atinsa numai cu ajutorul lui D-zeu (Isaia 52:12) si a Domnuluyi-Spiritul nostru deoarece "Domnul ne va iesi inainte si D-zeu ne va taia calea" . Altfel zis, Eul nostru nu poate muri in totalitate daca Spiritul nostru traieste. Din acest motiv Spiritul nostru din Spatiul spiritual se va da la moarte si el simultan cu noi pentru a atinge dimensiunile zero si a putea iesi pe poarta de zero absolut (care are dimensiuni nule) si a ne iesi in intampinare. Numai prin anularea dimensiunilor la zero se poate trece dintr-un subspatiu in altul. Numai prin moartea Spiritului omul a putut fi trecut in spatiul material, si similar numai prin moartea Eului omului acesta poate trece in Spatiul Spiritual. In acest fel se explica profetia (Isaia 53:9): "Groapa lui a fost pusa intre cei rai (deci in spatiul material) si mormantul sau "la un loc cu Cel Bogat" - adica alaturi de Spiritul nostru plin de bogatii spirituale. Si astfel D-zeu ne va "taia calea" adica ne va primi pe dimensiunile ortogonale ale spatiului Spiritual pentru a ne naste din nou. Astfel D-zeu face (Isaia:65:17) un Pamant nou si un Cer nou", adica Un EU Bun NOU si un SPIRIT NOU pentru om (asa cum creerea unui nou electron se face SIMULTAN numai in pereche impreuna cu un anti-electron-pozitron iar disparitia ACESTORA SE FACE NUMAI SIMULTAN, IN PERECHE. Transcendenta dintr-un spatiu in altul se face numai trecand pe singura poarta comuna de zero absolut ce uneste toate subspatiile ce formeaza Hiperspatiu Existential. (Se cunoaste din Matematica conditia strict necesara ca o multime sa fie Subspatiu al unui Spatiu sau al unui Hiperspatiu este aceea de a contine pe ZERO comun tuturor subspatiilor si al intregului spatiu. Acesta este singurul punct comun sau singura "poarta comuna" ce uneste toate subspatiile ce compun un Spatiu). Deci in momentul cand noi ne dam sufletul (eul nostru, mintea noastra prin AUTO-BLOCAJ MENTAL) la moarte in Fata si numai in Fata lui D-zeu, atunci activam pe Mesiah care va veni in intampinarea noastra cu o viteza mare, pentru ca viteza rezultanta obtinuta prin compunerea celor doua viteze sa atinga pragul maxin necesar pentru ca noi sa putem realiza transcendenta in spatiul spiritual si sa ne intalnim cu D-zeu. Desigur ca aceasta viteza nu este o viteza in spatiul geometric (masurata in metri/secunda) ci o viteza in spatiul informational al cunoasterii (masurata in biti/secunda), adica viteza de micsorare-reducere pana la zero a cunostintelor acumulate pe tot parcursul vietii noastre in mintea noastra pana in acel moment. Viteza de crestere a cunostintelor este foarte mica si nu poate fi utilizata in acest proces relativist. Dar viteza de scadere a cunostintelor prin Auto-Blocaj Mental poate atinge chiar vloarea maxima necesara procesului de transcendenta in spatiul spiritual. Orice proces APOCALIPTIC previzionat ca va aparea in "zilele din urma" de catre profetii biblici este de fapt un proces relativist de transcendenta care se va intampla nu in spatiul fizic ci in spatiul cunoasterii cand orice imagine din mintea omului purtatoare de informatie este distrusa cu o VIEZA FOARTE MARE in Fata lui D-zeu in vederea obtinerii transcendentei in spatiul spiritual, la D-zeu. Apetitul omului pntru obtinerea transcendentei justifica apetitul omului pentru atingerea vitezelor cat mai mar. Apetitul mai mare al omului pentru distrugere decat pentru construire se datoreaza faptului ca este mult mai usor sa distrugi ceva decat sa construiesti si deci viteza de distrugere este cu mult mai mare decat viteza de constructie. Aplicand aceste concluzii in spatiul cunoasterii, deducem ca este cu mult mai usor sa stergi din memorie un proces cognitiv pe care cu greu l-ai inteles decat sa muncesti sa-l intelegi in mod constient. Deci viteza de stergere din memorie este cu mult mai mare decat viteza de inscriere in memorie a unor informatii si deci TRANSCENDENTA devine mult mai usor de obtinut pe aceasta cale, printr-un proces apocaliptic mental, cognitiv prin AUTO-BLOCAJ MENTAL, nu unul fizic perceput intr-o interpretare mecanicista.


    Incepand imediat dupa pacatul edenic si pana astazi omul se afla intr-o continua lupta ascunsa impotriva lui insusi si impotriva lui D-zeu, lupta ce are loc in adancurile ascunse ale mintii lui, acumulandu-se in mintea omului tensiuni teribile ce distrug pe om din interiorul lui. Prin practicarea periodica a Blocajului Mental Auto-Indus in Fata lui D-zeu, aceasta lupta este intrerupta periodic, eliminandu-se tensiunile si energiile negative ascunse acumulate in mintea si in fiinta omului, oferindu-i omului periodic, de fiecare data o "gura de oxigen", un strop din apa vietii de la D-zeu, generatoare de pace, bucurie, fericire si bogatie spirituala si materiala.. Pe aceasta durata scurta a intalnirii cu D-zeu, mesajul catre D-zeu nu trebuie "cioplit" modelat de vreun instrument conceput de mintea omului (Exod 20:25) pentru a nu pangari acest mesaj trimis catre D-zeu, si deci mintea omului nu trebuie sa participe in mod activ la aceasta intalnire, decat in mod pasiv, mort in calitate de jertfa de impacare cu D-zeu. Trebuie folosit un limbaj spontan, neinvatat de mintea omeneasca, un limbaj spontan al copilului abia nascut, un limbaj al florilor sau (Psalm 96:12) al copacilor din padure ....

     

     

    Intrarea in NOUL LEGAMANT IUDAIC (Ieremia 31:34)

     


    D-zeu exista in intreg HIPER-SPATIUL SPIRITUAL si Material si a creat omul tot in acest HIPER-SPATIU SPIRITUAL-Material, sufland in narile omului o suflare de viata care avea doua componente: Suflare de viata SPIRITUALA si o SUFLARE de VIATA MATERIALA. Spiritul omului-este "SILO" (Genesa 49:10) =MESIAH sau acea SUFLARE de VIATA SPIRITUALA venita direct de la D-zeu in om, si care a parasit omul dupa pacatul edenic, dar s-a intors din nou in om de la D-zeu, atunci cand mintea omului intelege care este jertfa ce poate sa faca posibil restaurarea pacii din mintea lui si intalnirea cu D-zeu. Acest eveniment deosebit al re-nasterii lui Mesia-Carmuitorul (Daniel 9:25) are loc dupa o perioada intreaga de "o saptamana" de la porunca de zidire din nou a Ierusalimului. Acest Uns al Noului Legamant Iudaic construieste cel de-al treilea Templu in constiinta omului. Intre cei doi Unsi (Zaharia 4:14): UNSUL NOULUI LEGAMANT Iudaic (numit si Odrasla) si Unsul din Vechiul Legamant Avramic exista (Zaharia 6:12) "o desavarsita unire" infaptuind impreuna SLUJBA in cel de-al treilea Templu, fiecare avand cate un rol determinant pentru buna desfasurare a acestei SLUJBE: Unsul Noului Legamant Iudaic are rolul de Mare Preot ce face efectiv aceasta Slujba, iar Unsul vechiului Legamant Avramic are rolul de jertfa si dar de mancare adusa periodic si in mod regulat lui D-zeu in cel de-al treilea Templu. Mai exact, acea componenta din mintea buna a omului care doreste sa se intalneasca cu D-zeu asa cum facea Marele Preot in Vechiul Legamant Iudaic (adica mintea buna a omului) trebuie sa se dea la moarte in Fata lui D-zeu (avand promisiunea ca D-zeu ii da o noua minte dupa fiecare astfel de moarte), lasand pe Unsul Noului Legamant Iudaic sa se intalneasca cu D-zeu. Aceasta procedura se face in mod periodic si regulat la Templu, fapt ce elimina posibilitatea ca Sarpele sa faca cuib si sa-si puna samanta lui in mintea omului acum mereu noua, virgina fiindca este permanent re-inoita de D-zeu.
    Dupa un timp de "62 saptamani" (434 ani) dupa nasterea sa, Unsul Noului Legamant este "starpit"deoarece au fost intrerupte aducerea jertfei si a darului de mancare in Templul construit de Unsul Noului Legamant Iudaic. Din aceasta cauza Samanta Sarpelui = (Daniel 9:26) "poporul unui domn care va veni" = gandurile rele semanate de Sarpe in mintea omului, "va nimici Cetatea si Sfantul Locas". Astfel, poporul acestui domn (gandurile rele semanate de Sarpe in mintea omului) va dezlantui un "razboi"ce va produce in mintea omului "pustiiri" care vor tine pana la un (Daniel 9:26) "sfarsit" ce este implinit prin actul de "zdrobire a calcaiului" (Genesa 3:15) Unsului Noului Legamant. Aceasta "zdrobire" echivaleaza cu o jertfa si un dar de mancare adusa lui D-zeu de catre Unsul Noului Legamant Iudaic. Consecinta imediata a acestei jertfe este aceea ca, desi Unsul Noului Legamant Iudaic fost "starpit" totusi el "nu va avea nimic", nu va suporta nicio consecinta negativa. Aceasta salvare rezulta din faptul ca, cu ultimele puteri va relua astfel aducerea "Jertfei (mintea buna a omului este jertfita prin Blocaj Mental auto-Indus)) si a darului de mancare (gandurile bune generate de mintea buna a omului sunt jertfite in acelasi fel )" in Fata lui D-zeu la Templu. Din acest motiv acest Uns este imediat renascut, resurcitat din D-zeu, deoarece acum bea (Psalm 110:7) din "paraul" de apa vie de la D-zeu si "ridicand din nou capul". Aceasta inseamna ca acum are un nou "calcai" si deci obtinand de la D-zeu pentru om o noua minte neinfectata de Samanta (gandurile rele) ale Sarpelui si ganduri noi semanate de D-zeu in aceasta minte noua, virgina, daruita omului
    Aceasta Jertfa reprezinta o parte din mintea buna a omului care este inchinata lui D-zeu pentru a sluji permanent lui D-zeu iar darurile de mancare sunt gandurile bune generate de aceasta minte. Aceasta minte jertfita acum este deci si Unsul care, in timpul vechiului Legamant Avramic facea necurmat slujba si este devenit acum "calcaiul" de sprijin al Unsului noului Legamant Iudaic, fiind dat la moarte (Daniel 9:26)"ca printr-un potop" sau (Daniel 9:27) ca printr-un "prapad" hotarat, consemnat dinainte de catre (Isaia 53:11) o "Cunostinta" speciala obtinuta de aceasta minte buna. Aceasta Cunostinta consemneaza faptul ca, numai prin jertfirea mintii bune mentionate anterior a omului, mintea rea in care si-a facut culcusul Capul Sarpelui este zdrobita, si cu aceasta Capul Sarpelui este zdrobit (Genesa 3:15). Mai precis, cu aceasta jertfa, Unsul noului Legamant Iudaic poate sa intre in mod benefic in Fata lui D-zeu care ofera omului o alta minte neinfectata de samanta Sarpelui. (Atentie: Daca intalnirea cu D-zeu se face fara ca mintea buna mentionata anterior sa fie jertfita, D-zeu pune dusmanie (Genesa 3:15) apriga intre Gandurile Bune (samanta feemeii) si Gandurile rele (samanta Sarpelui), pacea din mintea omului disparand, mintea intrand intr-un cumplit razboi mental, mediu toxic pentru Unsul Noului Legamant Iudaic care va fi "starpit" din aceasta cauza)
    Imediat dupa aceasta renasterea, la inceputul saptamanii 62+7= 69 dupa nasterea sa , in baza experientei acumulate in saptamana a 69-a, Unsul noului Legamant Iudaic va face (Daniel 9:27) un Legamant Trainic cu multi ( Noul Legamant Iudaic) dar, la mijlocul acestei a 69-a saptamana din neglijenta sa in mod experimental (pentru a verifica puterea-TRAINICIA Noului Legamant Iudaic) va inceta din nou Jertfa si Darul de Mancare adus in Templu, din care cauza "pe aripa uraciunilor idolesti" Sarpele vene din nou sa-si faca cuib in mintea omului punandu-si acolo Samanta (gandurile rele ale Sarpelui care pustiesc mintea omului, "pana va cadea asupra celui pustiit" - mintea omului- "prapadul hotarat" (hotarat=prescris=mentionat ca solutie de rezolvare a acestei probleme) de catre Cunostinta (Isaia 53:11, Genesa 3:15). Acest "prapad hotarat" reprezinta Jertfirea-"zdrobirea CALCAIULUI" (zdrobirea mintii bune pe care se sprijina SPIRITUL omului (zdrobirea prin Blocaj Mental Auto-Indus)) pentru ca intreaga minte ce include si mintea rea in care si-a facut cuib Capul Sarpelui sa fie Zdrobita si deci Capul Sarpelui sa fie zdrobit (Genesa 3:15). De fapt, procedand in acest fel, se aduce din nou Jertfa si Darul de Mancare in Templu, asigurand continuitatea (Daniel 9:27) "Legamantului Trainic facut cu multi" =Noul Legamant iudaic). Acest NOU Legamant IUDAIC isi dovedeste astfel TRAINICIA deoarece a avut si are solutia pentru inlaturarea or
    icarei piedici, asigurand astfel continuarea la infinit, si dupa cele "70 saptamani" functiuonarea Slujbei in cel de-al treilea Templu. Chiar daca mai apar uneori unele intreruperi a aducerii jertfei la Templu, imediat dupa reluarea jertfei aduse la acest al treilea Templu situatia buna se restabileste si "SFANTUL LOCAS este curatit" (Daniel 8:14). Se dovedeste astfel ca acesta este un "Legamant Vecinic (TRAINIC) " facut cu omul de D-zeu prin intermediul Unsului Sau, Unsul Noului Legamant Iudaic.
    Acelasi mesaj este transmis si prin vedenia lui Daniel prezentata in Daniel 8:10, cand Sarpele si ostirea sa (mintea rea si gandurile rele semanate de acesta minte rea a omului) a "coborat la pamant o parte din ostirea cerurilor si din stele" = o parte din gandurile bune generate de mintea buna a omului "si le-a calcat in picioare". Motivul acestei pustiiri (Daniel 8:12) este acela ca Oastea cerului (gandurile buna generate de mintea buna a omului = "calcaiul" Unsului Noului Legamant Iudaic) a hotarat sa inceteze in mod experimental sau din neglijenta (Daniel 9:27) jertfa necurmata (aducerea la moarte prin Blocaj Mental Autoindus a mintii buna2e si a gandurilor bune generate de mintea buna a omului in Fata lui D-zeu). Dar (Daniel 8:13), dupa o durata de timp se va relua aducerea jertfei necurmate, si cu aceasta (Daniel 8:14)"sfantul Locas va fi curatit", omul primind o noua minte buna (necontaminata de gandurile rele ale Sarpelui) si ganduri noi (un "Pamant nou si un Cer nou".
    Astfel ca, nasterea UNSULUI, starpirea UNSULUI pana in momentul renasterii din nou a UNSULUI, reprezinta un ciclu periodic care se va relua oridecateori este necesar.
    Gandurile bune ale omului semanate de D-zeu in mintea buna a omului = SAMANTA Femeii ( Genesa 3:15) care naste fapte bune = manzul magaritei Spiritului (Genesa 49:11) = Vlastarul (Isaia ce da din Tulpina.
    Mintea BUNA a omului care se da mereu (necurmat) la MOARTE ca "jertfa necurmata" de impacare cu D-zeu si care este mereu re-inoita de catre D-zeu dupa fiecare dare la moarte, constituie si "Femeia mereu virgina" care naste fapte bune nascute din gandurile bune semanate de D-zeu in aceasta minte buna a omului. De asemenea, aceasta minte buna a omului reprezinta si:
    1) "haina vie a Spiritului, spalata in vin" (Genesa 49:11), pentru a-i bloca functiile de cunoastere in Fata lui D-zeu, iar GANDURILE omului constituie "MANTAUA" spalata in "sangele strugurilor" pentru a fi sterse din minte in Prezenta lui D-zeu;
    2) este incaltamintea (Exod 3:5) PE CARE SE SPRIJINA SI PROTEJAZA piciorul spiritului omului si care trebuiesc aruncate din picioarele spiritului atunci cand acesta este in Fata lui D-zeu:
    3) este "calcaiul"(Genesa 3:15) pe care se sprijina SPIRITUL omului, si care trebuie "zdrobit" in Fata lui D-zeu pentru ca si "Capul Sarpelui" (portiunea din mintea omului deformata de sarpele edenic unde-si face culcusul Capul Sarpelui) sa fie "zdrobit":
    4)
    este "magarita" (Genesa 49:11) de sprijin si de povara al Spiritului. Acesta isi "leaga" sau blocheaza magarita (mintea omului) de "vita"(Genesa 49:11) si "manzul magaritei lui" (gandurile nascute din minte) trebuiesc sa fie legate mult mai puternic "de cel mai bun butuc de vita"
    5) este (Isaia 53) mielul nevinovat care (Isaia 53: 8) "este lovit de moarte pentru pacatele poporului meu" (pentru vindecarea "poporului Meu" (a gandurilor generate de portiunea rea, distrusa din mintea omului de catre Sarpele edenic):
    6) este mintea buna a omului ce a jucat rolul de Uns in timpul vechiului Legamant avramic (Daniel 9:26) =MARE PREOT in vechiul Legamant Avramic = robul neprihanit al lui D-zeu (Isaia 53:11) care intelege si aplica CUNOSTINTA care justifica motivul pentru care trebuie sa accepte moartea prin Auto-blocaj mental Aceasta moarte se petrece "ca printr-un potop"......sau ca un "razboi" foarte scurt (cateva secunde) fiindca va avea un efect imediat dupa "starpirea" Unsului, reactivand imediat pe Unsul care este "starpit" , dar "va tine pana la sfarsit si impreuna cu el si pustiirile" in sensul ca se va repeta oridecate ori Unsul va fi "starpit". Rolul acestui "razboi" sau "potop" este acela de renastere imediata a Unsului care a fost "starpit" dupa cele "62 saptamani" astfel incat, imediat dupa ce este (Daniel 9:26) "starpit" sa "nu aiba nimic" adica sa nu fie afectat cu nimic sa aiba din nou o continuitate. Acest "razboi" foarte scurt este posibil in mintea omului numai cu ajutorul lui D-zeu, daca acesta aplica in FATA lui D-zeu procedeul foarte scurt cunoscut sub numele de AUTO-BLOCAJ-MENTAL sau Blocaj MENTAL AUTO-INDUS prin care Mintea Buna a omului = robul Sfant al lui D-zeu = Unsul din Vechiul Legamant Avramic = " Calcaiul" Unsului Noului Legamant accepta sa fie "zdrobit" si decide sa se dea la moarte in fata lui D-zeu pentru ca "capul de sarpe" infiltrat in mintea omului sa fie "zdrobit" . Procedand in acest fel si "samanta Sarpelui"(Gandurile rele insamantate de Sarpe in mintea omului) dispare, si astfel dispare si dusmania apriga pusa de D-zeu intre samanta sarpelui si samanta femeii, dusmanie ce a otravit intreaga minte a omului, a rupt pacea si armonia din mintea omului, facand ca Unsul NOULUI LEGAMANT Iudaic sa fie "starpit". Prin zdrobirea capului de sarpe din mintea omului, cu pretul "zdrobirii Calcaiului" Unsului, pacea si armonia se restabileste imediat in mintea omului si UNSUL noului Legamant Iudaic = SUFLAREA de VIATA SPIRITUALA de la D-zeu se reaprinde imediat in MINTEA omului. Apicarea acestui procedeu de blocaj Mental Auto-Indus in Fata lui D-zeu, echivaleaza cu un "razboi" foarte scurt declansat de care Unsul Noului Legamant Iudaic, facand ca "starpirea" Unsului Noului Legamant Iudaic sa dureze foarte putin si chiar sa dea aparenta unei continuitati :"nu va avea nimic"- Isaia 53:10, Daniel 9:26). De fapt, acest "razboi" foarte scurt declansat de Unsul Noului Legamant Iudaic care "este "starpit" din cauza reincoltirii semintei Sarpelui in mintea omului, consta in faptul ca acest UNS va deveni foarte activ inainte de a fi "starpit" dand propiul "calcai" (mintea buna a omului
    la moarte, sa fie " zdrobit" zdrobind in acest fel "capul sarpelui" infiltrat in mintea omului, restabilind astfel pacea si armonia in mintea omului si facand astfel ca, din Prezenta lui D-zeu sa se reaprinda din nou FLACARA-SUFLAREA DE VIATA din D-zeu - UNSUL NOULUI LEGAMANAT IUDAIC sa fie RESURCITAT-REACTIVAT. Efectele acestui lucru sunt imediate: poporul unui Domn = MARELE PREOT SPIRITAUL REINVIAT al omului sa fie reactivat ("ungerea Sfantului Sfintilor", " Unsul- Mesia-Carmuitorul"-Daniel 9:24,25) care (Daniel 9:27) va da mintea la moarte (Psalm 110:6) "zdrobeste capete pe toata intinderea tarii" si"va face un LEGAMANT TRAINIC cu multi pentru o perioada intreaga ("o saptamana") dar la jumatatea acestei perioade lucrurile se degradeaza din nou in relatia cu D-zeu deoarece Sarpele se infiltreaza de mai multe ori in mintea omului, si deci aceasta procedura trebuie reluata iarasi, de fiecare data "pana la sfarsit"(Daniel 9:26) cu aducerea in Fata lui D-zeu a jertfei si a darului de mancare ce trebuie adus periodic in mod regulat in cel de-al treilea Templu construit in mintea buna a omului, adica prin darea din nou la moarte prin Auto-Blocaj mental (pentru cateva secunde in Fata lui D-zeu) a Unsului vechiului legamant Avramic. a omului care invata si mintile (Isaia 53:11) altor oameni sa aplice aceasta CUNOSTINTA pentru ca toti oamenii sa intre pe "CALEA" pregatita (Isaia 35:8-9) de D-zeu. Dar, la miljocul acestei perioade de "o saptamana" jertfa si darul de mancare inceteaza;
    7) este componenta materiala ce ascunde si inconjoara la exterior SPIRITUL si este SUPRAFATA -PIELEA de CUNOASTERE CONSTIENTA a BINELUI si Raului- CUNOASTERE MENTALA, EXTERIOARA SPIRITULUI pentru protectia, ascunderea acestuia in timpul deplasarii prin jungla spatiului material. Aceasta SUPRAFATA DE CUNOASTERE EXTERIOARA (constienta-obtinuta prin procesul de invatare) SPIRITULUI
    trebuie jertfita pentru CIRCUMCIZIA SPIRITULUI - STRICT NECESAR PENTRU intarirea NOULUI LEGAMANT IUDAIC ( Genesa 17:13: Ieremia 31;31-34-cunoasterea lui D-zeu nu se va mai face prin procesul de invatare constienta de la aproapele omului ci se va face prin intalnirea personala, directa a fiecarui om (oricat de mic sau mare) cu D-zeu, deci CUNOASTEREA DIRECTA si personala a lui D-zeu);
    8) De fiecare data dupa ce se da la moartete in Fata lui D-zeu, mintea omului devine "orb" si "surd" in Fata lui D-zeu pentru ca dupa aceasta intalnire, D-zeu sa nasca in locul acesteia o noua minte, un EU nou BUN, un "rob" nou, un "solul" nou, un "prieten" nou al lui D-zeu (Isaia 42:19-21) avand "dreptul" de sotie mereu noua, mereu virgina, de Fecioara (Isaia 7:14) a lui D-zeu (Ieremia 31:32) care "ramane insarcinata"(Isaia 7:14) cu un nou GAND VIU de BIRUINTA, o Samanta SFANTA-SPIRITUALA (Isaia 6:13) de la D-zeu, un FIU NOU SPIRITUAL (Isaia 7:14, Isaia 9:6, Isaia 11:2), un CRAI NOU, un NOU SPIRIT STRALUCITOR de SARBATOARE CONTINUA, NASCUT CU O ASA STRUCTURA SI NATURA SPIRITUALA SFANTA, INCAT POATE INTERCTIONA SPIRITUAL CU D-zeu, dar si cu omul, putand avea rolul de MARE PREOT al OMULUI in CONSTIINTA UMANA, si deci al carui nume este Emanuel sau D-zeu este cu noi (Isaia 7:14), SPIRITUL MARET CARE ACTIONEAZA ASTFEL INCAT D-zeu ACUM SA FIE CU NOI (GLORIE LUI!).

    Descrisa pe scurt, slujba efectuata de "cei doi Unsi" (Zaharia 4:14) in cel de al Treilea Templu din CONSTIINTA fiecarui om, este urmatoarea: MARELE PREOT intra in SFANTA SFINTELOR aducand ca jertfa EUL BUN - MINTEA BUNA a omului (omorata prin Blocaj mental auto-indus). La sfarsitul acestei SLUJBE, D-zeu daruieste omului un nou EU BUN (O NOUA MINTE BUNA) in care isi pune SAMANTA LUI (NOI GANDUI VII de la EL) din care se va naste NOUL MESIA, NOUL MARE PREOT al omului, noi FAPTE BUNE aducatoare de BUCURIE, FERICIRE, PACE si PROSPERITATE pentru om.
    Acest FIU este intalnit pentru prima data in Psamul lui David (Psalm 110), deci in mintea buna a lui David cand a compus acest psalm, de aceea este acreditata ideea biblica ca este "Fiul lui David" dar si (Psalm 110:1) "domnul" lui David, de asemenea este si (Zaharia 6:13) imparat si (Psalm 110:4) Mare Preot in mintea lui David;
    Prin actiunea lui in constiinta multor oameni care inteleg si accepta CUNOSTINTA lui, acest CRAI NOU
    "zdrobeste capete pe toata intinderea tarii" , pentru ca si acestia sa se poata intalni cu D-zeu, si "sa bea din parau in timpul mersului (chiar si intr-o fractiune de secunda)" (Psalm 110:6,7) si pentru ca apoi din nou "sa-si inalte (mintea) capul " cel nou daruit de D-zeu, deoarece capul cel vechi a fost anterior zdrobit pentru ca numai asa CAPUL de SARPE este zdrobit din mintea rea a omului.
    Numai Mintea si Vointa omului care este angrenata in mod direct in actul religios, care deserveste in mod direct Spiritul, deci care incalta si imbraca SPIRITUL trebuie sa se dea la moarte prin AUTO-BLOCAJ MENTAL sau BLOCAJ MENTAL AUTOINDUS, si asta numai in Fata lui D-zeu. Nu are voie sa se dea la moarte, adica sa descalte-dezbrace SPIRITUL (Exod 20:26) in exteriorul altarului, in fata vreunui alt om care poate privi de jos in sus spre treptele din exteriorul altarului .
    Din acest motiv, atunci cand executa o actiune omeneasca "din timpul mersului" in timp ce se intalneste cu D-zeu, "din timpul mersului" deci cand BEA APA DIN PARAUL de APA VIE De la INTALNIREA cu D-zeu (Psalm 110:6,7) trebuie date la moarte, sau inactivate, sau legate afara din Templu de butucul vitei de vie numai componenta mentala angrenata in mod direct in actul religios (magarita Spiritului si puiul acestei magaritei (gandurile omului care genereaza vointa de a participa in mod direct la actul religios). Acestea trebuie sa fie date la moarte numai in Fata lui D-zeu prin Blocaj mental auto-indus. Dar, pe toata durata acestui act religios de jertfire, trebuie sa functioneze in mod ireprosabil componenta mentala a omului si gandurile omului (acestea genereaza vointa omului) care nu sunt angrenate in actul religios, al intalnirii cu D-zeu. Trebuie data la moarte numai acea componenta mentala care are tendinta sa intre in Templu, sa se intalneasca cu D-zeu pe rol de Mare Preot si sa vorbeasca cu D-zeu asa cum facea Marele Preot in Vechiul Legamant Iudaic. Acest ROL de Mare Preot trebuie acum (in Noul Legamant Iudaic) lasat numai in seama Spiritului renascut al omului. Astfel acum, intre Vechiul MARE PREOT si NOUL MARE PREOT (Zaharia 6:13) "o desavarsita unire va fi intre ei amandoi". Unul va avea rolul de jertfa necurmata si neprihanita si "dar de mancare" adus lui D-zeu, iar celalalt de Mare Preot in Templu, in Fata lui D-zeu. Acestia doi sunt (Zaharia 4:14) "cei doi unsi care stau inaintea Domnului intregului Pamant" si care fac sa functioneze in mod regulat slujba in cel de-al treilea Templu construit in constiinta fiecarui om.
    In mod concret, daca cineva ar vedea din exterior acest act religios (dar acest lucru este interzis), ar vedea si ar auzi in anumite momente scurte de timp un om complet relaxat, involuntar incantand, pronuntand anumite murmure, soapte, sunete foarte rapide, neintelese de mintea omeneasca, in timp ce acest om face diverse alte lucruri necesare de facut. Desigur ca sunt si situatii exceptionale, de mare urgenta cand omul acesta intrerupe orice alta activitate si se implica mult mai activ in actul acesta religios, inchizand ochii, acoperindu-si fata schimonosita ce exprima anumite stari interioare profunde.


    Actiunea acestui CRAI NOU "va fi ca focul topitorului si ca lesia nalbitorului" (Maleahi 3:2) care va curati pe orice om pentru a putea sa intre pe "CALEA CEA SFANTA" deschisa de D-zeu `(Isaia 35:8 -10, 40:3, 43:19). "Cei ce vor merge pe aceasta CALE, chiar si cei fara minte nu se vor putea ratacii"(Isaia 35:9) fiindca mintea aici nu mai are rolul ei obisnuit, ci este data aici la moarte pe rol de jertfa, si aici "niciunul nu va mai invata pe aproapele sau pe fratele sau pentru a cunoaste pe Domnul , fiindca aici toti vor cunoaste pe Domnul in mod direct..." (Ieremia 31:34). Pe aceasta CALE izvoraste vindecarea(Isaia 35:10): "durerile si gemetele vor fugi" si "o bucurie vecinica le va incununa capul (acum renascut), veselia si bucuria ii vor apuca.."

    Prin trecerea mintii umane bune ("calcaiul" spiritrului din om) in stare de ne-functionalitate in FATA lui D-zeu prin "auto-blocaj-mental" sau "blocaj mental auto-indus, in spatiul constiintei umane are loc acea APOCALIPSA (prin distrugerea cunoasterii mentale-deci distrugerea apocaliptica din constiinta omului a imaginii fiecarui element, fiinta sau lucruri din Universul existential - cu aparitia intunericului de cunoastere) profetita de profeti din Toraha, ca avand loc inaintea intalnirii apoteotice a omului cu D-zeu. In acele momente, persoana ta A MURIT, mintea ta nu mai stie nimic fiindca nu mai esti o persoana, si mintea ta a fost dezafectata, dar simti ceva, simti ca ai un spirit care comunica cu D-zeu. Mintea ta este nefunctionala si nu poate intelege nimic din ACEASTA COMUNICARE, DAR SIMTI CA TOTUL ESTE BINE. ESTE CA SI CAND, pentru cele cateva clipe cand esti in Fata lui D-zeu AI SIMULAT MOARTEA REALA pe care o meriti, pentru a te putea impaca cu D-zeu. In acele momente simti ca te-ai impacat cu D-zeu si cu toti fata de care te simteai vinovat in vreun fel. DE fiecare data cand simti ca situatia se deterioreaza, experimentezi aceasta actiune si totul se va schimba in bine.
    Procedand in acest fel, spunem ca (Ezechiel 38:3) PRINTUL CUNOASTERII CONSTIENTE- "GOG, domnul ROSHULUI, Meshecului si Tubalului" (ROSH=CAP pe limba evreeasca) a experimentat (Ezechiel 38:16-23) in constiinta lui APOCALIPSA pentru a putea intra in "Tara SFANTA cu scopul de a "SFINTESTI PE D-zeu sub ochii tuturor neamurilor" care trebuie sa-L cunoasca astfel pe D-zeu (Ezechiel 38:16) pentru a intelege sa nu mai pangareasca NUMELE LUI (Ezechiel 39:7).
    Procedand astfel, omul experimenteaza IUDAISMUL NOULUI LEGAMANT anuntat de Ieremia
    (Ieremia 31:31-34), intrand pe CALEA CEA SFANTA (Isaia 35:8) pe care orice necuratie dispare, bolile, suferintele vor fi vindecate (Isaia 35:10) in care omul beneficiaza de MAREA BUCURIE de a se INTALNI cu D-zeu fapt ce-i va schimba complet viata, omul intrand intr-o noua ERA a BUCURIEI. Pe aceasta CALE "chiar si cei fara minte nu se vor putea rataci"(Isaia 35:8) pentru ca aici mintea nu mai foloseste la nimic, este dezafectata, data la moarte.
    Intrarea in NOUL LEGAMANT IUDAIC o poate face orice om, indiferent de nationalitate (Genesa 49:10), important este sa aplice CUNOSTINTA mentionata in Isaia 53:11. Aceasta este pavaza ce-l apara pe orice om intrat in Noul Legamant Iudaic, cand D-zeu inceata sa se mai ascunda de om fiindca ii iarta faradelegile (Ieremia 31:34). Rezulta ca acest Nou Legamant Iudaic devine un pericol enorm pentru orice om care nu accepta Cunostinta, fiind considerati "razvratiti"(Isaia 66:24). Aceasta Cunostinta aplica chiar Legea al carui enunt este formulat de catre chiar D-zeu (Exod 33:20): "NU POATE omul sa MA vada si sa TRAIASCA". De fapt, aceasta Cunostinta poate fi interpretata ca o reciproca a acestei Legi si care poate fi formulat astfel: "Cine va muri Ma va putea vedea in siguranta", dar aceasta moarte este o moarte mentala realizata prin Blocaj Mental Auto-Indus.
    Este normal ca D-zeu sa permita verificarea oricarei CUNOSTINTE canditate pentru aceasta pozitie. Orice Experimentator experimenteaza mai intai solutia mai putin eligibila pentru ca solutia adevarata ce urmeaza, sa-si dovedeasca trainicia. Asa D-zeu a permis experimentarea Crestinismului deci a Cunostintei propagate de Crestinism. Pana acum, crestinii au considerat candidat eligibil pentru aceasta CUNOSTINTA, principiul crestin deja cunoscut. Presupunand prin reducere la absurd ca aceasta Cunostinta Crestina este adevarata, se poate descoperi Defectul cel mare, Haba ascunsa a aceste Cunostinte: Isus-jertfa indatoreaza atat de mult pe practicantul acestei religii, incat jertfa devine divinizata, obiect de inchinare si chiar aspira sa fie egal cu D-zeu. Pana s-a descoperit aceasta haba, Isus a fost considerat (Isaia 14:12) "biruitorul neamurilor", "Luceafar stralucitor", "Fiu al Zorilor". Dar, dupa ce s-a descoperit aceasta Haba ascunsa (Isaia 14:13), aparent nesemnificativa dar cu foarte mare greutate in Fata lui D-zeu, acest "Luceafar stralucitor" (Isaia 14:15, Isaia 14:6) a "fost aruncat in Locuinta mortilor". De caderea aceasta se bucura toti cei eliberati , tinuti pana atunci sub teroarea fricii paralizante, exploatati, (Isaia 14:4) "asupriti" spiritual, "loviti cu lovituri fara ragaz"acum se bucura nespus de mult; Pana si brazii din padure care erau anual taiati ca un sacrificiu de Craciun (Pomul de Craciun) se bucura fiindca a scapat de aceasta cutuma inutila (Isaia 14:8). Mentionam ca Vechiul Legamant Iudaic (Legamantul avramic) a fost intarit prin jertfirea celei mai umile portiuni din corpul omenesc (taierea preputului-Circumcizia) in mod special ca aceasta jertfa sa nu poata deveni element de inchinare, sa nu devina un dumnezeu al omului, starnind astfel gelozia si mania lui D-zeu.



    Isus avea un EU BUN si un EU RAU (caruia Isus ii zicea Diavolul - Matei 4:9) , intre cei doi existand o continua disputa obositoare, cand Eurul RAU cerea EULUI BUN sa-i indeplineasca dorintele in schimbul unor promisiuni mincinoase, facand ca Isus sa mearga fara a se putea impotrivi in cele mai penibile locuri si situatii: prin pustie, pe streasina Templului..... iar atunci cand Eul cel Bun al lui Isus era lasat in pace era numai pentru putina vreme, dupa care era mereu si mereu tracasat. EUL BUN al lui Isus stia din propia experienta ce pretioasa era PACEA in INIMA, in MINTE, in SUFLET, in SPIRIT, motiv pentru care vrea sa daruiasca si ucenicilor pacea lui Isus. De fapt, fiecare dintre ucenici trebuia sa se roage la BUNUL D-zeu sa fie ferit de i se transfera o asa pace de la Isus, care era de fapt un continuu conflict inte obositor pana la deznadejde dintre EUL BUN al lui Isus si EUL RAU al lui Isus, caruia Isus ii zicea "Diavolul" (Matei 4:9). EUL RAU al lui Isus dorea sa aiba cat mai multi inchinatori ai lui personali pe care sa-i foloseasca ca moneda de schimb cu D-zeu, dupa falsul principiu al lui Isus (Ioan 17:10): " Tot ce este al meu este al TAU si tot ce este al TAU este al meu, si EU sa fiu PROSLAVIT prin ei" adica sa fiu PROSLAVIT de catre TINE prin intermediul acestui schimb. Mai mult, EUL RAU al lui Isus cere lui D-zeu sa-l PROSLAVEASCA pe ISUS, daca vrea ca, la schimb, ISUS sa PROSLAVEASCA pe D-zeu (Ioan 17:1). Aceasta cerinta este foarte asemanatoare cu cerinta (Matei 4:9), pe care EUL RAU al lui Isus (denumit de Isus ca fiind "Diavolul") o face catre EUL BUN al lui Isus de a se inchine infata lui in schimbul unor presupuse daruri pe care pretende ca sunt ale lui. (Prin acest discurs "indraznet" pana la obraznicie, tinut in Ioan 17:1 tinut cu voce tare in fata ucenicilor sub forma unui dialog (de fapt monolog) cu D-zeu, EUL RAU al lui Isus vroia sa-si impuna falsa lui credinta in fata ucenicilor, prin care se considera aproape egal cu D-zeu, cerand cu aroganta niste presupuse drepturi si "discutand pe picior de egalitate" cu D-zeu. A ales aceasta cale indirecta, subtila da se "auto-defini" pentru a evita situatiile anterioare similare cand era fugarit cu pietre de catre audienta, la incercarea de a transmite in mod direct acelasi mesaj, falsa lui credinta despre el insusi. Aici EUL BUN al lui Isus este o victima a EULUI sau RAU, asa cum este victima EUL BUN al tuturor oamenilor ce au cazut in aceasta capcana de-a lungul istorie si s-au inchinat la Isus. Prima victima a fost chiar varul lui Isus, Ioan Botezatorul, care a fost primul care l-a canalizat si la incurajat pe Isus sa mearga pe aceasta directie gresita si l-a declarat in mod public pe Isus ca fiind Mesia dar care si-a dat seama mai tarziu ca ceva nu functioneaza la Isus, motiv pentru care i-a trimis un ucenic sa-l intrebe: "Esti tu acela sau sa asteptam pe altul". Ioan Botezatorul il urmarea cu foarte mare atentie pe Isus din locul unde era incarcerat, prin intermediul ucenicilor lui care-l vizitau frecvent. Eul rau al lui Isus a dat un raspuns total nesatisfacator, chiat jignitor lui Ioan Botezatorul, "uitand" ca "omul acela" era chiar varul sau si era in primejdie de moarte, dar care era permanent informat de ucenicii sai si nemultumit de ceea ce se intampla cu Isus, in neconcordanta cu asteptarile lui, nemultumire pentru care chiar a trimis acea intrebare lui Isus. Dar D-zeu spune (Genesa 4:7) ca, dincolo de orice aparenta, numai "daca faci bene vei fi bine primit", deci Ioan a cazut victima propiei lui greseli de a-l ghida pe Isus pe un drum fals cu urmari tragice pentru istoria umanitatii ce urma de atunci sa vina.

    Timpul va dovedi ca adevarata CUNOSTINTA
    din Isaia 53:11 este cea mentionata anterior si promovata de catre profetul Ilie (Eliahu) prin care Sufletul (compus din minte omului si de gandurile lui) este oferit (1 Regi 19:4) mort ca jertfa lui D-zeu, adica sa fie (Daniel 9:26) "starpit dar nu va avea nimic", deci intr-un mod in care sa nu i se intample nimic rau: (Isaia 53:10) "Dar dupace isi va da viata ca jertfa pentru pacat, va vedea o SAMANTA de urmasi, va trai multe zile si lucrarea Domnului va propasi in mainile lui". Pana acum nu a putut fi inteles ca profetul Ilie avea in vedere existenta unei metode speciale de a muri in Fata lui D-zeu care sa-i asigure o continuitate alaturi de D-zeu si ca acesta dare la moarte a Sufletului se poate realiza cu succes prin metoda BLOCAJULUI MENTAL AUTO-INDUS, o stare mentala foarte usor de realizat de catre orice om.

     

     

     

     

     

     


    Pentru a deschide o noua cale de cunoastere ne-mentala, doar cu inima pe D-zeu, D-zeu se prezinta lui Moise si prin Moise intregului popor evreu, si prin intregul popor evreu intregii umanitati, sub un nou NUME ce nu poate fi inteles de mintea omului, ULTRA-SECRET-SFANT reprezentat de TETRAGRAMA "

    YHWH

    " adica "EU SUNT", a carei semnificatie mentala este inaccesibil intelegerii de catre RATIUNEA CONSTIENTA-MENTALUL OMULUI, capul care conduce EUL omului, actualul FALS dumnezeu - BAAL ce detine in prezent controlul total asupra omului. Intelegand acest lucru putem accepta cel mai mare secret de succes in relatia cu D-zeu: Necesitatea ne a ne suprima capacitatile mentale in PREZENTA lui D-zeu, de a ne "acoperi" capul, fruntea, capacitatile de intelegere cu o "kippa", cu o (Exod 3:6, 1Regi 19:13) "manta", cu un "THALIT" - Shal de rugaciune. Aceasta suprimare mentala putem sa-i spunem Auto-Blocaj Mental sau BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS, prin care omul isi blocheza pentru scurt timp functiile ratiunii propiului sau EU , dar, fara sa afecteze viata biologica a neuronilor implicati in actul mental, ci doar blocand in mod constient asocierea acestor neuroni pe durata intalnirii cu D-zeu, in tendinta lor de a genera actul mental, functionand astfel numai RATIUNEA ascunsa a SPIRITULUI, acoperita de RATIUNEA VIE a MINTII (atunci cand aceasta este vie, dar RATIUNEA SPIRITULUI devine operationala pe durata in care RATIUNEA MINTII este blocata). Aceasta capacitate constienta a omului de a produce AUTO-BLOCAJ MENTAL este posibila si poate fi activata oricand cu valoare de auto-pedepsire la PEDEAPSA MAXIMA (DECAPITARE) a EULUI, si este o capacitate cu care omul a fost dotat, imbracat (Genesa 3:21) in mod special imediat dupa pacatul original de catre CREATOR ca singura posibilitate de a reinstaura PACEA dintre om si D-zeu. Acest AUTO-BLOCAJ MENTAL este echivalent cu zdrobirea capului sarpelui din constiinta omului de catre SPIRITUL omului, singurul care are acces la D-zeu, conducand singur relatia om -D-zeu.. Prin acest procedeu, EUL omul accepta ca o necesitate sa-si jertfeasca propiul CAP, propia minte-ratiune, devine orb si surd in FATA lui D-zeu, devine ROBUL si PRIETENUL lui D-zeu (Isaia 42:19): "Cine este orb, daca nu ROBUL MEU si SURD ca solul MEU pe care-l trimit? Cine este orb ca PRIETENUL lui D-zeu si ORB ca ROBUL Domnului?". Da, din fericire exista astfel o tehnica foarte eficienta de a deveni PRIETEN cu D-zeu, si toti oamenii care sunt prieteni cu D-zeu sunt prieteni si intre ei. Asa va fi o lume mai buna.
    PANA IN MOMENTUL IN CARE OMUL A INTRAT IN CAMPUL DE INFLUIENTA AL SARPELUI, OMUL A AVUT NUMAI UN EU BUN, CARE STIA CA ESTE BINE SA ASCULTE DE PORUNCA LUI D-ZEU SI CA ESTE RAU SA NU ASCULTE DE D-ZEU. IN ACEST SENS OMUL CUNOSTEA INCA DE LA INCEPUT CE ESTE BINE SI CE ESTE RAU. Acest Eu Bun, modelat de D-zeu din Pamant, era lipsit de viata spirituala, pana ce D-zeu a"suflat in narile acestui EU BUN" o SUFLARE DE VIATA din D-zeu, SUFLARE ce se identifica cu FIUL lui D-zeu nascut in EUL BUN al omului. Intre SUFLAREA de VIATA (SUFLETUL sau SPIRITPUL omului, RUAH) era o intelegere deplina. pana in momentul in care EUL BUN al omului s-a apropiat de Sarpe prin intermediul Femeii. Desigur ca inainte de a lua decizia de a se apropia de Sarpe, EUL BUN al omului a ezitat, sfatuit de SPIRITUL omului sau sa nu faca aceasta prostie. Totusi la insistentele Femeii nu a ascultat de INDEMNUL SPIRITULUI.
    IN MOMENTUL IN CARE OMUL, adica EUL BUNl omului A INTRAT IN CAMPUL DE ACTIUNE AL SARPELUI, IN In CONSTIINTA omului S-A INDUS UN ALT EU RAU- UN MIC SERISOR CARE URMA SA CREASCA IN CONSTIINTA OMULUI, CONSUMANDU-I TOATE RESURSELE. INTRE EUL RAU SI EUL BUN S-A INSTAURAT ATUNCI O INTELEGERE TACITA DE A NU MAI ASCULTA DE PORUNCA LUI D-ZEU, ALERGAND IMPREUNA SPRE UN DEZIDERAT COMUN, ACELA "SA FIE CA D-ZEU" INTR-O INTELEGERE TACITA DINTRE EI.
    DAR URMEAZA URMATORUL MOMENT IMPORTANT CAND OMUL REINTRA IN CAMPUL DE INFLUIENTA AL LUI D-ZEU, CARE SEPARA COMPLET BINELE DE RAU, distrugand orice intelegere dintre cei doi, PUNAND DUSMANIE (GENESA 3:15) INTRE EUL BUN SI EUL RAU-DEMONUL PACATULUI, intre samanta Femeii si samanta Sarpelui. DIN ACEL MOMENT IN CONSTIINTA OMULUI S-A INSTAURAT O STARE DE CONFLICT CONTINUU INTRE EUL RAU CARE PANDEA LA USA EULUI BUN (GENESA 4:7) SPECULAND ORICE MOMENT DE SLABICIUNE A EULUI BUN, OBLIGANDU-L SA-I INDEPLINEASCA PORUNCILE RELE. Aici D-zeu vine cu un sfat puternic dat lui Cain (Genesa 3:7): "Daca faci bine (daca aduci jertfa cea dorita de D-zeu) esti bine primit (de D-zeu) dar daca faci rau, demonul pacatului pandeste la usa ta; dorinta lui se tine dupa tine, dar tu ai obligatia sa-l stapanesti." Si pana in acel moment omul cunostea de la D-zeu ce este BINE si ce este RAU, stia ca este bine sa nu manance din fructul oprit si stia ca este rau sa manance din acest fruct. Altfel zis, pana in acel moment omul a cunoscut numai BINELE , in efectele sale, nu a cunoscut si raul, in efectele sale. Dar, numai DIN ACEL MOMENT OMUL A CUNOSCUT in adevaratul sens al cuvantului PREZENTA BINELUI SI PREZENTA RAULUI PRIN STAREA CONFLICTUALA CONTINUA, LUPTA CONTINUA , EXTENUANTA DINTRE CEI DOI, generand in constiinta omului un MEDIU TOXIC lipsit de PACEA atat de necesara pentru ca SUFLAREA de VIATA din D-zeu sa mai locuiasca in om. astfel ca aceasta SFLARE de VIATA se retrage de unde a venit, la D-zeu, omul devenind din nou un om mort SPIRITUAL (asa cum D-zeu a anticipat ), continuind sa functioneze numai EUL omului, mort spiritual.
    Dupa un lung conflict extenuant intre EUL BUN si EUL RAU , departe de PREZENTA lui D-zeu, se restabileste un echilibru semi-stabil dintre cei doi, in care EUL BUN are puterea sa STAPANEASCA peste EUL RAU (Genesa 4:7). Daca omul nu este pregatit, ne-stiind ce JERTFA trebuie sa aduca la intalnirea cu D-zeu, reintrarea omului in CAMPUL PREZENTEI LUI D-zeu care separa RAUL de BINE, devine un PERICOL FOARTE MARE, deoarece vechea dusmanie dintre EUL BUN si EUL RAU va fi reactivata de catre D-zeu, relundu-se cu si mai mare inversunare, iar balanta de forte dintre cei doi se poate schimba, putand duce la tragedii de genul celor intamplate intre Cain si Abel. Moartea EULUI RAU este posuibuila numai impreuna cu moartea EULUI BUN. Dar EUL BUN nu a cunoscut aceasta CUNOSTINTA pentru a rezolva mai repede acest CONFLICT extenuant dintre cei doi. A trebuit ca D-zeu sa supuna omul la TERAPIA SUFERINTEI care stoarce orice energie din EUL omului, reducand astfel la zero energiile angrenate in conflictul dintre EUL BUN si EUL RAU. S-a creat astfel mediul necesar ca SULAREA de VIATA -SPIRITUL omului-MESIAH- FIUL lui D-zeu in om sa se reaprinda in om si sa apara dorinta arzatoare de a se apropia de D-zeu. Asa a aparut dorinta lui Cain (care era supus la o munca si o suferinta mai mare) si a lui Abel care s-a ghidat dupa fratele lui mai mare, dar nu stiau ce jertfa trebuie sa aduca lui D-zeu
    , si mai ales nu stiau de pericolul care ii asteapta daca nu aduc jertfa potrivita deoarece comunicarea dintre EUL BUN al omului si SPIRITUL reaprins in om era redusa foarte mult..
    DE ATUNCI, EUL nostru este scindat intr-un EU BUN= calcaiul pe care se sprijina Mesiah (calcaiul lui Mesiah) si EUL RAU. Uterior SUFLAREA de VIATA din D-zeu reuseste sa invete pe EUL BUN NEPRIHANIT metoda prin care poate ucide EUL RAU- Sarpele din om, si anume faptul ca EUL RAU al omului nu poate muri decat impreuna cu EUL BUN al omului. Deci, EUL BUN trebuie sa accepte sa-si JERTFEASCA VIATA NEPRIHANITA pentru a restabili pacea in constiinta sa si cu asta impacarea cu D-zeu. Cel care aduce JERTFA in FATA lui D-zeu este Mesiah-UNSUL-SPIRITUL renascut prin terapia suferintei in om. Pentru ca aceasta jertfa sa fie posibil de infaptuit trebuie ca EUL BUN al omului CALCAIUL lui Mesiah sa accepte sa-si dea viata ca jertfa neprihanita. Deci si CALCAIUL lui MESIAH trebuie zdrobit pentru ca numai in acest fel CAPUL SARPELUI poate fi zdrobit.
    Mesiah renascut in constiinta omului trebuie sa zdrobeasca capul oricarui EU printre "neamuri" (Psalm 110:6) , in constiinta omului. Dar, acest lucru este posibil numai daca si EUL BUN - NEPRIHANIT intelege necesitatea si accepta sa-si dea viata ca jertfa neprihanita, acceptand sa fie zdrobit impreuna cu EUL RAU prin Autoblocaj-Mental general. Astfel capul de sarpe este zdrobit dar este zdrobit impreuna cu el si "calcaiul" lui Mesiah (Genesa 3:15), EUL BUN al omului. Numai asa Mesiah se poate apropia de D-zeu pentru a bea din "Paraul vietii" (Psalm 110:7) si spre binele omului (Mesiah are si calitatea de MARE PREOT al omului dar si de Imparat), deoarece D-zeu ii "ridica" un nou CAP in locul celui JERTFIT, un CAP plin de BUCURIE , Pace, SARBATOARE.....(Psalm 110:7). Da, apelativul de "neamuri" din acest document religios Psalm 110:7 de inceput al religiei iudaice a primit interpretari care instiga la ura dintre poporul evreu si toate celelalte popoare si care isi pierde acum intelesul gresit pe care l-a avut in trecut. Intelesul gresit al acestui document de inceput al religiei iudaice a facut ca ulterior sa fie elaborate in lant si alte documente si atitudini religioase similare care sa accentuieze aceasta ura nejustificata dintre poporul evreu si celelalte popoare, inteles gresit care a instigat la ura reciproca intre poporul evreu si toate celelalte natiuni, aducand un mare deserviciu poporului evreu deoarece a declansat progromuri infioratoare periodice. A fost o neintelegere similara ca neintelegerea poruncii pe care D-zeu ar fi dat-o lui Cain care nu intelegea ca D-zeu doreste de la el sa ucida EUL RAU nascut in EUL BUN din sarpele edenic. Dar si SPIRITUL omului-SUFLAREA de VIATA din D-zeu a fost nascut tot in EUL BUN al omului, dar din D-zeu. Deci Eul RAU al lui Cain era, cumva fratele mai mic al SPIRITULUI lui CAIN pe linie materna. DAR Cain a intele gresit imaginea transmisa intelegand ca trebuie sa-si ucida pe fratele lui mai mic, pe Abel. Aceasta TEMA a dorintei lui D-zeu a fost reluata ulterior de D-zeu si transmisa umanitatii, indicand prin Avraham si Isaak, apoi pri Israel si Esau pentru a face cunoscut ca intelesul acestei dorinte a lui D-zeu este altul: Nu fratele mai mare trebuie sa ucida pe fratele mai mic si nici fratele mai mic nu trebuie sa ucida pe fratele mai mare, si nici tatal nu trebuie sa-si ucida pe fiul sau, si nici chiar mielul neprihanit ucis de Abel pentru a satisface o presupusa placere a lui D-zeu nu a fost considerat o facere de bine, dupa principiul DIVIN (Genesa 4:7) "daca faci bine vei fi bine primit"- Abel primind o moartea tragica fiindca a deschis o cale gresita-acceptata totusi pana la adevarata intelegere de catre om a naturii Jertfei Neprihanite Dorite de catre D-zeu.. adica, fiecare in parte trebuie sa-si aduca ca jertfa de impacare cu D-zeu propiul lui EU BUN - NEPRIHANIT,
    pentru ca numai asa fiecare in parte, impreuna cu EUL lui BUN isi ucide si propiul lui EU RAU, obtinand astfel dreptul de a se intalni cu D-zeu.

     

    ROLUL JERTFEI MIELULUI (Jertfa lui Abel)

    Este esential sa intelegem ca D-zeu este D-zeul VIETII, nu este d-zeul mortii. El este incompatibil cu moartea. Acolo unde este D-zeu este viata, dar acolo unde nu este D-zeu este moarte si acolo unde este moarte nu este D-zeu. Moartea este consecinta pacatului, consecinta erorii.
    Mai mult, acolo, in locul unde este moarte, D-zeu nu este.. In vechime, un preot nu avea voie sa mearga la nici un mort, nici chiar la o ruda apropata. D-zeu ne spune sa fim sfinti dupa modelul lui de sfintenie. Altfel spus, D-zeu este indepartat de locul unde exista moarte, acolo unde exista semnul mortii, indiferent daca este vorba de moartea unui om sau a unui animal. D-zeu este CREATORUL atat al omului cat si al animalului, motiv pentru care este responsabil de Creatia SA. Din acest motiv D-zeu cere omului sa respecte animalul, iar uciderea acestuia nu poate fi justificata decat de motive de autoaparare (pusa in evidenta de poruca (Genesa 19:17; Deut.30:19):"Salveaza-ti viata") sau motive de hrana (Genesa 1:30), jertfa de hrana (Ieremia 7:21, 22) . Uciderea unui bou,miel.....este considerat de D-zeu ca (Isaia 66:3) un pacat dezgustator al omului facut impotriva animalelor, dar totusi este un pacat ingaduit de catre D-zeu din considerente de asigurarea hranei omului (Ieremia 7:21-22). Totusi, sangele mielului nu era permis pentru mancare, deoarece acesta functioneaza pe rol de semnal care (Genesa 4:10) "striga" catre D-zeu transmitand informatia ca un pacat a fost savarsit declansand aversiunea lui D-zeu fata de acest pacat dezgustator dar permis de catre D-zeu, neputand fi pedepsit. Din acest motiv D-zeu refuza cu dezgust sa se intalneasca cu omul care a infaptuit un astfel de pacat. Pentru a intelege acest dezgust putem considera mielul ucis si omul care ucide, ambii creati de acelasi CREATOR, ca fiind doi frati, in care unul este mai mic, mai neajutorat si mai putin dotat. Atunci cand omul pacatuieste, D-zeu vine la om sa-l pedepseasca, dar uciderea mielului este un pacat ingaduit de D-zeu si deci nu poate fi pedepsit. Totusi, informatia transmisa lui D-zeu de catre sangele jertfei trezeste un dezgust puternic lui D-zeu, fapt ce-L determina sa se indeparteze de omul care a ucis mielul, zadarnicind intalnirea omului cu D-zeu si salvand astfel viata pacatosului care ar fi murit spiritual daca ar fi avut loc aceasta intalnire.. Aceasta capacitate a sangelui mielului jertfit de a salva viata pacatosului este echivalenta cu capacitatea sangelui de a avea viata in sine pe care o daruieste pacatosului (Leviticul 17:11). In Egipt, sangele (semnul-informatia mortii mielului) a fost pus (Exod 12:7) la intrarea in casa fiecarui evreu, pentru a servi "ca semn" (Exod 12:13) mesaj- strigat ce informa pe D-zeu ca acolo a fost ucis un miel nevinovat, fara vreun defect. Acesta informatie adusa de sangele mielului a trezit un dezgust lui D-zeu indepartandu-L de casa respectiva, zadarnicind astfel intalnirea lui D-zeu cu omul care locuia in casa respectiva si indepartand si pe Nimicitorul care insotea permanent pe D-zeu.
    De asemenea, jertfa lui Abel a fost dupa placul lui D-zeu fiindca aceasta jertfa si-a exercitat rolul de a zadarnicii intalnirea lui Abel cu D-zcu. Abel nu s-a intalnit cu D-zeu. Nici Abel si nici Cain nu erau pregatiti sa se intalneasca cu D-zeu, deoarece cei doi nu aveau CUNOSTIINTA care sa-i invate cu ce jertfa trebuie sa vina in Fata lui D-zeu si deci nu stiau cum sa procedeze pentru a evita pericolul unei intalniri producatoare de moarte. Pericolul care se naste in aceasta situatie se datoreza faptului c in Prezenta lui D-zeu se activeaza DUSMANIA dintre SAMANTA FEMEII (EUL BUN al omului) si SAMANTA SARPELUI (EUL RAU al omului). facand ca acest EU RAU sa "se ascunde dupa usa constiintei umane" si sa indeamne EUL BUN sa-i execute ordinele distructive, aducatoare de moarte. Asa s-a intamplat cu Cain. Imediat ce s-a intalnit cu D-zeu, in Cain au aparut semnele conflictului interior, a DUSMANIEI extreme dintre EUL BUN si EUL RAU. Fata lui Cain, pana atunci vesela si fericita ca se intalneste cu D-zeu a devenit brusc tensionatposomorata, chiar inainte de a urma porunca EULUI RAU de a ucide pe freatele sau Abel. D-zeu ii explica motivul acestui fnomen: Cain nu a facut bine, nu a procedat corect, nu a adus jertfa strict necesara pe care D-zeu vrea sa fie adusa de orice om la intalnirea cu D-zeu, pentru ca aceasta intalnire sa aiba loc dar sa fie in folosul omului si sa nu aiba consecinte dezastruase pentru om asa cum a avut in cazul lui Cain.. D-zeu vrea zdrobirea Capului de Sarpe din Mintea omului care genereaza GANDURILE RELE - SAMANTA SARPELUI (EUL RAU) din Mintea omului. Dar EUL BUN (Gandurile Bune) nu au nici o putere asupra EULUI RAU (Gandurilor Rele generate de Sarpele din Mintea omului si caruia Isus ii spunea Satana). De exemplu, Isus mergea fara sa sovaie oriunde il trimetea EUL RAU al lui Isus, in orice moment in care acest EU RAU dorea, iar atunci cand il lasa era numai pentru "o vreme" dupa care era din nou hartuit. Isus ar fi vrut foarte mult sa scape de acest "tepus" dar credea in mod fals ca este "incercat" de D-zeu. De fapt, Isus traia ca un om oarecare si avea aceleasi probleme pe care le avea orice om dupa pacatul edenic. Si in Mintea lui convietuiau alaturi Gandurile Bune=EUL BUN=Samanta Femeii) si Gandurile Rele= EUL RAU= Samanta Sarpelui, intre care D-zeu punea vrasmasie la fiecare intalnire cu D-zeu. Este sigur ca La insistentele lui Isus, , acesta s-a intalnit cel putin o data cu D-zeu in Rugaciune. Stim acest lucru fiindca intre GANDURILE lui BUNE si GANDURILE lui RELE era o permanenta dusmanie, tensiune, care este activata de PREZENTA lui D-zeu (Genesa 3:15). Acelas lucru se poate spune si despre Pavel (tepusul = asa cum Pavel numeste pe EUL sau RAU (GANDURILE RELE din MINTEA LUI care nu ii dadeau pace si il umilea permanent). Pavel credea in mod fals ca acest "tepus" era lasat de D-zeu ca sa nu se "inganfe". Privitor la "tepusul" lui Cain, D-ze il comenteaza in Genesa 4:5,6,7), indemnandu-l pe Cain sa-l "stapaneasca" pe acest Tepusi-Gandurile RELE care il indeamna sa actioneze in mod RAU. Presiunea continua exercitata de aceste Ganduri Rele au avut un efect tragic asupra lui Cain (Genesa 4:8). Din acest motiv, D-zeu se ascunde de om si evita intalnirea cu omul pentru a-l proteja de acest efect dezastruos (vezi pozitia lui D-zeu fata de construirea Turnului Babel necesar pentru apropierea omului de D-zeu. Din acest motiv, legatura poporului cu D-zeu se realiza prin intermediul unui singur om-Marele Preot care era foarte expus pericolelor atunci cand se intalnea cu D-zeu o data pe an. De asemenea D-zeu avertizeaza pe om: (Exod 33:20) ca "NU POATE omul sa MA vada si sa TRAIASCA". Intr-o prma urgenta, Isus, ca si Pavel sau Cain avea numai posibilitatea de a se impotrivi EULUI RAU si a-l "stapani" (Genesa 4:7). Niciunul dintre cei amintiti, nici Cain, nici Isus, si nici Pavel nu au inteles modalitatea (Genesa 3:15) indicata imediat dupa pacatul edenic de catre D-zeu in care atat Capul Sarpelui cat si gandurile Rele (SAMANTA SARPELUI) pot fi exterminate din CONSTIINTA omului.. Isus credea in mitul pagan si repudiat de D-zeu al fiului nevinovat de imparat care este jertfit de tatal lui pentru a mantui poporul. Potrivit acestui mit, jertfa este fiul de impoarat. Prin extensie, un om care se da de buna voie la moarte pentru mantuirea poporului este a jertfa acceptata de D-zeu, iar acel om nu poate fi decat "fiul lui D-zeu" care este si el un fel de d-zeu la care urmeaza ca toti oamenii sa se inchine. Astfel actul "mantuirii" omului aluneca intr-o grava idolatrie, unde jertfa devine un d-zeu. Tocmai pentru a evita aceasta posibilitate, la circumcizie, D-zeu indica jertfirea celei mai rusinase portiuni din corpul omenesc. Dar adevarata JERTFA acceptata ca omul sa o aduca lui D-zeu este alta. Aceasta jertfa este indicata de D-zeu in Genesa 3:15: Samanta femeii va zdrobi capul sarpelui prin intermediul calcaiului "Seminte Femeii" si deci cu pretul jertfirii, zdrobirii acestui "calcai" care este reprezentat de GANDUL BUN al omuluiMintea Buna a omului pe care se sprijina "Samanta femeii" = Gandurile Bune sau EUL BUN din mintea omului. EUL BUN al omului-SAMANTA FEMEII primita de la D-zeu erau Gandurile BUNE insamantate de D-zeu in mintea omului si transmise prin femeie de la o generatie la alta.. Acest EU BUN era hotarat sa urmeze porunca lui D-zeu de a nu manca din Pomul interzis. EUL RAU este SAMANTA SARPELUI sau GANDURILE RELE semanate de SARPE in Mintea omului, si care a schimbat hotararea EULUI BUN. Moartea "calcaiului" adica a GANDURILOR BUNE generate de Mintea Buna din capul omului duce in mod automat si la moartea "Capului de Sarpe" adica a Gandurilor RELE generate de Mintea eronata din capul omului si deci la moartea EULUI RAU a Gandurilor Rele din mintea omului.
    Daca Gandurile BUNE neprihanite, rob neprihanit al lui D-zeu (Isaia 53) accepta sa se dea la moarte pe durata intalnirii cu D-zeu (avand promisiunea lui D-zeu ca vor fi renascuta din nou dupa acesta intalnire cu D-zeu) va invata cu CUNOSTINTA lui si alte MINTI omenesti sa se salveze in mod similar. De retinut: Mintea REA si GANDURILE RELE din Capul omului nu poat fi ucise decat in mod simultan cu Moartea Mintii Bune si a GABNDURILOR BUNE ce are putere de decizie din Capul omului, prin acceptarea mortii in FATA lui D-zeu (si numai acolo-in FATA lui D-zeu) de catre MINTEA BUNA si GANDURILE BUNE din Capul omului, "groapa" lui fiind pusa (Isaia 53:9) alaturi de groapa Mintii Rele (a Capului de Sarpe) in sensul ca, simultan cu Mintea Buna va fi omorata si Mintea Rea din capul omului, cu promisiunea ca D-zeu va darui omului o alta "samanta de urmasi" o alta minte BUNA si alte GANDURI BUNE imediat dupa aceasta intalnire cu D-zeu (Isaia 53:10).

     

     

     

     


    Am intrebat un om crestin ce face cand ii vin in cap GANDURI RELE. El mi-a raspuns ca porunceste: "Pleaca SATANO!!!"
    Mi-am dat seama ca acest om face aceeasi gresala pe care o facea Isus, incepand o conversatie cu "Satana" (care cauta aceasta conversatie pentru a extrage energiile pozitive din acest om) in loc sa evite orice conversatie cu Satana si, in loc de acest pas gresit sa-si dea EUL BUN la moarte fapt ce anihileaza si EUL RAU = GANDURILE RELE din mintea omului.
    De fiecare data, atunci cand ceva nu merge bine in viata ta, adu-ti JERTFA in FATA lui D-zeu. Si, singura jertfa de impacare pe care D-zeu o vrea cu adevarat este acea JERTFA NEPRIHANITA = GANDURILE tale BUNE = EUL tau cel BUN a carei moarte produce simultan si MOARTEA EULUI TAU RAU prin AUTO-BLOCAJ MENTAL (numit si BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS) PE DURATA INTALNIRII CU D-ZEU. MOARTEA EULUI tau RAU este posibila numai daca-ti JERTFESTI dand la moarte prin Auto-Blocaj-Mental simultan, impreuna cu EUL TAU RAU si EUL TAU BUN-NEPRIHANIT-CALCAIUL pe care se sprijina SPIRITUL TAU. Daca EUL tau cel BUN (ROBUL NEPRIHANIT al lui D-zeu) (Isaia 53) accepta sa-si dea viata ca JERTFA neprihanita pentru aceasta CAUZA, vei pleca de la aceasta intalnire de fiecare data cu un nou EU BUN si un nou SPIRIT, avand o alta RATIUNE-CAP-MINTE plina de PACE daruita de catre D-zeu in locul celei JERTFITE (Isaia 53:10). Adica, D-zeu nu ramane niciodata dator pentru jertfa ta si iti da inapoi tie (nu altei persoane) ce ai jertfit tu, dar cu mult mai mult. D-zeu nu agreeaza transferul de jertfa, nu agreaza transferul de vinovatie de la o persoana la alta, desi acest transfer este posibil la oamenii pacatosi, totusi aceast transfer este considerat o uraciune in FATA lui D-zeu. Orice judecator care accepta acest transfer, considerand pe vinovat nevinovat si invers, face o uraciune. D-zeu, in calitate de MARELE JUDECATOR nu accepta acest "troc" acest transfer. D-zeu nu accepta orice jertfa. In FATA
    lui D-zeu cel vinovat trebuie sa plateasca in mod direct. Exod 34:7. In marea lui dreptate, D-zeu nu accepta transferul de vina ; "Cel ce iartă pe vinovat şi
    osândeşte pe cel ne-vinovat, sunt amândoi (atat cel ce iarta pe vinovat, cat si cel ce osandeste pe ne-vinovat) o scârbă înaintea
    Domnului" (Proverbe 17.15).

    Acest nou EU BUN daruit de D-zeu este Noul Vlastar (Isaia 11:1) din care va iesi o noua ODRASLA-Copilul ce ni se da (Isaia 9:6) si este de asemenea FECIOARA (Isaia 7:14) care a ramas insarcinata de la intalnirea cu D-zeu, si va naste un fiu -Emanuel- un nou SPIRIT-SUFLARE de VIATA in OM).


    Este extrem de important ca jERTFA adusa de tine sa fie CURATA, pentru a fi primita de D-zeu. Din acest motiv
    inainte de JERTFIREA EULUI TAU BUN, SPIRITUL tau-in calitate de MARE PREOT se roaga pentru CURATIREA inca o data a EULUI TAU BUN DE CATRE PREZENTA LUI D-ZEU care separa RAUL de BINE, dupa care se da si SPIRITUL tau la MOARTE in FATA lui D-zeu, pentru a fi renascut iarasi dupa renasterea EULUI TAU BUN. Deci numai si numai in FATA lui D-zeu, trebuie sa te dezbraci (descalti) (Exod 3:5,6) de EUL TAU BUN, fara sa-ti vada altcineva GOLICIUNEA, altfel vei fi dispretuit si de oamenii care te vad si de D-zeu, gestul tau fiind asimilat unei curvii spirituale. Nu fa parada (spectacol) din acest act sacru! (Exod 20:26). In schimb poti face lucrul acesta chiar intr-o fractiune de secunda, "din timpul mersului" (Psalm 110:7), adica chiar in timp ce se desfasoara o activitate obisnuita (de exemplu chiar atunci cand vorbesti cu o anumita persoana) daca tu consideri ca situatia o impune (un gand rau nu-ti da pace), dar sa o faci intr-un mod ascuns, in constiinta ta, fara ca persoana din fata ta sa observe actul tau facut din necesitate.
    IN ACEST MOD controlezi eficient GANDURILE TALE RELE, INFAPTUIND MOARTEA SARPELUI DIN CONSTIINTA TA, PRIN ZDROBIREA CAPULUI ACESTUI SARPE, desi pentru acest lucru "calcaiul" tau va fi zdrobit (Genesa 3:15), dar renascut, ridicat (Psalm 110:7) de catre D-zeu in BUCURIE si PACE de fiecare data dupa un astfel de act.


    ULTIMA TA RAMASITA DE GAND DIN CLIPA SUPREMA (INAINTE DE A TE DA COMPLET LA MOARTE RATIONALA PRIN AUTO-BLOCAJ MENTAL IN FATA LUI D-ZEU) ESTE ACELA CA TE DAI LA MOARTE CU BUCURIE PENTRU CA IN ACELE MOMENTE SUPREME SA TRAIASCA NUMAI D-ZEU si SPIRITUL tau care trebuie sa fie capabil de a comunica cu D-zeu nu intr-un limbaj conventional ghidat de ratiunea-mintea ta care acum trebuie sa fie MOARTA, ci un limbaj spontan, neinvatat, un limbaj al "copacilor din campie" un limbaj al muntilor si al copacilor din padure care freamata in Fata lui D-zeu, un limbaj al copilului abia nascut din pantecele mamei lui. In momentul cand comunici cu D-zeu intr-un limbaj conventional, aduci LA VIATA MINTEA, RATIUNEA, GANDURILE BUNE, EUL BUN PE CARE TREBUIA SA-L DAI LA MOARTE, SI ATUNCI PERICOLUL PENTRU TINE DE A FI BI-POLARIZAT ESTE FOARTE MARE. starea TA SE VA INRAUTATI CONSIDERABIL. In aceasta situatie, trezeste-te si indeparteaza-te cat mai grabnic de D-zeu si reincearca se te apropii din nou de El, imediat ce esti pregatit. Spiritul tau se va obisnui sa se intalneasca astfel cu D-zeu oridecate ori simte ca este necesar. Orice stare si orice doleanta a ta poate fi exprimata si comunicata mult mai usor (decat comunicarea conventionala) catre D-zeu intr-un astfel de limbaj spontan, ne-invatat, fara aportul mintii-ratiunii tale.


    Exprimat in mod simbolic, in momentele de intalnire dintre om si D-zeu, omul este obligat sa-si acopere cu o KIPPA fruntea-capul, adica sa-si acopere ( Exod 3:5,6) ochii mintii, pentru ca omul sa nu poata vedea cu ochii mintii pe D-zeu pentru ca sa nu moara, stiind (Exod 33:20) ca "NU POATE omul sa MA vada si sa TRAIASCA". Prin aceasta procedura ochii spiritului sunt fortati sa se deschida si sa priveasca pe D-zeu, sa comunice cu EL, sa se lase calauzit de D-zeu (Isaia 42:16): "Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, ii voi POVATUI (SFATUI) pe carari nestiute de ei".Vrei un sfat urgent de la D-zeu? Vrei sa fii prieten cu D-zeu? Pregateste-te sa intalnesti pe D-zeu! Pentru aceasta trebuie sa-ti AUTO-blochezi mintea-ratiunea ta constienta si toate capacitatile conectate la ratiunea ta constienta pe durata intalnirii cu D-zeu. Nu incerca sa chemi, sa invoci NUMELE LUI decat daca esti pregatit in acest fel, avand ochii mintii acoperiti ("ca sa nu moara"), pentru ca mintea indezirabila a EULUI tau sa nu fie schilodita in Prezenta lui D-zeu (asa cum s-a intamplat cu CAIN) ! Daca te apropii de o instalatie electrica de FOARTE INALTA TENSIUNE si nu esti imbracat corespunzator cu un costum ce te protejaza de moarte prin electrocutare, atunci veimuri prin electrocutare.. Pentru BINELE tau este foarte important sa te apropii de D-zeu, dar nu oricum. Daca nu esti pregatit sa intalnesti pe D-zeu, mai bine evita aceasta intalnire si incearca sa te ascunzi de D-zeu, in spatele unei jertfe, mai ales daca ai facut un pacat care-L determina pe D-zeu sa te caute sa-i dai socoteala. In vechime, aceasta intalnire era evitata prin sacrificarea unei jertfe nevinovate de animal ritual (miel,.....), nu fiindca lui D-zeu ii plac jertfele nevinovate, ci dimpotriva fiindca nu-i plac si se indeparteaza de ele. Rolul jertfei in VECHIUL LEGAMANT? Mielul, ca si omul este una din CREATIIle lui D-zeu, si intra in responsabilitatea directa a lui D-zeu STAREA de BINE a acestui animal, si felul cum este tratat. Este rau sa supui un animal nevinovatla un tratament rau, diferit la cel care ti-a fost permis de catre D-zeu si D-zeu nu suporta acest lucru. Tu nu vei fi pedepsit pentru acest rau facut fiindca D-zeu ti-a permis sa omori un animal pentru supravietuirea ta. In consecinta D-zeu este scarbit de jertfa ta si se va indeparta de tine asa cum se indeparta de casele evreilor in Egipt atunci cand au sacrificat mielul pascal, si asa cum s-a indepartat de Abel atunci cand a sacrificat mielul. Abel nu a reusit sa se intalneasca cu D-zeu, si a fost un lucru bun si bine apreciat de D-zeu fiindca nu era pregatit pentru acest pas maret. Cain s-a intalnit cu D-zeu, dar asta l-a costat schilodirea mintii lui, deoarece nu era pregatit pentru intalnirea cu D-zeu. ATENTIE, D-zeu nu a permis orice fel de jertfa.
    .


    MAREA GRESALA A LUI ISUS
    Marea gresala a lui Isus s-a datorat neintelegerea religiei iudaice in esenta ei. Esenta acestei religii se poate deduce usor din CUVINTELE SPUSE de D-zeu :
    - 1) Catre EUL lui Cain imediat ce se intalneste cu D-zeu, inainte de a infaptui pacatul ucuderii lui Abel-fratele sau. (Genesa 4: 6,7 ) : "Si Domnul a zis lui Cain: "Pentru ce te-ai maniat si pentru ce ti s-a posomorat fata? Nu-i asa? Daca faci BINE (adica daca aduci jertfa cea buna si asteptata de D-zeu: sa jertfesti PROPIUL EU BUN-sa-l dai la moarte fiindca astfel si EUL RAU(Gandurile RELE MOR-DISPAR si nu mai apare dusmania dintre EUL BUN si EUL RAU care ti-ar distruge personalitatea) vei fi Bine primit; Dar, daca faci RAU, PACATUL PANDESTE la USA, DORINTA lui se tine dupa tine, dar tu sa-ll STAPANESTI". Are o importanta enorma sa intelegem ca fata lui Cain i s-a posomorat (Genesa 4:6) inainte de a ucide (Genesa 4:8), chiar in timp ce era in Prezenta lui D-zeu. De ce? Cine stie sa raspunda la aceasta intrebare a inteles RELIGIA IUDAICA. Fata lui Cain era VESELA SI plina DE BUCURIE SI SPERANTA INAINTE DE A SE INTALNI CU D-ze, dar a devenit brusc posomorata, semn al aparitiei bruste a unui conflicte interioar inexistent pana atunci in constiinta lui, dupa intalnirea cu D-zeu care a pus DUSMANIE dintre EUL RAU (gandurile RELE) si EUL BUN (GANDURILE BUNE) din CAPUL-MINTEA lui CAIN, distrugand pacea si armonia in constiinta lui CAIN..
    Dupa pacatul din Eden, fiecare om are in CONSTIINTA lui EUL BUN (GANDURILE BUNE) -samanta femeii venita de la D-zeu, dar si EUL RAU(GANDURILE RELE) -samanta Sarpelui, SEMANATA de Sarpe la intalnirea omului cu Sarpele din Eden. Atata timp cat Omul Cain nu a intrat in CAMPUL PREZENTEI lui D-zeu, intre Samanta femeii (EUL BUN al omului) si samanta Sarpelui era liniste si pace si chiar o bucurie intr-o intelegere comuna de a deveni ca D-zeu (Genesa 3:5). Lucrurile din CONSTIINTA lui CAIN se schimba complet atunci cand intra in CAMPUL PREZENTEI lui D-zeu, deoarece D-zeu isi tine promisiunea facuta Sarpelui:, aparand DUSMANIA, CONFLICTUL CONTINUU si OBOSITOR dintre EUL BUN-samanta femeii si EUL RAU al omului-santa sarpelui care se ascunde "dupa usa de intrare in Constiinta omului si indeamna pe EUL BUN sa faca LUCRURI RELE, GROAZNICE pentru a-l distruge si a-l compromite in FATA lui D-zeu pe EUL BUN. Atunci Cain CUNOASTE BINELE si RAUL care actioneaza in CONSTIINTA lui, distrugandu-i viata si compromitandu-l Iinaintea lui D-zeu (Omul-Adam cunostea deja de la D-zeu ca ESTE BINE sa nu manance dni fructul oprit si ca este RAU sa manance din acest fruct, dar nu CUNOSTEA aparitia separata a BINELUI (EULUI BUN-samanta femeii) si a RAULUI (EULUI RAU-samanta sarpelui) in CONSTIINTA lui si deci bnu cunostea nici dusmania dintre cei doi.
    2) Catre SARPE (Genesa 3:15): "Vrasmasie voi pune intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei. Aceasta iti va zdrobi capul si tu ii vei zdrobi calcaiul."



    Observatie: Si in celelalte VIETUITOARE D-zeu a pus o SUFLARE de VIATA (Genesa 1:30), dar aceasta SUFLARE de VIATA nu este insotita de DUHUL (SPIRITUL-SHEHINA) suflat direct din D-zeu asa cum a fost suflata in om..
    Dupa intalnirea in Eden dintre om si sarpe, in constiinta omului s-a nascut samanta sarpelui, un pui de sarpe care este EUL RAU al omului care a inceput sa convietuiasca in pace alaturi de EUL BUN creat de D-zeu in constiinta omului. Dupa multe conflicte dintre cei doi, EUL BUN a reusit sa domine pe EUL RAU, dar a acceptat dorinta EULUI RAU de a incerca sa devina ca D-zeu, sa aiba "toata puterea in CER si pe pamant". Dupa pacatul din EDEN, D-zeu CHEAMA PE OM (care incearca sa se ascunda de D-zeu. Imediat, la intalnirea cu D-zeu, D-zeu a pus vrasmasie intre EUL BUN si EUL RAU (Genesa 3:15) o lupta permanenta si epuizanta s-a instaurat in constiinta omului, fapt care a posomorat fata omului si l-a determinat sa se manie fara motiv (Genesa 4:6). Lipsa de pace a generat un mediul toxic in consiinta omului determinand reintoarcerea la D-zeu a DUHULUI datator de viata spirituala (care nu poate muri niciodata dar se poate intoarce la D-zeu de unde a venit) suflat direct din D-zeu ca o -SUFLARE de VIATA ce poarta ampreta lui D-zeu - FIUL lui D-zeu.
    In consecinta, omul ramane mort spiritual, este izgonit in spatiul material dar urmand sa reinvie prin terapia suferintei la care a fost supus in spatiul material de catre D-zeu, dupa restabilirea pacii si armoniei din CONSTIINTA omului, (dupa ce EUL BUN al omului invata sa domine pe EUL RAU-samanta sarpelu .in spatiul material unde a fost izgonit). Astfel, cel mai mare dusman al omului si cel mai aproape de el a deveni propiul lui EU RAU. In primul rand omul trebuie salvat, mantuit de sub puterea si jugul acestui dusman. In (Genesa 4:6,7) D-zeu spune EULUI BUN al lui Cain ca poate sa stapaneasca peste EUL RAU, fara sa i se POSOMORASCA FATA si fara sa ajunga sa se MANIE, adica fara sa accepte nicio provocarea din partea EULUI RAU (fiului de sarpe din constiinta omului), deci fara sa accepte sa converseze cu acest sarpe. Solutia este data de D-zeu in (Genesa 3:15): La cea mai mica aparitie a acestui pui de sarpe care sta ASCUNS DUPA USA DE INTRARE IN CONSTIINTA OMULUI, Spiritul omului trebuie sa zdrobeasca capul ACESTUI sarpe cu ajutorul calcaiului pe care SPIRITUL omului se sprijina in jungla spatiului material, calcai care este EUL BUN si neprihanit al omului. Zdrobirea imediata de catre SPIRITUL omului a acestui CALCAI, deci a acestui EU BUN in FATA lui D-zeu, fara a acepta vreo intalnire sau vreo conversatie cu acest sarpe, duce in mod automat la zdrobirea imediata a capului de sarpe. Cine intelege acest lucru intelege pe deplin RELIGIA IUDAICA. ACEST LUCRU SE REALIZEAZA PRIN procedeul numit AUTO-BLOCAJ MENTAL in FATA lui D-zeu pe durata intalnirii cu D-zeu, deoarece atat EUL BUN (samanta femeii) cat si EUL RAU (samanta sarpelui) se gasesc in mintea omului controlata in cea mai mare parte de catre EUL BUN al omului.

    \
    Isus nu a inteles ca nu trebuie sa accepte nici lupta directa cu SARPELE din constiinta lui, nici o conversatie ci trebuie sa-i zdrobeasca imediat capul. Astfel, intre Isus si acest Sarpe din constiinta lui Isus avea loc intalniri foarte dese cand urma lupte epuizante fapt ce-l obosea mult pe Isus, si atunci cand se termina era numai "pentru o vreme", dupa care reincepea iarasi si iarasi. Din acest motiv fata lui Isus era aproape mereu posomorata, si facea sa se manie fara motiv, asa cum s-a maniat pe smochinul care nu mai avea fructe in el, blestemandu-l, sau atunci cand promite umanitatii nu pacea ci sabia si moarte. Isus era permanent haituit de Sarpele din constiinta lui, motiv pentru care nu avea pace aproape niciodata. Foarte greu se putea impotrivi acestui sarpelui, si urma poruncile acestuia de a merge prin cele mai periculoase locuri (exemplu pe acoperisul templului) plantandu-i in minte actul sinuciderii. Aceasta lipsa de pace din constiinta lui, l-a determinat pe Isus sa inteleaga valoarea mare pe care o are pacea interioara din constiinta omului. Acest lucru il determina sa promita ucenicilor ca le da un lucru pe care nici el nu-l avea: PACEA lui, dar care era extrem de valoroasa.
    Isu nu a inteles ca MIELUL nevinovat, robul neprihanit al lui D-zeu din Isaia 53 care accepta sa se dea la noarte, accepta sa fie zdrobit pentru pacat este EUL BUN al fiecarui om (si robul neprihanit al lui D-zeu), calcaiul pe care se prijina SPIRITUL omului, pentru ca numai asa esta zdrobit din constiinta omului capul Sarpeluii (Genesa 3:15) care inplanteaza in mintea omului multe ganduri urate si periculoase cu scopul de a-l discredita in Fata lui D-zeu
    . Isus era adeptul mitului barbar al jertfei fiului nevinovat de imparat care era ucis pe zidurile cetatii pentru salvarea celor din cetate. Astfel, potrivit credintei lui, mielul care-si da viata din (Isaia 53) este un presupus fiu de imparat ceresc- D-zeu (nu rob ca in Isaia 53). Isus accepta sa fie trimis la moarte, animat de dorinta si speranta ca D-zeu sa intervina in mod spectaculos, sa trimita ingerii din Cer sa-l slujasca pe Isus, D-zeu sa-i dea in fata oamenilor "toata puterea in cer si pe pamant" toti oamenii sa se inchine in fata lui Isus si deci sa devena domnul si dumnezeul fiecarui om. D-zeu a ras in cer de aceste pofte ale lui Isus. Dar, D-zeu nu l-a lasat sa moara pe cruce ci la salvat " pe usa din spate" prin intermediul lui Pilat care avea putere si motive foarte intemeiate ca, numai sa simuleze moartea lui Isus, dar nici nu a trimis ingerii lui din cer ca sa faca spectacolul pe care Isus il dorea si il astepta si pe care l-a promis in fata Marelui Preot ( ca va fi vazut de oameni cum este asezat la nivelul lui D-zeu-"la dreapta venind pe norii cerului" (Matei 26:64) . Dar Isus a fost complet dezamagit ca nimic din ce se astepta sa fie nu s-a intamplat si a exclamat: "D-zeul meu, D-zeul meu de ce m-ai parasit" desi el declara inainte ca stie raspunsul la toate intrebarile.


    Desigur ca CRESTRINISMUL actual nu accepta invatatura iudaizata a lui Isus transmisa lui Petru si ucenicilor ci accepta invatatura lui Pavel, o invatatura anti-iudaica, dar se foloseste de numele lui Isus caruia ia facut o imagine falsa, o icoana falsa-artificiala care PASTREAZA NUMAI NUMELE LUI ISUS DAR NU SI INVATATURA LUI ISUS , sugerand prin aceasta ca Isus isi reneaga propia invatatura iudaizata lasata lui Petru si ucenicilor (Galateni 2) si accepta invatatura ne-iudaizata a lui Pavel, ceea ce este un fals, iar ucenicii nici ei nu puteau sa modifice invatatura lui Isus si apoi sa o dea mai departe ca fiind invatatura lui Isus care au primit-o timp de 3 ani de zile, din simplul motiv ca nu era invatatura lor si nu le apartinea. Raportul dintre invatatura lui Pavel (a crestinismului actual) si invatatura lui Isus lasata ucenicilor, o regasim chiar din scrierle lui Pavel la Galateni 2:2 (singurele care au mai ramas ne distruse de papalitatea pauliana. Chiar daca acest mesaj a fost distorsionat la extrem pentru a-i distorsiona continutul, intelegem ca Pavel a avut o "descoperire" prin care era indemnat sa-si verifice propia invatatura ce a imprastiat-o timp de 14 ani printre neamuri, "pentru ca nu cumva sa alerg sau sa fi alergat in zadar". Rezultatul acestei verificari a fost categoric negativ (Galateni 2:5) : "noi nu ne-am supus si nu ne-am potrivit lor nici o clipa macar", aceasta fiindca cele doua invataturi erau mult diferite.
    Pavel credea cu tarie ca crestinismul propagat de el printre neamuri era cu mult superior crestinismului lasat de Isus ucenicilor si voia, prin orice mijloace sa-si impuna credinta lui versus credintei lasata de Isus ucenicilor. Pentru aceasta el a adoptat principiul fals potrivit caruia "scopul scuza miljoacele", chiar si minciuna daca aceasta ajuta cu ceva. Pavel declara ca este ba Iudeu, ba roman, dupa imprejurari. Deasemenea, gasim mai multe afirmatii contradictorii ale lui Pavel, menite sa-si intareasca valabilitatea credintei lui. Printre aceste afirmatii gasim si afirmatia potrivit careia Pavel (care nu-l cunostea in mod direct pe Isus) s-a intalnit in mod spiritual cu Isus, dar relatarea acestei presupuse intalniri este descrisa in doua moduri care se contrazic in mod nepermis unul pe celalalt; El afirma o data ca oamenii care erau cu el nu au auzit glasul celui care vorbea (Fapte 9:7), iar alta data spune ca oamenii au auzit cuvintele celui ce vorbea (Fapte 22;9). Se spune ca nicio crima si nicio minciuna nu este perfecta.... Intotdeauna exista elemente lasate de D-zeu ca minciuna, crima sa fie descoperite.
    Credinta lui Pavel se bazeaza pe invierea unui personaj cu numele de "Isus" dar care avea aceeasi invatatura neiudaica ca si invatatura lui Pavel. Desigur ca acest pesonaj avand numai numele lui Isus este numai o "icoana a lui Isus"-poza imobila a lui Isus dar care avea o cu totul alta invatatura ne-iudaica, in contrast cu adevaratul Isus care avea o invatatura iuaica, lasata si ucenicilor. Din aceasta cauza, dupa cum se stie evanghelia ucenicilor de la Ierusalim era o evanghelie Iudaica (vezi Galateni cap 2). Totusi, Pavel recunoaste cu sinceritate ca "daca Isus nu a inviat, ....zadarnica este si credinta voastra ...., ba inca noi suntem descoperiti si ca martori mincinosi...." (1Corinteni 15:14,15). Cele mai noi cercetari dezvaluie faptul ca Pilat numai a inscenat moartea lui Isus, impunandu-i conditia (prin intermediul celor doi ucenici Nicodim si Iosif din Arimatea) ca, dupa 40 de zile dupa vindecarea ranilor sa plece in exil.
    Crestinisamul trinitar actual nu este crestinismul iudaizat al lui Isus, lasat ucenicilo de la Ierusalim, ci regasim Unitatea TRINITARA din APOCALIPSA, constituita din "Fiara, Icoana ei, si profetul Mincinos".
    Din datele mentionate anterior se poate deduce numele "Fiarei" ce reprezinta doua" portii" din totalul celor trei portii de propietate care sunt impartite in mod egal, democratic in interiorul unitatii dumnezeesti crestine actuale (nu este vorba de crestinismul de la Ierusalim care era un crestinism iudaic- Galateni cap 2). Socotita in miimi propietatea FIAREI este "un numar de om" adica un numar de oameni (la fiecare o mie de oameni) egal cu 2000//3=666.666...6 . Aceasta (666) este portia de propietate ce apartine " Fiarei " din intreaga propietate ce apartine unitatii dumnezeesti crestine, adica din toti oamenii care, cu semnul "amin" aplicat pe efigia crucii cu propia loi mana certifica faptul ca accepta neconditionat sa constituie PROPIETATEA Fiarei si a Profetului mincinos, propietari ai acestei UNUTATI trinitare dumnezeiesti . Semnul acestei unitati dumnezeesti crestine este semnul sau efigia crucii, din care semnul fiarei se aplica in doua puncte fiindca are doua portii; Se aplica pe frunte sau pe una din maini (dreapta sau stanga la ortodocsi sau la catolici). Numele propietatii (666) este preluat in calitate de nume al Fiarei asa cum in vechime, marii propietari luau numele propietatii lor.
    Nucleul credintei Crestine ACTUALE sa bazeepe versetul Genesa 15:6): Avram a crezut pe Domnul, si Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihanire" si deci D-zeu nu-i mai tine in seama pacatul (Romani 4:3). :Dar in crestinism, credinta in D-zeu este inlocuita cu credinta in numele lui Isus (Romani 4:24) si mai corect in numele acestei false icoane a lui Isus care nu are nici o portie din propietatea acestei unitati dumnezeesti, portia lui Isus fiind deturnata de catre "FIARA fiindca Isus nu participa cu doctrina, invatatura lui iudaizata la aceasta unitate dumnezeiasca trinitara. Numai aparent participa trei dumnezei egali in drepturi la aceasta Unitate dumnezeiasca trinitare. De fapt participa numai doi, unul dintre ei deturnand doua portii din propietatea acestei unitatii trinitare dumnezeiesti"..
    Biblia spune despre acei oameni care spun "amin" si accepta astfel semnul FIAREI care se da pe frunte si pe una din maini, (acceptand si semnul profetului mincinos care se da pe cealalta mana): "Blestemat sa fie omul care se increde in om...".(Ieremia 17:5-7) .
    Astfel, numai in parte, Apocalipsa lui Ioan se dovedeste a fi adevarata fiindca a pre-vizionat aparitia acestei FIARE actuale, dar numai in parte deoarece asa cum se constata usor, aceasta profetie era inspirata de doua spirite antagoniste: unul idolatru prezent in cea mai mare arte a profetiei acesteia, care indemna omul sa se inchine si aitcuiva decat SINGURUUIL DUMNEZEU ADEVARAT, un spirit idolatru care, in cea mai mare PARTE A PROFETIEI indemna pe Ioan la idolatrie dar se mai face simtita prezenta in timpul acestei profetiii lui Ioan si un spirit neidolatru care interzicea idolatria (interzicand inchinarea lui Ioan in fata altcuiva decat in FATA SINGURULUI D-zeu ADEVARAT) si care a dezvaluit numele si caracterul FIAREI (Fiaara a doua din Apocalipsa lui Ioan)..

    EVOLUTIA GANDIRII lui ISUS (prima fiara din Apocalipsa lui Ioan)

    Un rol esential in deformarea gandirii lui Isus (inainte de crucificare) despre el insusi l-a avut Petru care avea un caracter lingusitor.si superficial. Din ultima rugaciune a lui Isus facuta cu voce tare, pentru ca ucenicii sa-si insuseasca crezul lui ISUS, potrivit caruia Isus a pre-existat inainte de Creatie in calitate de "FIU al lui D-ze" in CER alaturi de D-zeu cu care se considera aproape egali in rang, avand o SLAVA preexistenta si meritata, dar ca a fost privat de slava si puterea lui pentru a fi trimis pe pamant pentru a realiza o "lucrare pentru D-zeu". Astfel, Isus


    1) Isus inainte de crucificare vrea sa clarifice in mintea ucenicilor care este relatia pe care vrea el sa o aiba cu D-zeu. Face acest lucru printr-un 'dialog" cu D-zeu care este de fapt un monolog. Primele lui cuvinte adanc premeditate au fost acelea prin care cere cu aroganta lui D-zeu sa-i dea slava lui Isus pentru ca numai asa si Isus ii da slava lui D-zeu (Ioan 17:1): "Tata, a sosit ceasul! Proslaveste pe fiul Tau ca si fiul Tau sa te proslaveasca pe Tine". Isus se considera "fiul". Actul de slavire sa mai mult de proslavire este un act de admiratie adusa la extrem, un act de inchinare. Altfel Isus cere lui D-zeu sa se inchine in fata lui pentru ca numai asa si Isus se inchina in Fata lui D-zeu.
    Observatie: De fapt, Fiul lui D-zeu nu este ceea ce credea Isus ca este ci este acea suflare de viata izvorata din D-zeu (Genesa 2:7) in Eden , care a facut din om un "suflet viu". Aceasta flacara s-a stins in om dupa pacatul edenic, asa cum D-zeu a anticipat (Genesa 2:17). Trecut prin terapia suferintei, suflarea de viata din D-zeu a inceput sa se reaprinda in om, si cu aceasta si dorinta de a se intalni cu D-zeu s-a apris in om. Dar, renasterea acestui FIU de D-zeu - SPIRIT de viata din D-zeu se face in momentul in care omul intelege CUNOSTINTA care-l invata ce jertfa trebuie sa aduca la intalnirea cu D-zeu. Aceasta jertfa este chiar EUL BUN al omului Robul neprihanit al lui D-zeu care intelege ca numai prin moartea lui ca jertfa de impacare omul se poate intalni cu D-zeu si D-zeu ii va renaste un nou Spirit de viata si un nou EU BUN. Isus stia sa citeasca si sa studieze Thora. Din cercetarile lui el a inteles in mod gresit din Isaia 53 ca Fiul lui D-zeu era de fapt acel rob neprihanit care se da la moarte pentru salvarea omului. Desi Isus a inteles in mod corect ca acest Fiu de D-zeu are provenienta edenica, totusi, in mod gresit el a intes ca acest Fiu de D-zeu este chiar Isus venit ca om pe pamant, dupa ce a parasit "slava pe care o avea inainte de a fi lumea" (Ioan 17:5).
    2) Isus pare putin suparat ca a fost privat de D-zeu de slava pe care el presupune ca a avut-o inainte de Creatie (Ioan 17:5) si isi cere cu aroganta slava inapoi fiindca i se cuvine.
    Isus considera ca el este "fiul" - Amintim ca: a proslavi = a da SLAVA foarte mare, o forma de inchinare pe care numai si numai D-zeu o merita. Dar, asa cum "Satana" ii cere EULUI BUN al lui Isus sa se inchine in fata lui, pentru ca si "satana" sa aduca inchinarea lui in fata lui Isus sub forma unor daruri, dupa acelasi model Eul Rau al Isus cere lui D- zeu sa se inchine in fata lui Isus daca vrea ca Isus sa se inchine si el in fata lui D-zeu (Ioan 17:1). Aceasta "rugaciune" a lui Isus a fost facuta cu voce tare cu aroganta pentru ca ucenicii sa inteleaga din "monologul sau cu D-zeu" ca Isus are o "discutie pe picior de egalitate cu D-zeu" si ca Isus nu este un om oarecare si ca el este un d-zeu, poate putin mai mic decat D-zeu Tatal. Astfel in Ioan (14:28) Isus mentioneaza cu aparenta modestie: "caci Tatal este mai mare decat mine". Deci nu cu mult mai mare , nu cu infinit de mult mai mare ci mai mare, pentru cei care credeau ca Isus este mai mare decat Tatal. Pare amuzant daca nu ar fi tragic. Si cu alte ocazii a incercat acelasi discurs in fata evreilor care au inteles imediat ca Isus se crede d-zeu si au inceput sa arunce cu pietre in el pentru aceasta profanare grava, incercand astfel sa l readuca la realitate. Nu au reusit atunci. De abia imediat dupa dezamagirea pe care a avut-o dupa crucificare mentioneaza in clar Mariei ca D-zeu Tatal este si D-zeul lui, declaratie pe care a fost foarte evitata pana atunci.
    Isus s-a simtit parasit de D-zeu in mod "inexplicabil" deoarece avea cu totul alte asteptari, de la aceasta crucificare pe care Isus a regizat-o si a fortat-o sa se produca in momentul in care a dorit el, atunci in ajun de pastele evreesc. Isus se astepta ca D-zeu sa-l incoroneze ca imparat chiar in timpul crucificarii si toti sa se inchine lui asa cum declara Marelui Preot ca se va intampla. Intelegem ca chiar si Iuda a facut acel gest de "tradare" intr-o deplina intelegere "tet-a-tet" cu Isus, convins de acesta sa o faca, spunandu-i si cati arginti sa ceara pe capul lui isus (30 arginti) si asigurandu-l ca D-zeu va interveni in mod miraculos, fapt ce Iuda nu prea credea dar a facut-o la insistentele lui Isus. Isus a incercat cu meticulozitate sa "implineasca" cat mai multe evenimente pentru ca iselatoria lui sa reuseasca. Astfel, chiar, intrarea lui in Ierusalim calare pe un magar pe care l-a tocmit "tet-a tet" cu un propietar de magari, dar nespunand ucenicilor de de aceasta intelegere pe care Isus a avut-o, imprimand astfel un sentiment de miracol in constiinta ucenicilor, trimitandu-i exact la adresa cunoscuta. Isus nu a inteles ca magarul ce transporta pe Mesiah pe portile Ierusalimului are o semnificatie profunda, fiind EUL BUN al omului renascut care trebuie sa protejeze si sa slujeasca pe Messiah prin spatiul material, "intre cei doi fiind o intelegere perfecta" (Zaharia 6:13). Messiah si Eul Bun al omului sunt (Zaharia 4:14) "cei doi unsi care stau inaintea Domnului intregului Pamant" si asigura impreuna slujba la Templu, fiecare avand functia lui. Dar, dintre cei doi, numai Messiah are voie sa intre in Sfanta Sfintelor si sa vada Fata lui D-zeu. Eul Bun al omului este Robul neprihanit din Isaia 53 care poate intra in Sfanta Sfintelor numai in stare nefunctionala, mort, adus ca jertfa de impacare lui D-zeu de catre Mesiah care are functia de Mare Preot si imparat al Eului Bun. Deci, perdeaua din interiorul Noului Templului separa Locul Sfant de Locul Pre-Sfant, acolo unde EUL BUN al omului nu are voie sa patrunda viu decat pe rol de jertfa adusa de catre Mesiah la intalnirea cu D-zeu. Conceptul crestin potrivit caruia mantuirea omului se realizeaza prin ruperea in doua a acestei perdele (Matei 27:51) este cu totul fals, ne-biblic si nu este profetit nicaieri in Thora ca se va intampla vreodata. Numai Sarpele din Eden viseaza la o astfel de intamplare, prin instaurarea unei "democratii ceresti", pentru ca ochii lui sa poata sa patrunda acolo in Locul Prea Sfant cu drepturi egale cu D-zeu.

    Este evcident ca Isus era permanent (Matei 16:13-28) preocupat de ce cred oamenii ca este el, din care cauza a pronuntat acesta rugaciune in clar si cu voce tare ca sa serveasca pe rol de lectie pentru ucenici, pentru ca acestia sa inteleaga ca el - Isus este mai mare decat imparatul David (Mat. 22:41-45). Isus a ramas contrariat fiindca nu a inteles cum "fiul lui David" sa fie si (Psalm 110:1) "Domnul" lui David. Si, inr-adevar, daca acest Fiu si Domn al lui David ar fi fost Isus sau oricare alt om, aceasta idee ar fi fost absurda, dar acolo in Psalm 110:1 se refera la cu totul altcineva nu la Isus sau la vreun alt om (asa cum s-a mentionat anterior) fapt pe care Isus nu l-a inteles. Isus si-a exprimat totalul dezacord cu ideea de a fi fiul lui David, considerand ca ar fi un nonsens si o jignire adusa propiului lui orgoliu, ci "se considera deopotriva" cu D-zeu, discutand pe "picior de egalitate" cu El, fiind pregatit sa-si puna viata in pericol de dragul acestei idei. Astfel Isus nu a inteles (Ioan10:34) ca in (Psalm 82) cei mentionati ca "dumnezei" aveau o conotatie negativa, fiind acei oameni care fortau pe alti oameni sa se inchine lor si sa le slujeasca in schimbul unor judecati nedrepte de care acestia beneficiau. (Definitia unui d-zeu = acel om care primeste inchinarea si slujirea a cel putin a altui om).
    Obs. Ca un nonsens, in mod fortat astazi se crede ca Isus este "fiul lui David" in urma unei genealogii (Matei 1:1) facute nu pe linie materna ci pe linia genealogica a lui Iosif , desi se cunostea faptul ca Maria era deja insarcinata (nu cu Iosif) atunci cand s-a casatorit cu Iosif, (Se pare ca Iosif era mult mai in varsta decat Maria, motiv pentru care a acceptat aceasta casatorie. Ulterior Isus a repudiat titulatura de "tata" in sensul biologic, probabil din cauza tensiunilor existente dintre el si Iosif de care nu se mai mentioneaza nimic.
    Intr-un moment de sinceritate, imediat dupa dezamagirea avuta in timpul crucificarii, Isus a fost fortat sa-si corecteze parerea trimitand ucenicilor mesajul: "Inca nu m-am suit (asa cum se astepta si cum promise-se talharului si marelui preot) la tatal meu si la tatal vostru, la D-zeul meu si la D-zeul vostru, "coborand" astfel la nivelul tuturor ucenicilor, fapt fara precedent pana atunci. Din pacate, aceste momente de mare sinceritate din partea lui Isus nu a durat prea mult deoarece putin mai tarziu a declarat ca "toata puterea mi-a fost data in cer si pe pamant" (Matei 28:18), ca intr-o scamatorie indrazneata, al carui merit era in exclusivitate numai al lui, fara a se simti obligat sa multumeasca celui care i-a dat puterea aceasta si fara sa mentioneze cu ce imprejurare si cine i-a dat aceasta putere (putea fi "satana" care-l ademenea permanent cu aceasta putere), si fara sa faca nici cea mai mica demonstratie. Desigur ca astazi intelegem ca aceasta scamatorie a fost facuta in mod fortat si intentionat ca sa sperie pe ucenicii care au incetat sa mai creada in el si care erau gata sa-l dea din nou pe mana lui Pilat si a marilor preoti. Din pacate, ulterior aceasta scamatorie a servit ca panza de painjen, sau "plasa de pescar" care a paralizat de frica si a tintuit in captivitate miliarde de oameni care astfel au putut fi exploatati "la sange". Dintre acestia, printre primii au fost Anania si sotia lui Safira care au fost ingropati de vii cu bestialitate de catre acesti criminali imbatati de o presupusa putere (de fapt puterea lor consta in chiar puterea celor tinuti captivi in aceasta panza de paianjen ), pentru a da un exemplu celor care incercau sa se elibereze din panza lor de paianjen, unde li se extragea si ultima picatura de "sange".

     



    3) desi Isus nu avea nimic, Isus afirma ca ofera tot ce are lui D-zeu , motiv pentru care, in mod unilateral , fara a mai cere aprobarea lui D-zeu, afirma ca este indreptatit sa afirme ca tot ce are D-zeu i se cuvine lui (Ioan 17:10).
    4) Povestea culmineaza cu amenintarea acelor ucenici (din cei 11 ) care "s-au indoit' de poveste alui Isus si nu au vrut sa i se inchine (Matei 28:17):, afirmand ca "toata puterea mi-a fost data in cer si pe pamant' (Matei 28:18), dar fara sa considere importat sa mentioneze cine i-a dat aceasta "toata puterea" , desi era cel mai important lucru; Daca D-zeu ar fi fost acela, ar fi trebuit sa-l proslaveasca si sa cinsteasca pe D-zeu in fata poporului, asa cum ar fi trebuit sa faca si Moise in fata poporului nsetat, dar nu a facut-o asumandu-si meritul de a scoate apa din stanca pentru el si pentru Aron, fapt ce a maniat pe D-zeu si i-a promis lui Moise ca nu o sa vada Tara Fagaduintei din acest motiuv (Numeri 19:12). Poate ca aceasta 'toata puterea i-a dat-o acela care i-o promitea mereu, si pe care Isus il numea "Diavolul"(Matei 4:8). Sau poate ca era numai o minciuna grosolana ca sa sperie pe cei care erau gata sa-l dea din nou pe mana preotilor. Oricum inainte de a face cineva o asemenea afirmatie , MAI INTAI TREBUIE SA EXEMPLIFICE, SA DOVEDEASCA CEVA DIN ACEASTA CU TOTUL NOUA CAPACITATE PE CARE AFIRMA CA O ARE, PENTRU A NU FI CONSIDERAT UN SARLATAN IEFTIN. DESIGUR CA ACEASTA AFIRMATIE A LUI A PARALIZAT VOINTA UMANITATII PANA ASTAZI, INCEPAND CU ANANIA SI SAFIRA CARE AU FOST INGROPATI DE VII.


    In cateva cuvinte Isus descrie crezul sau si Marelui Preot (Matei 26:63,64), care nu stia ce sa creada despre Isus. Dar, intelegand crezul lui Isus, a acceptat planul lui Isus , insistand la PILAT sa fie RASTIGNIT (desi initial voia sa-i dea drumul) , CU SCOPUL DE A VERIFICA CREZUL LUI ISUS, potrivit caruia D-zeu este fortat in acest mod de a interveni "pe fata" - in favoarea lui Isus asa cum Isus credea ca se va intampla.Si Marele preot credea ca trebuie sa vina Mesia, si i-ar fi placut mult ca afirmatiile lui Isus sa fie adevarate. Dar deceptia totala a fost mare.
    Desigur ca Marele Preot si intreg poporul martori ai acestui experiment, chiar si Isus, toti au fost complet dezamagiti de felul cum au decurs lucrurile, fiecare in parte avand alte asteptari. In cosecinta Isus, in primele cuvinte adresate Mariei care a vrut sa-l imbratiseze dar , plin de rani proaspete, Isus i-a zis sa nu-l atinga dupa crucificare, simte necesitatea de a face o corectie in crezul impregnat ucenicilor, mentionand ca inca nu s-a suit la D-zeu asa cum a promis ucenicilor si Marelui Preot intr-o forma voalata, dar si in mod direct unuia dintre cei doi talhari (Luca 23::43): "adevarat iti spun ca astazi vei fi cu mine in rai" si asa cum se astepta el sa fie. (in rai "se suie" nu se coboara)
    Privitor la "ridicarea miraculoasa la cer" a lui Isus, descrisa in multe locuri de cei care nu au fost martori oculari la acest "eveniment spectaculos" DOAR AU CULES INFORMATII DIN FOLCLORUL LOCAL DUPA ZECI DE ANI , MAI TARZIU, trebuie sa mentionam ca Petru, Iacov, Ioan care AU FOST MARTORI LA ACEST EVENIMENT si au consemnat in scris tot ce considera foarte important, niciunul din acestia nu au considerat ca ACEA DESPARTIRE FINALA DE ISUS AVEA CEVA SPECTACULOS DE GENUL "RIDICARII LA CER". Asa cum cei doi ucenici pe ascuns ai lui Isus, Nicodim si Iosif din Arimatea care cunosteau in amanunt "invierea" lui Isus au refuzat in mod categoric sa depuna orice marturie privitor la aceasta poveste, ne-permitandu-i niciunui martor ocular sa participe acolo. Este de inteles ca acestia doi aveau o intelegere ascunsa cu Pilat CARE LE A PERMIS SA-L IA PE ISUS, SA-L VINDECE RANILE TIMP DE 40 zile, cu angajamentul ferm ca, dupa aceste 40 zile necesare pentru vindecarea ranilor lui Isus, acesta sa accepte sa nu divulge planul lui Pilat si sa plece in exil, in afara Israelului. Din acest motiv, in timpul celor 40 de zile Isus se intalnea foarte rar cu ucenicii, si asta o facea numai pe ascuns..

    A FOST JERTFA lui ABEL BUNA? RASPUNS: NU, fiindca ABEL nu a reusit cu JERTFA lui sa FIE PRIMIT IN FATA LUI D_ZEU pentru a primi BINNECUVANTARILE si PROTECTIA lui D-zeu. Totusi lui D-zeu i-a placut acest tip de jertfa pentru ca a zadarnicit intalnirea omului cu D-zeu, zadarnicind intensificarea dusmaniei dintre SAMANTA FEMEII (GABDURILE BUNE venite de la D-ze date omului-femeii) si GANDURILE RELE venite de la Sarpe).Astfel Abel a fost scutit de BIPOLARIZAREA MINTII LUI, dar a fost scutit si de PROTECTIA lui D-zeu, motiv pentru care s-a intamplat nenorocirea ca a fost ucis. In baza Legii universale (Genesa 4:7) enuntate de D-zeu (Bine faci, Bine gasesti...Rau faci, Rau gasesti), putem interpreta ca moartea lui Abel este consecinta uciderii mielului nevinovat jertfit, deoarece D-zeu a permis uciderea unui miel nevinovat numai in scopul strict necesar al asigurarii hranei pentru om (Ieremia 7: 21,22).
    Moartea este semnul si consecinta imperfectiunii, a erorii, al pacatului. D-zeu este SFANT, PERFECT, fara eroare. Un Preot al lui D-zeu nu are voie sa se apropie de un om mort. D-zeu este D-zeul VIETII, nu al mortii. El se indeparteaza de locul unde este moarte. Si mai grava si de neacceptat de catre D-zeu este moartea unei fiinte nevinovate care nu este asociata cu eroarea, defectiunea, pacatul. D-zeu refuza sa suporte aceasta situatie si se indeparteaza de locul unde este JERTFA MIELULUI NEVINOVAT. Sangele nevinovat varsat scarbeste si INDEPARTEAZA pe D-zeu de cel ce aduce aceasta jertfa, asa cum armata israeliana a fost scarbita de jertfa fiului de imparat ucis pe zidul cetati, scarba ce a determinat ca Israel sa se indeparteze ( 2Regi 3:27) de aceasta cetate si cetatea sa fie salvata. INDEPARTEAZA PE D-zeu de om asemanator de cum indeparteaza uciderea unui miel nevinovat -jertfa lui Abel sau jertfa mielului din Egipt.
    Legamantul Avramic (Vechiul Legamant)
    FUNCTIONEAZA pe PRINCIPIUL INDEPARTARII OMULUI DE PREZENTA lui D-zeu, deoarece omul nu este pregatit cu jertfa necesara pentru a se intalni cu D-zeu.
    NOUL LEGAMANT (Ieremia 31:32)
    Se bazeaza pe INTALNIREA OMULUI CU D-zeu, omul fiind acum pregatit cu Jertfa necesara (Jertfire EULUI BUN-NEVINOVAT) in Fata lui D-zeu). Intalnirea omului cu D-zeu aduce (Ieremia 31:34) iertarea nelegiuirii facute in Eden si RESTAURATIA, adica reintoarcerea la situatia de dinaintea pacatului edenic. (D-zeu nu-si mai aminteste de pacatul EDENIC) Iertarea impacarea cu D-zeu, asigura o noua era pentru om: PACE, BINECUVANTARI si PROTECTIE DEPLINA din PARTEA lui D-zeu.

     

    Credinta unui om ca ISUS este D-zeu, face ca acel om sa cada sub BLESTEMUL: "BLESTEMAT SA FIE OMUL care se increde in alt om"
    Vechiul LEGAMANT

    Per total, experimentul lui Isus poate fi apreciat ca FIIND realizat cu mari eforturi, indicand un categoric "asa NU".
    A dovedit ca, utilizand aceasta cale experimentata de Isus, jertfa devine un dumnezeu, deci un idol intrand in conflict total cu SINGURUL D-zeu adevarat CARE NU IMPARTE SLAVA sa cu nimeni (Isaia 42:8): " Eu sun IAHVE (Domnul) ; acesta este Numele Meu;
    si nu voi da slava Mea altuia, nici cinstea mea idolilor"

    El, SINGUR a facut CERURILE si Pamantul (Isaia 44:24) " ..
    Eu singur am desfasurat cerurile; Eu am intins pamantul. Cine era cu mine?.
    Motivul special pentru care, in Legamantul Avramic D-zeu a ales PRIN ACTUL circumciziei ca omul sa-si jertfeasca CEA MAI RUSINOASA PORTIUNE DIN ORGANISM, a fost acela CA ACEASTA jertfa SA NU DEVINA OBIECT DE INCHINARE PENTRU OM, ceea ce ar fi reprezentat cea mai periculoasa optiune.
    D-zeu nu poate fi comparat cu nimic "de pe pamant, de sub pamant sau din ceruri". D-zeu nu poate fi comparat cu un om care are fii, mostenitori sau care isi lasa mostenirea fiului. Nu exista un fiu de D-zeu in intelesul omenesc. Jertfa de mantuire a omului nu poate fi un fiu de imparat sau de un presupus fiu de D-zeu (ca in crestinism) , si deoarece mai curand sau mai tarziu aceasta jertfa devine un element de inchinare, devine un d-zeu, intrand in conflict cu DEMNITATEA lui D-zeu.

    I.

     

     


     



    Compatibilitatea jertfelor este un subiect foarte dificil de evaluat, dar se poate face.
    Omul traieste astazi prin EUL lui, care se identifica cu MINTEA-CAPUL SARPELUI si care s-a nascut in Eden la intalnirea cu Sarpele edenic, atunci cand SARPELE a SCHIMBAT, a deformat MINTEA-gandirea omului (pana atunci hotarata sa nu incalce porunca lui D-zeu) deformand-o dupa modelul de gandire al Sarpelui care jinduia dupa puterea lui D-zeu, voia sa fie ca D-zeu.(Atentie: Sarpele nu poate sa creeze ceva ci doar sa deformeze acel ceva creat de D-zeu, pentru a-l trece in propietatea lui. Astfel, mintea omului creata de D-zeu, dar deformata de sarpe a devenit capul EULUI din om, a devenit capul sarpelui care trebuie zdrobit pentru a aduce PACEA cu D-zeu. Numai daca mintea accepta noua sa stare deformata accepta si pe noul stapan. Pentru a reveni in propietatea lui D-zeu mintea trebuie sa se "auto-zdrobeasca" adica sa se dea la moarte in Fata lui D-zeu prin auto-blocaj mental, pentru a fi renascut din nou). Tot atunci a murit FIUL lui D-zeu (nascut in om) care este SUFLAREA de VIATA care a facut din om un SUFLET VIU si care a fost nascuta (suflata) direct din D-zeu in om. Astazi, ochii mintii deformate din om nu au voie sa vada pe D-zeu, si fiindca in acest mod, aceasta minte deformata este fortata sa emane niste ganduri deformate despre D-zeu, profanand, STRAPUNGAND astfel pe D-zeu. D-zeu este unic si pentru EL nu exista nici un model mental de intelgere. Cunoasterea Lui se poate face numai prin contact direct spiritual cu EL. D-zeu este UNIC si nu exista undeva vreun model mental pentru intelegerea LUI, nu are termeni de comparatie (facuta de mintea omeneasca pentr-u a-L descrie si a-L cunoaste) pe Pamant, in Ceruri,... Mintea omeneasca este facuta sa inteleaga lucrurile numai prin modele, prin comparatii "lineare". Lucrurile se intampla similar cum fuctioneaza un tranzistor in regim de amplificator. Atata timp cat punctul static de functionare se afla la miljocul caracteristici de transfer a tranzistorului, un semnal foarte mic de la intrare este amplificat corect si reprodus in mod corect la iesire, avand o putere mult mai mare. Dar, daca punctul static de functionare al tranzistorului este ales sa fie in marginea nelineara, contorsionata, stramba a caracteristicii de transfer, atunci semnalul foarte mic de la intrare este ascultat la iesire foarte puternic dar foarte distorsionat, producand neplaceri si zgomote dureroase. Astfel zis, incercarea de a intelege in mod mental pe D-zeu plaseaza mintea omeneasca intr-un punct static de functionare aflat dincolo de limita lineara de functionare a creerului uman, dincolo de LIMITA de intelegere a mintii omenesti, si incercarea de a functiona in aceasta zona "nelineara" de "nefunctionalitate" DISTORSIONEAZA intelegerea mentala, distorsioneaza mentalul, distorsioneaza atat intelegerea umana despre D-zeu, dar distorsioneaza si ratiunea umana in incercarea disperata de a iesi din criza in care a intrat, provocand suferinte mentale profunde ce duc in mod sigur la o ura ascunsa impotriva lui D-zeu de catre mintea omeneasca, care STRAPUNGE, PANGARESTE astfel pe D-zeu. Peste un anumit punct de pozitionare stramba, contorsionata nu mai putem sa judecam drept" , nu mai putem sa facem un Feed Back care sa corecteze erorile de judecata, de ratiune. Din acest motiv, ca o solutie a acestei probleme data chiar de D-zeu (Exod 33:20), omul nu are voie sa "vada" cu ochii mintii pe D-zeu (Exod 20:4,5). Experienta intalnirii cu D-zeu este o experienta GRANDIOASA, unica ce nu poate fi comparata cu ceva fara a fi distorsionata, motiv pentru care nici nu trebuie descrisa intr-un limbaj mental sau cu imagini mentale ci trebuie traita in direct. Astfel, EUL omului-acest fiu de sarpe nascut in om nu are dreptul sa se intalneasca sau sa fie adus viu (in viata- in starea de functionalitate) prin intermediul capului ratiunii lui care trebuie zdrobit in FATA lui D-zeu deoarece prezenta acestuia in FATA lui D-zeu STRAPUNGE, pangareste in mod involuntar pe D-zeu si ca reactie este mutilat de catre NIMICITORUL-ce protejaza pe D-zeu (asa cum a fost mutilat spiritul si mintea lui Cain atunci cand Cain s-a intalnit cu D-zeu). Dar, daca EUL omului, acest fiu de sarpe nascut in om este adus mort din punct de vedere functional (cu functiile mentale blocate) de catre spiritul renascut al omului in fata lui D-zeu, se reinstaureaza PACEA MENTALA. Acest lucru are un efect invers strapungerii lui D-zeu si este acceptat de catre D-zeu ca jertfa strict necesara pe care SPIRITUL renascut al omului trebuie sa o aduca in FATA lui D-zeu. Numai procedand in acest fel, SPIRITUL omului este renascut si este alimentat din apa vietii. Daca spiritul omului se prezinta cu mintea lui treaza -activa la intalnirea cu D-zeu, D-zeu il primeste dar pericolul este imens fiindca mintea omului cade sub incidenta loviturilor nimicitorului (venite de la "sabia invapaiata" plantate la poarta de intrare in Eden la "POMUL VIETII" -Genesa 3:24- ce protejaza pe D-zeu si spatiul edenic ce inconjoara pe D-zeu. Daca pe durata acestei intalniri apare un moment de indoiala, aceasta este semnul cel mai clar ca ratiunea- mintea nu a fost data la moarte decat in mod superficial. Nu Spiritul nostru se imdoieste ci mintea noastra se indoieste. Aceasta necredinta-indoiala vine numai de la mintea-ratiuna omului care nu a fos data suficient de profund la moarte, si asta prezinta un pericol de schilodire a mintii noastre asa cum a fost schilodita mintea lui Cain in Fata lui D-zeu fiindca nu a stiut cu ce jertfa sa vina in Fata lui D-zeu (jertfirea mintii lui- capul EULUI-zdrobirea capului de sarpe). Deformarea mintii atrage dupa ea deformarea functiilor vitale ale organismului, care sunt supravegheate si reglate de mintea noastra vegetativa, si deci apar boli de tot felul in organism. Daca suntem in aceasta situatie, in mod urgent trebuie sa dam din nou si mult mai profund la moarte mintea noastra in FATA lui D-zeu pentru a nu fi grav schilodita.

     


    Fiindca se apropie PESAH-ul (Pastele Evreesc) este bine sa facem o scurta lectie de SEDER care sa ajute la intelegerea mentala a acestui eveniment, mentalul nostru sa obtina niste indicatii de cum trebuie sa actioneze in fiecare moment din viata noastra astfel incat sa atragem BINELE si sa respingem RAUL care "pandeste la usa" (Genesa 4:7).
    Pesahul contine doua elemente principale care simbolizeaza in mod redondant acelasi lucru.
    1) MIELUL PASCAL. Acest eveniment pascal incepe in Egipt, legat de evenimentul in care D-zeu intra periodic pe rol de JUDECATOR in CASA CONSTIINTEI noastre pentru a judeca si a pedepsi EUL RAU din om, sarpele din constiinta omului. D-zeu invata pe evrei cum pot sa anuleze mania lui D-zeu, pentru a nu fi si ei pedepsiti, facand ei insusi aceasta JUDECATA si pedeapsa capitala pentru EUL RAU din CASA CONSTIINTEI lor. In mod concret, uciderea EULUI RAU, deci zdrobirea sarpelui din constiinta omului se poate face numai daca intregul EU din CONSTIINTA omului este ucis. Deci, pe rol de JERTFA NEPRIHANITA, MIEL PASCAL, trebuie ucis si EUL BUN, CALCAIUL pe care se sprijina SPIRITUL omului. Acest lucru nu se poate face oricum, ci prin zdrobirea capului de sarpe (Genesa 3:15), a mentalului omului, chiar pe durata intalnirii cu D-zeu, semnul vizibil al acestei morti-sangele mielului lasand semne perceptibile pe usa de intrare in Constiinta omului. Un astfel de semn perceptibil al mortii EULUI nostru BUN catre D-zeu poate fi dat de o RUGACIUNE, strigare incoerenta a sangelui catre D-zeu, (rugaciune strigare neghidata de mintea acum decapitata-blocata a omului, sange care are capacitatea de a striga "din moarte" catre D-zeu (Genesa 4:10)). Aceasta "decapitare" a EULUI se face fara a distruge CREERUL nostru, deci se face prin metoda cunoscuta sub numele de BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS.
    2) MATZA. Painea se facea si atunci cu maia care este o colonie de bacterii comestibile hranite cu faina. De fiecare data cand se facea paine se folosea numai o jumatate din maiaua pregatita, se introducea in aluat si dupa un timp se baga la cuptor. Maiaua era completata cu faina pentru a se regenera in cantitatea dorita. Pe durata mai multor cicluri de regenerare, din cauza utilizarii mereu a unei portii de maia veche, se ajungea ca in maiaua buna sa rezideze si o parte de maia rea, degenerata. Aceste doua erau amestecate si nu se putea selecta numai maiaua rea pentru a fi arucata pentru ca bacteriile din compozitia ei sa nu degenereze si mai mult, devenind toxice pentru consumatorul de paine. Din acest motiv, periodic era necesara aruncare inregii cantitati de maia, atat maiaua buna cat si maiaua rea, pentru a naste o noua maia, pentru a fi folosita in continuare.
    Astfel ca, o data pe an, de Pesah aceasta maia era complet aruncata in scopul mentionat. Altfel zis, se sacrifica maiaua BUNA pentru ca MAIAUA REA SA POATA FI DISTRUSA.

    Acum este usor de inteles ca maiaua BUNA sacrificata de PESAH cat si MIELUL PASCAL sacrificat de PESAH reprezinta EUL BUN al omului, (CALCAIUL-Genesa 3:15 - pe care se sprijina MESIAH-SPIRITUL renascut al omului). Eul BUN al omului trebuie sacrificat, ZDROBIT pentru ca EUL RAU din CONSTIINTA omului, capul SARPELUI edenic din constiinta omului sa i se zdrobeasca capul (Genesa 3:15).
    \\


     

     

    Nu exista bucurie mai mare care sa iti aduca o pace atat de mare in suflet decat aceea de a te impaca cu D-zeu pe aceasta cale, dand astfel la moarte EUL tau din CONSTIINTA ta, mintea Eului tau care a profanat pe D-zeu, condamnand sarpele vinovat din constiinta ta la pedeapsa maxima-DECAPITAREA, zdrobirea (Genesa 3:15) CAPULUI de SARPE.

    Vizualizarea SARPELUI de arama MORT, ridicata de MOISE in PUSTIE are o semnificatie profunda in PUSTIA CONSTIINTEI noastre: necesitatea uciderii EULUI NOSTRU (fiul omului) caruia "i s-au deschis ochii" (Genesa 3:7), s-a nascut in momentul cand omul a satisfacut dorinta SARPELUI edenic, acest lucru avand consecinta imediata stingerea, moartea SPIRITULUI omului, FIUL lui D-zeu (suflat-nascut din D-zeu -Genesa 2:7) si care face din om un suflet viu. Intre cei doi FII nascuti in om (fiul omului si FIUL lui D-zeu) exista o incompatibilitate otravitoare-totala. Aceasta "inaltare" a sarpelui mort nu trebuie inteleasa in sensul malefic ca un indemn pentru ca observatorul acestui sarpe mort de arama sa-si ofere increderea totala-nelimitata in acest SARPE-"FIU al omului" cum se doreste in CRESTINISM (Ioan 3:15). Intelesul acestei "inaltari" a sarpelui mort este un mesaj care sa ne determine sa ne ucidem propiul EU-sarpe din constiinta fiecaruia din noi, pentru ca SPIRITUL -FIUL lui D-zeu (suflat-nascut din D-zeu, dar mort dupa pacatul edenic sa renasca din D-zeu, in constiinta fiecaruia din noi cu dreptul de MARE PREOT MESIA care sa intermedieze PACEA om-D-zeu. Da, SARPELE din pustia constiintei omului (EUL omului) s-ar da cu bucurie la moarte pentru o scurta perioada de timp, daca in schimbul acestui fapt ar primi inchinarea oamenilor care sa se increada nelimitat in el, acceptandu-l ca dumnezeul si salvatorul lor. Dar acesta trebuie sa se dea la moarte in FATA lui D-zeu nu pentru a deveni dumnezeul omului ci pentru a fi mantuit si a fi renascut de catre D-zeu o fiinta noua pe rol de ROB si animal de povara ("magar de povara") pentru SPIRITUL RENASCUT-MESIAH, eliminandu-se astfel incompatibilitatea toxica dintre cei doi (Zaharia 6:13), pentru a sustine impreuna, in calitate de "unsi" functionarea (Zaharia 4:14) celui de-al TREILEA TEMPLU construit in constiinta umanitatii, in constiinta fiecarui om.
    In plus, D-zeu este prea sfant ca sa accepte o solutie nedreapta-de compromis in care cineva considerat nevinovat sa fie omorat in contul unui vinovat. La D-zeu "scopul nu scuza mijloacele" cum se accepta uneori in umanitate. Dar, D-zeu indica utilizarea acestui principiu '"pars pro toto"(UCIDEREA UNEI PARTI DIN ORGANISM PENTRU CA INTREGUL ORGANISM SA TRAIASCA) numai cand "PARS"- partea din tot este bolnava, capabila sa contamineze intregul organism. Este de asteptat ca sarpele sa foloseasca acelasi principiu dar inversat, pastrand rima enuntului (pentru a fi usor acceptat) dar eliminand, negand continutul, facand ca tot ce este mai bun din organism sa fie omorat in numele acestui principiu inversat. Utilizarea, practicarea acestui principiu inversat in FATA lui D-zeu produce scarba totala lui D-zeu, si determinand indepartarea lui de om, chiar si atunci cand D-zeu vine in calitate de JUDECATOR pentru pedepsirea pacatosului. Asa s-a ajuns la practicarea de jertfe nevinovate, "fara cusur" in FATA lui D-zeu-JUDECATORUL (Vezi efectul jertfei de pasti cand D-zeu intra sa pedepseasca numai casele egiptenilor in care nu vedea sangele mielului jertfit. De asemenea, jertfa lui Abel l-a indepartat pe acesta sa se intalneasca cu D-zeu (fapt apreciat de D-zeu deoarece ABEL NU ERA PREGATIT PENTRU ACEASTA INTALNIRE SI mintea lui ABEL NU A FOST AFECTATA ), pe cand jertfa lui Cain nu l-a impiedicat pe Cain sa se intalneasca cu D-zeu-LUCRU RAU, FIINDCA CAIN NU ERA PREGATIT PENTRU ACEASTA INTALNIRE SI MINTEA LUI CAIN A FOST ATACATA-AFECTATA PROFUND). Dar indepartarea lui D-zeu -Judecatorul poate fi NUMAI o solutie de moment, dar nu poate fi o solutie pe termen lung pentru salvarea omului. SALVAREA OMULUI VINE NUMAI DIN INTALNIREA CU D-ZEU, DACA OMUL VINE BINE PREGATIT CA SA FIE ACCEPTAT CU BINE LA ACEASTA INTALNIRE. PENTRU ACEASTA OMUL TREBUIE SA ADUCA CA JERFA DE IMPACARE CU D-ZEU MOARTEA EULUI SAU, DECI MOARTEA SARPELUI DIN CONSTIINTA LUI, PRIN ZDROBIREA CAPULUI ACESTUI SARPE, DAREA LA MOARTE A MINTII EULUI NOASTRU PRIN AUTO-BLOCAJ MENTAL PE DURATA INTALNIRII CU D-ZEU.

    Dar, D-zeu ACCEPTA SI indica utilizarea acestui principiu "pars pro toto"numai cand partea din tot este bolnava, capabila sa contamineze intregul organism.

    Este o BUCURIE imensa faptul ca D-zeu a daruit omului-"semintei femeii" (Genesa 3:15) capacitatea de a zdrobi capul sarpelui din constiinta lui. Eul nostru renascut (de catre D-zeu) pe rol de animal de povara pentru SPIRITUL nostru (care este Duhul lui D-zeu"suflat" in noi de catre D-zeu (Genesa 2:7) si care (Isaia 11:2) "se va odihni peste el")- trebuie sa iubeasca pe D-zeu cu o dragoste atat de fierbinte, incat sa se dea la moarte in FATA lui D-zeu stiind ca este urat de D-zeu si ca nu poate fi privit de catre D-zeu si stiind ca moartea EULUI nostru in FATA lui D-zeu, produce o mare placere lui D-zeu si stiind ca D-zeu il renaste din nou in noi dupa fiecare astfel de auto-sacrificare, ridicandu-i un alt CAP, o alta minte eliberata de orice rau (Psalm 110:7). Astfel, EUL nostru renascut se da (Psalm 110:7).
    Astfel, EUL nostru renascut se da (Isaia 11:3) cu mare placere la moarte prin procedeul de BLOCAJ MENTAL AUTO-INDUS, cu frica mortii ("tremurand") dar cu o placere ce are intensitatea cu mult mai mare decat intensitatea fricii, stiind ca moartea lui permite intalnirea omului cu D-zeu si stiind ca va fi renascut dupa aceasta moarte de D-zeu cu capacitati mult imbunatatite.

    Acest procedeu, practicat in FATA lui D-zeu este foarte eficient si pentru cei care simt o dorinta inexplicabila de sinucidere, substituind sinuciderea corpului cu sinuciderea mentala pe durata comunicarii cu D-zeu.

    Bucuria este cu atat mai mare cu cat SPIRITUL omului daruit de D-zeu in CONSTIINTA omului, reuseste sa zdrobeasca mai mult din CAPUL profanator al sarpelui prin procedeul pe care-l numim Blocaj Mental Auto-Indus, procedeu - CAPACITATE a omului cu care D-zeu a imbracat pe om imediat dupa PACATUL ORIGINAL (Genesa 3:21) dar nu intotdeauna omul a fost constient ca este dotat cu o arma atat de puternica care sa-l protejeze de BALAORUL din constiinta lui. Este foarte important ca SPIRITUL omului sa anuleze la zero, adica sa dea la moarte SARPELE-BALAORUL , adica EUL NOSTRU condus de CAPUL SARPELUI care este MINTEA EULUI nostru. Acest lucru trebuie facut numai in FATA lui D-zeu, foarte rapid, astfel incat, numai in cantitatea in care CAPUL sarpelui este zdrobit, micsorat spre o valoare minima- zero, SPIRITUL omului creste spre o valoare maxima, recapatand bucuria triumfului in fata EULUI profanator, si putand astfel sa re-aduca omul prin POARTA prin care a fost alungat in SPATIUL SPIRITUAL la D-zeu.. Capul sarpelui din constiinta nostra profaneaza pe D-zeu, profaneaza viata in general, profaneaza constiinta omnulu, profaneaza viata din fiecare din noi, aducand in cele din urma moartea noastra. Ca un exemplu, se cunoaste faptul ca actul de "RAZBUNARE" generat de MINTEA EULUI -CAPUL EULUI - CAPUL SARPELUI din constiinta omului a secerat si secera in continuare milioane de vieti omenesti nevinovate -victimele acestui SARPE de-a lungul istoriei. Chiar si atunci cand actul de RAZBUNAE nu se infaptuieste, acest CAP de SARPE- MINTEA EULUI nostru planuieste multe scenarii distructive violente impotriva unor presupusi inamici, dar pe care le deruleaza in CONSTIINTA nostra cu multa energie, ducand la autodistrugerea corpului nostru (prin infarct miocardic sau cerebral si multe alte boli), noi cazand victima acestor stari violente din constiinta nostra.
    Observatie: Si din punctul de vedere al fizicii si matematicii aceasta este solutia de a iesi dintr-un SPATIU (in cazul nostru SPATIUL MATERIAL) si a intra intr-un alt SPATIU complementar si ortogonal pe primul (in cazul nostru SPATIUL SPIRITUAL-EDENUL-GAN EDEN-GRADINA EDENULUI). Prima conditie matematica ca o multime sa fie SPATIU este sa contina elementul absolut neutru zero (0) absolut, acesta fiind singurul element comun al unui sub-spatiu cu alte sub-SPATII. Acest punct dinamic absolut de referinta joaca rolul de singura POARTA de intrare/iesre in/din acel SPATIU. Totusi, in mod static nu ne este permis de catre Legile Fizicii sa atingem aceasta poarta de zero static absolut, decat numai un zero dinamic absolut. De exemplu rezistente electrice statice de valoare zero absolut sau absolut negativa nu putem construi, dar stari dinamice de rezistente absolut negative sunt usor de construit (de exemplu rezistenta dinamica de iesire dintr-un amplificator operational avand reactia negativa totala de valoare -1, deci la bafarul de putere). La fel, stari de temperatura dinamica de absolut zero grade Kelvin sau chiar stari de temperaturi dinamice absolut negative sunt usor de obtinut (de exemplu la laseri) , desi atingerea temperaturii statice de zero absolut grade Kelvin ne este interzisa prin Principiul Trei al Termodinamicii. Asta inseamna ca niciodata nu vom putea reduce la zero dimnsiunea capului de sarpe din noi, dar, pe masura ce ne apropiem de acest punct de "zero absolut" se intampla in noi fenomene miraculoase, asa cum in apropierea temperaturi de 0 grade Kelvin apar fenomene miraculoase de super-conductivitate sau super-fluiditate. Atingerea si intrarea pe e aceasta POARTA de intrare in SPATIUL SPIRITUAL nu este posibila numai cu puterile noastre, ne este interzis prin Legile DIVINE, totusi noi trebuie sa "fugim" cat de repede din "BABILON" spre aceasta poarta, stiind ca (Zaharia 14:5; Isaia 52:12) "Domnul (Mesiah- suflarea de viata suflata de D-zeu catre om, si care face din om "un sulet viu" -Genesa 2;7 - dar suflare stinsa imediat dupa pacatul edenic) ne va iesi inainte si D-zeul lui Israel ne va taia calea". Din punct de vedere fizic, reducerea spre zero a dimensiunilor unei particule echivaleaza cu marirea vitezeii acestei particule. Numai o particula cu masa de repaus zero poate atince viteza maxima a luminii, necesar transcendentei relativiste. Creind stari de moarte mentala prin AUTO-BLOCAJ MENTAL- in PREZENTA si numai in PREZENTA lui D-zeu - ne putem apropia de poarta de intrare in SPATIUL SPIRITUAL, asteptand ajutorul lui D-zeu sa ne intampine.
    Pe masura ce ne apropiem mai mult de aceasta poarta absoluta de zero absolut , pacea divina ne inunda tot mai profund. In dorinta de atingerea unor stari cat mai aproape de acest zero absolut putem folosi niste metode imprumutate din CRIOGENIE. Cea mai eficienta metoda folosita acolo este racirea succesiva in cicluri repetitive, in prezenta unor campuri de "stress" ce se opun acestei raciri, dar care sunt eliminate in momentul sfarsitului fiecarui ciclu de racire, eliminare care realizeaza inca un salt notabil spre zero grade Klvin-absolut la fiecare sfarsit de ciclu de racire (Daniel 12:7).
    Imediat dupa acest moment grandios al intrarii corecte pe Poarta de separatie dintre D-zeu si om, D-zeu ii construieste omului (SPIRITULUI omului) un alt EU, deci o noua MINTE NEDEFORMATA , un alt CAP (Psalm110:7) - avand rolul de (Genesa 3:21) o noua incaltaminte si o noua "haina de sarbatoare" (Zaharia 3:4) pentru SPIRITUL omului, dupa ce a aruncat vechile "haine murdare", "indepartand astfel nelegiuirea" din om. Astfel omul primeste de la D-zeu o noua minte-ratiune-cap pe care SPIRITUL omului din nou "il inalta" cu bucurie (Psalm 110:7), dar nu inainte ca vechea MINTE MURDARA (deformata de Sarpe) sa fie lepadata de spiritul omului, adica - CAPUL SARPELUI sa fie "zdrobit" in constiinta omului (Psalm 110:6) . Ratiunea MINTII (capului) este RATIUNEA exterioara a SPIRITULUI sau haina care inveleste la exterior SPIRITUL omului. Deformarea mintii omului de catre Sarpe in Eden, a dus la blocarea functiilor spiritului (protejat la exterior de catre aceasta minte), deci a dus la golirea Spiritului de functiile lui care aveau capacitatea de a lauda si a se bucura de PREZENTA lui D-zeu. ASA A APARUT goliciunea spiritului. Mitra (KIPA actuala pe care evreul o poarta) este echivalenta cu hainele pe care Adam si Eva le-a improvizat in mod instinctiv (Genesa 3:7) imediat dupa pacat, care aveau ca scop de a ascunde, a acoperi aceasta goliciune a spiritului si a neutraliza tendinta pe care noua lor stare mentala deformata -capul sarpelui nascut in om o are de a STRAPUNGE, de a PANGARI in mod involuntar si absurd pe D-zeu. In (Zaharia 3:4) vedem ca D-zeu este prea sfant ca sa se atinga de aceste "haine murdare" deformate (minte deformata de Sarpe) si, dupa schimbarea hainelor murdare, D-zeu nu a mai considerat ncesar sa-i puna mitra (kipa) omului pe cap, desi, la insistentele lui Zaharia aceasta a fost totusi pusa pentru atunci cand hainele urmau sa se murdareasca din nou. Aceste haine sunt foarte perisabile in jungla acestui spatiu material unde a fost aruncat si Sarpele edenic si aceste haine trebuiesc reinnoite periodic deoarece se "murdaresc" repede din cauza acestui sarpe. Acest lucru poate parea a fi minor, dar este de o importanta VITALA pentru om, trebuie respectata cu frica maxima de a acoperii ochii mintii atunci cand SPIRITUL omului se gaseste in FATA lui D-zeu, stiind ca nerespectarea ei aduce moartea. Aceasta este semnificatia KIPEI cu care evreul isi acopere capul-fruntea atunci cand se gaseste in PREZENTA lui D-zeu (Exod 3:5,6), aceea de anihilare a EULUI, a mintii deformate de sarpe, deci de zdrobire a capului de sarpe din om. Acelasi lucru inseamna si aruncarea incaltamintei din picioarele spiritului renascut in om, aceasta echivaleaza cu acoperirea ochilor mintii EULUI (ce conduce EUL omului). D-zeu spune (Genesa 3:5) lui Moise sa-si arunce incaltamintea din picioarele spiritului atunci cand se intalneste cu EL (era o intalnire spirituala dintre Spiritul renascut al lui Moise si D-zeu care este SPIRIT). Ca raspuns (Genesa 3:6), Moise isi acopera ochii mintii sa nu vada pe D-zeu, ca sa nu moara. Moise avea atunci, in FATA lui D-zeu o dubla existenta functionala : SPIRITUALA si MENTALA, dar D-zeu cere in mod obligatoriu ca in FATA LUI, spiritul omului sa blocheze functiile mentale ce conduc EUL omului, pentru ca omul sa nu moara spiritual si mintea lui sa nu fie afectata (Mintea este suprafata exterioara a spiritului; daca spiritul este lovit si mintea se deformeaza, si daca mintea este lovita de moarte si spiritul este deformat). Cel care trebuie sa realizeze acest BLOCAJ MENTAL pe durata in care omul vorbeste cu D-zeu este SPIRITULrenascut in om prin terapia suferintei la care a fost supus (Genesa 3:1619) de catre D-zeu. Daca un om (SPIRITUL sau) nu poate realiza acest BLOCAJ MENTAL in FATA lui D-zeu, inseamna ca SPIRITUL lui este inca mort si inca nu a fost renascut din D-zeu prin terapia suferintei. In aceasta situatie, desi singura cale de MANTUIRE a omului vine prin intrarea omului in CANPUL PREZENTEI LUI D-zeu, acolo unde omul se SFINTESTE, acolo unde totul devine SFANT-chiar si pamantul pe care se calca cu picioarele devine SFANT (Exod 3:5) din cauza CAMPULUI PREZENTEI lui D-zeu, totusi omul nu este pregatit pentru aceasta intalnire strict necesara, si este foarte periculos pentru om sa se intalneasca cu D-zeu. Totusi, si in aceasta situatie, renasterea SPIRITULUI omului din D-zeu devine posibila si se poate realiza foarte repede daca MINTEA omului (ce conduce EUL omului) accepta sa fie un UNS (al doilea Uns -in ordinea gradului-functiei- din cei doi UNSI - Zaharia 4:14) in slujba lui D-zeu, deci ROB NEPRIHANIT al lui D-zeu si gaseste solutia de a se da "de buna voie la moarte" in FATA lui D-zeu (Isaia 53), dar fara ca aceasta moarte sa aiba efect negativ asupra functionarii organismului ("unsul va fi starpit si nu va avea nimic" (Danie l9: 26)), acest lucru fiind posibil numai prin moartea mentala pe durata intalnirii cu D-zeu realizata prin AUTO-BLOCAJ MENTAL in FATA lui D-zeu, pentru ca, in locul vechii MINTI sa fie renascuta o alta NOUA MINTE din D-zeu pe rol de FECIOARA (VIRGINA) (Isaia 7;14), si primul gand care va incolti in NOUA MINTE va fi gandul de MESIAH -UNSUL (Primul UNS dintre cei doi UNSI-in ordinea functiei-Zaharia 4:14) pe care D-zeu o implanteaza in NOUA MINTE, o "sufla in narile omului"(Genesa 2:7) ca pe o SAMANTA din EL INSUSI care naste SPIRITUL in om, deci a SUFLETUL VIU in om. Astfel, aceasta FECIOARA va "ramanea insarcinata, va naste un fiu, EMANUEL-MESIAH. Spus in alte cuvinte, (Isaia 53:10): "dupa ce isi va da viata ca jertfa pentru pacat, (prin AUTO-BLOCAJ MENTAL) va vedea o samanta de urmasi" ( pe SPIRITUL-Sufletul viu al omului - Genesa2:7-MESIAH-MARE PREOT SI IMPARAT renascut chiar de catre D-zeu in CONSTIINTA omului), va trai multe zile si lucrarea Domnului va propasi in mainile lui" , constituind impreuna cu SPIRITUL renascut al omului "cei doi unsi" (Zaharia 4:14) care asigura functionarea celui de-al TREILEA TEMPLU construit in constiinta fiecarui om (Unsul MESIA va efectua functia de MARE PREOT intermediar dintre mintea omului (omul) si D-zeu, iar celalalt uns va realiza functia de JERTFA adusa de catre MARELE PREOT in FATA lui D-zeu, "si o desavarsita unire va domni intre ei amandoi" (Zaharia 6:13).


    Intregul succes al intalnirii benefice a omului cu D-zeu consta in capacitatea omului de a-si da la moarte propiul sau mental in FATA lui D-zeu, capacitate nascuta prin TERAPIA SUFERINTEI. Daca cineva declara ca nu are aceasta capacitate, asta inseamna ca TERAPIA SUFERINTEI mai are de lucrat in fiinta lui.


    Intregul secret care asigura o intalnire de succes cu D-zeu este asigurat daca ai o CUNOSTIINTA SPECIALA (Isaia 53:10) extrasa din Thora, care te invata cum sa te intalnesti cu D-zeu, adica cum sa te rogi LUI. Pentru asta trebuie sa indeplinesti cateva reguli:
    In primul rand trebuie sa te descalti (Exod 3:5), sa te dezbraci de EUL tau, de CUNOASTEREA CONSTIENTA a BINELUI si al RAULUI, adica sa-ti dai la moarte EUL tau, ratiunea ta prin AUTO-BLOCAJ MENTAL (Blocaj mental AUTO-INDUS) in FATA lui D-zeu. Dupa ce mentalul tau a fost sacrificat in calitate de jertfa adusa de Spiritul tau lui D-zeu, tu nu mai esti reprezentat de mentalul tau ci de Spiritul tau care cunoaste totul de la D-zeu, in mod spontan. Spiritul tau, deci tu vei sti ce te rogi lui D-ze, cunosti mesajul pe care Spiritul tau il transmite lui D-zeu. Mesajul transmis de tine lui D-zeu se identifica cu chiar altarul de comuicare cu D-zeu, in care cuvintele ce consruiesc acest mesaj sunt chiar pietrele cu care construiesti altarul. La constructia acestui mesaj catre D-zeu, nu ai voie sa folosesti cuvinte invatate si modelate ,"cioplite" cu "dalta" mintii tale mintii tale pentru ca sa nu pangaresti acest mesaj trimis catre D-zeu (Exod 20:25).
    In aceasta situatie trebuie sa transmiti lui D-zeu starile tale interioare si durerile tale multe, exprimate in sunete soptite intr-o maniera ultra-rapida, aparand in exterior ca un suierat (din cauza vitezelor foarte mari de transmitere a acestor sunete. Aceste sunete sunt echivalente cu niste cuvinte de informatie spuse intr-un limbaj spontan, neinvatat de nici o minte omeneasca. Din aceasta cauza acest suierat nu poate fi inteles de nici o minte omeneasca, dar poate fi inteles de D-zeu si de spiritul viu al tau, deci si tu in acele momente vei intelege acest mesaj deoarece esti controlat si condus atunci de catre Spiritul tau, minteata fiind moarta.. In concluzie, mesajul tau catre D-zeu trebuie sa para similar mesajului transmis de catre niste buze "arse de un carbune aprins" (Isaia 6:7), a carei suferinta schimonoseste fata si intregul corp . Viteza mare de transmitere a acestui mesaj este posibil fiindca cele spuse de tine nu mai trec prin filtrul mentalului, prin filtrul ratiunii care incetineste procesul de comunicare. Este ca si cand esti obligat sa transmiti lui D-zeu "dintr-o singura rasuflare" toate durerile tale. Tu, EUL tau nu intelege ce spui lui D-zeu fiindca ratiunea ta nu este activa in acele momente si nici nu poate vedea pe D-zeu (Exod 3:6), dar spiritul tau intelege perfect ce spui fiindca este foart activ in acele momente, fiind eliberat de sub controlul strict al ratiunii tale, zburand liber din celula in care a fost intemnitat de catre ratiune, chiar el transmitand acel mesaj catre D-zeu, in calitate de purtator de cuvant al ratiunii in FATA lui D-zeu, in calitate de MARE PREOT. Din acest motiv, atunci cand experimentezi o astfel de rugaciune trebuie sa o faci in mod ascuns, sa nu fi vazut "gol" (Exod 20:26) de nici un alt om decat de D-zeu deoarece, procedand in mod contrar, iti atragi dispretul lui D-zeu, dar si dispretul omului care te vede "gol" , facandu-l sa creada ca esti "nebun" (si in acele momente chiar ai o "nebunie" auto-indusa, fiindca esti in mod voit lipsit de minte, de ratiune. Este ca si cand cineva s-ar "descalta" (Exod 3:5) sau dezbraca de hainele lui pentru a fi consultat de MARELE MEDIC D-zeu, dar nu trebuie sa faca lucrul acesta in public. Din acest motiv, evreul traditional poarta un shal de rugaciune cu care isi ascunde trupul si fata schimonosita de durerea transmisa lui D-zeu in timpul rugaciunii. In acele momente, in FATA lui D-zeu mintea ta nu are voie sa "daltuiasca" nici un cuvant care sa fie exprimat in vreun limbaj constient invatat de mintea ta (acum moarta), cuvant cu care sa construiasca mesajul-altarul comunicarii cu D-zeu pentru a nu pangari acest altar, acest mesaj adresat lui D-zeu (Exod 20:25). Pietrele sau pietricelele din nisip sau pamant -Exod 20: 24-din care este construit altarul reprezinta cuvintele putine sau multe din care este construit mesajul catre D-zeu, iar arderile-de- tot si jertfele de multumire reprezinta alimentele pe care omul le arde in propiul organism pentru a obtine energia necesara comunicarii cu D-zeu. Omul o fost creat de D-zeu sa functioneze ca o masina chimica cu ardere interna. Spiritul nostru trebuie sa-I aminteasca permanent lui D-zeu de NUMELE LUI CEL MARE ca sa primim binecuvantari de la D-zeu (Exod 20:24). Ca prima optiune, D-zeu doreste ca mesajul omului sa contina o cantitate foarte mare de informatie deci foarte multe cuvinte debitate in unitatea de timp, (multe firicele de nisip sau pamant) adica sa fie un altar construit -(Exod 20:24) -din pamant. Tu, EUL tau, ratiunea ta care te reprezinta ca om nu intelege ce
    spui fiindca ratiunea ta nu este activa in acele momente si nu are voie (Exod 3:5)si nici nu poate vedea mental pe D-zeu fara sa moara (Exod 33:20): "nu poate omul sa MA vada si sa traiasca". Spiritul tau intelege perfect ce spui, fiindca el este foarte activ in acele momente, si chiar el formuleaza si transmite mesajul catre D-zeu. Procedand in acest fel, vei face ca, in acele momente, "acolo se va croi o CALE, un DRUM care se va numi CALEA CEA SFANTA; niciun om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinti; cei ce vor merge pe ea, chiar si cei nebuni, nu vor putea sa se rataceasca" (Isaia 35:8). Deci, cea mai importanta parte a mesajului tau transmis catre D-zeu contine o rugaciune prin care ceri lui D-zeu sa te CURATEASCA (mai ales daca simti ca nu esti suficient de CURAT) pentru ca sa poti sa mergi pe CALEA CEA SFANTA pe care ai deschis-o. D-zeu iti ofera in dar o alta minte SFANTA, o alta ratiune sanatoasa,"o bucurie vesnica le va incununa capul" (Isaia 35:10)" chiar daca inainte de aceasta procedura nu era sanatoasa. Sanatatea intregului tau corp va fi restabilita, fiindca toate procesele din organism sunt controlate si echilibrate de anumiti centrii nervosi si humorali, acum vindecati acolo, in PREZENTA lui D-zeu unde totul devine SFANT si CURAT, fara erori si in care bolile sunt vindecate (Exod 3:5).


    Infaptuind aceasta CUNOSTINTA, prin darea la moarte in FATA lui D-zeu a EULUI tau = GOG domn si dumnezeu in intreaga ta constiinta (Ezechiel 39:1) domn al ROSHULUI (CAPULUI-RATIUNII omului cel care se crede intruchiparea intelepciunii lui D-zeu, "intelepciunea care s-a facut trup"), MESECULUI (.....), si TUBALULUI (....), ai infaptuit marele razboi, marea revolutie din constiinta ta cand GOG a fost detronat din constiinta ta pentru ca D-zeu CEL MARE si SPIRTUL tau=SUFLAREA de VIATA nascuta din D-zeu sa-i ia locul. Aceasta unitate dumnezeeasca cu patru poli reprezinta imaginea constiintei umane in zilele actuale. Efigia acestei unitati dumnezeesti este crucea in patru colturi pe care este incrustata cele patru simboluri care compun aceasta unitate dumnezeiasca (al patrulea simbol este simbolul victimelor care accepta cu semnul "AMIN" sa fie devorati de ceilalti trei din aceasta unitate dumnezeeasca, motiv pentru care D-zeu este suparat pe aceste victime deoarece accepta aceasta miselie, fiind paralizati de frica (Apocalipsa 14:9,10). (cauta in acest site numarul 666 )



    Ca o regula generala omul nu trebuie sa vina in Fata lui D-zeu atunci cand ratiunea, gandirea lui ii spune (decat in cazuri exceptionale cand situatia o cere cu necesitate), atunci cand EUL lui (sau EUL altei persoane) ii dicteaza si ii spune ca trebuie si este necesar sa vina in rugaciune la D-zeu. Dar, omul trebuie sa vina in rugaciune la D-zeu in momentul cand simte o chemare interioara pentru acest lucru, cand simte ca este momentul pentru aceasta intalnire si trebuie sa o faca spontan, fara interventia ratiunii, a mintii lui. Din acest motiv, cominicarea pe care trebue sa o faca cu D-zeu trebuie formulata intr-un limbaj interior, al inimii, neinteles de mintea, ratiunea omului care, astfel este interzisa sa participe vie la rugaciune, in interiorul TEMPLULUI constiintei umane, la D-zeu. Acesta trebuie sa fie legata afara ca pe un animal de povara si sacrificat, functiile lui fiind anihilate intr-un mod similar in care cineva este imbatat de vin sau de bauturi tari. In acest mod, EUL omului-RATIUNEA omului care are rolul de haina si incaltaminte (Exod 3:5) a SPIRITULUI= (SHILO-mort in Eden care trebuie sa vina, sa fie renascut in om) este inmuiata in vin-sangele strugurilor (Genesa 49:10,11,12). Totusi, sunt momente de mare urgenta in viata noastra cand regula anterioara trebuie incalcata si omul mul trebuie sa vina la rugaciune, la intalnirea cu D-zeu din considerente rationale, fiindca asa ne dicteaza mintea noastra. Dar, in acest caz ratiunea noastra trebuie sa se dea singura la moarte in FATA lui D-zeu pentru ca aceasta intalnire sa fie o binecuvantare pentru om si nu un blestem asa cum a fost in cazul intalnirii dintre Cain si D-zeu.

     

    Atunci cand un om este nascut de D-zeu din nou, EL creaza "un cer nou si un pamant nou" in om; In fiinta omului renasc doi UNSI (Zaharia 4:14): Unsul -Mesia-Flacara de viata nascuta din D-zeu, si unsul -Eul renascut al omului (condus de CAPUL-MINTEA- renascuta in acel om). Desi Mesiah este renascut de D-zeu in constiinta fiecarui om (renascut din nou), totusi el este o singura persoana care conduce pe toti oamenii renascuti din nou, pe poporul sau, chiar din interiorul constiintei lor. Astazi MESIAH incepe sa-si adune OSTIREA -(pe cel de-al doilea UNS - condus de MINTEA renascuta din fiecare om nascut din nou). Astfel, intregul sau popor de TINERET vine "plin de inflacarare, cu podoabe sfinte, ca din sanul zorilor, ca roua" la intalnirea cu Mesiah (Psalm 110:3). Fiecare din ei nu este condus din exterior de vreun alt om, conducator uman ci toti sunt condusi de o SUFLARE de VIATA venita din interiorul fiecaruia din ei, fiind aceeasi SUFLARE UNICA DE VIATA venita de la D-zeu (Genesa 2:7) care a facut din om un SUFLET VIU- MESIAH-UNSUL. Toti UNSII (mintile renascute ale oamenilor chemate de MESIAH) sunt tineri, plini de inflacarare, fiindca sunt renascuti din nou. Atunci cand unul dintre acesti unsi simte ca a imbatranit, trebuie sa se dea la moarte sa "fie starpit"..."ca printr-un potop" dar in asa fel incat - Daniel 9:26, Isaia 53:10- "sa nu aiba nimic", nici o consecinta negativa dupa ce se da la moarte. Deci moartea acestui UNS-MINTEA omului - se va face prin ceea ce stiinta actuala numeste "AUTO-BLOCAJ MENTAL", pe durata intalnirii cu D-zeu, in Fata lui D-zeu, pentru ca Mesiah sa ii readuca tineretea de la D-zeu care ii renaste din nou. Acesta este rolul jertfei mentionata in Isaia 53, si nu este vorba de moartea aparenta sau ne-aparenta a vreunui om (Isus) care pretinde ca s-a dat la moarte pentru pacatele noastre, motiv pentru care noi trebuie sa ne inchinam la el. DE altfel nici nu exista vreo declaratie ulterioara a lui Isus (dupa crucificare) care sa mentioneze ca el a murit pe cruce si a fost inviat de D-zeu. Este logic ca cei doi ucenici ai lui (Iosif si Niconim) i-au povestit lui Isus ca moartea lui a fost simulata de Pilat pentru a-l salva astfel de la moartea adevarata, cu conditia ca dupa un termen de 40 de zile necesar vindecarii ranilor sa plece in exil. Dimpotriva, primele cuvinte adresate cu sinceritate ucenicilor de catre EUL BUN al lui Isus au fost: "....inca nu m-am suit la tatal meu si la tatal vostru, la D-zeul meu si la D-zeul vostru". Isus avea si un EU RAU care se dezlantuia in anumite momente, care blestema natura, smochinii cu un blestem al neputintei atunci cand ei nu aveau roade , in loc sa-i binecuvinteze pentru ca acesti smochini sa aduca roada. In mod similar acest Eu rau promitea Umanitatii nu PACEA ci sabia. Exploata buna credinta a "ucenicilor" care avea nevoie de explicatii suplimentare de la unul care pretindea ca le stie pe toate, abordand eschivarea cu un discurs zeflemitor fata de ei (vezi discutia dintre Petru, Isus si Ioan). Daca in cazul lui Avram si Moise, Ilie...gasim momente notabile in care acestia discutau direct cu D-zeu si niciodata cu "satana", la Isus este invers. El discuta periodic cu "satana", care-l lasa in pacea un timp limitat, adica numai "pana la o vreme"(Luca 4:13), dar nu gasim nici un moment notabil cand este consemnata o convorbire directa dintre Isus si D-zeu. In fapt, "satana" cu care Eul bun al lui Isus avea o "intalnire" frecventa era chiar EUL RAU al lui Isus care punea in fata EULUI bun diferite scenarii alternative groaznice, infioratoare, generand o continua lupta interioara si o lipsa de pace. Chiar acest EU RAU-sarpele din om-trebuia dat la moarte in FATA lui D-zeu prin procedeul pe care-l numim astazi " auto-blocaj mental", prin care "capul sarpelui" este "strivit" sub "calcaiul" pe care se sprijina SPIRITUL OMULUI: EUL BUN. care va fi si el zdrobit pentru ca EUL RAU sa poata fi zdrobit (Genesa 3:15). Deci moartea EULUI RAU nu este posibil decat daca este dat la moarte intregul EU, deci si EUL bun-care, astfel va fi "zdrobit" din cauza sarpelui (EULUI RAU), cu promisiunea ca D-zeu daruieste omului un alt EU BUN-unitar, fara a fi impartit in doua: bun-rau. Din acest motiv EUL bun al lui Isus stia ce in seamna lipsa de pace, pretuia mult pacea interioara pe care o cauta cu disperare, dar de care avea parte foarte rar, promitand ucenicilor ca le lasa "pacea lui (pe care de fapt nu o avea). Toate faptele au fost distorsionate si exploatate din plin de cei care au profitat, incepand cu Petru care a indus groaza paralizanta cu care a ucis in mod groaznic (i-a ingropat de vii) pe Anania si Safira pe motiv ca nu i-a dat lui toti banii castigati din vanzarea mosiei lor. Aceleasi argumente alei GROAZEI si FRICII au fost utilizate in timpul inchizitiei, dar este utilizata in continuare aceiasi groaza paralizanta injectatata astazi in toti crestinii pentru a putea fi exploatati spiritual si material, acestia neavand puterea de a se deslipi de panza de frica si minciuna tesuta in jurul lor de paianjenul care le-a injectat otrava paralizanta. Arma cea mai puternica folosita de cei care convertesc la crestinism este arma MINCIUNII (mintind ca Isus a murit si a inviat dupa a treia zi) si arma FRICI, afirmand ca, chiar daca nu esti sigur ca Isus este MANTUITORUL, nu ar avea nici o consecinta negativa daca te inchini la el. Aceasta afirmatie este complet falsa fiindca se neglijaza autoritatea jignita a UNICULUI D-zeu, in fata acestei IDOLATRII (un citat chiar din resursele crestine este sugestiv: APOCALIPSA 14:9 - unde dezavuiaza semnul crucii aplicat omului (vezi nr. 666 in acest site)). Dar, SPERANTA este NUMAI la BUNUL D-zeu care are puterea de a ne salva pe noi, copii nostrii, nepotii nostrii din aceasta panza letala de paianjen. Atunci va fi un FESTIVAL al BUCURIEI, cand MINTEA unui om accepta sa se dea la moarte ca jertfa pentru pacat (Isaia 53:10), pentru ca D-zeu sa renasca pe MESIAH in constiinta lui ca "o samanta de urmasi", ridicandu-i si o noua MINTE plina de BUCURIE, un nou CAP (Psalm 110:7) care "va trai multe zile si lucrarea Domnului va propasi in mainile lui".
    Aceasta noua minte va face parte din OASTEA, din poporul, din TINERII care vin cu inflacarare interioara la Mesiah-UNICUL-ACEEASI SUFLAREA de VIATA renascuta de D-zeu in fiecare om, care va face din fiecare om un SUFLET VIU (Genesa 2:7) si care va uni toti oamenii intr-un mod foarte eficient, intr-un FESTIVAL al BUCURIEI, printr-o forta izvorata chiar din interiorul lor (nu din exteriorul lor prin intermediul altui om, sau imaginea altui om sau imaginea altei entitati (ex. imaginea de fiu de D-zeu), care mai curand sau mai tarziu s-ar transforma in mintile oamenilor intr-un tiran, un fals dumnezeu, cerand inchinarea si slujirea oamenilor).

    Asa cum D-zeu, SINGUR a creat "cerurile si pamantul" (Isaia 44:24):"Eu, DOMNUL am facut TOATE aceste lucruri, EU SINGUR, am desfasurat cerurile, EU am intins Pamantul, cine era cu mine?", tot asa D-zeu, SINGUR ne-a mantuit, singur ne-a dat mantuirea Isaia 43:11: " EU, EU SUNT DOMNUL si nu este alt MANTUITOR in afara de
    MINE". OSEA 13:14.
    El ne-a dat aceasta MANTUIRE in SARBATOARE, LUMINA, prin respectarea LEGILOR SAFINTE ale lui D-zeu, in SFINTENIE asa cum D-zeu este SFANT, dupa modelul lui D-zeu "Fiti sfinti pentru ca EU sunt SFANT" (Leviticul 19:2); si EL nu poate fi luat co-partas la vreun pacat de ucidere a unei fiinte nevinovate, indiferent cu ce scop s-ar face acest pacat. La D-zeu scopul nu scuza mijloacele. D-zeu nu ne-a mantuit in moarte, pacat, intuneric, ucidere si idolatrie, fiindca D-zeu este un D-zeu gelos, nu imparte cinstea SA cu nici un IDOL, indiferent sub ce nume frumos s-ar fi acoperit acest idol, nume de fiu de D-zeu sau orice alt nume. O jerfa nu are dreptul, nu are voie sa devina un dumnezeu, chiar daca ar fi imbracat in aur asa cum a fost vitelul de aur din pustie.

    Ne este interzis sa folosim sau sa creem vreun model sau vreo imagine mentala (ex. imaginea unui fiu de D-zeu) cu scopul de a ne inchina si a sluji lui (Exod 20:4,5) sau care mai curand sau mai tarziu poate deveni element de inchinare.


     


    Este un singur DUMNEZEU adevarat, CREATORUL UNIC (Isaia 44:24): "EU , Domnul am facut toate aceste lucruri. EU singur am desfasurat Cerurile, EU am intins Pamantul. Cine era cu Mine?". Tinand seama ca exista si falsi dumnezei, putem accepta definitia generala potrivit careia un dumnezeu este o entitate la care se INCHINA si SLUJESTE cel putin un om. Dupa aceasta definitie generala, orice om, fiinta, animal, copac, fenomen...obiect....sau orice entitate poate deveni un dumnezeu. Este tentant pentru un om (sau orice alta entitate) sa devina dumnezeul altui om sau altor oameni, dar aceasta este un PERICOL de moarte pentru acel om sau acea entitate fiindca intra in CONFLICT DIRECT cu ADEVARATUL Dumnezeul autentic. Trebuie sa ne ferim cu toata puterea de acest enorm pericol. EL este CREATORUL UNIC si EL este un DUMNEZEU GELOS care nu imparte cinstea cu IDOLII (cu alti dumnezei). Evreii si crestinii se inchina unor DUMNEZEI diferiti, cu aspiratii diferite. Astfel, spre deosebire de crestini care isi descopera capul in fata dumnezeului lor, considerand capul acoperit ca fiind un grav pacat si un sacrilegiu savarsit impotriva dumnezeului lor, evreii isi acopera capul in FATA Dumnezeului lor, considerand capul neacoperit ca un grav pacat, O ATINGERE GRVA, UN SACRILEGIU impotriva Dumnzeului lor. Acoperirea capului in FATA lui D-zeu simbolizeaza ingradirea, interdictia ratiunii EULUI - EGOULUI (din om, a carei ratiune, gandire este situata in fruntea omului) de a se prezenta vie (functionala) in Fata lui D-zeu si darea la moarte a acestei ratiuni (capul sarpelui din om) in FATA lui D-zeu. EUL din om este sarpele din om, si este fiul sarpelui din Eden, nascut nelegitim in om prin pacatul edenic. Nasterea EULUI in om a determinat moartea "SUFLETULUI VIU" (Genesa 2:7)- FIUL lui D-zeu nascut in om din D-zeu. Astazi omul este mort, SUFLAREA lui de VIATA a incetat, SUFLETUL VIU a murit in om, dar are un mod foarte atenuat de viata prin EUL lui, un fel de "stand by" a adevaratei vieti. Aceasta este "viata" omului din prezent. Parcurgand drumul invers celui parcurs in Eden, adica moartea in FATA lui D-zeu a EULUI-(fiul sarpelui din Eden, nascut in om la pacatul edenic) duce la restabilirea situatiei dinainte de pacatul edenic, adica renasterea din D-zeu a SUFLETULUI VIU (MESIAH,Copilul lui D-zeu nascut un om (Isaia 9;6), MARE PREOT si IMPARAT in CONSTIINTA omului. Acoperirea capului in FATA lui D-zeu, simbolizeaza indeplinirea poruncii de a "zdrobi capul sarpelui" din constinta omului (Genesa 3:15), unde sarpele din om este EUL personal al omului care s-a nascut imediat dupa savarsirea pacatului edenic. Este foarte important ca acest rob din fiecare om (ratiunea EULUI din om, mentalul omului) sa inteleaga TENDINTA lui NATIVA, GENERATOARE DE MOARTE, de a pangari, de a "strapunge" pe D-zeu. Astfel, omul trebuie sa inteleaga mental (necesitatea singurei solutii acceptate de catre D-zeu) de a-si acoperii ochii mintii (auto-blocaj mental) atunci cand se intalneste cu D-zeu pe intreaga durata a intalnirii dintre D-zeu si spiritul omului, CAND ARE LOC O DISCUTIE, COMUNICARE FACUTA INTR-UN LIMBAJ AL INIMII, codificat intr-un cod nativ cunoscut numai de Creatorul-D-zeu,cod NEINTELES DE MINTEA OMENEASCA, CHIAR DACA ACEASTA AR FI FUNCTIONALA ( daca NU AR FI REUSIT SA SE DEA in mod complet LA MOARTE PRIN AUTO-BLOCAJ MENTAL IN FATA LUI D-zeu). Aceasta comunicare secreta face ca fiul sarpelui din om sa nu poata participa la intalnirea cu D-zeu, intalnire ce poate dura si numai cateva secunde ("in timpul mersului") si care aduce un beneficiu imens pentru om, primind (Psalm 110:7) apa vie, apa vietii de la D-zeu, dupa care SPIRITUL omului iarasi "isi inalta capul" primind de la D-zeu un alt EU, o alta minte plina de pace si bucurie. Dar, aceasta comunicare secreta poate avea loc numai daca exista o pace mentala dsavarsita, ce poate fi garanta numai daca spiritul nostru (renascut in urma suferintelor) are puterea de a ucide capul sarpelui, adica CAPUL EULUI nostru, prin introducerea mintii noastra intr-o stare de ne-functionalitate, starea de auto-blocaj mental in Fata lui D-zeu. FRUCTUL OPRIT mancat de om in prezenta sarpelui a facut sa moara SUFLETUL VIU dn om (Genesa 2:7) si in locul lui sa se nasca in om un EU capabil sa fie un EU BUN sau sa fie un EU RAU. S-a nascut atunci si s-a mentinut pana astazi un mixaj dintre BINE si RAU in EUL omului. In momentul cand omul se intalneste cu D-zeu, in CAMPUL PREZENTEI LUI se separa RAUL de BINE constituindu-se in fiinta omului un EU BUN si un EU RAU intre care incepe o lupta nesfarsita, chinuitoare. In aceasta situatie, viata vesnica pentru om devenea un chin ce putea fi suprimat numai prin moarte. Din acest motiv, dupa pacatul edenic, D-zeu a restrictionat drumul omului catre POMUL VIETII (Genesa 3:22), desi pana in acel moment, omul avea acces nelimitat la pomul vietii, el fiind creat de D-zeu sa traiasca vesnic. Totusi, dupa ce omul a inceput sa cunoasca in fiinta lui BINELE si RAUL, adica EUL BUN si EUL RAU intre care se duce o lupta nesfarsita, moartea omului devenea solutia salvatoare pentru om, pentru a opri chinul spiritual al omului cauzat de lupta nsfarsita dintr EUL BUN si EUL rau din om. Intalnirea benefica cu D-zeu este echivalentul vietii vesnice si poate avea loc numai daca omul aduce propiul lui EU mort, prin uciderea CAPULUI de SARPE (care este mintea EULUI NOSTRU) in FATA lui D-zeu, in calitate de jertfa speciala in FATA lui D-zeu.
    OBSERVATIE: Omul cunostea BINELE si RAUL si inainte de pacat, in sensul ca el cunostea de la D-zeu ca este BINE sa nu manance din pomul oprit si este RAU sa manance din acest pom, dar nu cunostea in fiinta lui cele doua entitati personalizate in EUL BUN si EUL RAU intre care sa se duca o lupta continua, epuizanta. Imediat dupa pacat, omul a inceput sa aiba un compotament ciudat, nu mai era sigur pe el ca inainte de pacat, deoarece acum nu mai era condus de SUFLETUL VIU din fiinta lui, mort acum deoarece (Genesa 2:7) SUFLAREA de viata din D-zeu nu putea convietui intr-un mediu atat de ostil plin de remuscari si lupte nesfarsite din constiinta omului.
    Terapia prin SUFERINTA (Gensa 3:16-19) de vindecare a omului aruncat din Eden (deoarece era bolnnav de bi-polarism si trebuia vindecat), face ca intreaga energie (din om) acaparata de EUL omului si folosita in conflictul, in lupta dramatica dintre EUL BUN si EUL RAU (care contine la randul lui o multime de EU-ri rele) sa fie retrasa din acest conflict si folosita in efortul urgent-imperativ de a-si micsora suferinta.
    Se pare ca aceasta metoda terapeutica prin suferinta este cunoscuta in mod instinctiv de catre multi dintre bolnavii de bi-polarism, care isi provoaca singuri rani sau taieturi in carne sau alte suferinte (intepaturi dureroase in carne (maini, picioare...) cu varfuri (ace dezinfectate) ascutite, spargerea, defectarea, aruncarea intentionata a unor lucruri valoroase... etc) pentru a scapa pentru un moment de gandurile negre venite de la EUL RAU, (ganduri negre care le cere in mod insistent, pana la epuizare de energie, aprobarea EULUI BUN sa FACA crime odioase sau alte ticalosii). In acest fel, cei bolnavi de bi-polarism scapa de un moment critic, cand EUL lor BUN oboseste si nu mai poate sa reziste la insistentele EULUI RAU din ei, fiind pe punctul de a comite crime odioase.
    In mod echivalent, putem spune ca suferinta slabeste EUL RAU si intareste EUL BUN
    Bi-polarismul in om a aparut in momentul in care SPIRITUL viu din om a venit in PREZENTA lui D-zeu insotit de EUL sau (fiul sarpelui nascut la infaptuirea pacatului edenic) aflat intr-o stare activa-functionala. Din acest motiv, in PREZENTA lui D-zeu s-a separat RAUL de BINE, EUL omului a fost sfaramat, despartit intr-un EU BUN si un EU RAU, intre care a inceput o lupta continuua obositoare. Oricine (fara nici o exceptie) care intra in campul PREZENTEI lui D-zeu insotit de EUL activ al lui, se inbolnaveste de acest bi-polarism, intr-o stare mai atenuanta sau mai grava in functie de cat de mult s-a apropiat de D-zeu. Se pare ca chiar si unii profeti din Thora sufereau de aceasta boala, din cauza ca se apropiau cu EUL lor activ de D-zeu. Din acest motiv, insemnul unui profet erau ranile in carne (Zaharia 13:6) pe care singuri si le provocau la maini, din motivele mentionate anterior (cu scopul de a scapa de un moment critic, de presiune maxima pe care EUL RAU o exercita asupra EULUI BUN).
    Omul venit in Fata lui D-zeu , dar insotit de EUL lui intr-o stare ne-functionala, ne-activa, moarta,(EUL sa fie jertfit) face ca pacea din om sa fie restabilita, SUFLETUL VIU-SPIRITUL omului sa poata sa renasca din D-zeu, si un nou EU neafectat de bipolaritate (o noua incaltaminte ne-rupta) sa primeasca in dar de la D-zeu (noi haine Genesa 3:21). Astfel, prin terapia suferintei ce omoara EUL din om, zdrobindu-i mentalul (capul sarpelui) in PREZENTA lui D-zeu, ODRASLA, copilul lui D-zeu din om renaste.
    Mentalul omului este TULPINA copacului care trebuie taiata (Isaia 10:33. 34) pentru ca, din radacinile ascunse la D-zeu ale copacului sa creasca un alt mental,o alta tulpina a lui ISAI (un nou VLASTAR descris in Isaia 11:1-5). Acest nou Vlastar (din care iese Odrasla) este fecioara virgina (Isaia 7:14) din care se naste fiul, ODRASLA- EMANUEL-fiul lui D-zeu si este noua minte-constiinta a omului in care se naste ODRASLA-SPIRITUL omului (SUFLAREA DE VIATA NASCUTA DIN D-zeu). Aceasta ODRASLA, COPIL este descris in Isaia 9: 6,7) si trebuie hranit in noua minte a omului cu tot ce este mai bun, "zmantana si miere" (Isaia 7:15). Dupa nastere, ODRASLA-MESIAH trebuie sa se intalneasca cu D-zeu, dar la fiecare intalnire cu D-zeu trebuie sa aduca ca jertfa Mentalul omului, jertfit (Isaia 9:5) ca pe o "incaltaminte" a spiritului "purtata in invalmasala luptei", ca pe o haina a spiritului "tavalita in sange", iar dupa fiecare intalnire D-zeu ii daruieste, ii ridica spiritului un nou EU= noua minte=un nou cap (Psalm 110:7)=o noua FECIOARA plin de lumina si bucurie, glorie si sarbatoare care naste un nou COPIL- FIU de D-zeu. Dupa un timp, Sarpele edenic contamineaza iarasi mintea omului renascand in mintea omului iarasi un pui de sarpe, care unurmareste sa manance din nou pe aces copil de D-zeu abia nascut in om. Pentru a contracara aceasta tendinta a sarpelui edenic, copilul lui D-zeu renascut in om are datoria de a se intalni iarasi cu D-zeu, aducand iarasi ca jertfa ratiunea contaminata a omului, zdrobind capul sarpelui din om (Genesa 3:15; Psalm 110:6) atunci cand se apropie de D-zeu. Pe durata scurta in care capul sarpelui din om este ucis, mentalul omului de-plange toate momentele in care ratiunea EULUI nostru A PANGARIT, A STRAPUNS PE D-ZEU (Zaharia 12:10). Aceasta plangere a mentalului muribund in Fata lui D-zeu se face intr-un limbaj neconventional, spontan, spiritual, neinvatat de mintea omeneasca, care acum este nefunctionala, moarta, mintea fiecarui om in limbajul sau propiu, diferit de al celorlalti oameni (Zaharia 12:12-14). Aceasta dare la moarte a ratiunii exterioare ce inveleste si protejaza la exterior spiritul omului este echivalenta cu aruncarea "INCALTAMINTEI" DIN PICIOARELE SPIRITULUI IN FATA LUI D-zeu (Exod 3:5,6), este "taierea imprejur a inimii", si este de asemenea echivalenta cu (Genesa 17:10) "taierea imprejur in carnea preputului" omului care (Genesa 17:13) intareste NOUL LEGAMANT in "CARNEA INMII". Astfel, aceasta ratiune-minte exterioara ce conduce EUL omului devine inactiva, morta si nu mai are posibilitatea de a profana, de a strapunge pe D-zeu, iar calea spiritului omului spre D-zeu devine astfel deschisa, ca "un izvor de vindecare a pacatului si necuratiei" (Exod 3:5; Zaharia 13:1) putandu-se apropia in siguranta, fara nici un risac acum de D-zeu, in PREZENTA caruia totul, chiar si "locul pe care calci" (Exod 3:5) devine SFANT, CURAT,separat de pacat.Dupa zdrobirea capului de sarpe din om , ratiunii EULUI din om,D-zeu nu-si mai aduce aminte (Ieremia 31:34) de de pacatul savarsit de acest EU. In aceste conditii se deschide "NOUL LEGAMANT" cand ratiunea EULUI -MINTEA omului nu va mai participa in mod activ la actul religios , la cunoasterea (Ieremia 31:34) LUI D-zeu, dar va participa in mod pasiv pe rol de jertfa adusa de SPIRITUL omului in FATA lui D-zeu: "Niciunul nu va mai invata pe aproapele, sau pe fratele lui zicand "CUNOASTE pe Domnul" Caci toti Ma vor CUNOASTE DE LA CEL MAI MIC LA CEL MAI MARE, ZICE DOMNUL; CACI LE VOI IERTA NELEGIUIREA SI NU IMI VOI MAI ADUCE AMINTE DE PACATUL LOR." Astfel, CUNOASTEREA lui D-zeu se va face prin UMPLEREA omului cu SHEHINA- DUH SFANT de la D-zeu, care face ca omul sa-l simta si sa-l CUNOASCA pe D-zeu in chiar fiinta sa. D-zeu poate acum sa "IERTE NELEGIUIREA" si sa nu-SI mai "ADUCA AMINTE DE PACAT" (Ieremia 31:34) deoarece ACUM, IN PREZENTA LUI D-zeu, printr-un act de justitie divina ESTE DAT LA MORTE EUL omului, fiul nelegitim nascut in om din sarpele din Eden. Efectul acestei jertfe este orientat acum (Daniel 9:24) "pentru incetarea  faradelegilor, pentru ispasirea pacatelor, pentru ispasirea nelegiuirilor, pentru aducerea neprihanirii vecinice, pentru UNGEREA SFANTULUI SFINTILOR" , facand loc renasterii (Isaia 53:10) "SEMINTEI de urmasi", renasterii Spiritului omului in calitate de MESIA, MARE PREOT , IMPARAT, Odrasla-Piatra din capul unghiului (Isaia 28:16,Zaharia 3:8,9;6:11,12)-Spiritul omului mort in Eden care zdrobeste capul sarpelui la fiecare intalnire cu D-zeu, intarind astfel NOUL LEGAMANT (Genesa 17:13; Ieremia 31:31) de fiecare data cand se italnesate cu D-zeu
    (Psalm 110:7), pentru ca D-zeu sa renasca, sa "inalte" omului un alt cap, o alta minte plina DE PACE SI BUCURIE, dupa fiecare data cand SPIRITUL omului isi coboara capul in moarte si bea insetat din paraul vietii ce curge din PREZENTA lui D-zeu. Acest lucru il face "in timpul mersului" adica chiar in timp ce omul face diferite actiuni independente, si poate dura NUMAI CATEVA SECUNDE (DECI CHIAR IN TIMP CE OMUL FACE O CONVERSATIE CU UN ALT OM care nu poate observa decat o revigorare instantanee a paretenerului de conversatie) . Dar, pentru ca omul sa fie "BINE PRIMIT" (Genesa 4:7) la intalnirea cu D-zeu omul condus de copilul din om trebuie "sa faca bine" , sa pregateasca BINE aceasta intalnire cu D-zeu, adica sa vina la D-zeu numai insotit de jertfa sa reprezentata de propiul EUL ucis prin zdrobirea capului acestuia in FATA lui D-zeu, iar EUL omului (care conduce stazi pe om, si fara voia lui nu se poate indeplini aceasta jerta) trebuie sa inteleaga necesitatea acestei morti, sa-si accepte moartea exact ca un "miel neprihanit", ca un "ROB neprihanit" al lui D-zeu (Isaia 53). Astfel, in mod simbolic, omul trebuie sa vina in PREZENTA lui D-zeu cu capul acoperit, ascuns, nefunctional. Acest lucru este posibil prin auto-blocaj mental in Fata si numai in FATA lui D-zeu (dar nu in fata oamenilor care ar putea vedea astfel goliciunea spiritului nostru - ceea ce este un act de desfranare spirituala Exod 20:26). Dar omul nu va fi "BINE PRIMIT" de D-zeu daca pregateste RAU, dace FACE RAU aceasta intalnire cu D-zeu, aducand o jertfa nepotrivita in Fata lui D-zeu si fara sa zdrobeasca CAPUL SARPELUI. Aceasta este cel mai mare rau facut de om deoarece RATIUNEA EULUI din om va indruma EUL din om sa insoteasca COPILUL din noi la D-zeu. Campul PREZENTEI lui D-zeu va separa RAUL de BINE din EUL omului, aparand o bipolarizare a EULUI din om. Va apare astfel un EU BUN si un EU RAU (Genesa 4:7) "care pandeste la usa" EULUI BUN, asteptand momentul cand EUL BUN este fara putere, pentru a face lucruri rele, groaznice. Asa s-a intamplat cu Cain care a reusit sa se intalneasca cu D-zeu, dar EUL RAU aparut la intalnirea cu D-zeu a facut presiuni asupra EULUI BUN pentru a nu fi impiedicat sa ucida pe ABEL fara nici un motiv. Intre EUL BUN si EUL RAU va exista un conflict continuu, otravind mediul din interiorul omului si ucigand astfel pe COPILUL din noi care va fi mancat (Ezechiel 16:20, 36) de SARPELE edenic. Oricare alt dumnezeu (in afara singurului D-zeu adevarat) urmareste sa manance copilul din om. Din acest motiv, sarpele edenic a dat acel sfat omului din Eden, de a nu asculta de porunca lui D-zeu. Sarpele cu care a curvit omul in Eden urmarea de fapt sa genereze conditiile care sa-i permita sa manance copilul nascut din D-zeu in om (Ezechiel 16:20, 36) si sa puna samanta sarpelui in om, pentru a-i naste acestuia un pui de sarpe, EUL OMULUI care vrea sa fie ca D-zeu, sa aiba toata puterea in Cer si pe Pamant.

    (Ieremia 31:32): "......... LEGAMANT pe care l-au calcat, desi aveam drepturi de sot asupra lor, zice Domnul". Intelegem un lucru extrem de important: D-zeu a creat pe om pentru a stabili o relatie intre ei care sa fie echivalenta cu relatia conjugala sot-sotie, deci omul sa AIBA rolul echivalent al "miresii" lui D-zeu. D-zeu a "suflat" din EL INSUSI in om o SUFLARE de VIATA, o SAMANTA din D-zeu, care a nascut in om un SUFLET VIU (Genesa 2:7). Acesta este FIUL lui D-zeu nascut in om, FIUL cel mare nascut in om. Apoi omul s-a apropiat de Sarpele din Eden care i-a indus samanta Sarpelui, acea dorinta de a fi "un LUCIFER"(Isaia 14:12), sa fie ca D-zeu (Genesa 3:5), sa aiba "toata puterea in CER si pe Pamant"(Matei 28:18). Astfel s-a nascut al doilea fiu al omului, EUL omului, rezultat din relatia interzisa cu Sarpele din Eden, EU care a stricat pacea si armonia din om, otravind mediul din om si facand ca SUFLETUL VIU, Primul Fiu nascut din D-zeu in om sa moara, asa cum a anticipat si D-zeu (Genesa 2:17). Sarpele din Eden a curtat cu cuvinte "frumoase" pe om-"mireasa" lui D-zeu, si a reusit sa o insele, ucigand astfel pe FIUL lui D-zeu din om. Urmand TERAPIA SUFERINTEI in care omul a fost introdus de catre D-zeu (Genesa 3:16-19), SUFLETUL VIU din om se reaprinde, facand ca omul sa-l caute din nou pe D-zeu. Astazi, prin Crestinism, omul-"mireasa" lui D-zeu, printr-o noua strategie intortocheata si vicleana este din nou curtata si poftita sa fie"mireasa" lui Isus, uzurpand astfel functia de sot pe care o are D-zeu asupra omului. Isus promite celor "ai lui" , "miresei lui" lui pacea sa (Ioan 14:27): "Va las pacea, va dau pacea mea". Dar, care "pace"? Isus nu avea pace, blestema pomii care nu aveau rod in loc sa adopte o atitudine pacifista plina de speranta ca D-zeu poate vindeca chiar si pomii fara rod. isus era permanent hartuit de spirite rele, purtat de acestea prin cele mai ciudate locuri, prin pustie, pe acoperisul Templului si indemnat (Luca 4:13) sa faca "toate felurile" de lucruri rele si sa se sinucida iar, atunci cand il lasa il lasa numai pentru scurt timp, "diavolul a plecat de la el pana la o vreme" dupa care tortura se repeta. Consultat de medicii actuali, dupa aceste simtome, diagnosticul ar fi clar si fara dubii. Simtomatologia avuta de Isus rezultata din luptele interne din constiinta lui dintre Eul lui Bun si EUL lui RAU ii determina pe unii contemporani ai lui Isus sa-i spuna in fata : "ai drac!", aceasta fiind numele popular al unei afectiuni psihice intalnite si pe vremea aceea dar si in timpurile noastre. In privinta "minunilor facute" de Isus, chiar EUL BUN al lui Isus, stiind cum "se pot face" aceste minuni, mentioneaza ca "semnele si minunile" nu trebuie sa fie un criteriu dupa care trebuie sa ne ghidam (Matei 24:24)

    Osea 4:6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă.

    Mai concret, dupa ce omul a fost supus pe pamant la TERAPIA prin SUFERINTA, EUL omului a fosat omorat prin SUFERINTA, SPIRITUL lui a fost readus la viata, generand dorinta in om sa-L caute si sa se INTALNEASCA cu D-zeu pentru a fi RENASCUT DIN NOU DIN D-zeu pentru ca astfel sa fie adusa din nou fericirea bucuria, sarbatoarea, CERUL, EDENUL in fiinta omului.
    OBS.
    Omul astazi nu trebuie sa faca efortul sa fie mai bun. Nu se poate ca "parul sa faca mere si rachita MICSUNELE". OMUL POATE FACE BINE NUMAI DACA STRUCTURA SA INTERIOARA este renascuta DUPA MODELUL LUI D-zeu. Functia este generata de structura. Structura omului trebuie schimbata pentru ca functiile omului sa se schimbe. Omul trebuie sa faca un singur efort: sa faca totul ca sa fie RENASCUT DIN NOU, NASCUT DIN D-zeu. Iar, modelul nasterii din nou, din D-zeu (care este DUH (RUAH)= PREZENTA lui D-zeu in spatiul material) o gasim la cel ce a fost imparatul SAUL. Apasat de suferinta pierderii animalului, EUL lui Saul este anihilat si Saul experimenteaza aceasta nasatere din nou anticipata de profetul Samuel: "DUHUL DOMNULUI VA VENI PESTE TINE" in PREZENTA
    caruia SPIRITUL lui SAUL da la moarte in mod total EUL sau personal
    care pierde controlul asupra lui Saul, iar IN LOCUL ACESTUI EU mort SE NASTE IN SAUL un nou EU si un nou SPIRIT, O FIINTA NOUA DIN D-zeu.
    Numai asa omule vei fi NASCUT DIN NOU din D-zeue, vei fi transformat intr-un alt om..."dupa care fa tot ce vei gasi de facut, caci D-zeu este cu tine" (1Samuel 10:6,7). Intalnirea cu D-.zeu produce o deoseita placere spirituala omului. Si Saul a experimentat atunci aceasta placere spirituala deoseita, Din acest motiv a vrut sa reediteze intalnirea cu D-zeu. Si intr-adevar a reusit sa se intalneasca cu D-zeu, dar Eul sau nu stia ca treuie sa se dea la moarte in Fata lui D-zeu ca sa nu fie bi-polarizat intr-un EU BUN si intr-un EU RAU de catre CAMPUL PREZENTEI lui D-zeu care separa RAUL de BINE. Prima data EUL lui Saul era dat la moarte din cauza suferintei pricinuite de pierderea magarului si nu i s-a intamplat nimic rau. Dar acum EUL lui Saul era mare si tare, imparat in Israel. Din acest motiv s-a intamplat nenorocirea bi-polarizarii EULUI lui Saul. In Saul a aparut un EU BUN si un EU RAU care "pandeste la usa" (Genesa 4:7 ) EULUI BUN al lui Saul, indemnandu-l sa faca fapte oribile, groaznice si "dorinta lu se tinea dupa" EUL BUN al lu Saul care "trebuia sa-l stapaneasca". Intre cei doi se instaurase un conflict deschis, permanent care-l epuiza pe Saul. Din acest motiv cheama pe David sa-i cante ca sa-i atenuieze acele stari interioare infernale. EUL omului nu are voie sa se entuziasmeze in FATA lui D-zeu deoarece nu are voie sa stea VIU in FATA lui D-zeu. Saul nu a inteles ca la INTALNIREA cu D-zeu trebuie sa-si dea EUL la moarte si ca acest
    proces trebuie sa fie unul repetitiv, sa se repete de fiecare data cand EUL se ticaloseste, se defecte, sau oridecate ori are placerea SA SE INTALNEASCA CU D-zeu. Atunci cand EUL (mintea) si spiritul (inima) omului se
    ticalosesc, in aceasta lume plina de eroar dar trebuie sa aduca ca Jertfa chiar EUL sau mort in Fata lui D-zeu. Aceasta neintelegere a lui Saul l-a codus la o mare tragedie pentru
    el si pentru intreaga lui familie.Totusi,
    modelul reinnoirii lui Saul ramane un model standard pentru umanitate, CU MENTIUNEA FAPTULUI CA SAUL NU A INTELES ca tunci cand omul intra in ALTARUL de INTALNIRE cu D-zeu trebuie sa-si descalte-DEZBRACE (Exod 3:5,6) EUL SAU PERSONAL CARE ESTE incaltatinte-imbracamintea remodelata (Genesa 3:21) de D-zeu pentru a proteja si ASCUNDE SPIRITUL OMULUI prin jungla spatiului material, dar SA FACA ACEST LUCRU cu foarte mare grija, sa ISI ARATE GOLICIUNEA SPIRITULUI SAU NUMAI LUI D-zeu, sa nu se dezbrace de EUL sau personal pana ce nu este sigur ca goliciunea spiritului sau nu este vazuta de EUL altor persoane din jur (Exod 20:26). care pot lua (i Samuel 10:11) in deradere aceasta GOLICIUNE. si chiar poate fi interpretata ca un act de curvie spirituala.

    Dar omul nu are CUNOSTINTA strict necesara care sa-l invete cum trebuie sa fie PREGATIT pentru aceasta INTALNIRE cu D-zeu sa poata avea loc in mod benefic nu in modul in care sa atraga blestemul lui D-zeu, stiind ca "Nu poate omul sa MA vada si sa traiasca" (Exod 33:20;Exod 3:6). Omul de astazi se identifica cu EUL BUN dat de D-zu ("samanta femeii") si Eul RAU din om ("samanta sarpelui" pusa de sarpe la infaptuirea pacatului din Eden. Dupa ce D-zeu pune dusmanie intre EUL BUN si EUL RAU din om (dintre samanta femeii si samanta sarpelui) intre cei doi incepe o lupta apria facand ca pacea din constiinta omului sa piara si sa apara un mediu absolut toxic in care SPIRITUL omului nu mai putea supravietui, murin asa cum D-zeu a anticipat. MOARTEA SUFLETULUI VIU NASCUT IN OM DIN D-zeu (Genesa 2:7). Dupa ce omul a fost exilat in spatiul material si supus la terapia suferintei, SPIRITUL sau viu a renascut si apare din nou dorinta omului de a se intalni cu D-zeu. Este o dorinta legitima, chiar o porunca dar, asa cum s-a intamplat cu CAIN si ABEL sau la Turnul Babel, actionand dupa aceasta dorinta are urmari tragige daca omul nu este pregatit sa se intalneasca cu D-zeu, neavand CUNOASTINTA care-l invata cum sa procedeze, ce trebuie sa faca in timpul INTALNIRII cu D-zeu, pentru ca sa nu i se intample nimic rau ci numai bine. Mai exact omul trebuie sa-si arunce sufletul sau mort (mintea hormonala si mintea neuronala a omului sa fie inactiva) la Picioarele lui D-zeu, asa cum a facut profetul Ilie (1Regi 19:4), pentru ca acest suflet sa nu fie bi-polarizat asa cum a fost bipolarizat sufletul lui Cain la intalnirea cu D-zeu. Acest act de bi-polarizare a sufletului omului (a mintii neuronale si a mintii hormonale) are loc in Prezenta lui D-zeu care (Genesa 3:15) "pune dusmanie intre Eul Bun al omului (samanta femeii din om) si EUL RAU al omului (samanta sarpelui din om). Pana in acel moment intre cei doi era o intelegere tacita ca intr-un efort comun sa devina "ca D-zeu" . primind "toata puterea in Cer si pe Pamant". Aceasta dusmanie nu mai poate fi pusa daca EUL BUN al omului se da la moarte in Fata lui D-zeu, dand astfel la moarte si pe EUL RAU din om. Pana acum cand omul nu avea aceasta CUNOSTINTA, D-zeu a protejat pe om zadarnicind intalnirea dintre om si D-zeu, asa cum a facut la Turnul Babel sau cum a facut Abel care a adus o jertfa ce zadarnicea intalnirea cu D-zeu (mielul nevinovat ucis de om era si este o uraciune in Fata SFINTENIEI lui D-zeu care indeparteaza pe D-zeu de om). Abel nu s-a intalnit cu D-zeu si asta a placut lui D-zeu fiindca stia ca aceasta intalnire ducea la bi-polarizarea EULUi din Abel asa cum s-a petrecut cu Cain. Acum, dupa ce omul este inarmat cu aceasta CUNOSTINTA, D-zeu va inceta sa mai zadarniceasca intalnirea cu omul. Intre oameni se vor construi tot mai multe "poduri" facand sa dispara diferentele si distanta dintre ei. Cu timpul oamenii vor avea din nou o limba comuna si vor fi din nou un singur popor (poporul sfintilor Celui Prea Inalt"-Daniel) asa cum a fost inainte de Turnul Babel. Acum oamenii vor construi un nou Turn Babel- sau Cel de-a treilea Templu, ridicat in constiinta fiecarui om, acolo unde omul se va intalni cu D-zeu.

    D-zeu este cu mult mai mult decat un SOARE STRALUCITOR, iar dorinta EULUI (fiul sarpelui) de a-si satisface curiozitatea privind pe D-zeu este un pacat care tulbura mintea EULUI, zdrobeste in doua "capul sarpelui" ducand la nebunie, la bipolarizarea mintii EULUI. Asa cum omul trebuie sa evite sa priveasca " in SOARE cand sraluceste" (Iov 31:26), similar EUL omului trebuie sa-si dezafecteze ochii mintii, sa-si acopera ochii mintii lui, prin auto-blocaj mental atunci cand se intalneste cu D-zeu, pentru a o proteja. Daca omul nu stie cum trebuie sa procedeze in Fata lui D-zeu, este cu mult mai bine sa evite intalnirea cu D-zeu, sa nu cheme Numele LUI. . Mintea omului este incaltamintea stralucitoare cu care D-zeu a incaltat Spiritul omului (Genesa 3:21) inainte a a-l izgoni din Eden si este modalitatea in care omul a fost ascuns, alungat de la FATA lui D-zeu , functionand ca o cortina separatoare dintre D-zeu si om. D-zeu nu avea in plan sa construiasca omului aceasta cortina separatoare dintre EL si om, din acest motiv, aceasta cortina- mintea omului actual este numita "capul sarpelui" care trebuie zdrobit in Fata lui D-zeu, pentru ca intalnirea sa poata avea loc. Aceasta minte este ca o cortina ce ascunde pe om de D-zeu. Omul traieste astazi prin EUL lui care perverteste usor capul (MINTEA) ce-l conduce. Omul trebuie sa inlature aceasta cortina (mintea lui) ce-l separa de D-zeu, adica omul trebuie sa-si acopere ochii mintii lui, prin auto-blocaj mental (Exod 3:5,6) atunci cand se gaseste in FATA lui D-zeu. Aceasta este conditia strict necesara pe care omul trebuie sa o indeplineasca in FATA lui D-zeu, aceea de a-si da la moarte EUL (fiul sarpelui) , zdrobind capul sarpelui (mintea -gandirea, EULUI) in FATA lui D-zeu. Acest EU s-a nascut O DATA CU PACATUL EDENIC, CREIND UN MEDIU INCOMPATIBIL CU VIATA SUFLETULUI VIU NASCUT DIN D-zeu, DETERMINAND MOARTEA acestuia. EUL omului traieste in om dupa izgonirea din Eden, motivul pentru care omul a fosat alungat din Eden, fiind incompatibil cu PREZENTA lui D-zeu care separa BINELE de RAU. Din acest motiv EUL omului a fost bi-polarizant intr-un EU BUN si intr-un EU RAU. (intre care se stabileste o lupta permanenta, obositoare-un mediu toxic pentru SUFLETUL VIU nascut din D-zeu in om, ucigandu-L.
    Omul s-a apropiat (atunci in Eden) atat de strans de SARPELE DIN EDEN incat aceasta a dus la indeplinirea dorintei sarpelui ca omul sa manance din fructul din apropierea Sarpelui, fapt ce a dus la nasterea EULUI in om, acesta fortand moaretea SPIRITULUI. Inversand ordinea evenimentelor, pentru ca renasterea din D-zeu a Spiritului (REINVIAT PRIN SUFERINTA) in om sa se produca, la intalnirea omului cu D-zeu, este strict necesar moartea EULUI in Fata lui D-zeu. Este datoria SPIRITULUI reinviat al omului sa omoare EUL prin (Genesa 3:15) "zdrobirea capului" (cap de sarpe al EULUI). Daca SPIRITUL omului este foarte slabit si nu reuseste sa zdrobeasca capul de sarpe al EULUI, si daca nici Eul omului nu accepta sa moara, sa-si dea viata de buna voie, atunci cand omul ajunge in CAMPUL PREZENTEI (Fata) lui D-zeu care are capacitatea de separa RAULde BINE, EUL omului este schilodit, bi- polarizat intr-un EU BUN care-l indeamna pe om sa faca BINELE si un EU RAU care "pandeste la ua" BINELUI (Genesa 4:7) pentru a-l determina sa cedeze in fata raului, care-l indeamna pe om sa faca lucruri rele , groaznice. Astfel, aceasta intalnire a omului cu D-zeu, are URMARI TRAGIGE ASUPRA IDENTITATII OMULUI PLASAT IN SPATIUL MATERIAL. Asa s-a intamplat la intalnirea dintre Cain si D-zeu, cand EUL lui Cain a fost schilodit, facandu-l sa-si piarda ratiunea si sa actioneze contrar oricarei logici, ucigand pe fratele lui, Abel pe care, de fapt il iubea. Din aceasta cauza este necesara o cunostinta SPECIALA care sa indice natura JERTFEI de impacare dintre om si D-zeu, care sa evite schilodirea EULUI omului la INTALNIREA omului cu D-zeu.
    Daca spiritul omului accepta sa-si dea la moarte EUL in FATA lui D-zeu, adica accepta sa-si arunce (Exod 3:5) incaltamintea din picioarele spiritului (sau echivalent sa-si arunce imbracamintea ce acopera spiritul) astfel incat EUL omului sa nu poata sa priveasca (perceapa) pe D-zeu (Exod 3:6) atunci, dupa intalnirea cu D-zeu, SPIRITUL omului va fi renascut si i se va darui un alt EU BUN-nepolarizat, mai luminos, deci o noua incaltaminte (imbracaminte). Mintea actuala a omului este conectata cu fiul sarpelui din Eden, deci cu EUL omului. Din acest motiv, relatia cu D-zeu nu trebuie intermediata de catre mintea omului ci de catre SPIRITUL (INIMA) omului. Orice instrument ("dalta"- Exod 20:25)) creat de catre mintea omului nu trebuie folosit in relatia cu D-zeu pentru a nu pangari relati cu D-zeu. Limbajul conventional de comunicare poate fi un astfel de instrument creat de mintea omului care nu trebuie folosit in relatia cu D-zeu, acesta oboseste si pe om , oboseste (Isaia 7:13, Maleahi 2:17) si rabdarea lui D-zeu.
    Astfel, in timpul intalnirii omului cu D-zeu, mintea actuala a omului-"capul de sarpe" ce conduce EUL omului (fiul sarpelui din Eden) trebuie zdrobita (Genesa 3:15), comunicare cu D-zeu se va face intr-un limbaj neconventional, care sa nu fie ghidat de mintea omeneasca, un limbaj "al inimii", interior, spiritual, un limbaj al "copacilor din campie" (Isaia 55:12), un limbaj al naturii , un limbaj al copilului imediat nascut din pantecele mamei lui.
    Pana cand omul nu va detine aceasta CU NOSTINTA SPECIALA, intalnirea omului cu D-zeu este interzisa (Genesa 3:24), deoarece nu numai EUL omului este afectat, dar si D-zeu este afectat, este STRAPUNS (Zaharia 12:10), profanat, pangarat (Ezechiel 39:7) de aceasta intalnire, DEOARECE intre D-zeu si Eul omului existand o incompatibilitate totala. Totusi, pentru ca EUL omului sa poata intelege aceasta CUNOSTINTA SPECIALA, D-zeu accepta sa faca LEGAMANTUL AVRAMIC cu EUL omului, oferindu-se sa fie D-zeu acestuia. Altfel zis, D-zeu permite intalnirea cu EUL omului, si deci permite strapungerea, pangarirea lui D-zeu de catre EUL omului, pana cand EUL omului va intelege aceasta CUNOSTINTA SPECIALA. Pentru a minimaliza efectele dezastruase ale acestei intalniri dintre EUL omului si D-zeu, un singur EU-om MARELE PREOT avea acest drept sa se intalneasca cu D-zeu, si atunci o singura data pe an, folosind toate masurile de precautie pentru ca acest om sa nu moara la intalnirea cu D-zeu. Dupa acest moment cand ratiunea va intelege necesitatea de a se da la moarte in Fata lui D-zeu, va avea loc un razboi dintre SPIRITUL renascut al omului si EUL omului condus de CAPUL omului -imparatul Rosh (in evreestec Rosh = cap) care va accepta foarte greu sa piarda mandria de a conduce spiritul, de a-l monitoriza in mod strict, si de a pierde rolul avut in vechiul Legamant de Mare Preot in Fata lui D-zeu. Dar, in timpul acestui razboi, ratiunea omului care opune rezistenta in acest razboi va fi lovita de spaime si de groaznicul sindrom-nebunia a lui Cain (de a-si ucide propriul frate (Ezechiel 38:21)) de aceea, in final EUL omului va accepta sa se dea la moarte in Fata lui D-zeu, stopand in acest fel (Ezechiel 39:7) PANGARAREA lui D-zeu si permitand intrarea omului intr-un NOU LEGAMANT (Ieremia 31:33) cu D-zeu, incheiat intre SPIRITUL RENASCUT al fiecarui om cu D-zeu, cand EUL fiecarui om nu mai are un rol activ in relatia cu D-zeu (Ieremia 31:34), ci numai un rol pasiv, pe rol de jertfa de impacare pe care SPIRITUL sau pereche din om aduce la intalnirea cu D-zeu in TEMPLUL ridicat in CONSTIINTA acelui om. Acum, spre deosebire de Vechiul Legamant, fiecare om se poate intalni cu D-zu prin intermediul propiului sau SPIRIT care are rolul de MARE PREOT in TEMPLUL din propia lui CONSTIINTA, TEMPLU construit de catre SPIRITUL acelui om. Aceasta era si aspiratia lui CORE in REVOLTA lui, ca fiecare om sa aiba drepturi egale in FATA lui D-zeu, lucru posibil numai in acest NOU LEGAMANT. S-a dovedeste astfel ca acest CORE a fost un mare vizionar al NOULUI LEGAMANT, cu un pas in fata, lucru dovedit si prin cantarile fiilor lui CORE. CORE s-a revoltat impotriva VECHIULUI LEGAMAN, un legamant de TRANZITIE nedrept (mai ales pentru D-zeu care s-a lasat pangarit de prezenta EULUI din om), dar STRICT NECESAR pentru ca omul sa intelega posibilitatea intrarii in NOUL LEGAMANT. Acum s-a restabilit dreptatea generala atat pentru D-zeu, pentru om (care a eliminat segregatia in Fata lui D-zeu, capatand egalitatea in Fata lui D-zeu) cat si pentru Jerfa, fiindca acum este omorat cel vinovat in Fata lui D-zeu, EUL omului, nu un animal nevinovat, nici un om nevinovat, nici "un fiu nevinovat de D-zeu", asa cum afirma Crestinismul in credinta lui de inspiratie pagana. Acum, nici o nedreptate nu se va mai face in CONSTIINTA omului. Acum nu mai sunt discriminati oamanii intre ei pe criteriu de rasa, nationalitate, rudenie, sau dupa oricare alt criteriu. Desigur ca pacatul, nedreptatea trebuie sa dispara din EUL omului prin reconstructia lui repetata de catre D-zeu. EUL omului trebuie sa devina mai BUN. Acest lucru se poate indeplini numai prin intalnirea SPIRITULUI omului cu D-zeu, pentru a fi rnascut. Dar SPIRITUL omului este mort dupa Pacatul Edenic. Suferinta FACE PE OM MAI BUN.Trecerea EULUI prin TERAPIA SUFERINTEI (Genesa 3:16-19 - indiferent din care motiv) va determina EUL omului sa nu mai reziste presiunii mari cauzate de suferinta si sa ceara moartea EULUI in FATA lui D-zeu si sa obtina aceasta moarte a EULUI in Fata lui D-zeu. Dar, aceasta ESTE exact CONDITIA STRICT NECESARA PENTRU CA SPIRITUL OMULUI SA FIE RENASCUT DE CATRE D-zeu, IMPREUNA CU UN NOU EU MAI BUN, TREBUIE CA EUL OMULUI SA SE INTALNEASCA CU D-zeu, DAR NUMAI DACA EUL OMULUI ARE STARE MOARTA-NEFUNCTIONALA IN FATA LUI D-zeu. Acest lucru foarte important va declansa RENASTEREA DIN D-zeu A SPIRITULUI OMULUI. Conform acestei CUNOSTINTE, EUL omului trebuie sa se dea singur la moarte chiar in momentul in care SPIRITUL omului ajunge in Fata lui D-zeu, prin darea la moarte a CUNOSTINTEI BINELUI SI RAULUI- deci a RATIUNII egoiste a omului, capul sarpelui ce conduce EUL omului. Acest lucru este posibil prin AUTO-BLOCAJ MENTAL, capacitate a omului pe care D-zeu a implemementat-o in om inainte de a-l izgoni din Eden, cand D-zeu a facut omului o haina potrivita pentru SPIRITUL mort, haina ce reprezinta un nou EU al omului care sa protejeze la exterior SPIRITUL omului prin jungla spatiului material (pe pamant). Pentru cei care nu accepta sau pentru cei care afirma ca nu pot sa-si dea EUL la moarte, acestia vor fi trecuti in mod prelungit prin razboiul sus mentionat pana ce vor constata ca si ei pot sa-si dea EUL la moarte in Fata lui D-zeu (desigur ca nu in fata oamenilor). Legaturile cu SPATIUL SPIRITUAL-cu EDENUL au fost intrerupte deoarece aceste Legaturi erau asigurate de catre Spiritul omului care a murit acolo in Eden, dupa pacat. Urmeaza ca aceste Legaturi-echivalente cu repatrierea in Eden, sa fie reluate atunci cand SPIRITUL omului va fi renascut si UNS ca MESIAH-MARE PREOT pentru om. I N ACEASTA SITUATIE, INTERVINE O INFORMATIE FOARTE IMPORTANTA PE CARE EUL OMULUI TREBUIE SA O CUNOASCA SI TREBUIE SA O RESPECTE: IN MOMENTELE IN CARE SPIRITUL OMULUI SE INTALNESTE CU D-zeu, EUL OMULUI TREBUIE SA ACCEPTE MOARTEA, SA SE LASE OMORAT DE SPIRITRUL SAU.. DACA, DIN ORICARE MOTIV EUL OMULUI SE TREZESTE SI DEVINE VIU IN FATA LUI D-zeu, ATUNCI SE PRODUCE TRAGEDIA BI-POLARIZARII EULUI IN CAMPUL PREZENTEI LUI D-zeu, INTR-UN EU UN SI UN EU RAU, INTRE CARE SE VA STABILI UN CONFLICT CONTINUU, UN MEDIU OSTIL CE VA DUCE DIN NOU LA MOARTE SPIRITULUI DIN OM. MOTIVELE PENTRU CARE EUL OMULUI SE TREZESTE IN MOD INCONTROLABIL IN FATA LUI D-ZEU POATE FI DETERMINATE DE ANUMITE STARI DE LACOMIE SAU ORICARE ALTA STARE INCOMPATIBILA CU PREZENTA LUI D-zeu. HRANA NE-CASER CU CARE CORPUL OMENESC SE HRANESTE POATE PRODUCE IN EUL OMULUI UNA DIN ACESTE STARI. DE EXEMPLU CARNEA DE PORC PRODUCE STAREA DE LACOMIE, STAREA DE NEMULTUMIRE SI PERCEPTIA OMULUI PERMANENT NEDREPTATIT DE CATRE CEILALTI. ACESTE STARI NU POT FI CONTROLATE SI POATE DETERMINA TREZIREA EULUI OMULUI IN FATA LUI D-zeu.

    RESPECTAND ACESTE LUCRURI, SPIRITUL RENASCUT (AL OMULUI) - Mesiah va trai in CONSTIINTA omului fiind MARE PREOT - Facator de Pace in Ceruri intre om si D-zeu. Este necesar ca Eul nostru-Mintea nostra sa se dea la moarte in spatiul nostru fizic in fata lui D-zeu prezent in CONSTIINTA noastra, pentru ca CENTRUL de COMANDA si ACTIUNE din fiinta noastra sa se mute din SPATIUL MATERIAL in SPATIULspiritual controlat de catre D-zeu, pentru ca D-zeu sa opereze in fiinta omului un nou EU, si facand sa aiba loc renasterea simultana a lui Mesiah in Spatiul Spiritual (Daniel 7:13). In cazul nefericit in care EUL omului nu isi da CAPUL-MINTEA la moarte atunci cand SPIRITUL sau se intalneste cu D-ze, in fiinta omului, in eul omului actioneaza-opereaza doi centri de comanda diferiti si simultani, facand ca in om sa apara un EU BUN si un EU RAU, doi poli antagonisti intre care se instaleaza o lupta fara SFARSIT EPUIZANTA IN FIINTA OMULUI. Pe durata in care omul se intalneste cu D-zeu, EUL omului trebuie sa isi dea propiul sau centru de comanda la moarte, dand la moarte CAPUL SARPELUI care conduce acest EU al omului, lasand astfel sa opereze un singur CENTRU DE COMANDA, pe D-zeu. Atunci cand CAPUL de SARPE nu accepta sau nu poate fi anihilat, (sau nu este anihilat din necunoasterea) de catre EUL omului pe durata intalnirii omului cu D-zeu (deci pe durata de re-creare a omului de catre D-zeu), aceasta face ca EUL omului numit (Genesa 3:15) si CALCAIUL femeii sa fie polarizat, impartit in doi poli, sa fie zdrobit (Genesa 3:15) in doi poli opusi : EUL BUN structurat de D-zeu si EUL RAU condus de CAPUL SARPELUI, intre care va fi o lupta fara sfarsit care va anihila pacea interioara in om, ducand la moartea spiritala a omului, moartea SPIRITULUI in om. Asa s-a intamplat cu Cain. Dupa ce a fost supus la terapia prin suferinta cauzata de muca grea, istivitoare a pamantului i s-a renascuse spiritul tinut captiv si controlat de EUL lui Cain. Asa s-a nascut in Cain dorinta si indemnul de a se intalni cu D-zeu. Dar EUL lui Cain nu a avut CUNOSTINTA necesara care sa-l determine sa-si dea propiul sau EU la moarte in FATA lui D-zeu , prin auto-blocaj mental. Acest lucru a avut urmari tragige pentru Cain si pentru Abel, deoarece EUL lui Cain a fost bi-polarizat intr-un EU BUN si intr-un EU rau, fiecare avand propiul sau centru de comanda si control, si deci mintea -ratiunea lui Cain a fost schilodita.

    Osea 4:6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă.


     

     


    De acum omul are un FACATOR DE PACE IN CERURI intre om si D-zeu. SPIRITUL RENASCUT al omului este DOMN si MARE PREOT-MESSIA, FACATOR DE PACE IN CERURI intre om si D-zeu, aducator al PACII dintre om si D-zeu, PACE care aduce "la pachet" toate celelalte beneficii omului: IERTAREA, MANTUIREA, BUCURIA, FERICIREA,........, si PROTECTIA lui D-zeu asupra omului dar si protectia obiectelor din propietatea acelui om. Atata timp cat un evreu in pustie avea aceasta PACE cu D-zeu, PROTECTIA era imediata care facea ca nici chiar incaltamintea din picioarele acelui om sa nu se invecheasca (Deut. 29:5) si deci nici chiar omul acela sa nu se "invecheasca" (Deut. 30:20; Osea 13:14).
    Ti se defecteaza prea des un obiect ce-ti apartine? Aceasta este unul dintre indicatorele cele mai puternice prin care D-zeu te instiinteaza ca FACATORUL DE PACE cu D-zeu din constiinta ta NU FUNCTIONEAZA. De fiecare data cand esti in aceasta situatie, REZOLVAREA POATE FI IMEDIATA: Pentru numai cateva secunde, da-ti EUL la moarte in FATA lui D-zeu (prin auto-blocaj mental) pentru ca D-zeu sa-ti regenereze FACATORUL de PACE din constiinta ta - SPIRITUL tau si sa-ti dea si un alt EU nepolariat, un EU BUN plin de PACE si BUCURIE.

     


    Secretul PACII dintre EUL tau si D-zeu
    Ti s-a defectat EUL tau, si din acest motiv a atins pe D-zeu cu un GAND RAU? Aceasta este unul dintre indicatorele cele mai puternice prin care trebuie sa intelegi ca FACATORUL DE PACE cu D-zeu din constiinta ta NU mai FUNCTIONEAZA. De fiecare data cand esti in aceasta situatie, REZOLVAREA TREBUIE SA FIE IMEDIATA dupa ce acest groanic pacat a fost infaptuit de EUL tau impotriva lui D-zeu. D- zeu ne da prin profetul Naum o informatie (Naum 1:2,3) extrem de pretioasa: "Domnul este un D-zeu, GELOS si RAZBUNATOR. Domnul SE RAZBUNA si este plin de MANIE; Domnul se RAZBUNA pe potrivnicii Lui si tine MANIE pe vrasmasii Lui...si nu lasa nepedepsit pe cel rau"
    Cunoscand aceasta INFORMATIE EXTREM de PRETIOASA, EUL tau, IMEDIAT dupa ce a infaptuit acest pacat teribil impotriva lui D-zeu TREBUIE sa se AUTO-PEDEPSEASCA IMEDIAT cu PEDEAPSA MAXIMA, sa se DEA LA MOARTE in FATA lui D-zeu, (prin auto-blocaj mental). Aceasta reactie a EULUI tau trebuie sa fie imediata, si sa nu astepte nici o fractiune de secunda, pentru ca, RABUNAREA lui D-zeu poate fi imediata...."si EL NU LASA NEPEDEPSIT PE CEL RAU". EUL tau trebuie sa infaptuiasca singur aceasta PEDEAPSA AUTO-MERITATA de el insusi. Procedand astfel, se evita PEDEAPSA BINE-MERITATA venita de la D-zeu. Procedand astfel, D-zeu iti regenereaza FACATORUL de PACE din constiinta ta - (Isaia 9:6-7) SPIRITUL tau si-ti da si un alt EU nepolariat, un EU BUN plin de PACE si BUCURIE.
    Noul tau EU va incheia procedura inceputa de EUL tau cel vechi, plecand din FATA lui D-zeu incarcat cu pace de la D-zeu, bucurie, fericire interioara, intelepciune, dragoste si frica mare de D-zeu (Isaia 11:1-5).

     

    Osea 4:6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă.



    Aceasta CUNOSTINTA este mai complexa, mai greu de inteles si mintea omului nu a fost pregatita pana in acest moment, dupa aproape 6 milenii iudaice, pentru a o putea intelege. Despre aceasta CUNOSTINTA mai greu de inteles vom discuta in acest loc, acum, dupa trecerea anului iudaic 5777 cand omul a intrat deja in pregatirea sarbatorii shabatului milenar, LA MAREA INTALNIRE DE SARBATOARE a OMULUI cu D-zeu cand are loc RENASTEREA SPIRITUALA si RENASTEREA MENTALA, (renasterea spirituala si renasterea EULUI avand o noua LUMINA si o BUCURIE deplina) a omului din D-zeu. Aceasta RENASTERE a omului din D-zeu este tot ce poate fi mai important pentru om. MARE si PLIN de GLORIE esti TU DOAMNE. PE TINE noi TE IUBIM cu o DRAGOSTE VESNICA, NEPIERITOARE, DOAMNE.....! ACCEPTAM SA NE DAM EUL NOSTRU LA MOARTE IN FATA SI NUMAI IN FATA TA, PENTRU CA TU DOAMNE SA NASTI IN NOI UN NOU SUFLET VIU, DUPA CHIPUL SI ASEMANAREA TA DOAMNE si, in plus un nou EU plin de pace si bucurie, necesar ca o haina sau incaltaminte, care sa ne protejeze pe noi (spiritul nostru) prin jungla spatiului material. AMIN!
    A HAPPY millenary SHABAT SHALOM!




    Religia Judaica se poate exprima in mod simplificat prin urmatoarele cuvinte:

    (para-frazand conceptia crestina exprimata in Ioan 3:14)

    Si, dupa cum a inaltat (ucis) Moise SARPELE in PUSTIE, tot asa trebuie sa fie inaltat (ucis) si FIUL OMULUI (EUL actual al OMULUI) in FATA lui D-zeu, pentru ca sa se reaprinda din nou acea SUFLARE de VIATA suflata, nascuta DIRECT DIN D-zeu, FIUL lui D-zeu sa renasca (Isaia 9:6) din D-zeu impreuna cu un nou EU in CONSTIINTA OMULUI. EUL OMULUI nu are voie sa VADA pe D-zeu fara sa moara ("Nu poate omul sa MA vada si sa traiasca (Exod 33:20;Exod 3:6). Aici este vorba de vederea mentala, cu ochii mintii, nu cu acesti ochi care pot vedea numai in spatiul material. De aceea, incepand de la MOISE, CEL MAI SFANT NUME al lui D-zeu este descris prin tetragrama care inseamna: "EU SUNT CEL CE EU SUNT". EUL nostru trebuie sa accepte aceasta descriere minimala a lui D-zeu, sa-si omoare curiozitatea EULUI care vrea sa stie mai mult, care vrea sa vada cu ochii mintii mai mult din D-zeu. Datorita acestei acceptari, EUL omului devine un ROB NEPRIHANIT al lui D-zeu (Isaia 53), De fiecare data cand se ticaloseste sau atunci cand ii este dor sa-L vada pe D-zeu pentru a fi re-renascut, EUL OMULUI renascut accepta cu mare placere dar si cu mare frica (Isaia 11:33) sa fie ucis de care FIUL de D-zeu din CONSTIINTA OMULUI. Astfel EUL OMULUI este ucis in FATA lui D-ze ca JERTFA adusa de FIUL de D-zeu, MESIA-MARE PREOT si IMPARAT in CONSTIINTA OMULUI- PENTRU PACATUL efectuat in EDEN de catre SPIRITUL omului (descris la plural cu "Poporul Meu" ca si NUMELE ELOHIM al lui D-zeu) dar luat astfel de catre EUL neprihanit al omului asupra sa (Isaia 53). EUL omului care accepta fara viclesug, fara nici o rezerva aceasta moarte prin AUTO-BLOCAJ MENTAL, devine un ROB neprihanit al lui D-zeu. Dar SPIRITUL omului (SUFLAREA DE VIATA NASCUTA din D-zeu) nu este ROB ci este "CEL BOGAT" care moare simultan cu EUL omului atunci cand vine in FATA lui D-zeu, pentru ca D-zeu sa renasca UN NOU EU si O NOUA FLACARA DE VIATA (UN NOU SPIRIT) pentru om, "ceruri noi si un pamant nou; asa ca nimeni nu-si va mai aduce aminte de lucrurile trecute (rele) si nu-i vor mai veni in minte" (cu consecintele spectaculoase enuntate in - Isaia 65:17). Asta insamna ca "Gropa lui (EULUI) a fost pusa intre cei rai, si mormantul lui la un loc cu CEL BOGAT (SPIRITULUI)" (Isaia 53:9)

    Sarpele din Eden voia sa se hraneasca cu PACEA din ADAM, sa-i fure pacea. De aceea, nu in mod dezinteresat l-a sfatuit pe Adam sa manance din fructul oprit, fiindca stia ca in acest fel se va naste in Adam EUL lui ADAM, EUL omului- numit mai tarziu de catre D-zeu ca fiind "calcaiul" semintei femeii (Genesa 3:15) calcai care va cara SPIRITUL omului prin SPATIUL material intocmai ca o incaltaminte care protejeze picioarele SPIRITULUI omului prin spatiul material sau ca un MAGAR DE POVARA al SPIRITUL omului prin acest SPATIU MATERIAL (dupa exilul omului din Eden). Pentru a-si realiza scopul urmarit, Sarpele introduce EUL omului (nascut dupa pacatul edenic) in CAMPUL de POLARIZARE creat intre D-zeu si Sarpele din Eden, facand ca EUL omului sa fie polarizat, sa fie impartit-"ZDROBIT" in doua parti: EUL BUN si EUL RAU, intre care se instaleaza imediat o lupta apriga, epuizanta in CONSTIINTA lui ADAM, facand sa dispara PACEA si ARMONIA strict necesara pentru supravituirea FIULUI de D-zeu in ADAM (suflarea de viata nascuta din D-zeu in om -SPIRITUL OMULUI -Ruach ha'Kodesh). Astfel Adam CUNOASTE in FIINTA lui UN POL al BINELUI si UN POL al RAULUI. Adam si Eva CUNOSTEAU inainte de pacatul edenic ca este BINE sa nu manance din fructul oprit si stiau ca este rau sa manance din acest fruct, fiindca primise aceasta CUNOASTERE de la D-zeu. Dar Omul nu cunoscuse instalat in fiinta lui BINELE si RAUL, POLUL BINELUI si POLUL RAULUI, a carei lupte epuizanta, fara sfarsit va alunga PACEA din om, generand un mediu ostil, otravitor in constiinta omului. Acest lucru determina moartea FIULUI de D-zeu din om, stingerea FLACARII de VIATA din om. Astfel, Iudaismul crede ca VIATA lui Adam (aprinsa de FIUL lui D-zeu- acea SUFLARE de VIATA iesita direct din D-zeu (Genesa 2:7)) s-a terminat acolo in Eden (asa cum a spus D-zeu), imediat dupa pacatul edenic, cand in om s-au nascut, "s-au deschis niste ochi" (Genesa 3:7) ai unei noi entitati - EUL ACTUAL AL OMULUI, acel "cineva" care a spus lui Adam ca este gol (Genesa 3:11). Acest EU al omului este condus de "CAPUL SARPELUI" prezent si el in constiinta omului. Din acest motiv, EUL omului nu are voie sa-L vada pe D-zeu sau sa se intalneasca cu D-zeu (Exod 33:20; Exod 3:6) in starea in care EUL omului este viu -daca ii functioneaza CAPUL care-l conduce, pentru a nu PANGARI pe D-zeu dar si pentru ca EUL omului sa nu fie polarizat intr-un EU BUN si intr-un EU RAU. Acest CAP al omului este CAPUL SARPELUI din Eden. CAPUL SARPELUI din EDEN conduce SARPELE din EDEN care a fost -creat tot de catre D-zeu ca un pol al raului, strict necesar in actul creatiei. D-zeu este POLUL BUN al creatiei separandu-SE de polul rau al creatiei pe care l-a izolat intr-un spatiu separat pentru a minimalia interferentele. Intre D-zeu si EUL omului exista o incompatibilitate totala. EUL omului nu este agreat de D-zeu dar a fost tolerat pana la un moment dat cand EUL omului va intelege ca trebuie sa se dea la moarte in FATA lui D-zeu ca jertfa de impacare a SPIRITULUI omului cu D-zeu. EUL omului este VAZUT DE CATRE D-zeu ca un simbol, un semn care aminteste lui D-zeu de PACATUL EDENIC si de toate celelalte pacate ce au decurs in avalansa din acest pacat edenic.. Din acest motiv, pentru a se putea apropia omul din nou de D-zeu asa cum era inainte de pacatul edenic, EUL omului trebuie dat la moarte prin ZDROBIREA CAPUL SARPELUI ce conduce EUL omului. pentru ca lupta dintre EUL BUN si EUL RAU sa inceteze. In acest mod se reinstaureaza PACEA in om, PACE strict necesara pentru reaprinderea FLACARII (SUFLARII) de VIATA din D-zeu, adica RENASTEREA FIULUI DE D-zeu in om, pe rol de IMPARAT si MARE PREOT al EULUI din CONSTIINTA omului, iar cu aceasta intrarea omului in NOUL LEGAMANT. Acum se indeplinesc CUVINTELE lui D-zeu: "Vrasmasie voi pune intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei. Aceasta iti va zdrobi capul si tu ii vei zdrobi calcaiul" (Genesa 3:15). De abia in NOUL LEGAMANT (Ieremia 31:34) D-zeu "nu ISI va mai aduce aminte de pacatul lor, fiindca atunci EUL omului nu mai apare viu in PREZENTA lui D-zeu. Din acest motiv EUL omului NU MAI PARTICIPA IN MOD ACTIV LA CUNOASTEREA lui D-zeu de catre om (nici de catre alt om si nici de catre acel om) in sensul ca nu mai participa in mod activ la INTALNIREA SPIRITULUI omului CU D-ZEU (Ieremia 31:34).
    ASTFEL, interdictia ca omul actual (condus de propiul lui EU) sa-l vada pe D-zeu, nu se elimina daca cineva moare in locul lui ca sa-i ierte pacatele - asa cum se crede in Crestinism. Astfel, in Crestinism se crede ca Adam nu a murit acolo in Eden asa cum a spus D-zeu, si ca omul actual este acel Adam care ii mosteneste toate insusirile, dar ca acest om este pacatos si trebuie sa moara un fiu de D-zeu pentru iertarea pacatelor lui. In Judaism se crede ca, asa cum nasterea EULUI in om a dus la moartea FIULUI de D-zeu-Mesiah in om, tot asa moartea EULUI in om duce la reactivarea, re-nasterea FIULUI de D-zeu in om. Numai ACESTA are voie sa se intalneasca si sa-l vada pe D-zeu asa cum o facea si in Eden. Dar, acum trebuie sa vina in Fata lui D-zeu insotit de EUL OMULUI in starea de EU MORT-INACTIV, in calitate de jertfa de impacare. CUNOSCAND acest lucru, EUL omului a devenit NEPRIHANIT fiindca accepta ca o necesitate urgenta aceasta moarte si se da SINGUR LA MOARTE (Isaia 53), SE OFERA SINGUR SA MOARA PRIN ZDROBIREA CAPULUI DE SARPE CARE-L CONDUCE- PRIN AUTO-BLOCAJ MENTAL, deci fara sa afecteze integritatea fizica a corpului sau, deoarece, "dupa ce isi va da viataca jertfa pentru pacat, va vedea o samanta de urmasi, va trai multe zile, si lucrarea DOMNULUI va propasi in mainile lui" (Isaia 53:10). EUL trebuie sa accepte moartea, sa se dea la moarte in Fata lui D-zeu, deoarece, in prezent el are putere de decizie in om. Dupa intalnirea cu D-zeu a SPIRITULUI omului insotit de jertfa sa (EUL sau mort), D-zeu renaste in om un nou SPIRIT si un nou EU condus acum de SPIRITUL omului. Daca EUL omului se va ticalosi din nou, acceptand sa fie condus iarasi de CAPUL de SARPE, un nou proces de dare la moarte a EULUI si o noua intalnire cu D-0zeu a SPIRITULUI omului este necesara. Oricum, de fiecare data cand SPIRITUL omului se va intalni cu D-zeu EUL omului trebuie dat la moarte si adus ca JERTFA lui D-zeu. Astfel EUL omului devine JERTFA NECURMATA adusa de SPIRITUL omului la intalnirea cu D-eu. Acestia doi (Zaharia 4:14), vor asigura FUNCTIONAREA TEMPLULUI construit de SPIRITUL omului in CONSTIINTA acestuia, Mesiah avand un rol activ de MARE PREOT iar EUL omului avand un rol PASIV de JERTFA NECURMATA adusa in TEMPLUL construit de catre MESIAH in CONSTIINTA omului. Atunci (Isaia 52.10) "Domnul isi descopera Bratul Lui cel Sfant inaintea tuturor neamurilor, cand toate neamurile pamantului vor vedea mantuirea Domnului, D-zeul nostru", dar nu inainte ca (Isaia30:27,28) Numele Domnului sa puna o zabala inselatoare in falcile popoarelor" (aceeasi zabala-Crestinismul pentru toate popoarele)
    Suntem impresionati sa constatam cu cata precizie a fost profetita aparitia Crestinismului actual ( cu foarte mult timp inaintea aparitiei acestuia) de catre Ioan (in Apocalipsa lui Ioan), desi pe toata durat acestei profetii, Ioan a fost inspirat si purtat de puterea o doua spirite puternice. Un spirit idolatru care-l indemna pe Ioan sa indemne pe alti oameni sa practice idolatria si sa practice chiar Ioan aceasta idolatrie, si alta forta spirituala care avertizeaza pe Ioan " :fereste-te sa faci acest lucru" sa nu practice aceasta idolatrie, aratandu-i ca se expune la un risc uriasi, si invatandu-l pe Ioan ca numai lui D-zeu trebuie sa i se inchine. Este deci normal sa apara in profetia lui Ioan foarte multe elemente idolatre, false dar sa apara si elemente autentice, adevarate. CRESTINISMUL actual , este crestinismul paulian (Fiara a doua, din aceasta profetie - Apocalipsa 13:11,12) si este nascut din crestinismul iudaic (fiara intai Apocalipsa 13:1). Crestinismul paulian care "lucra cu toata puterea fiarei dintai Apocalipsa 13:12) a construit o falsa IMAGINE a lui Isus, o imagine pauliana a lui Isus, care, contrar invataturii lasate de Isus lui Petru si ucenicilor de la Ierusalim are o conceptie anti-iudaica. Isus cel real nu are nimic comun cu Crestinismul actual. Crestinismul actual a folosit numai numele lui Isus, dar i-a construit o falsa imagine, o falsa personalitate, atribuindu-i o falsa invatatura neiudaizata, contrar invataturii iudaizate lasate timp de 3 ani ucenicilor de la Ierusalim, cele doua invataturi fiind aflate in conflicat deschis (Galateni cap 1 si cap.2....). Astfel Crestinismul actual construieste o unitate dumneeiasca in interiorul caruia coexista trei dumneei egali in drepturi. Apocalipsa lui Ioan profeteste foarte corect aparitia acestei unitati dumnezeesti trinitare, care a reusit sa insele "toata lumea" numai prin deghizare, luind deci niste nume stralucitoare, folosind o infatisare usor de acceptat de catre oameni inselati, infatisarea de "familie" infatisarea de "fiu de d-zeu",infatisare de dualitate dumnezeiasca Tata-fiu cu scopul vadit de a putea fura inchinarea care trebuie adresata in mod corect numai lui D-zeu, dar la care aspira si forta raului, luind pentru aceasta o infatisare stralucitoare de "fiu de dumnezeu" la care oamenii inselati sa se inchine, contrar poruncii "sa nu-ti faci vreo infatisare la care sa te inchini" (Exod 20:4,5). Justificarea este: ... "ei...este adevarat ce spune D-zeu in porunca, dar "tatal' nu se supara fiindca este "fiul" sau care primeste inchinarea si nu altul". Aceasta a fost srategia, viclenia sapelui care a reusit pana astazi sa capteze inchinarea oamenilor care incalca legea in mod constient.. D-zeu cunoaste pericolul, apetitul fortei raului pentru inchinarea oamenilor si cunoaste ASPIRATIA RAULUI DE A FURA INCHINAREA OAMENILOR, FOLOSIND pentru aceasta ORICE TERTIP posibil. Din acest motiv El insista sa ne INFORMEZE ca EL este un D-zeu gelos si nu accepta sa imparta CINSTEA si INCHINAREA cu nimeni, indiferent sub ce infatisare se recomanda. (Isaia 42:8). Astfel, aceasta unitate dumnezeiasca este patronata de trei dumnezei egali in drepturi, avand fiecare cate o cota de participare egala 1/3 sau 333,(333) miimi din jertfa de oameni care se ofera cu semnul "amin dat pe cruce" (crucea este semnul sau efigia unitatii dumneeesti trinitare astfel formate). Elementul care se aplica pe frunte din aceasta efigie apartinei Fiarei in calitate de copropietar in aceasta unitate dumneeiasca, elementul care se aplica pe una din maini apartine icoanei fiarei, construita tot de catre fiara principala- Deci aceasta fiara principala detine in mod mascat doua cote din propietate, in valoare totala de 666,(666) din veniturile in oameni (666 este un numar de om" ) a acestei unitati dumneeiesti. Aceasta valoare de 666,(666) este propietatea fiarei care primeste si numele dupa numele propietatii, asa cum in vechime propietarul capata numele propietatii detinute. Semnul acestei propietati, si semnul propietarului este marcata pe efigia trinitara a unitatii dumnezeesti cu doua puncte care se aplica fiecarui om intrat in propietatea acestei unitati dumnezeiesti pe fruntea si pe una din mainile acestuia. Semnul al patrulea " semnul "amin" este un semn de acceptare de catre fiecare om care intra in propietatea acestei unitati dumnezeiesti, nu ca propietari ci ca PROPIETATE. In catolicismul vechi si cel actual, cei mai inalti prelati erau scutiti de acest semn, ei si numai ei putand folosi efigia in trei puncte fara a accepta cu semnul "amin" intrarea in aceasta unitate dumneeiasca. in calitate de PROPIETATE. . Semnul al treilea apartine "profetului mincinos" care insala cu invatatura lui oamenii, imbiindu-i sa accepte sa intre in aceasta unitate trinitara dumnezeeasca in calitate de PROPIETATE a FIAREI si a prorocului mincinos. Se subintelege ca , in final si profetul mincinos va fi "tepuit " de catre Fiara si ii va zmulge si cota lui de propietate din aceasta unitate dumneeiasca.
    DACA O PERSOANA A INCHEIAT PACTUL CU ACEASTA FALSA UNITATE DUMNEZEEASCA,EXECUTAND SEMNUL "AMIN" PE EFIGIA TRINITARA (SEMNUL CRUCII), DEVINE "DE DREPT" PROPIETATEA ACESTEI FALSE UNITATI DUMNEZEESTI SI FOARTE GREU VA PUTEA SA RUPA ACEST PACT. DIN PUNCT DE VEDERE SPIRITUAL, PARINTII AU DREPTUL ASUPRA PROPIULUI COPIL DE A-L INCHINA ACESTEI FALSE UNITATI DUMNEZEESTI, DEVENIND ASTFEL PROPIETATEA ACESTEIA.
    PENTRU A REDUCE PROPORTIILE DEZASTRULUI EXISTENT ESTE STRICT NECESAR CA UN COPIL NOU NASCUT SA NU MAI FIE INCHINAT DE CATRE PARINTII LUI PRIN "BOTEZ DE MIC" ACESTEI FALSE UNITATI DUMNEZEESTI, PREZERVAND DREPTUL ACTUALILOR COPII DE A SE AUTO-INCHINA ACESTEIA DACA EI VOR CONSIDERA CA TREBUIE,
    ATUNCI CAND EI VOR FI MARI, CAPABILI DE A JUDECA, CONSTIENTI DE CEEA CE FAC. PENTRU PROTECTIA COPIILOR, NIMENI NU AR TREBUI SA AIBA DREPTUL DE A LUA ACEASTA DECIZIE FOARTE IMPORTANTA IN NUMELE LOR. ACEST LUCRU TREBUIE IMPUS IN MOD OFICIAL PRINTR-UN ARTICOL DE LEGE.
    DIN PACATE, ACEST LUCRU DEVINE IMPOSIBIL DEOARECE AR AFECTA SI PE EVREI, ACESTIA FACAND INCHINAREA PROPIILOR LOR COPII DE MICI ADEVARATULUI D-ZEU.
    .
    Toata povestea crestineasca a lui Isus este CONSTRUITA pe o MINCIUNA GROSOLANA, pe afirmatia ca ROMANII au OMORAT pe ISUS, desi acestia l-au judecat si au constatat ca ISUS nu este VINOVAT pentru vreo VINA care sa merite MOARTEA (Ioan 19: 4,6), hotarand sa-l bata pe Isus si sa-i dea drumul (Luca 23:22) deoarece LEGEA ROMANA PEDEPSEA pe cineva care ar omora un om fara sa-l judece si sa constate ca MERITA MOARTEA (Faptele Apostolilor 25:16; 26:31,32......). Nu detinem evanghelia de la Ierusalim lasata de Isus lui Petru, aceasta fiind o evanghelie iudaizata care nu convenea papalitatii, motiv pentru care au distrus aceasta evanghelie, modificandu-i textul, in locul acestuia fiind acceptata evanghelia neiudaizata a lui Paul. Paul si Crestinismul a preluat numai numele lui Isus, dar i-a atribuit acestuia o imagine falsa, fara sa accepte evanghelia iudaizata a lui Isus lasata ucenicilor de la Ierusalim si in special lui Petru (pentru "a paste oile, oitele mieii lui Isus"). intre cele doua evanghelii era o prapastie adanca (Galateni cap1+2). Este absurd sa se creada ca tocmai CONDUCATORUL ROMAN LEGAL (Pilat) era dispus (de dragul evreilor supusi) sa incalce aceasta LEGE de fier a justitiei ROMANE. Si astazi, JUSTITIA ROMANA, DREPTUL ROMAN din acea vreme este studiat si admirat pentru corectitudinea lui. Influienta sotiei lui Pilat (Matei 27:19) este numai una care intarea justitia ROMANA. Totusi, pentru a nu crea o razmerita din partea evreilor religiosi, Pilat a simulat uciderea lui Isus, l-au batut (Ioan 19:1) si l-au ranit in fata lor dar, dupa 40 de zile strict necesare pentru vindecarea ranilor, lui Isus i s-a impus (prin intermediul celor doi ucenici carora li s-a dat corpul lui Isus) sa plece in exil.
    Din acest motiv nu exista consemnata nici o MARTURIE din partea celor doi ucenici care au avut un rol central in desfasurarea evenimentelor atrunci (deoarece se voia ca aceste evenimente sa se petreaca pe ascuns din cauza evreilor religiosi), MARTURIE care ar fi incriminat CRESTINISMUL demascand minciuna. Nu este corect ca sa se propage la nesfarsit o minciuna, chiar daca exista mai multe categorii de oameni carora aceasta minciuna le aduce foarte multe avantaje materiale, satisfacandu-le si dorinta de a domina pe alti oameni, desi ii dezavantajaza enorm si pe ei din punct de vedere spiritual. Cand putea sa i se dea lui Isus "toata puterea in Cer si pe Pamant" si de catre cine, stiind ca dupa cele trei zile de la calvar EUL BUN al lui Isus marturiseste ca "inca nu m-am suit la Tatal meu si la Tatal vostru, la D-zeul meu si la D-zeul vostru" si nici nu este mentionat de catre Isus vreun astfel de moment foarte important de cunoscut de catre ucenici. Daca aceasta "toata putere" Isus credea ca i-a fost data de D-zeu, trebuia ca Isus sa nuanteze in clar acest fapt, dand slava astfel lui D-zeu? Sau aceasta "toata puterea" il scutea pe Isus de aceasta obligatie? De ce credeti ca D-zeu s-a maniat pe Moise in Pustie pedepsindu-l sa nu vada Tara Sfanta, nu pentru ca nu a nuantat SLAVA si MERITELE lui D-zeu inaintea oamenilor? Cine voia atunci "toata puterea atat in Cer cat si pe Pamant", EUL BUN sau EUL RAU al lui Isus? Si, daca aceasata "toata puterea in Cer si pe Pamant" ..pe care Isus pretindea ca a primit-o nu era decat o minciuna grosolana care sa sperie pe cei ce ar fi vrut sa-l dea din nou in mainile Marilor Preoti, de ce nu a facut un bine in societate, eliminand conflictele dintre oameni, imbunatatind situatia generala a celor apropiati daca nu a tuturor evreilor si a intregii umanitati? Mai curand Isus a incercat sa-si dovedeasca in fata ucenicilor talentul de a "ghici" ce se va intampla cu ucenicii mai tarziu, dar si atunci aratand ca nu este ghidat de dorinta de a elimina durerile si suferintele din umanitate, ci este ghidat mai mult de dorinta propiului EU ("daca vreau eu...ce-ti pasa tie?" -Ioan 21:22) pasandu-i numaI de Ioan caruia ar fi vrut sa-i prescrie un destin fara moarte, dar, pana la urma s-a dovedit ca nu s-a putut (Ioan 21:22).
    Isus - EUL BUN al lui Isus a fost unic in istorie care si-a orchestrat propia executie, fiindca citise in Isaia cap 53 despre mielul jertfit si credea ca acesta este un om care accepta sa se jertfeasca ca sa devina mantuitorul umanitatii. Pentru a-si duce la capat propiul experiment, singur a ales data executiei sa fie de ziua de Pesah cand mielul pascal trebuia jertfit, iar in experimentul lui, trebuia ca el sa preia functia de miel pascal. Astfel, la data calculata de el ca ar trebui sacrificat, convinge pe Iuda (un ucenic de-al lui) sa i-l vanda preotilor. Putea in oric moment sa evite aceasta executie, dar voia sa experimenteze pana la capat. Lucrurile se impotmolea in fata Marelui Preot care voia sa-i dea drumul, dar a fost convins de Isus sa-l lase sa-si continua experimentul, promitandu-i ca D-zeu va trimite ingerii lui ca sa-l salveze in timpul executiei. Toata lumea a inteles ca este vorba de un experiment si spera ca experimentul acesta poate, poate va reusi. Preotii, care citise si ei Isaia 53 si nu stiau cum sa-l interpreteze, chiar i-l indemnau pe Isus sa cheme pe D-zeu sa-l salveze. Dar, toata lumea a plecat deeceptionata. Chiar si Isus a fost profund deceptionat, fiindca avea cu totul alte asteptari de la aceasta executie. El se astepta ca D-zeu sa trimita o armata de ingeri care sa-l salveze de la locul executii. Isus, care spunea ca le stie si le intelege toate lucrurile, acum nu mai intelegea de ce D-zeu l-a parasit, exclamand "D-zeul meu, D-zeul meu de ce m-ai parasit?"

     

    Ca rezultat al acestui experiment, Isus a inteles si in sfarsit a acceptat ca D-zeul oamenilor este si D-zeul lui, avand acelasi statut in fata lui D-zeu (inca nu m-am suit la D-zeul meu si la D-zeul vostru, la Tatal meu si la Tatal vostru), dar nu a marturisit in mod sincer in fata ucenicilor si poporului faptul ca experimentul acesta a esuat,(poate si de frica de a nu fi linsat de popor si de ucenicii carora le-a promis altceva, sau de frica de a-i face greutati lui Pilat care a acceptat sa-l salveze pe usa din spate, zadarnicind in acest fel si propia salvare. Totusi, acest comportament al lui Isus a dovedit ca Isus a vrut sa-si experimnteze propia teorie, nu mant de dorinta sincera de a mantui umanitatea, ci manat de dorinta de a deveni un rege (Ioan 18:37) spiritual, un "domn", sugerand in mod subtil ucenicilor sa i se adreseze cu apelativul de "domne" (Matei 7:21) pentru a putea "intra in imparatia cerurilor". Astfel, el si-a IMPUS PRINTRE UCENICI DENUMIREA DE "DOMN" inca inainte de experienta crucificarii, fara a retracta acest apelativ dupa experienta crucificarii (Ioan 21:21). EUL RAU al lui Isus era animat de dorinta de a "pescui" oameni nu pentru D-zeu in primul rand ci in primul rand pentru el insusi pentru a dispune in mod absolut de aceste "oi, oite, miei" ca de o propietate a lui (pentru a se hrani cu puterea lor spirituala, cu pacea lor) sau eventul de a le da lui D-ze in schimbul unor favoruri, si devenind dumnezeul acestor oameni, ca o rasplata a faptului ca a indeplinit rolul de jerta si ca s-a jertfit pentru pacatele acestor oameni.. Dar, acest concept de jertfa care sa se transforme intr-un dumnezeu al omului este complet strain si dezavuat in iudaism, cand exista un singur D-zeu si jertfa nu poate sa fie dumnezeu. Tocmai pentru a evita acest pericol de moarte spirituala prin idolatrie, D-zeu a randuit ca jertfa care sa intareasca Legamantul Avramic, o jertfa considerata foarte umila- foarte "rusinoasa"darea la moarte a celei mai rusinoase pielite care acopera capul penisului prin circumcizie (Genesa 17:13). Si aceasta pentru ca sa dejoace tendinta oricarui evreu care ar fi fost tentat sa se inchine acestei jertfe care prefigureaza moartea EULUI-suprafata exterioara-incaltamintea (Exod 3:5) ce acopera si protejaza spiritul omului, inter-pus intre spiritul omului si D-zeu , impiedicand intalnirea omului cu D-zeu. Stratagema prin care jertfa devine dumnezeul omului este o stratagema plina de viclenie ticluita de catre "cel viclean"-sarpele din Eden, avid de inchinarea oamenilor, avid de a deveni dumnezeu, avid de a se hrani cu pacea si cu energia spirituala a oamenilor inseland pe cei care nu cunosc VOIA lui D-zeu. Printre crestini circula salutul "Pacea lui Isus sa fie peste tine!", fara sa se stie ca Isus era complet lipsit de pace. Si Isus a fost o victima a sarpelui din Eden. Intre EUL lui BUN si EUL lui RAU (caruia Isus ii zicea "satan" deoarece acest EU RAU avea obarsia in sarpele din Eden ) era o permanenta lupta fiind purtat de catre acesta in cele mai stranii locuri, pe streasina Templului, in Pustie.....imbiindul la sinucidere si la multe alte lucruri rele, si care il lasau numai (Luca 4:13) "pana la o vreme", revenind periodic. Un "tepusi "similar se pare ca avea si Pavel mai tarziu, caruia i-a fost rusine sa-l descrie in detaliu.
    Pana la experienta crucificarii Isus era animat in mod sincer de nera
    bdarea de a vedea rezultatul experimentului sau, asteptandu-se (Matei 26:64) ca, imediat dupa crucificare, "de acum in colo ma veti vedea sezand la dreapta puterii lui D-zeu, si venind pe norii cerului". Chiar si marilor preoti Isus a reusit sa le imprime aceasta speranta. Dar, in timpul si dupa crucificare, toti care aveau aceste asteptari au ramas profund dezamagiti, lucrurile nu au iesit de loc asa cum se astepta Isus, toata lumea fiind dezamagita, chiar Isus a fost cuprins atunci de o mare dezamagire si nu intelege de ce D-zeu l-a "parasit", fiindca nu era in planul lui Isus sa se intample astfel. Ca rezultat, Isus isi face auto-analiza mai profunda. Atunci Isus i-l accepta in mod clar pe Creator ca D-zeu al sau, nu numai ca "tata" asa cum a facut-o pana atunci, si , ca o reparatie a acestui pacat, Isus repeta de doua ori acest lucru ca sa fie auzit de toti "D-zeul meu, D-zeul meu, de ce m-ai parasit?". Aceiasi reparatie a vrut sa o faca si dupa trei zile, cand , contrar asteptarilor lui si asteptarilor ucenicilor, si a promisiunii facute talharului de pe cruce ("adevarat, adevarat iti zic, astazi vei fi cu mine in Rai") recunoaste in mod sincer ca nu reusise sa se intalneasca cu D-zeu, afirmand ca D-zeul ucenicilor este si D-zeul lui. Mai tarziu, , dupa 40 de zile , daca Isus s-ar fi inaltat la cer (Luca 24:51) asa cum afirma legenda transmisa pe cale orala "din auzite" si culeasa de Luca dupa mult timp, ucenicii prezenti atunci (Petru, Ioan, Iacov..) cei care au lasat marturii scrise despre Isus, ar fi consemnat in marturiile lor scrise aceasta ca fiind cel mai puternic ARGUMENT, CA O INCUNUNARE A INTREGII ACTIUNII FACUTE DE ISUS, care ar fi fost CEA MAI MARE MINUNE A LUI Isus. Dar, nu a fost asa, acestea fiind niste adaugiri transmise pe cale orala ultra-periculoase deoarece distorsioneaza atata de mult adevarul incat pune la baza credintei in Isus o minciuna grosolana in calitate de cel mai puternic argument in favoarea credintei in Isus.. Dupa cele 40 de zile stabilite de Pilat ca fiind necesare pentru vindecarea ranilor lui Isus, Isus trebuia sa accepte sa fie expulzat din Israel, pentru a nu fi dat din nou in mainile marilor Preoti. Din acel moment Isus a inteles esecul experimentului lui, si nerabdarea care-l anima inainte a disparut, acceptand planul lui Pilat (comunicat lui Isus prin cei doi ucenici intermediari dintre Isus si Pilat) de a pleca din Israel dupa cele 40 de zile. Acum intelege planul lui Pilat, il accepta ca fiind necesar si asteapta sa plece, avad speranta ca va putea vreodata sa se reintoarca in Israel, dar fara sa mai faca "valuri". Pe durata celor 40 de zile, Isus a fost mult mai rezervat in afirmatii, incercand sa sperie pe cei care ar fi dorit sa-l dea din nou in mainile Marilor Preoti, afirmand o alta minciuna grosolana, aparent nevinovata, ca "i s-a dat toata puterea in cer si pe pamant", dar fara sa foloseasca aceasta putere pentru a face nici cel mai mic bine de care era atata nevoie atunci in jurul lui. CRESTINISMUL actual este construit pe aceste doua minciuni grosolane care in mod subconstient stau la baza credintei oricarui aderent ca fiind argumentele cele mai puternice in favoarea credintei lui.. Intelegem pe Isus ca ii era greu sa dea inapoi, sa recunoasca in fata ucenicilor esecul experimentului sau, deoarece periclita astfel planul lui Pilat, dar nu putem accepta efectul, dezastrul lasat in urma de aceste minciuni. Ieri si azi, crestinului de rand ii este frica-groaza de aceasta "toata puterea in cer si pe pamant" pe care Isus pretinde ca i s-a dat, Fiindca acesta crede in mod sincer aceasta afirmatie, el este expus la o frica paranoica care poate sa-l ucida asa cum s-a intamplat cu Anania si Safira, frica pe care altii au exploatat-o si o mai exploateaza inca din plin. Aceasta frica teribila este usor de explicat, dar are la baza o minciuna grosolana, usor de inghitit de aceia care nu-l cunosc cu adevarat pe D-zeu. Acestia nu cunosc faptul ca D-zeu este SFANT si in EL nu exista nedreptate, sub nici o forma., si nu poate fi luat drept co-faptas la nici o nedreptate, indiferent de cat de mare este cauza pentru care ar face acest lucru. Dictonul "scopul scuza miljoacele" nu functioneaza la D-zeu. D-zeu nu ar face o nedreptate unui om, nu ar da la moarte nici un om nevinovat sub nici o forma, pentru nici un motiv, pentru nici o cauza. El este ATOTPUTERNIC si gaseste intotdeauna solutii la rezolvarea oricarei probleme fara a apela la nedreptate. Aparentele stari de nedreptate nu sunt altceva decat stari in care D-zeu lasa pe omul pacatos sa culeaga roadele faptelor lui pacatoase, il lasa "in voia mintii lui blestemate" fara a-i mai oferi protectia SA. Omul piere din NECUNOASTERE, rod al indepartarii de D-zeu prin pacat si neascultare. In FATA
    lui D-zeu cel vinovat trebuie sa plateasca in mod direct. Exod 34:7. In marea lui dreptate, D-zeu nu accepta transferul de vina ; "Cel ce iartă pe vinovat şi
    osândeşte pe cel nevinovat, sunt amândoi (atat cel ce iarta cat si vinovatul) o scârbă înaintea
    Domnului" (Proverbe 17.15).
    Anania si Safira ca si multi alti oameni creduli care aveau niste bunuri personale au fost mintiti si indusi in eroare de o "CEATA DE DERBEDEI" (Daniel:11:14) CARE LE-AU INDUS MINCIUNA, POTRIVIT CAREIA ESTE O CHESTIUNE DE ZILE SAPTAMANI, LUNI PANA VA VENI DIN NOU Isus "IN SLAVA" asa ca nu mai are nici un sens sa pastreze mosiile lor, invitaindu-i sa vanda tot ce au si sa le dea lor banii castigati.

    Pentru omul care a trecut prin TERAPIA SUFERINTEI, a trecut printr-o mare suferinta, printr-o experienta tragica care i-a provocat o mare SUFERINTA, IN ACEL OM a renascut SPIRITUL sau-SUFLAREA de VIATA nascuta din D-zeu. Din acest motiv, acel om este mai predispus pentru a se intalni cu D-zeu cu sinceritate, pe orice cale, fiind usor de prins in mrejele Crestinismului. Acestia au EUL istovit omorat de atata SUFERINTA SI SE POT INTALNI IN MOD GARANTAT cu D-zeu. O astfel de intalnire le schimba complet viata, devin fericiti, au experiente deosaebite cu D-zeu. Dar acceptand credinta falsa a Crestinismului, face ca aceasta fericire a lor sa nu fie una sustena. El nu stie ca trebuie sa-si dea EUL la moarte de fiecare data cand cheama pe D-zeu. Din acest motiv, EUL lui se intalneste cu D-zeu, il vede pe D-zeu, , spre nenorocirea acelui om fiindca EUL lui va fi bi-polarizat intr-un EU BUN si un EU RAU de catre PREZENTA l;ui D-zeu. Intre cei doi EU-ri se va stabili o lupta continua ce va SPULBERA PACEA SI FERICIREA ACELUI OM. Acel om nu intelege motivul din care starea lui s-a deteriorat atat de mult si crede ca vina este numai a lui fiindca este un pacatos. Din cauza acestui otraviri a mediului spiritual din interiorul omului, SPIRITUL omului moare din nou : "Nu poate omul sa MA vada si sa traiasca (Exod 33:20;Exod 3:6). . Totusi acelui om ii raman in amintire acele prime clipe frumoase de fericire a intalnirii cu D-zeu, crezand ca sunt generate de religia crestina pe care o crede in continuare buna deoarece "a reusit sa-i transforme viata initiala de suferinta pe care a experimentat-o inainte". Asa a ajuns sa se propage Crestinismul.
    Totusi Crestinismul aduce un confort pentru EUL omului care nu accepta sa moara (sau accepta numai in mod declarativ, sau accepta sa moara in fata oamenilor dar nu sa moara in FATA lui D-zeu asa cum ar trebui), sub motivul ca in locul lui a murit Isus pe care-l invoca ca Mare Preot intre EUL omului si D-zeu. Astfel, EUL omului nu se mai inchina direct lui D-zeu, CI LUI Isus pe rol de Mare Preot, fiind astfel protejat de PREZENTA lui D-zeu care-l polarizeaza intr-un EU BUN si un EU RAU, (intre care se stabileste o lupta continua distrugand pacea interioaraa omului. Astfel crestinul nu percepe suferintele intalnirii EULUI sau cu D-zeu si nici suferintele si frica EULUI care se da la moarte in Fata lui D-zeu, fapt ce-i confera o liniste de foarte scurta durata. Dar, aceasta inlocuire a adevaratei jertfe (Jertfa propiului EU in FATA lui D-zeu) cu o jertfa SUROGAT, similara, asemanatoare, dar nu autentica ci FALSA, ACTIONEAZA IN MOD SIMILAR CU PENICININA PENTRU o BACTERIE, CARE o confunda CU "PRAJITURA" PE CARE O GASESTE CU GREU (deoarece SE ASEAMANA MULT cu aceasta). DAR, DUPA CE ESTE INGERATA DE CATRE BACTERIE DISTRUGE ORGANISMUL BACTERIEI. Procedand astfel, crestinul transforma jertfa intr-un d-zeu, degradand actul spiritual in idolatrie, cu toate consecintele tragice ce decurg de aici. Aceasta jertfa SUROGAT are principalul rol de a desfinta "JERTFA NECURMATA" (Daniel 8:13; 9:27) reprezentata de catre uciderea EULUI omului in FATA lui D-zeu, atunci cand SPIRITUL omului se apropie de D-zeu. Astfel, crestinul este focalizat sa creada ca in locul EULUI sau a murit EUL lui Isus, in schimbul SLUJIRII si INCHINARII pe care crestinul trebuie sa i-o ofere lui Isus, adica in schimbul acceptarii lui Isus ca d-zeu al lui personal. Astfel, nu mai este nici o justificare logica pentru moartea propiului EU in FATA lui D-zeu. Pe aceasta cale, Isus se inalta in TEMPLUL lui D-zeu deasupra oricarui D-eu, declarand ca "a primit toata puterea in cer si pe pamant" si deci declarand in mod indirect ca a preluat toate PREROGATIVELE ADEVARATULUI D-zeu, recomandandu-se astfel in mod indirect ca fiind dumnezeu atotputernic, dominand umanitatea prin frica, teroare (vei ce s-a intamplat cu Anania si Safira), aplicand "lovituri fara ragaz,... " (Isaia 14:6) obligandu-i sa se inchine si sa slujeasca lui pe motiv ca merita sa fie dumnezeul oamenilor fiindca "a murit in locul lor". In fapt, aceasta este o minciuyna grosolana fiindca niumeni nu poate muri in locul EULUI pacatos care trebuie sa moara fara intermediari. Crestinul nu se inchina in mod natural lui Isus, fiindca acesta inchinare idolatra este un pacat mare in FATA UNICULUI D-zeu ADEVARAT, iar spiritul fiecarui om se opune acestei idolatrii.
    Crestinul este supus la o continua suferinta si la lovituri fara ragaz. Toata aceasta suferinta are un efect pozitiv asupra crestinului, putand fi considerata o terapie a sufderintei. Din cauza acestei suferinte sunt momente in care EUL omului IN MOD INTAMPLATOR se da la moarte in Fata lui D-zeu, crestinul devenind mai bun. Dar aceasta TRANSFORMARE a crestinului nu este una sustenabila fiindca crestinul nu cunoaste faptul ca inchinandu-se lui Isus infaptuieste pacatul de moarte al idolatriei. De asemenea, crestinul nu are CUNOSTINTA faptului ca EUL omului trebuie dat la moarte DE FIECARE DATA CAND SPIRITUL SAU SE INTALNESTE CU D-zeu, considerand ca Isus a fost dat la moarte in locul EULUI sau personal. In final se AJUNGE LA BI-POLARIZAREA EULUI SAU, LA APARITIA EULUI BUN SI A EULUI RAU, LA CONFLICTUL TOXIC DIN INTERIORUL OMULU DINTRE CEI DOI, iar spiritul crestinului ajunge sa fie din nou ucis de ACEST MEDIU TOXIC LIPSIT DE PACE.
    Toate locasurile religioase, toti slujitorii religiosi din aceste lacasuri si tot efortul spiritual prestat atazi de umanitate apartine lui D-zeu ca LOCASURI SFINTE ale lui D-zeu, dar aceste LOCASURI sunt astazi PANGARITE de cel ce se recomanda pe el insusi ca dumnezeu atotputernic, luind astfel LOCUL lui D-zeu CEL ADEVARAT. Aceste LOCASURI si mai ales TEMPLUL SPIRITUAL construit in CONSTIINTA fiecarui om va fi curatita si SFINTIT dupa trecrea celor "2300 de seri si dimineti" (Daniel 8:14). Altfel spus, timp de 2300 de ani va fi DESFINTATA JERTFA NECURMATA si va fi calcat in picioare SFANTUL LOCAS, dupa care acesta va fi CURATIT. Acum, dupa trecerea celor 5777 ani iudaici, intram in sarbatoarea de ONEG SHABAT, iar spiritul uman primeste o veste de sarbatoare, aceea ca partea cea mai dificila din cei 2300 de ani a trecut, ramanand putin timp pana ce TEMPLUL din CONSTIINTA UMANITATII va fi ELIBERAT si CURATIT.

    Intre CEI DOI NOI NASCUTI, SPIRITUL omului -Fiul de D-zeu si EUL OMULUI nou nascut va fi o desavarsita unire" ( Zaharia 4:14; 6:13) dar toate actiunile omului sunt supervizate de catre FIUL de D-zeu, in calitate de MARE PREOT si IMPARAT in CONSTIINTA OMULUI (Zaharia 6:13) de unde rezulta si responsabilitatea FIULUI de D-zeu prefigurat in ISAIA 53:8 LA PLURAL CU "poporul meu". EUL neprihanit al omului a fost ucis ca pe unul dintre cei rai (groapa lui a fost pusa printre cei rai" dar in starea de EU mort, in calitate de JERTFA a fost asezat langa FIUL de D-zeu care si EL este renascut cu aceasta ocazie in FATA lui D-zeu: "mormantul lui la un loc cu CEL BOGAT" (Isaia 53:9) In timp ce EUL omului este mort, pentru un moment foarte scurt chiar si Fiul de D-zeu este "trimis intr-un somn adanc" este ucis, nu ca pedeapsa ci, (Genesa 2:21) pentru ca D-zeu sa faca o modificare in Fiul lui D-zeu-sa-L re-inoiasca la o viata noua, impreuna cu un nou EU, In mod practic, cei doi mor consecutiv, intr-o anumita ordine si renasc consecutiv dar in ordinea inversa la o viata noua,. La prima actiune de acest fel, atunci cand EUL omului este viu si FIUL de D-zeu este mort, jumatate din energia necesara pentru renasterea FIULUI de D-zeu este asigurata din moartea EULUI , iar cealalta jumatate este asigurata chiar de catre D-zeu care "va va taia calea" Isaia 52:11,12 venind de pe o dimensiune spirituala-ortogonala si va trimite pe DOMNUL-(MESIA-FLACARA DE VIATA-FIUL de D-zeu) pentru a veni in "intampinarea" EULUI, renascut printr-un proces relativist (Zaharia 14:5) de mare viteza.



    unde:
    Fiul omului este FIUL SARPELUI nascut in om imediat dupa pacatul EDENIC, este deci sarpele din om, este EUL actual al omului care a facut din CONSTIINTA OMULUI o PUSTIE otravita, ducand la moartea FIULUI de D-zeu nascut de D-zeu in om ca o SUFLARE de VIATA IESITA din D-zeu (Genesa 2:7).
    Asa cum nasterea EULUI in om a determinat moartea FIULUI de D-zeu in om, inversand lucrurile, numai prin moartea EULUI din om poate sa fie renascut FIUL de D-zeu-MESIA- in om, in calitate de IMPARAT si MARE PREOT al noului EU daruit de D-zeu omului ca "incaltaminte" de protectie sau ca animal de povara (magar) pentru FIUL de D-zeu mergand prin jungla CONSTIINTEI OMULUI. EUL omului trebuie sa devina un ROB NEPRIHANIT (nu FIU-Isaia 53) al lui D-zeu si sa accepte moartea pentru ca MESIA-FIUL de D-zeu sa reintre "calare pe magar" in CONSTIINTA OMULUI (prefigurat prin IERUSALIM (Zaharia 9:9).
    Crestinismul este numai o interpretare naiva a Judaismului.



    Astazi, decizia profetului Ilie (Eliyahu Hanavi) de a-si da EUL (condus de CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI- mintea-ratiunea actuala a omului) la moarte in Fata lui D-zeu (1 Regi 19:4), s-a intors ca un ecou in constiinta umanitatii. Cu toate eforturile, cu toata ravna pe care o avea Ilie in relatia cu D-zeu, nu l-a ajutat sa devina mai bun decat parintii lui. Numai moartea EULUI in FATA si numai in FATA lui D-zeu (nu in FATA oamenilor) a reusit sa-l faca pe Ilie eligibil pentru intalnirea efectiva cu D-zeu in vedere renasterii simultane a SPIRITULUI si a EULUI din CONSTIINTA lui la o viata noua impreuna cu D-zeu. Aceasta pentru ca EUL omului are tendinta de a se razvrati cu obraznicie impotriva lui D-zeu (Psalm 2- aici EUL este personificat la plural ca imparati si domnitori ai pamantului. In final, Eul omului va sluji pe SPIRITUL nascut din D-zeu si suflat (Genesa 2:6) ca o FLACARA de VIATA in om-Mesiah-Fiul lui D-zeu- Psalm 2:12). Desi Mesiah-Unsul a fost nascut prima data de catre D-zeu (Psalm 2:7) in constiinta lui David, fiind astfel considerat ca fiind descendent al lui David, totusi Mesiah va reactiva o lume existenta inaintea evenimentelor petrecute la Turnul Babel. Atunci, la Turnul Babel, D-zeu a impartit omenirea in natiuni separate, cu limbi diferite pentru a zadarnicii intentia omului de a se apropia de D-zeu (fiindca atunci omul nu cunostea CUNOSTINTA care-l invata cum sa se intalneasca in mod BENEFIC cu D-zeu, si orice intalnire cu D-zeu era una malefica asa cum afost cea a lui Cain, cu mici exceptii cand chiar D-zeu proteja pe omul ajuns in FATA lui, acoperind cu MANA SA ochii acelui om de care se indura cu mila D-zeu (Exod 13:19-23) fiind condus nu de MESIAH = SPIRITUL omului care trebuie sa se apropie de D-zeu insotit de propia lui jertfa =EUL lui = MINTEA lui = Ratiunea lui data la moarte, ci condus de EUL sau (Genesa 11:6,7) ce locuieste in "gandul" sau ( in CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI DIN OM). Astfel ca, in ziua aceea cand Ratiunea omului va intelege CUNOASTINTA (Isaia 53:10) ce-l invata sa accepte moartea pentru ca Messiah (Shilo - Genesa 49:10) = Spiritul omului sa aiba puterea sa aduca ca jertfa in Fata lui D-zeu propria lui ratiune de cunoastere a omului a binelui si raului, si venind in Fata lui D-zeu ne condus de Ratiunea lui sacrificata, si deci fara posibilitatea de a comunica (de a se RUGA = de a "jeli" in Fata lui D-zeu in limbi invatate si cunoscute de ratiunea lui (atunci dezactivata, moarta, jertfita), ci se va "jeli" fiecare in mod diferit in Fata lui D-zeu in limbi spirituale neinvatate si neintelese de ratiunea vreunui om, fiecare om "jelindu-se= comunicand cu D-zeu in propria lui limba DEFERITA de a altui om (Zaharia 12:11-13). In ziua aceea, Mesiah va avea un caracter supranational nascandu-se in constiinta fiecarui om indiferent de nationalitate (Zaharia 14:9), "si de El vor asculta popoarele" (Genesa 49:10). Acest fapt garanteaza pacea internationala mult asteptata cand chiar stiinta armelor va disparea. Nici un EU al vbreunui om nu poate fi perfect, dar, pentru a evita aparitia BIPOLARITATII in EUL omului la intalnirea cu D-zeu, D-zeu a ales ca interimar, temporar ( pana ce CUNOSTINTA impacarii cu D-zeu va fi intelesa si in mod corect aplicata) un singur EU INSTRUIT in mod SPECIAL pe rol de MARE PREOT-si, pentru a mari redondanta in timp si spatuiu a ales un intreg POPOR - UNIC CONDUCATOR RELIGIOS in umanitate pentru a conduce viata religioasa a omului pana la venirea lui Shilo (Genesa 49:10; Genesa 2:7) care va fi UNS in mod permant MARE PREOT si IMPARAT in constiinta fiecarui om. Dupa acest eveniment, toate popoarele VOR FI REUNIFICATE (asa cum a fost inainte de Turnul Babel) INTR-UN SINGUR POPOR al SFINTILOR CELUI PREA INALT (Daniel 7:27) condus de Mesiah-Shilo care se va naste in constiinta fiecarui om din acest popor. Intre Shilo si Eul unic nascut in constiinta fiecarui membru al acestui popor va fi o " desavarsita unire" (Zaharia 6:13). Atunci, "lupul si mielul vor PASTE IMPREUNA, LEUL VA MANCA PAIE CA BOUL.....si nici o vatamare nu se va face pe tot muntele MEU CEL SFANT -zice Domnul" (Isaia 65:25).
    In acest fel, atat PACEA internationala dintre oameni cat si PACEA fiecarui individ cu D-zeu va fi asigurata in mod deplin. Pacea cu D-zeu asigura armonia si sanatatea individului. La cel mai mic dezechilibru al acestei PACI interioare cu D-zeu, exista acest instrument de reechilibrare de readucerea PACII in numai cateva secunde, prin darea la moarte a EULUI (ca jertfa-plata pacatului facut de catre acest EU din constiinta omului) si invocarea PREZENTEI lui D-zeu de catre SPIRITUL omului (MESIAH-MARELE PREOT al EULUI). De fiecare data, D-zeu renaste SPIRITUL omului si CONSTRUIESTE acestuia un alt Eu, mereu mai performant, CA O HAINA mereu MAI POTRIVITA PE MASURA spiritului OMULUI renascut (Genesa 3:21; Psalm 110:7). Dar, aceasta HAINA TREBUIE dezbracata DE FIECARE DATA CAND spiritul omului SE INTALNESTE CU D-zeu (Exod 3:5). Eul este condus de capul omului, de ratiunea lui, de CUNOASTEREA BINELUI si RAULUI din om.
    Acceptarea acestei CUNOSTINTE care invata pe fiecare om in parte, pe toate popoarele cum sa se apropie de D-zeu in mod BENEFIC cu restabilirea PACII internationale si universale, a devenit astazi un imperativ, o urgenta mai mult ca oricand in trecut deoarece pe zi ce trece cunostiinta si potentialul distructiv al unui singur om poate distruge omenirea, singura solutie fiind apropierea in mod corect a fiecarui om - indiferent de nationalitatea lui- de D-zeu, intalnire care renaste pe fiecare om in parte, renaste natiuni, renaste intreaga umanitate din D-zeu, aducand pacea si buna intelegere intre oameni, intre popoare, cand armele si stiinta armelor nu va mai fi necesara..

    Moartea EULUI "la comanda" se poate face prin moartea la comanda a ratiunii omului care conduce astazi EUL omului, Acest lucru se poate realiza prin auto blocaj mental - o capacitate foarte importanta pe care D-zeu a implementat-o in om inainte de a fi aruncat din Eden, atunci cand i-a construit o noua minte-ratiune ca o haina si ca o incaltaminte potrivita a spiritului (Genesa 3:21; Exod 3:5,6) .
    In aceasta STARE de RATIUNE MOARTA-NEFUNCTIONALA, actul de NECREDINTA in D-zeu (care poate degenera chiar in ironii, profanand pe D-zeu) GENERAT DE ASCEASTA RATIUNE din om, DISPARE complet, facand posibila INTALNIREA SPIRITULUI DIN OM CU D-zeu.



     

    Osea 4:6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă.





    D-zeu a creat la inceput corpul uman ca pe un fundament (baza, temelie sau "calcai" -Genesa 3:15) peste care sa aseze, sa toarne SAMANTA SA- SUFLAREA DE VIATA (Genesa 2:7) care sa nasca in acest CORP uman (pe aceasta temelie sau "CALCAI") un "SUFLET VIU". Astfel, D-zeu chiar a suflat din DUHUL SAU o SUFLARE-FLACARA de VIATA- SAMANTA lui D-zeu care a nascut in corpul uman un SPIRIT al omului sau un "SUFLET VIU" (Facerea 2:7), care este primul FIU nascut in corpul uman, si este nascut din D-zeu. Din acel moment pana la caderea in pacatul edenic a trait in om acest SPIRIT al omului, care este FIUL lui D-zeu (Psalm2:7), primul fiu nascut de catre D-zeu in om.
    Dupa pacatul edenic, cand SARPELE din EDEN (pe care tot tot D-zeu l-a creat) s-a erijat ca liber albitru dintre SPIRITUL omului si D-zeu, inducand (insufland) in om SAMANTA SARPELUI din care s-a nascut in om EUL omului, numit si "LIBERUL ALBITRU" in om care are gandirea si vointa structurata in asa fel incat "sa fie CINEVA", sa dea "marile sentinte care sa socheze", sa iasa in evidenta, sa judece pe cei din jur (dar niciodata pe EL insusi), vrea (Genesa 3:5) "sa fie ca D-zeu", sa i se dea PUTEREA TOTALA-DESPOTICA ,"TOATA PUTEREA in CER si PE PAMANT" (NICI MACAR SA sa primeasca- cu umilinta CA UN dar DE LA CINEVA CARUIA TREBUIE SA MULTUMESTI PENTRU DAR si sa te supui, ci sa i se dea ca un drept, ca o cucerire personala aceasta PUTERE TOTALA unde nu mai incape altcineva cu o putere mai mare (aceasta concluzie rezulta in mod logic daca se accepta ca formularea din Matei 28:18 este corecta). Acest EU este condus de gandirea-mintea actuala a omului vrand sa albitreze in continuare relatia dintre SPIRITUL omului si D-zeu. Astfel, EUL omului este al doilea fiu nascut in OM si este fiul omului care nu este nascut din D-zeu ci este nascut sub influienta, din samanta sarpelui din Eden. Acest EU nu are intotdeauna puteri coercitive, decat dupa moartea SPIRITULUI din om, dar se foloseste de un instrument eficace pentru EL: para si defaimarea. Astfel EUL RAU al omului sta in interiorul omului pe langa SPIRITUL omului in calitate de "parator" sau "nimicitor" devenind conducator in interiorul omului dupa moartea SPIRITULUI omului. Din cauza mediului ostil, lipsit de pace , generat de lupta permanenta dintre EUL BUN si EUL RAU din constiinta omului (dupa bi-polarizarea EULUI din om), moare SPIRITUL omului-acel SUFLET VIU nascut in om dupa ce D-zeu a insamantat fiinta omeneasca cu suflarea de viata-SAMANTA venita direct din D-zeu. Cea mai periculoasa propietate a EULUI din om este aceea ca, daca intra in starea de EU activ-functional-viu in CAMPUL PREZENTEI lui D-zeu, acest EU este polarizat de catre D-zeu in doi poli opusi foarte activi, adica este DESPARTIT in doua parti active-functionale: UN EU BUN si un EU RAU, doi poli intre care se stabileste un camp coflictual permanent, foarte puternic, distrugand pacea interioara a omului, otravind mediu din jurul SPIRITULUI, otravind SPIRITUL omului si ucigandu-l. Astfel SPIRITUL omului este fortat sa "CUNOASCA BINELE si RAUL din interioreul omului, adica sa CUNOASCA aparitia celor doi poli: EUL BUN-POLUL BINELUI ce-l indeamna pe om numai la lucruri bune si EUL RAU- POLUL RAULUI ce-l indeamna pe om sa faca lucruri rele, oribile, inspaimantatoare. Astfel a aparut o pluralitate in identitatea omului, situatie pe care D-zeu a vrut mult sa o evite spre binele omului. Adam si Eva cunosteau BINELE si RAUL inainte de a pacatui, fiind invatati de catre D-zeu ce este BINE sa faca si ce este RAU sa nu faca, CUNOSTEAU ca este BINE sa nu manance din fructul oprit si ca este RAU sa manance din acest fruct, dar nu CUNOSTEAU BINELE si RAUL din interiorul lor, adica nu CUNOSTEAU POLUL BUN sau EUL BUN si POLUL RAU sau EUL RAU din interiorul lor (personificat de D-zeu in "pacatul care PANDESTE la usa, DORINTA LUI SE TINE DUPA TINE, DAR TU SA-L STPANESTIA" (Genesa 4:7). Aceasta noua capacitate (EUL OMULUI) care s-a nascut in om dupa pacatul edenic, poate sa faca lucruri, actiuni bune (pentru care "este bine primit" la intalnirea cu D-zeu -Genesa 4:7, si singura actiune buna pe care poate sa o faca EUL in FATA lui D-zeu este aceea de a deveni inactiv , mort in FATA lui D-zeu), dar poate face si lucruri, actiuni RELE (pentru care este rau primit la intalnirea cu D-zeu, fiind polarizat in PREZENTA lui D-zeu intr-un POL BUN al EULUI si intr-un POL RAU al EULUI, intre care se stabileste acel CONFLICT interminabil, otravitor si obositor care a ucis in final SPIRITUL din om. Aceasta lipsa de pace si armonie din interiorul omului duce la moartea SPIRITULUI omului numit si SUFLETUL VIU (Genesa 2:7)- FLACARA DE VIATA - nascuta, suflata din D-zeu, care a condus pana atunci corpul uman sau "calcaiul" spiritului. Dupa moartea SPIRITULUI, corpul uman- "calcaiul" spiritului incepe sa fie condus de EUL omului care s-a nascut in urma pacatului edenic. Polarizarea, EULUI determina o conducere defectuasa-dezastruasa a acestui "calcai" ducand la "zdrobirea calcaiului", adica zdrobirea corpului uman, conducand la o moarte prematura a omului. Asadar, lipsa de pace si armonie din interiorul omului, cauzata de bipolarizarea EULUI uman, a dus la moartea SPIRITULUI din om. Ca o masura de urgenta pentru restabilirea pacii si armoniei din interiorul omului strict necesare pentru reinvierea SPIRITULUI omului, a fost ca D-zeu sa supuna omul la"TERAPIA PRIN SUFERINTA", sau ceea ce astazi se numeste "TERAPIE OCUPATIONALA", fortandu-l pe om sa-si RELOCHEZE TOATE ENERGIILE OMULUI CARE ALIMENTAU DUPA PACATUL EDENIC SI PANA ATUNCI CONFLICTUL DINTRE CEI DOI POLI OPUSI AI EULUI DIN OM, ENERGII PE CARE AU FOST ASTFEL RE-CANALIZATE SPRE REZOLVAREA UNOR ACTIUNI URGENTE DE SUPRAVIETUIRE, DE CASTIGARE A HRANEI STRICT NECESARE SUPRAVIETUIRII ZILNICE. ASTFEL OMUL A FOST TRANSFERAT IN SPATIUL MATERIAL INTR-UN MEDIU FOARTE OSTIL CARE SA PRODUCA MULTA SUFERINTA OMULUI (Genesa 3:16-19). In acest fel, campul conflictual dintre EUL BUN si EUL rau s-a stins din lipsa energiilor alocate acestui camp. Pecea si armonia s-au reinstaurat in interiorul omului, facand ca SPIRITUL omului-acea (Genesa 2:7) SUFLARE de VIATA, SUFLETUL VIU - PPRIMUL FIU nascut in om din D-zeu sa renasca in om. Aceasta este "SAMANTA FEMEII" nascuta prin suferinta ce a generat in om dorinta arzatoare de a se reintalni cu D-zeu. Pasul urmator pentru rezolvarea acestei probleme se face (Genesa 3:15) prin "samanta femeii" (adica prin SPIRITUL renascut in om prin (Genesa 3:16) suferinta), sa zdrobeasca, SA DEA la moarte (Psalm 110:6) EUL omului (capul-samanta SARPELUI -FIUL CEL DE-AL DOILEA nascut in om prin pacatul edenic) pentru CA PRIMUL FIU NASCUT IN OM DIN D-zeu sa se poata intalni cu D-zeu, daca acesta vine la intalnirea cu D-zeu ne-insotit de fiul razvratirii-EUL omului in stare activa functionala, decat in stare inactiva-moarta, adusa lui D-zeu in calitate de jertfa). Procedand in acest fel, D-zeu ii daruieste Spiritului omului un nou EU, "ridicand din nou capul" (Psalm 110:7), noul EU fiind nepolarizat, deci restabilindu-se din nou pacea si armonia din interiorul omului si cu D-zeu. In locul POLULUI RAU al EULUI (adus in starea inactiva-moarta in Fata lui D-zeu), D-zeu renaste un EU BUN care se uneste cu EUL BUN avut de om inaintea acestei intalniri cu D-zeu, formand impreuna un NOU EU al omului. Atunci va fi o atmosfera de MARE SARBATOARE, cand nici NOUL EU al omului si nici D-zeu nu-si va mai aminti (Ieremia 31:34) de profanarea, "pacatul" facut de EUL RAU al omului. Atunci va fi renascut si SPIRITUL omului. Chiar D-zeu personal inscrie cuvintele codului genetic necesar pentru renasterea noului SPIRIT al omului-ODRASLA-ROBUL si Fiul lui D-zeu (Zaharia 3:9;6:13, Psalm 2:7) . De fiecare data, dupa ce EUL omului se perverteste din nou, atunci se polarizeaza din nou intr-un EU BUN si un EU RAU, fiecare avand centrul de comanda independent unul de altul, iar EUL RAU incepe sa profereze injurii la adresa lui D-zeu si se lupta cu EUL BUN pentru a prelua comanda totala asupra omului si a-l determina SA FACA LUCRURI RELE. In aceasta situatie disperata, in mod urgent -imediat (pentru a se elimina complet dezastrul si profanarea lui D-zeu), SPIRITUL omului trebuie sa dea la moarte EUL al omului in intregimea lui prin procesul cunoscut cu numele de AUTO-BLOCAJ MENTAL care are capacitatea de a ucide imediat EUL din om. Acest proces trebuie facut de catre SPIRITUL renascut al omului care se roaga lui D-zeu , producand sunete neintelese din buzele omului care sa exprime intreaga durere psihica (durere pricinuita de contorsionarea reprezentarii mentale) ca si cand aceste buze ar fi atinse de "un carbune aprins" (Isaia 6:7) in momentul venirii SPIRITULUI omului in FATA lui D-zeu. Aceste sunete rezultate in acest fel se aseamana si cu sasaitul unui cap de sarpe in fata loviturilor care-l da la moarte. Aceasta rugaciune in FATA lui D-zeu are propietatea de a stinge imediat acele dureri psihice, mentale prin moartea vechiului EU si nasterea unui nou EU. Oricum, ratiunea, mintea omului trebuie sa fie blocata, moarta, nefunctionala in acele momente, neputand face nici o asemanare sau asociere, dar stia dinainte CA SPIRITUL OMULUI va "NEGOCIA" cu D-zeu (in acest mod, IN CALITATE DE MARE PREOT al EULUI) NASTEREA UNUI NOU EU pentru om in locul celui pervertit. Astfel, D-zeu naste un nou EU in locul EULUI dat la moarte de catre SPIRITUL omului si omul devine astfel sfant, dupa modelul lui D-zeu "Fiti sfinti pentru ca EU sunt SFANT" (Leviticul 19:2); Procedand in acest fel EUL pervertit al omului a fost deja pedepsit cu pedeapsa maxima de dare la moarte, si nimeni nu-si va mai aminti de profanarile EULUI RAU, nici chiar D-zeu (Ieremia 31:34), iar NOUL EU nu va prelua vina vechiului EU, regretele , parerile de rau, CAINTA in FATA lui D-zeu (Osea 13:14) nemai fiind necesare. Acum, in acest NOU LEGAMANT CAINTA EULUI pentru PACATUL savarsit actioneaza in mod ascuns de privirile lui D-zeu prin decizia si executia pedeapsei maxime-moartea EULUI PACATOS, din care motiv CAINTA nu-si mai gaseste locul in FATA lui D-zeu. Atunci, "Ii voi rascumpara din mana locuintei mortilor, ii voi izbavi de la moarte. Moarte unde iti este ciuma? Locuinta a mortilor, unde iti este nimicirea? Cainta este ascunsa de privirile MELE!" (Osea 13:14).


    Caracteristica cea mai surprinzatoare si SEMNUL cel mai EVIDENT al acestui NOU LEGAMANT este ascunderea CAINTEI omului de la FATA lui D-zeu, in modul aratat. Crestinismul este un FALS NOU LEGAMANT, acesta bazandu-se chiar pe expunerea in mod virulent a CAINTEI in FATA lui D-zeu-recunoasterea pacatelor si exprimarea "regretelor" EULUI (a caror sinceritate este oricum intotdeauna discutabila), supunerea lui D-zeu la acest ritual continuu si agasant pentru D-zeu, actionand ca un "bold al mortii" nu pentru EUL omului ci pentru corpul lui fizic, pentru viata lui biologica, generand o serie de boli mentale, psihice si generale in om.

    Osea 4:6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă.



    Si D-zeu este insotit de un "parator" (Zaharia 3:1) sau un "Nimicitor" (Exod 12:23); 2Samuel 24:16), dar pe care, spre deosebire de om, D-zeu il tine nu in interiorul SAU ci afara,"la dreapta" lui D-zeu in icalitate de instrument care sa depisteze eroarea din CREATIE, dar nu in calitate de conducator care sa ia decizii.

    Spiritul omului poate coabita cu EUL omului "si o desavarsita unire va domni intre ei amandoi" (Zaharia 6:13) daca EUL omului nu se razvrateste (Psalm 2:1-5) impotriva lui D-zeu si impotriva UNSULUI sau-Spiritul omului pe care trebuie sa-l cinsteasca ca pe un DOMN-IMPARAT (Psalm 2:6; 110:1; Zaharia 6:12,13) si UNS-Mesiah-MARE PREORT care (Psalm 2:7; Zaharia 6:13) "vesteste hotararile lui D-zeu" (catre EUL omului). Dar Eul omului nu stie de la inceput cum trebuie sa se comporte cu Spiritul omului, decat dupa ce EUL omului accepta moartea in Fata lu D-zeu pentru a fi renascut din D-zeu.
    Da, LA D-zeu toate lucrurile bune sunt posibile si se infaptuiesc in viata noastra daca ne dorim si cerem de la D-zeu cu INCREDERE sa SE INDEPLINEASCA. EL ESTE ATOTPUTERNIC. AMIN! In acest mod, noi intram in NOUL LEGAMANT pe care noi il dorim, il cerem de la D-zeu si D-zeu il accepta daca noi il intarim (Genesa 17:13) in "carnea" SPIRITULUI nostru, facand circumcizia spiritului nostru prin darea la moarte (Ieremia 31:34) a EULUI nostru, (care este suprafata exterioara a SPIRITULUI nostru) deoarece EUL nostru nu mai are dreptul sa participe in mod activ-functional in actul religios inaintea lui D-zeu (Iere1:34).
    Practic este imposibil ca EUL omului sa nu faca si lucruri, actiuni rele (oricat de mici ar putea fi considerate de catre cineva), pentru care D-zeu se intalneste cu omul pentru a-i cere socoteala. D-zeu se simte responsabil de faptele omului fiindca D-zeu l-a creat pe om. Pentru a nu aparea aceasta polarizare otravitoare a EULUI din om, SPIRITUL renascut al omului trebuie sa vina in FATA lui D-zeu cu EUL din om in starea de EU INACTIV-MORT, EU PE CARE spiritul OMULUI TREBUIE SA-L ADUCA IN CALITATE DE JERTFA IN FATA LUI D-zeu. Daca aceasta conditie nu este indeplinita POLARIZARE EULUI apare, CONFLICTUL interior dintre EUL BUN si EUL RAU duce la (Genesa 4:5) o stare de "manie"si la o "fata posomorata", schimonosita din cauza durerilor pricinuite de deformarea reprezentarii mentale, deci din cauza durerilor psihice.
    In acest CONFLICT inspaimantator, POLUL BINELUI are sarcina sa stapaneasca (Genesa 4:7) peste POLUL RAULUI si sa-l impiedice sa faca raul propus. Intre EUL BUN si EUL RAU s-a stabilit astfel un CONFLICT PUTERNIC si otravitor, facand ca pacea interioara a lui Adam si a Evei sa fie distrusa, generand in jurul SPIRTULUI omului un mediu toxic, ORAVITOR. Din acest motiv, SPIRITUL omului - FLACARA DE VIATA se stinge in om, iar omul reprezentat de aceasta FLACARA DE VIATA, MOARE asa cum anticipase D-zeu: "....in ziua in care vei manca din el vei muri negresit" (Genesa 2:17). In locul lui a ramas EUL omului sa conduca corpul uman ("calcaiul" spiritului), Eu care se manifesta ca o "goliciune" acolo in spatiul SPIRITUAL-edenic si care era permanent in CAMPUL PREZENTEI lui D-zeu care despartea BINELE de RAU din EUL omului, in cei doi poli: EUL BUN si EUL RAU aflati permanent in conflictul ucigasi. Asadar, PREZENTA lui D-zeu a devenit toxica pentru om acolo in EDEN. Din acest motiv, omul cauta disperat sa se ascunda (Genesa 3:8) de D-zeu si, pentru ca EUL omului sa nu mai fie bi-polarizat de CAMPUL PREZENTEI lui D-zeu omul cauta (Genesa 3:7) sa-si ascunda, sa-si "acopere" EUL (goliciunea spirituala) de PREZENTA lui D-zeu.

    Ca o solutie pentru protectia omului, D-zeu a hotarat sa-l "izgoneasca" pe om in spatiu matereial unde D-zeu isi ia obligatia sa se ascunda de om (Isaia 45:1) pentru ca PREZENTA LUI sa nu mai polarizeze EUL omului intr-un EU BUN si intr-un EU RAU, si astfel PACEA din om sa fie restabilita. In acelasi timp, D-zeu a condamnat EUL omului la multa suferinta pentru ca eneregiile antrenate in conflictul dintre cei doi poli sa fie folosite pentru activitati strict necesare in vederea supravietuirii, EULui din om. Acest fapt determina stingerea conflictului dintre cei doi poli. Astfel, DISPARE CAMPUL CONFLICTUAL DIN INTERIORUL OMULUI, PACEA se REINSTAUREAZA in om permitand, LASAND astfel FLACARA DE VIATA-SPIRUTUL NASCUTA din D-zeu sa se reaprinda in om, SPIRIT care genereaza dorinta de a depune un efort cat mai istovitor pentru a obtine un confort interior-spiritual mai mare. Dar, cu toate EFORTURILE depuse, aspiratia omului de a deveni mai bun, adica a-si imbunatatii confortul spiritual din interiorul sau nu se indeplineste, si omul simte ca a intrat PE UN DRUM BLOCAT-INCHIS-INTUNECOS, FARA INTOARCERE. Acest lucru ii produce o suferinta disperata care-l determina pe om sa ceara moartea in FATA lui D-zeu, ca profetul ILIE (1Regi 19:4), oferindu-se sa-si dea EUL la moarte in FATA lui D-zeu. Aceasta NOUA OFERTA- JERTFA a propiului sau EU, adusa de om lui D-zeu - strapunge BARIERA drumului blocat mentionat anterior, desachizand o CALE spre D-zeu pentru SPIRITUL omului, purtat acum (2 Regi 2:11) de un "car de foc" CARE "SE INALTA" PE O DIMENSIUNE geometrica care este ORTOGONALA pe ORICARE DIMENSIUNE geometrica din spatiul material, DIMENSIUNE care nu poate fi vazuta de un om obisnuit (2 Regi 2:10) si care APARTINE unui SPATIU ORTOGONAL spatiului nostru material si pe care putem sa-l numim ca fiind SPATIUL SPIRITUAL. Aceasta CALE este o CALE UNICA, nu exista doua CAI ca in crestinism, calea "ingusta" evreeasca data de evanghelia iudaizata a lui Petru preluata din invatatura lui Isus si Calea "larga" anti-iudaizata a lui Paul care a fost preluata de crestinismul actual (Galateni cap 2) Aceste doua CAI ar genera doua categorii de "mantuiti" care s-ar dispretui unii pe altii, unii care sa mearga la "clasa I-a si ceilalti sa mearga la clasa a II-a a trenului".
    Pe aceasta CALE UNICA orice eroare dispare, totul devine SFANT, unde RAUL este transformat in BUN, facand ca POLUL RAU-EUL RAU sa dispara in om, si cu aceasta sa dispara, sa FIE VINDECATA nebunia bipolara IN OM.. Dupa acest eveniment, EUL omului in starea activa nu mai avea voie sa se intalneasca cu D-zeu, pentru a nu aparea din nou bipolaritatea, nebunia bipolara in om, aceasta ducand la lipsa pacii interioare in om STINGAND astfel DIN NOU FLACARA- SUFLAREA DE VIATA ce s-a aprins in omul supus la terapia SUFERINTEI. (Prin aceasta terapie, energiile mari care alimentau EUL RAU si EULUI BUN au fost retrase si directionate spre efortul omului de a-si asigura conditiile minime de viata, suprimand astfel lupta violenta, interioara din om, dintre EUL RAU si EUL BUN, restaurand astfel PACEA INTERIOARA, strict necesara reaprinderii FLACARII- SUFLARII de VIATA nascute din D-zeu.)
    Daca totusi, in drumul sau, omul condus de aceasta FLACARA DE VIATA se intalneste cu D-zeu intr-o forma orecare , acest om-EUL omului are obligatia (Exod 33:20;Exod 3:6) sa-si ascunda fata pentru a nu putea vedea pe D-zeu, adica sa-si anihileze EUL sau pe durata INTANIRII cu D-zeu, pentru a nu fi bi-polarizat de PREZENTA lui D-zeu si deci de a nu muri din nou FLACARA DE VIATA- SPIRITUL nascut din D-zeu. Dar, inainte de a "izgoni" pe om din EDENUL SPIRITRUAL, D-zeu a PREGATIT PE OM SA POATA SUPRAVIETUI IN SPATIUL MATERIAL. Astfel, D-zeu a determinat pe Adam si pe EVA sa se dezbrace de vechile haine improvizate (Genesa 3:7) si bipolarizate de PREZENTA lui D-zeu in Eden (din care motiv a murit SPIRITUL omului) si acoperit SPIRITUL omului (ce urma sa reinvie prin suferinta omului in spatiul material), goliciunea omului (deoarece spiritul se manifesta in spatiul material ca o goliciune materiala) cu "haine noi de piele" care urma sa protejeze ca o incaltaminte PICIOARELE SPIRITULUI omului izgonit prin jungla spatiului material, haina-incaltaminte a spiritului care se identifica cu un nou EU al omului, EU condus de ratiunea sa si modelat chiar de catre D-zeu ca niste haine potrivite (Genesa 3:21) pe masura spiritului omului si condus de catre MINTEA, RATIUNEA, CAPUL omului. Dar, la intalnirea cu D-zeu a SPIRITULUI omului (spirit renascut prin suferinta), aceasta incaltaminte -EUL omului modelat de catre D-zeu in mod minunat ca o CUNUNA a CREATIEI SALE- trebuie dezactivat, dat la moarte, aruncat din picioarele SPIRITULUI deoarece, in PREZENTA lui D-zeu, EUL activ al omului se bipolarizeaza intr-un EU BUN dar si un EU RAU care genereaza in mod involuntar manifestari sfidatoare, pangaritoare la adresa lui D-zeu, urmate de sentimentul de vinovatie si cainta nesfarsita si obositoare in Fata lui D-zeu, ce degradeaza continuu si impinge la moarte RATIUNEA-EUL- INCALTAMINTEA SPIRITULUI CARE COORDONEAZA INTREG ORGANISMUL UMAN (acest organism fiind "calcaiul" peste care este asezat si pe care se sprijina spiritul omului). Aflat in aceasta situatie, acest EU-INCALTAMINTE a SPIRITULUI, sau "calcaiul" SPIRITULUI omului este astfel "zdrobit" in doua parti diametral opuse (EUL BUN si EUL RAU) de catre SARPE - (Genesa 3:15). Calcaiul SPIRITULUI omului va inceta sa mai fie zdrobit de sarpe si deci va inceta bi-polarizarea EULUI atunci cand CUNOASTEREA BINELUI si RAULUI (RATIUNEA EULUI ce conduce astazi acest "calcai" ) va fi dat la moarte in Fata lui D-zeu dezactivand astfel EUL omului. Astfel CAPUL SARPELUI este zdrobit facand ca EUL omului sa fie dat la moarte atunci cand SPIRITUL omului intra in PREZENTA lui D-zeu pentru ca Sarpele sa nu-l mai poata zdrobi. Intalnirea cu D-zeu a omului echivaleaza cu reintrarea omului in Gradina Edenului, acolo unde exista si dusmanul sau de moarte Sarpele din Eden care poate sa-i zdrobeasca EUL ("calcaiul") si producand bi-polarizarea lui intr-un EU BUN si un EU RAU.
    Acesta era PLANUL lui D-zeu pentru MANTUIREA omului. D-zeu a "izgonit"pe Adam si pe Eva din EDENUL SPIRITUAL, de langa D-zeu, urmand ca toti urmasii lui Adam si al Evei , inclusiv CAIN si Abel sa inteleaga acest PLAN al lui D-zeu si sa se conformeze lui. Datorita muncii mult mai grele a lui Cain in comparatie cu cea a lui Abel, lui Cain i s-a aprins inaintea lui Abel SPIRITUL-FLACARA de VIATA nascuta din D-zeu. In consecinta, Cain a fost primul caruia i s-a aprins dorinta de a se intalni cu D-zeu, iar Abel a inteles de la Cain ca este un lucru bun si l-a urmat in aceasta cautare.
    Sunt doua posibilitati ca omul sa poata intalni pe D-zeu:
    1) La cererea lui, daca omul nu are asupra lui un lucru care-l indeparteaza pe D-zeu de om, iar acel lucru este permis de catre D-zeu ca mijloc de supravietuire a omului. De exemplu uciderea unui animal este un lucru rau considerat de D-zeu, dar este totusi acceptat de EL pentru supravietuirea omului. Cain s-a intalnit cu D-zeu prima data (Genesa 4:6) cand a adus o jertfa - dar nu o jertfa de animale.
    2) Atunci cand omul face un lucru RAU, pentru ca D-zeu sa aplice justitia Sa, asa cum s-a intalnit a doua oara cu Cain (Genesa 4:9) dupa ce acesta l-a omorat pe Abel. Jertfele care erau instituite in Thora erau mai mari sau mai mici in functie de gravitatea pacatului savarsit, pentrua impedica pe D-zeu sa se intalneasca cu omul ce a pacatuit pentru a aplica JUDECATA si PDEAPSA. Daca jertfa era "mai mica" decat cea prescrisa, aceasta nu reusea sa contra-balanseze dorinta lui D-zeu de apropiere de omul pacatos pentru aplicarea justitiei-plata a pacatului savarsit. Intalnirea omului cu D-zeu avea mereu aceiasi consecinta: separarea RAULUI de BINE din EUL omulu, rezultand un EU BUN si un EU RAU, o bi-polarizare a omului care aduce o lipsa de pace si un conflict interior continuu in constiinta omului, conducand la "posomorarea fetei" cum s-a intamplat cu Cain dupa ce s-a intalnit prima data cu D-zeu (Genesa 4:6). Din acest motiv se instituiau si jertfe de multumire care aveau acelasi rol de a zadarnicii intalnirea omului cu D-zeu si aparitia bi-polaritatii in om. Taierea in carne (Lev.19:28), crestaturile (Deut. 14:1) erau rau privite de D-zeu deoarece pangareau CREATIA lui D-zeu-CORPUL OMENESC si indepartau pe D-zeu de om. Astfel, CIRCUMCIZIA in carne poate fi interpretata ca o "jertfa necurmata"o jertfa continua ce asigura protectia omului de Prezenta lui D-zeu, pentru a nu fi bi-polarizat in CAMPUL PREZENTEI lui D-zeu. Astfel, uciderea unei suprafete exterioare de piele ce acopera carnea omului (CIRCUMCIZIA) ca jertfa care "sa intareasca Vechiul Legamant-LEGAMANTUL AVRAMIC (Genesa 17:13), simbolizeaza-sugestioneaza si uciderea EULUI ca haina exterioara a SPIRITULUI omului (Genesa 3:21), haina ce a fost construita sa protejeze SPIRITUL omului (numit si "inima" omului) in spatiul material unde urma sa fie aruncat. Se ajunge astfel la intelegerea jertfei necesara pantru intarirea NOULUI LEGAMANT ca fiind uciderea EULUI din om prin auto-blocaj mental pe durata intalnirii omului cu D-zeu. Ratiunea-mintea-capul-CUNOASTEREA BINELUI si RAULUI din om conduce EUL omului. Uciderea mintii prin auto-blocaj mental in FATA lui D-zeu, conduce la uciderea EULUI in FATA lui D-zeu, acest EU devenind inactiv si nemaiputand fi bi-polarizat in PREZENTA lui D-zeu. In aceasta situatie, omul este atins numai de binecuvantarile si de PROTECTIA lui D-zeu, fara a-l atinge blestemul bipolarizarii EULUI.
    Abel a adus lui D-zeu un miel nevinovat ca jertfa pentru impacare, jertfa care nu l-a ajutat pe Abel sa se intalneasca cu D-zeu (nici nu este consemnat in Thora -Biblie vreun dialog dintre Abel si D-zeu), dimpotriva, l-a impiedicat sa se intalneasca cu D-zeu, fiindca D-zeu este SFANT si uraste si REFUZA sa participe alaturi de om la acest act de nedreptate generat impotriva unui animal nevinovat. ESTE O FAPTA FOARTE REA CA OMUL SA UCIDA UN ANIMAL, DAR OMUL NU ESTE TRAS LA RASPUNDERE PENTRU ACEASTA FAPTA REA DEOARECE uciderea unui animal ESTE FACUTA CU APROBAREA LUI D-zeu daca aceasta ucidere este facuta pentru supravietuire a omului. Aceasta aprobare data de D-zeu omului este un compromis dureros pe care l-a facut D-zeu in avantajul omului dar este un mare pacat in fata animalului jertfet, cu atat mai mare cu cat acel animal nu avea nici o vina, nici o eroare, era "perfect", nu avea nici un defect care sa indreptateasca in vreun fel uciderea lui. In fata acestei jertfe, D-zeu isi intoarce CAPUL si refuza sa mai vina la pacatos, refuza sa se mai intalneasca cu omul care a facut acest mare pacat impotriva animalului, deoarece D-zeu se simte oarecum vinovat si co-autor alaturi de om la acest pacat urat impotriva animalului ucis. Din acest motiv, atunci cand omul face ACEST RAU, aducand o jertfa de animal, D-zeu nu vine la om, sa se intalneasca cu omul pentru a-i ceara socoteala pentru acest mare rau facut si nici nu accepta sa se intalneasca cu omul care vine cu o astfel de jertfa in FATA lui D-zeu pentru impacarea, deoarece LUI D-zeu ii repugna aceasta jertfa de animale indepartandu-Se de prezenta acestei jertfe. ASTFEL, jertfa mielului adusa de catre Abel la intalnirea cu D-zeu nu a fost considerarata de catre D-zeu ca fiind o fapta rea (a omului), care ar fi impus in mod automat intalnirea lui D-zeu cu Abel pentru a-i cere socoteala de acest rau facut, din care intalnire ar fi rezultat POLARIZAREA EULUI lui Abel, deci ar fi rezultat o"primire" rea de la D-zeu (Genesa 4:7). De asemenea, fiindca Abel a venit insotit de jertfa lui de animal "fara cusur" la INTALNIREA lui cu D-zeu, D-zeu si-a intors CAPUL de la aceasta jertfa si a REFUZAT SA SE INTALNEASCA cu Abel. Aceasta jertfa de animal a lui Abel FOST COTATA (Genesa 4:4) CA O JERTFA mai buna decat decat jertfa lui Cain FIINDCA L-A IMPIEDICAT pe ABEL sa se INTALNEASCA cu D-zeu, deoarece ABEL SI CAIN NU ERAU PREGATITI ATUNCI SA SE INTALNEASCA CU D-zeu, devenind periculos pentru ei aceasta tentativa. Este ca si cand cineva vrea sa se conecteze la un stalp de foarte inalta tensiune ca sa bage si el lumina electrica in casa, dar nu stie cum sa procedeze. Din acest motiv sfarseste prin a muri electrocutat. Astfel D-zeu numai "a privit (de departe) cu placere spre Abel dar si spre jertfa lui, deoarece aceasta jertfa avea calitatea (propietatrea) de a zadarnicii intalnirea dintre Abel si D-zeu, si deci avea calitatea DE A IMPIEDICA instaurarea nebuniei bipolare in EUL lui Abel daca aceasta intalnire dintre Abel si D-zeu se producea. Abel nu se intalneste cu D-zeu, motiv pentru care Abel nu primeste nici protectia lui D-zeu. Cain se intalneste cu D-zeu, primeste protectia lui D-zeu, dar asta nu-l prea ajuta fiindca spiritul sau si mintea sa au fost deja "electrocutate". Pentru a se pastra aceasta PROPIETATE IMPORTANTA a acestei jertfe, mielul trebuia sa fie "fara CUSUR", adica sa nu aiba vreun defect care ar fi justificat in FATA lui D-zeu intr-o oarecare masura UCIDEREA MIELULUI. Aceeasi PROPIETATE a jertfei mielului l-a impiedicat pe D-zeu sa intre in casa oricarui evreu ce locuia in Egipt atunci cand a fost instituit Pesahul (Pastele evreesc), cu avantajul ca nu intra in acea casa nici NIMICITORUL care insotea pe D-zeu. Totusi, din perspectiva Legii enuntate chiar de cate D-zeu, (Genesa 4:7) , lui Abel nu i s-a intamplat lucruri bune, "nu a fost bine primit" si NU A PRIMIT PROTECTIA LUI D-zeu, si in consecinta, uciderea mielului nu a fost considerata in mod absolut buna, efectuindu-se un act ucigasi impotriva unui animal nevinovat, act ne justificat de actul supravietuirii omului. Privita din aceasta perspectiva, este posibil ca si jertfa adusa de CRESTINISMUL actual sa fie considerata o jertfa nedreapta, similara cu jertfa mielului, avand acelasi rol ca jertfa mielului nevinovat, ZADARNICIND INTALNIREA OMULUI CU D-zeu care uraste ASTFEL DE JERTFE DE FII SI FICE DE OAMENI, DE IMPARATI SI IN EXTENSIE DE DUMNEZEI SI, IN MAREA LUI SFINTENIE NU VREA SA FIE PARTASI ALATURI DE OM LA ACEASTA TICALOSIE, CHIAR DACA ACEASTA TICALOSIE NU SE FACE SI NU ESTE ACCEPTATA DE CATRE OM IN MOD REAL DECAT IN MOD VIRTUAL, IN GANDUL LUI TICALOS, "PRIN CREDINTA" in constiinta lui.
    Observatie.
    Constiinta omului are o natura spirituala dar, are si o proiectie ascunsa in componenta materiala subconstienta a creerului - mintii lui, unde gasim imaginea materiala a celui mai sfant loc din fiinta omeneasca. Acest loc are un loc determinant in mentinerea sanatatii mentale si fizice din om. Omul isi poate umple acest loc din creerul lui cu un crez, o invatatura despre D-zeu pe care o accepta "prin credinta" chiar daca, in cele mai multe cazuri, nu este un crez autentic venit de la D-zeu si, ca dovada stau multimea de crezuri existente, dintre care numai un singur crez este acceptat de catre D-zeu CEL UNIC. Cu toate acestea, nerespecarea unui crez, chiar daca ESTE UNUL FALS, ADUCE unele TRAUME IN ECHILIBRUL OMULUI si, respectarea lui experimentala aduce unele satisfactii si un confort interior, o oarecare stabilitate psihica. Aceste experiente repetate face pe om sa creada ca este "pe drumul cel bun" desi poate sa faca multe rele si pacate indicate de credinta lui, de crezul lui, in numele religiei lui. Din acest motiv, este foarte greu sa FIE ADUS cineva la o credinta autentica SI SA FIE SMULS DE SUB O CREDINTA FALSA prin depasirea acestor traume de tranzitie de la o credinta la alta.

    "a da socoteala" pentru raul facut (asa cum a cerut socoteala lui Cain dupa ce acesta a ucis pe Abel), dar indeparteaza pe D-zeu de aceasta constiinta patata, chiar daca nevinovatia, "divinitatea" , "moartea si invierea" lui Isus nu sunt reale ci sunt numai inventate, DAR ACCEPTATE "PRIN CREDINTA" IN GANDUL, IN CONSTIINTA OMULUI. Pentru a intelege cum priveste D-zeu lucrurile, inchipuiti-va ticalosia unui tata vinovat de un pacat de moarte care, numai in gandul lui, in CONSTIINTA lui accepta solutia salvarii lui DE LA MOARTE , folosindu-se de un fiu nevinovat al lui sau un fiu nevinovat al altui om pentru a fi trimis la moarte in locul lui; Sa nu neglijam fbdintile fierbinti si disperate adresate catre imparatul-tatal fiilor si ficelor de imparati supusi unor astfel de ritualuri pagane, in speranta fara rezultat de a-si salva vietile. Chiar Isus se roaga catre D-zeu, "daca este posibil" (Matei 26:39) sa nu fie trecut prin acest "ritual". Dar NU ERA VOIA LUI D-zeu moarte a lui Isus , desi Isus a gresit mult in FATA lui D-zeu deoarece, uneori sugera (in mod indirect, pe "ocolite" contemporanilor ideea ca acestia ar trebui sa se inchine putin si la el deoarece el credea despre el ca este Mesia si credea ca Mesia este un fel de dumnezeu la care oamenii ar trebui sa se inchine putin.
    OBSERVATIE

    Isus cunostea FOARTE BINE textul din Psalmi 2:7,8,9 si fiindca Isus se considera Mesia- FIUL lui D-zeu, considera ca neamurile este mostenirea lui pentru a "le zdrobi cu un toiag de fier si a le sfarama ca pe vasul unui olar". Isus nu a inteles atunci ca MESIA-FIUL lui D-zeu este acea FLACARA de VIATA suflata de D-zeu in om, mort in Eden din cauza pacatului edenic dar renascut din D-zeu in om prin suferinta si MOARTEA EULUI din om (Genesa 3:16) si care "zdrobeste samanta-capul sarpelui" (Genesa 3:15) adica EUL omului pentru a-l aduce lui D-zeu ca jertfa de impacare. Isus nu a inteles atunci ca "neamurile lui Mesia" reprezinta SUMA totala de EU din fiecarui om, EU care este "samanta-capul sarpelui" (Genesa 3:15) , al DOILEA FIU NASCUT IN OM (ca un bastard, ca o consecinta a pacatului edenic) si care este fratele mai mic al LUI MESIA nascut in om. ISUS si-a insusit credinta existenta atunci printre evrei, potrivit careia NEAMURILE REPREZINTA in acel text (si in texte similare) TOATE CELELALTE NATIONALITATI DIN exteriorul NATIUNII ISRAELITE, desi chiar Isus se pare ca era segregat rasial si dispretuit de catre multi evrei contemporani ai lui considerandu-l samaritean (probabil din trasaturile fetei), deci NE-EVREU
    . Dispretul era rezultat din credinta potrivit careia, omul caruia i-a murit SPIRITUL (i s-a stins acea flacara-suflare de viata venita direct din D-zeu) inceata sa mai fie un om viu si devine un animal inteligent (catei-Matei 15:26) condus de propiul EU care vrea cat mai multa putere pentru EUL lui personal (eventual "toata puterea"- puterea lui D-zeu (Genesa 3:5)) , nefiind condus de catre D-zeu prin intermediul SPIRITULUI omului-UNSUL-MESIAH. Numai omului (nu si la animale) D-zeu a SUFLAT acea suflare de viata din EL INSUSI, suflare care s-a stins in Eden dupa nasterea EULUI, "deschiderea ochilor" EULUI in om (Genesa 3:7).
    Totusi, D-zeu a permis experimentarea de catre Isus a profetiei din Isaia 53 in interpretarea propie a lui Isus, potrivit careia acel ROB neprihanit al lui D-zeu trebuia sa "aiba chip de om" si trebuie sa fie chiar FIUL lui D-zeu, fiu care trebuie sacrificat si adus de fiecare om ca jertfa de impacare in Fata lui D-zeu. Acest experiment CONTINUAT PANA ASTAZI A ESUAT LAMENTABIL, DEGRADAND INTR-UN ACT IDOLATRU GENERATOR DE MOARTE SI BLESTEM, CAND s-a ajuns la situatia anormala ca omul sa transforme O PRESUPUSA jertfa intr-un d-zeu caruia i se inchina si ii slujeste. Tocmai aceasta idolatrie a vrut sa evite D-zeu in vechiul Legamant Avramic cand a ales cea mai dispretuita parte din carnea omului ca jertfa care intarea acel Legamant (Genesa 17:13). DAR ACEST EXPERIMENT TREBUIA FACUT IN ISTORIA omenirii, ca un jalon de "asa NU".

    RASPUNS LA RUGACIUNEA lui Isus catre D-zeu de a i se salva viata (Matei 26:39), asa cum vom arata mai departe , D-zeu l-a ajutat pe Isus sa NU FIE OMORAT pe cruce, prin intermediul lui Pilat care "cauta"pe toate caile sa salveze (Ioan 19:12) viata lui Isus, dar pe usa din spate pentru a nu intra in conflict deschis cu iudeii contemporani. In consecinta, jertfa acceptata de Crestinism "prin credinta" indeplineste acelasi rol pe care-l indeplinea jertfa mielului din vechime, dar aceasta JERTFA NU ADUCE IMPACAREA CU D-zeu, nu are calitatea de a deschide drum liber pentru intalnirea cu D-zeu, ci are calitatea de a ZADARNICI ACEASTA INTALNIRE. Acest efect este considerat de D-zeu o calitate a acestei jertfe, din care motiv EL priveste cu placere (Genesa 4:4) la aceasta jertfa, deoarece zadarniceste apropierea lui D-zeu de OMUL care VINE la aceasta intalnire dar FARA SA-SI ACOPERE FATA (Exod 3:6)-ACTIUNE ECHIVALENTA CU "SCOATEREA INCALTAMINTELOR DIN PICIOARELE" SPIRITULUI (Exod 3:5), deci fara sa-si omoare EUL in FATA lui D-zeu, aceasta avand consecinte dramatice asupra spiritului renascut din om, moartea spiritului din om daca omul s-ar fi putut apropia de PREZENTA lui D-zeu. Pentru ca jertfa mielului sa-si pastreze aceasta propietate DE A INDEPARTA pe D-zeu de om, aceasta jertfa trebuia sa fie fara vreo eroare sau "cusur" care ar fi constituit un argument
    justificativ si atenuant in FATA lui D-zeu a gravitatii acestui pacat facut de om impotriva vietii (chiar daca era o viata de animal). O jertfa cu defecte nu ar fi avut suficienta putere ca sa indeparteze pe D-zeu de om.
    Atata timp cat omul nu este pregatit sa se intalneasca cu D-zeu, acesta trebuie sa evite intalnirea cu D-zeu, deci sa nu CHEME NUMELE lui D-zeu pentru ca EUL omului sa nu fie bi-polarizat de PREZENTA SFANTA a lui D-zeu. Din acest motiv, atunci (Genesa 11:4-9), la TURNUL Babel, D-zeu a vrut sa zadarniceasca intalnirea omului cu D-zeu. De asemenea, acesta este cel mai important motiv pentru care evreul evita sa pronunte NUMELE SFANT al lui D-zeu. Da, jertfa adusa d in Crestinism are propietatea jertfei mielului adus in Legamantul Avramic, dar nu este agreata de D-zeu, din care motiv D-zeu nu a indicat acest tip de jertfa inca de la inceput, desi nimic nu putea sa-L impiedice. Motivul pentru care D-zeu nu a agreat si nu agreeaza acest tip de jertfa de om jertfit, este acela ca mentalul nostru poate sa tese, sa sclupteze o imagine in jurul aceste jertfe care sa transforme jertfa intr-un dumnezeu, ceea ce este un pericol de moarte pentru om. Din acest motiv D-zeu a indicat ca jertfa care sa intareasca Legamantul Avramic, prin circumcizie, darea la moarte a celei mai rusinoase parti din organismul uman, pentru ca posibilitatea ca aceasta jertfa sa devina un dumnezeu la care oamenii sa se inchine, sa fie redusa la zero. Si din acest motiv mintea omeneasca nu are voie ssa contribuie in mod activ cu nimic la actul de inchinare catre D-zeu, decat in mod inactiv in calitate de jertfa adusa lui D-zeu. Nu are voie sa-si foloseasca "dalta" care sa modeleze pietrele de pe altarul de inchinare, creind astfel imagini mentale (imagine de tata, fiu,....) la care omul ce intra in altar sa se inchine (Exod 20:4,5), deturnand si profanand astfel actul de inchinare ce trebuie indreptat numai catre D-zeul pe care numai Spiritul omului i-L poate percepe, dar nu si mentalul nostru care profaneaza pietrele de pe altar (Exod 20:25). Omul nu trebuie sa se inchine cu mintea lui. Omul trebuie sa se inchine cu SPIRITUL lui. Mintea nu are voie sa intre vie in Altarul de inchinare, si nu trebuie alimentata cu nici un fel de imagini la care sa se inchine.

    Osea 4:6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă.



    Observatie:

    Nesocotirea acestei reguli, si ridicarea EULUI spre inaltimi, alaturi de D-zeu trezeste pofta EULUI de "a fi ca D-zeu" a condus intotdeauna la dezastru, la polarizarea Eului, asa cum s-a intamplat cu Adam, Eva, (Genesa 3:5), Nebucadnetar (Daniel 4:30), Lucifer (Isaia 14:14), Isus (vezi crezul crestin care este intemeiat pe conceptia unui Isus ce era focalizata pe EUL lui personal pe care-l dorea ca fiind "deopotriva cu tatal", fiind extrem de preocupat despre ce cred oamenii despre el personal. Vezi Matei 16:17 unde Petru a anticipat aceasta dorita a EULUI lui Isus de a fi ridicat aproape de D-zeu, si a gadilat EUL lui Isus, pentru ca, la reciprocitate si Isus sa gadile cornitele (EUL) lui Petru "orice vei lega pe pamant va fi legat in ceruri" (Matei 16:19), determinandu-l mai tarziu pe Petru sa creada ca este indreptatit sa ucida cu cruzime pe Anania si pe Safira (Fapt. Apost. 5:5,5,6, 10) pe care i-a ingropat de vii, paralizati de frica. "O mare frica a apucat pe toti ceice ascultau aceste lucruri". . Si astazi, intreaga omenire este paralizata de aceeasi frica asa cum din aceeasi frica toti se inchinau atunci si se mai inchina si astazi acestei unitati dumnezeiesti trinitare compusa din Fiara, Icoanei ei si Prorocului mincinos din Apocalipsa SI SINGURA UNITATE DUMNEZEIASCA TRINITARA (de fapt duala fiindca "icoana fiarei" participa numai aparent, cota ei de propietate sa fie preluata de fiara care a facut aceasta icoana acumuland astfel 666 miimi din intreaga propietate constituita, de unde si numele fiarei) CUNOSCUTA PANA IN PREZENT ESTE CEA CRESTINA. Aceasta FRICA PARALIZANTA era atunci si este si astazi generata de DECLARATIA facuta de Isus, valabila numai in inchipuirea lui captiva al propiului lui EU bi-polarizat care se dorea ridicat la nivelul lui D-zeu intocmai ca EUL lui Lucifer care s-a vrut inaltat (Isaia 14:14) "sa fie ca CEL PREA INALT", EUL RAU al lui Isus "tot ce este al meu este al TAU si tot ce este al TAU este al meu, si EU sunt proslavit prein ei "(Ioan 17:10). Isus propune un targ ca de la egal la egal lui D-zeu de a-i "proslavi" EUL lui ISUS. "Tata proslaveste pe fiul tau (Isus) ca si fiul tau (Isus) sa te proslaveasca pe Tine". In schimbul acestei "proslaviri" cerute de catre EUL lui Isus lui D-zeu, Isus propune ca toti oamenii "pescuiti" de Isus si de "pescarii de oameni" ai lui Isus sa devina "marfa de schimb" cu D-zeu. Din acest motiv, impune celor pescuiti sa se inchine si lui D-zeu dar in numele lui Isus, impunand astfel "proslavirea" lui Isus atat de catre oamenii pescuiti " si EU sunt proslavit prein ei "(Ioan 17:10 cat si de catre D-zeu. Cine CUNOASTE pe D-zeu, stie ca NU ESTE in CARACTERUL lui D-zeu sa accepte astfel de targuri (Isaia 42:8):"EU SUNT DOMNUL. acesta este NUMELE MEU; si SLAVA MEA n-o voi da altuia, nici CINSTEA MEA idolilor"(indiferent cine se pretind acesti idoli si indiferent ce nume poarta); Isaia 44:24: "EU SINGUR am desfasurat CERURILE, EU am intins PAMANTUL. Cine era cu mine?" Celor care are aspiratia DE A FI PROSLAVIT DE CATRE D-zeu asa cum face Isus, primeste raspunsul de la D-zeu prin Isaia 14:12 si prin Ezechiel 28:17;
    Observatie: Cel mai mare dusman al omului este propiul sau EU RAU. Acesta da sentintele cele mai groaznice pentru om: moartea omului, folosind pentru aceasta tot felul de mecanisme, incepand cu actul sinucideriie si sfarsind cu cele mai ascunse mecanisme care induc in corpul omenesc tot felul de boli. Din acest motiv, EUL omului in totalitatea lui trebuie sa se impace cu D-zeu, si singura cale acceptata de D-zeu pentru realizarea acestei paci este ca EUL omului sa se dea la moarte in FATA lui D-zeu in calitate de jertfa de impacare. Eul omului este condus de mentalul sau. Numai pentru omul care accepta mental fara absolut nici o rezerva acest sacrificiu de sine, prin constructie-creatie D-zeu a oferit posibilitate-metoda tehnica de a realiza moartea EULUI fara moartea corpului omenesc, prin auto-blocaj mental in Fata lui D-zeu, pe durata intalnirii spiritului omului cu D-zeu
    . Imediat dupa acest sacrificiu de sine, D-zeu daruieste omului (Psalm 110:7) un nou mental si un nou EU-nepolarizat, plin de pace si bucurie.

    Este adevarat ca D-zeu ne cere sa-l luam pe EL ca SINGURUL MODEL de SFINTENIE: "Fiti SFINTI fiindca EU SUNT SFANT!" (Leviticul 19. 2). In IUDAISM nu exista "sfinti", oameni considerati sfinti, fiindca numai D-zeu poate fi acceptat ca MODEL de SINTENIE. EUL RAU al omului, chiare daca in mod declarativ accepta sa fie sfant ca D-zeu, de fapt EUL RAU al omului viseaza sa fie PUTERNIC ca D-zeu. Aceasta aspiratie este una dintre cele mai periculoase. este ca si cand un copil vrea sa aiba ca jucarie o bomba atomica si sa se joace la butoanele de comanda ale acesteia. SE AJUNGE LA INCHIZITIE, OROARE SI DISPERARE. Sfarsitul tuturor necazurilor se va petrece numai in momentul in care PUTEREA omului SFANT, PUTEREA EULUI SAU "va fi zdrobita de tot" (Daniel 12:7). Eul RAU al lui Isus se viseaza chiar mai mare decat D-zeu: "Tot ce are Tatal este al meu" (Ioan 16:15), visand puterea "peste orice faptura", in care , nu D-zeu da mantuirea oamenilor, ci EUL lui Isus o imparte oamenilor dupa placul lui, impunand astfel (in mod indirect) ca toti oamenii sa se inchine in primul rand lui Isus, care ar avea aceasta putere de mantuire, si nu lui D-zeu care ar fi iesit astfel din atentia oamenilor: " i-ai dat putere peste orice faptura, ca sa dea viata vesnica..." (Ioan 17:2). In Ioan 17:3 , apare STRATEGIA "pescarului de oameni" , strategia MINCIUNII potrivit careia nici o minciuna nu poate fi inghitita, daca nu are un carlig "bun" ca momeala, daca minciuna nu este amestecata si cu putin adevar: "Si viata vesnica este aceasta sa Te cunoasca pe TINE SINGURUL D-zeu adevarat, si pe Isus Hristos pe care l-ai trimes TU" (Ioan 17:3) In timpul crucificarii, Isus simte prima deceptie majora, si el, care declara ca intelege si cunoaste toate lucrurile, intreaba derutat: "Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai parasit ?". Atunci Isus a constatat cu deceptie ca lucrurile nu se petreceau asa cum el gandea ca se va intampla, crezand ca se va intalni cu D-zeu care ii va da putere si slava ln vazul tuturor oamenilor astfel incat intreaga omenire sa se inchine lui Isus. Imediat dupa crucificare, EUL BUN al lui Isus simte pentru un moment ca EUL sau BUN a fost inselat de EUL sau cel RAU care era avid de putere obtinuta pe orice cale, si declara celor mai apropiati cunoscuti ca nu a fost primit de D-zeu: "inca nu m-am suit la Tatal .... " asa cum anticipa si cum a promis de multe ori (Ioan17:13) (chiar si talharului de pe cruce) si nici nu evidentiaza vreodata ca s-a produs acest eveniment promis de Isus celorlalti. Mai mult, in acele clipe scurte, Eul BUN al lui Isus tine foarte mult sa faca o corectie esentiala, mentionand apasat si foarte in clar (Ioan20:17) pentru prima data, faptul ca D-zeul ucenicilor este si D-zeu lui, fapt care, in celelalte discursuri ale lui "plutea in ceata" Cei mai autentici martori ai evenimentelor petrecute imediat dupa crucificarea lui Isus (Iosif si Nicodim) refuza in mod sugestiv sa depuna vreo marturie care sa precizeze adevarul. Acesti doi fosti ucenici nu voiau totusi ca Isus sa fie linsat de cei care au fost inselati in asteptarile lor, si Isus, (dupa crucificare) deasemenea evita in mod sugestiv sa discute acest subiect, preferand ca sa abordeze un discurs usor zeflemist (Ioan21:22,23) in cele 40 de zile impuse lui Isus (cel mai probabil) prin intermediul lui Iosif din Arimateea (de catre Pilat care stia ca Isus nu murise) si care a primit trupul lui Isus cu cerinta de a respecta promisiunea ca Isus sa paraseasca Israelul (pentru a evita conflictul cu evreii religiosi) DUPA CELE 40 ZILE NECESARE VINDECARII COMPLETE A RANILOR. Si aceasta, in ciuda faptului ca Isus promite chiar si marelui Preot (Matei 26:64) inainte de crucificare ca "incepand cu acest moment ma veti vedea sezand la DREAPTA PUTERII LUI D-ZEU, SI VENIND PE NORII CERULUI". De fapt Marele Preot stia ca Isus este un nebun nevinovat (nebunii au fost si sunt considerati victime nevinovate, fiind captivi, victime ale propiei lor nebunii), si ar fi vrut sa-i dea drumul dar, in calitate de Mare Preot se simtea obligat sa verifice aceasta promisiune foarte putin probabila dar extrem de importanta facuta de Isus, pentru ca si Marele Preot astepta sa vina Mesiah (Matei 26:63). Pentru decizia de a verifica spusele lui Isus prin TRIMITEREA LUI ISUS CEL NEVINOVAT PE CRUCE, Marele Preot (Ana si Caiafa) se disculpa: "sa moara un singur om pentru norod, decat sa piara tot neamul" (Ioan 11:50); Ulterior crestinii au interpretat altfel aceasta afirmatie). NU, Isus NU A MURIT atunci PE CRUCE, ci doar romanii i-au indus o moarte aparenta pentru a salva pe Isus din mainile preotilor evrei. Pavel, promotorul crestinismului actual face o deductie magistrala in 1 Corinteni 15:14-19): daca Isus nu a inviat atunci la cruce, credinta crestina este una mincinoasa, zadarnica, inselatoare. Este logic ca Isus nici nu a murit atunci pe cruce, deci nici nu a inviat atunci, nici nu s-a urcat la cer atunci inainte de "inviere" (Ioan 20:17) sa se intalneasca cu D-zeu si nici nu a coborat de acolo atunci dupa "inviere", ci doar i s-a indus o moarte aparenta la ordinul ascuns al lui Pilat care a planuit si reusit (ca unul care aveau toata puterea armata in zona), pe aceasta cale ascunsa, sa elibereze pe Isus (Ioan19:10,12) pe "usa din spate" ca sa nu intre in conflict cu uneltirile preotilor evrei. Pentru aceasta Isus a fost fortat sa inhaleze o solutie dinainte pregatita in acest sens (Ioan 19: 29,30 - aceast "otet" nu in mod intamplator se gasea acolo ci se gasea in urma unui plan minutios pregatit dinainte de Pilat), fapt ce a avut un efect imediat: "Cand a luat Isus "otetul", a zis: "S-a ispravit!" Apoi si-a aplecat capul si si-a dat duhul" (Ioan19:30). Si, daca nu a murit pe cruce atunci, Isus nici nu a inviat dupa crucificare. Dar, poate ca Isus s-a "urcat" si s-a intalnit cu D-zeu nu atunci dupa ce a "inviat". Ori acesta ar fi fost cel mai important eveniment care ar fi fost descris cu lux de amanunte de catre Isus. Dar nu se pomeneste nimic despre asa ceva, ceea ce ne face sa credem ca nici nu s-a intamplat vreodata asa ceva. Desigur ca cei care vor sa traiasca in aceasta amagire continua vor gasi argumentele lor ca sa ramana paralizati in aceasta stare inselatoare. Acest lucru l-a determinat pe Pavel sa spuna: "Si daca n-a inviat Hristos, atunci propovaduirea noastra este zadarnica, SI ZADARNICA ESTE SI CREDINTA VOASTRA. Ba inca noi suntem descoperiti si ca martori mincinosi"(1Corinteni 15:14,15,17,18); Justitia, dreptul roman apreciat pana astazi de corectitudinea lui impiedica cu desavarsire pe Pilat sa-l dea pe Isus la moarte, dupa ce l-a declarat nevinovat, dar putea sa-i aplice o pedeapsa mai blanda (biciuirea si ranirea lui) pentru comportament arogant fata de autoritati si fata de cei din jurul lui. Dar, Pilat voia sa respecte aceasta lege romana, sfanta pentru el, fara insa a intra in conflict cu evreii religiosi care avea o mare influienta asupra Cezarului (Ioan 19:12) SI CARE DOREAU SA SE CONVINGA DACA SPUSELE LUI ISUS SE ADEVRESC, ADICA, DACA IN TIMPUL CRUCIFICARII SE VOR COBORA INGERII SA-L SLUJASCA, ASA CUM A AFIRMAT ISUS CATRE MARELE PREOT (Matei 26:64). Situat intre cele doua cerinte. respectarea legii romane si pacea cu evreii religiosi, Pilat hotaraste sa insele pe evreii religiosi spunandu-le ca l-a omorat pe Isus. Pentru aceasta, da porunca ca trupul lui Isus sa fie incredintat celor doi ucenici Iosif si Nicodim, pentru vindecarea ranilor, cu porunca ferma ca acesti doi ucenici sa nu divulge planul lui Pilat, si nimeni, nici chiar mama lui sa nu aiba voie sa asiste la resurcitarea lui Isus. Astfel, Pilat a vrut sa insele pe toti evreii, pe tot poporul evreu, ascunzandu-le adevarul, pentru ca el sa nu aiba cu nimic de suferit. Dar, aceasta inselatorie s-a indreptat ca un bumerang impotriva poporului roman, incepand cu catolicismul de la Roma, si apoi catre toate namurile. Avem speranta in BUNUL D-zeu, in triumful adevarului care ne dezrobeste, ne elibereaza pe toti. AMIN!

    Osea 4:6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă.



     Desi Eul Bun al lui Isus declara celor mai apropiati ucenici ai lui
    "încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Ci, du-te la fraţii Mei, şi spune-le că Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru.” – Ioan 20:17, totusi, EUL RAU al lui Isus declara ca "toata puterea mi-a fost data in cer si pe pamant"(Matei 28:18). NU INTELEGE DE CE EUL LUI ISUS CONSIDERA IMPORTANT SA PRIMEASCA "TOATA PUTEREA DIN CER SI DE PE PAMANT" ASA CUM NU INTELEGE CE AR FI VRUT SA FACA CU ACEASTA "toata puterea". Nu era suficient ca D-zeu avea toata puterea in cer si pe pamant? D-zeu nu era suficient in aceasta ecuatie a puterii? Eul lui Isus voia sa aiba puteri nelimitate asupra totului si a toate.... (D-zeu nu este mentionat de catre EUL RAU al lui Isus in aceasta ecuatie de putere, aratand relatia nula dintre EUL RAU al lui Isus si D-zeu). De asemenea NU REIESE CLAR DACA EUL RAU AL LUI ISUS VOIA SA AIBA PUTEREA TOTALA CHIAR SI ASUPRA LUI d-ZEU, DESI EUL BUN AL LUI ISUS DECLARA CA "TATAL ESTE MAI MARE DECAT MINE" (DECI EUL RAU AL LUI ISUS SE CONSIDERA APROAPE DE INALTIMEA LUI D-zeu). CA O CIRCUMSTANTA ATENUANTA, PUTEM CONSIDERA CA ISUS VOIA SASPERIE PE CEI CARE AR FI VRUT , SA-L DEA DIN NOU IN MANA MARILOR PREOTI. Aceasta amenintare a introdus o frica paralizanta atunci, frica care astazi "loveste popoarele cu lovituri fara ragaz" (Isaia 14:6). Este o mare responsabilitate care trebuie sa spulbere frica-groaza, ce inhiba ratiunea celor ce pot sa inteleaga ca aceasta stare de lucruri nu este corcta-drepta pentru noi si nu este corecta-drepta pentru copii nostrii. Asa cum in profetia din Apocalipsa, aceasta stare nedreapta de captivare a energiilor SPIRITUALE a copiilor nostrii a fost stopata, tot asa si starea aceasta de lucruri CARE MAI CONTINUA INCA VA FI SPULBERATA DE PUTEREA ADEVARATULUI D-zeu si prin acceptarea de catre noi a cererii lui D-zeu (Apocalipsa 14:9) "nu va mai inchinati Fiarei". (cauta in acest site cine este FIARA, semnul si numele ei 666 si vezi de ce APOCALIPSA este credibila numai partial- fiind inspirat simultan de doua forte spirituale : unul idolatru imbracat, deghizat in "inger de lumina" care doreste sa obtina inchinarea lui Ioan si a intregii umanitati, si altul care avertizeaza (Apocalipsa 19:10; 22:9) de doua ori pe Ioan "Fereste-te sa faci aceasta. Inchina-te lui D-zeu", anuntand caderea Babilonului (Apocalipsa 14:8). De aceasta cadere se bucura (Isaia 14:6,7,8) toata umanitatea, inclusiv "chiparosii si cedrii din Liban"- cedrii taiati fara nici o noima ca pomi de craciun.
    Desigur ca orice informatie, orice mesaj adus de vreun mesager (inger) trebuie cercetat si verificat daca este venit de la D-zeu si deci, daca este demn de urmat. Prezentul site reprezinta pe mesagerul- Ingerul care astazi STRIGA
    "din mijlocul cerurilor" pe caile luminii - a undelor electromagnetice: "Temeti-va de Dumnezeu si dati-I slava, caci a venit ceasul judecatii Lui; si inchinati-va Celui ce a facut cerul si pamantul, marea si izvoarele apelor!" (Apoc.14:7). Inchinati-va numai LUI, CELUI care spune prin gura profetului: Isaia 44:24 Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel ce te-a întocmit din pântecele mamei tale: „Eu, Domnul, am făcut toate aceste lucruri, Eu singur am desfăşurat cerurile, Eu am întins pământul. Cine era cu Mine?"Daca se inchina cineva fiarei si icoanei ei si primeste semnul ei pe frunte sau pe mana,...va fi chinuit in foc si pucioasa (Apoc.14:9). D-zeu a condus permanent istoria umanitatii. El a hotarat sa pedepseasca NEAMURILE, sa le umileasca, sa le determine sa se inchine unui om care se da drept D-zeu, afirmand ca "i s-a dat" toata puterea in CER si pe PAMANT, sa se inchine unei false unitati dumnezeesti (casa a trei falsi dumnezei), pentru ca apoi sa vina iertarea si unirea UMANITATII INTR-UN SINGUR POPOR, sa fim impreuna un SINGUR POPOR, asa cum era inainte de TURNUL BABEL, fara diferente de rasa sau NATIONALITATE. Acum UMANITATEA este pregatita sa intalneasca pe D-zeu, putand construi impreuna acel TURN BABEL al intalnirii cu D-zeu. Acesta va fi "CEL de-al treilea TEMPLU" si va fi construit in CONSTIINTA fiecarui om in parte.


    Isus nu a inteles ca EUL oricarui om, inclusiv EUL lui personal trebuie dat la moarte in Fata lui D-zeu pentru a se produce impacarea omului cu D-zeu, si transformarea EULUI RAU al omului de catre PREZENTA lui D-zeu intr-un EU BUN , centrat pe PACE si ARMONIE. Isus nu a luat in considerare faptul ca maltratarea, chinuirea corpului omenesc prin ranirea lui sau chiar omorearea lui fizica nu poate distruge in mod real aroganta EULUI care se vrea la fel de mare ca D-zeu .
    Isus nu a intele atunci ca LUCRAREA lui D-zeu de MANTUIRE a omului nu este centrata pe ridicare EULUI vreunei persoane (Eului lui Isus) la inaltimile lui D-zeu ci este centrata pe mantuirea omului din ghiarele propiului lui EU RAU care TREBUIE DAT LA MOARTE IMPREUNA CU INTREGUL EU AL OMULUI, pentru renasterea EULUI cu disparitia EULUI RAU, aparitia PACII SI ARMONIEI IN CONSTIINTRA OMULUI, conditie strict necesara ca FLACARA de VIATA nascuta din D-zeu in om sa se reaprinda in om , dupa ce aceasta s-a stins, a murit la aparitia EULUI RAU si a conflictului continuu si obositor cu EUL BUN din om.
    Crezul EULUI RAU al lui Isus era unul egocentrist, centrat pe propiul lui EU. Nu-i pasa de Legea (Deuteronom 6:5) care obliga Eului omului sa ofere dragostea si iubirea lui D-zeu. Astfel, EUR RAU al lui Isus vrea sa se aseze in LOCUL CEL SFANT, in LOCUL lui D-zeu (Daniel 9:27; 12:11):
    "Să nu credeţi că am venit s-aduc pacea pe pământ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama-sa, şi pe noră de soacra-sa. Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui (Matei 10: 21 ). Cine iubeşte pe tată, ori pe mamă, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. Cine nu-şi ia crucea lui, şi nu vine dupa Mine, nu este vrednic de Mine. Cine îşi va păstra viaţa, o va pierde; şi cine îşi va pierde viaţa, pentru Mine, o va câştiga. (Matei 10: 34-39)
    .
    Avand o copilarie nefericita, Isus este privat de dragostea materna (care incerca sa nu supere in mod deschis sentimentele lui Iosif) si mai ales este privat de dragostea paterna. Iosif, sotul Mariei, nu era numit de catre Isus cu apelativul de "tata" (Matei 23:9), din care intelegem ca intre cei doi exista o permanenta tensiune, Isus fiind mai mult tolerat decat acceptat in familia lui Iosif, stiind faptul ca Isus a fost conceput in afara casatoriei dintre Maria si Iosif. Astfel, intelegem dorinta aprinsa a lui Isus de a fi iubit si chiar de a fi adulat ca un dumnezeu, fiind dispus sa-si riste chiar si propia viata pentru a-si atinge aceasta dorinta. Eul rau al lui Isus a acceptat moartea fizica fiind convins ca indeplineste o profetie a lui D-zeu, si ca D-zeu, asa cum la scapat pe Iacov-fiul lui Avram din ghearele mortii, nu-l va lasa nici pe el sa fie omorat, printr-o interventie miraculoasa a lui D-zeu. Interventia miraculoasa a lui D-zeu a aparut fiindca Eul BUN al lui Isus s-a rugat ca "totusi, daca este cu putinta" sa-i salveze viata. Astfel, viata lui Isus a fosat salvata prin intermediul lui Pilat care avea aceasta putere (Ioan 19:10) sa-i salveze viata si care"cauta" (Ioan 19:12) prin toate mijloacele sa-i salveze viata, dar pe ascuns ca sa nu intre in conflict cu evreii religiosi (Ioan 19:12). Astfel interventia miraculoasa a lui D-zeu nu s-a manifesta asa cum dorea EUL RAU al lui Isus, aducand o ceata DE INGEREI CARE SA SE INCHINE SI SA-L SLUJEASCA PE Isus, impunand oamenilor sa-l adore si sa se inchine (intocmai ca unui D-zeu) in fata lui. Isus, INTOCMAI CA Lucifer, dorea mult ca oamenii sa vada ca el, Isus este asezat "la DREAPTA MARIRII lui D-zeu" (Matei 26:64;Ioan 1:51;Isaia 14:12-15) fiind astfel "proslavit de catre D-zeu" si dandu-i lui Isus "toata puterea" pentru ca oamenii sa SE INCHINE CU MARE FRICA IN FATA LUI.
    Din Matei 10:34-39 citat anterior, intelegem ca Isus s-a dat la moarte nu fiindca ii pasa de ceilalti in vreun fel, ci lui ii pasa numai de EUL lui care se dorea sa fie iubit si adulat de oameni. Crezand in mod gresit ca indeplineste o profetie prin care isi indeplinea dorinta de a fi iubit si ADULAT CA UN D-zeu, Eul rau al lui Isus a aceptat sa fie trimis la moarte, si chiar a fortat aceasta moarte (fiindca putea sa o evite f. usor), crezand in mod gresit ca astfel forteaza pe D-zeu SA INTRERUPA IN MOD MIRACULOS CALVARUL DE PE CRUCE si sa-l ridice pe Isus la MARE CINSTE IN FATA OAMENILOR.
    Aici (in Matei 10:34-39), EUL RAU al lui Isus instiga la sabie, moarte, violenta, mai ales in Matei 10:21) care, numai aparent ESTE RUPT DE CONTEXT, in realitate este in sransa legatura cu Matei 10:34,35,36). De asemenea, D-zeu nu este mentionat de catre EUL RAU al lui Isus in aceasta ecuatie de credinta si putere (enuntata in Matei 10:34:39), aratand relatia nula dintre EUL RAU al lui Isus si D-zeu. Forma de exprimare a lui Isus era una neclara cu scopul de a induce ideea in mintea celorlalti ca acest EU RAU al lui Isus este un dumnezeu. Acest, EUL RAU al lui Isus era perceput de catre Eul Bun al lui Isus ca fiind Satana care ii punea in fata fel de fel de scenarii obositoare dintre care EUL BUN TREBUIA SA ALEAGA UNUL, si era intr-un permanent dialog si lupta interioara cu EUL BUN al lui ISUS, cerand mereu inchinarea in fata lui ca in fata unui dumnezeu. Astfel EUL RAU al lui Isus il comanda pe Isus sa mearga prin cele mai ciudate locuri (pe streasina Templului, in Pustie....) punandu-i in fata fel de fel de scenarii obositoare menite sa epuizeze pe EUL BUN al lui Isus si astfel sa preia comanda totala asupra actiunilor lui Isus. Eul Rau al lui Isus a reusit sa insele pe EUL BUN a lui Isus sa interpreteze in mod gresit Isaia 53, cu scopul de a forta autoritatile sa-l "sacrifice" pentru ca astfel sa gaseasca o justificare pentru obtinerea inchinarii oamenilor. Intocmai ca Lucifer, EUL RAU al lui Isusa vrea (Isaia 14:14) sa SE RIDICE "IN VARFUL NORILOR, vrea sa fie CA CEL PREA INALT". Eul Bun al lui Isus era intr-unn continuu calvar in acest conflict continuu cu EUL lui cel RAU, pentru ca nu stia ca trebuie sa-si dea la moarte EUL in FATA lui D-zeu, pentru ca D-zeu sa-i nasca un nou EU nepolarizat si un nou SPIRIT pentru Isus, SPIRIT care a murit din cauza lipsei pacii si armoniei interioare provocate de bi-polarizarea EULUI lui Isus.
    ANA ADONAI HOSHIA NA! AI MILA DE NOI D-zeule PUTERNIC, AI MILA DE COPII NOSTRII, SALVEAZA-NE de INSELACIUNE! AMIN!

    Toti cei care au fost foarte aproape de evenimentele petrecute de Isus dupa ce a fost dat jos de pe cruce, (Iosif din Arimateea si Nicodim (Ioan 19:38-39) au refuzat in mod sugestiv sa faca vreo declaratie privind viziunea lor asupra celor intamplate. De asemenea, Iacov, fratele de corp (dupa mama) al lui Isus da niste informatii foarte lapidare si evita la maximum sa dea declaratii inselatoare, desi era cel mai indreptatit sa aduca adaugiri biografice si sa vorbeasca mai in clar despre crezul lui privind Isus. Singurul lucru pe care-l intelegem de la el (Iacov 5:7) este ca el impreuna cu toti ucenicii asteaptau sa se intoarca Isus in timpul vietii lor, de acolo de unde a plecat (asa cum le-a promis Isus uceniclor- Matei 16:28 -promisiune neandeplinita, asa cum promisiunea facuta talharului: "Adevarat iti spun ca astazi vei fi cu mine in Rai" (Luca 23:43) intelegem ca a ramas neindeplinita deoarece, dupa 3 zile de la aceasta promisiune, EUL BUN al lui Isus marturiseste (ca "inca nu m-am suit la Tatal meu" deci in Rai - Ioan 20:17). Si asta dupa ce EUL RAU al lui Isus se lauda ca: "Cerul si Pamantul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece" (Matei 24:35).
    Ghidandu-se de falsul adevar potrivi caruia, dintre a te inchina lui Isus si a nu te inchina lui, riscul cel mai mare este sa nu te inchini lui, astazi, toti cei care nu-l cunosc pe Adevaratul D-zeu (care condamna la moarte idolatria-inchinarea in fata altcuiva decat SINGURULUI si UNICULUI D-zeu) , sunt paralfizati de frica, de groaza inchinandu-se in fata EULUI RAU a lui Isus , care se da D-zeu, si care rosteste (Daniel 7:25) "vorbe de hula impotriva Celui PREA Inalt, care asupreste (prin inselaciune) pe SFINTII CELUI PREA INALT, si se incumeta sa schimbe vremile si legea..."



    Totusi, omul trebuie sa se pregateasca sa se intalneasca cu D-zeu, fiindca numai din PREZENTA LUI D-zeu vine MANTUIREA omului. Atunci cand omul va FI PREGATIT si va intelege ce jertfa TREBUIE ADUSA IN FATA LUI D-zeu (si aceasta jertfa trebuie sa fie EUL lui personal a carui MOARTE are capacitatea de a RENASTE spiritul omului care poate sa cheme NUMELE lui D-zeu) , atunci omul trebuie sa cheme NUMELE lui D-zeu pentru a se intalni cu EL si a primi de la D-zeu un nou EU, o noua incaltaminte (Exod 3:5,6) pentru picioarele SPIRITULUI (Ioel 2:32): "Atunci oricine va chema NUMELE Domnului va fi mantuit...). D-zeu nu poate fi cunoscut din descrierea altei persoane, ci numai din intalnirea personala a omului cu D-zeu. DUPA ACEASTA INTALNIRE, OMUL poate sa se bucure si "sa se laude" ca L-a cunoscut pe D-zeu, numai daca EUL omului nu A FOST polarizat dupa aceasta intalnire. Numai asa RATIUNEA, "PRICEPEREA" omului ramane intreaga, neafectata nu este polarizata, deci nu este antrenata intr-un conflict chinuitor dintre polul BUN si polul RAU al EULUI, si numai in aceste conditii omul are puterea deplina de a se bucura de aceasta CUNOASTERE a lui D-zeu (Ieremia 9:24:) "cel ce se lauda sa se laude ca are pricepere si MA CUNOASTE". Astazi, prin dezvolarea tuturor tehnologiilor, EUL omul s-a ridicat si se ridica mereu mai sus pe acest "TURN BABEL" al actului de cunoastere, apropiindu-se tot mai mult de cunoasterea lui D-zeu, fara un efort sau suferinta prea mare care sa revigoreze SPIRITUL omului si fara sa-si dea EUL la moarte pentru a nu fi polarizat de prezenta lui D-zeu, polarizare care face ca POLUL RAU al EULUI sa profaneaze si sa jigneasca pe D-zeu. Aceasta este un lucru rau deoarece numai SPIRITUL omului pe rol de MARE PREOT are dreptul si voie de la D-zeu sa se apropie mod activ-functional de D-zeu, aducand ca jertfa EUL omului-suprafata exterioara SPIRITULUI-facand astfel circumcizia SPIRITUALA-prin care suprafata exterioara a spiritului ESTE DATA LA MOARTE PENTRU A INTARI (Genesa 17:13), a face functional NOUL LEGAMANT (Ieremia 31:34) care este LEGAMANTUL SPIRITULUI omului cu D-zeu.
    Din acest motiv se vor intalni in viitor tot mai multe cazuri de polarizari ale EULUI, prin care EUL omului "BEA din POTIRUL MANIEI lui D-zeu, (Isaia 51:17) "POTIRUL AMETELII" dat drept pedeapsa tuturor oamenilor incepand cu Ierusalim (Ieremia 25:29) si continuind cu "toti locuitorii pamantului" (Ieremia 25:15);Toti acesti oamenni vor putea refuza sa bea din acestr pahar al MANIEI lui D-zeu numai daca VOR ADUCE UN ARGUMENT PUTERNIC IN FATA LUI D-zeu (Ieremia 25:28), facand ca pedeapsa meritata pentru a elimina mania lui D-zeu, trebuie sa cada asupra celui vinovat, adica asupra EULUI din fiecare om, EUL care trebuie dat la moarte prin auto-blocaj mental in FATA lui D-zeu, cand omul incepe sa comunice nu in ratiune ci in spirit cu D-zeu, intr-o limba straina, salbateca, necunoscuta, neinvatata de mintea omenesca, fapt ce-i da tarie de la D-zeu. (Deut 28:49,50)
    .

    Revenind la jertfa lui Cain adusa lui D-zeu pentru impacare, nici aceasta JERTFA NU AVEA CALITATEA DE A IMPACA PE CAIN CU D-zeu, dar nu avea nici calitatea de a zadarnicii, de a impiedica intalnirea lui Cain cu D-zeu pentru a impiedica instalarea NEBUNIEI BIPOLARE IN EUL LUI CAIN. Din acest motiv, "la Cain si la jertfa lui, D-zeu nu a privit bine" (Genesa 4:5). In consecinta, Cain se intalneste cu D-zeu, intra in CAMPUL puternic al PREZENTEI sale care desparte RAUL de BINE din EUL lui Cain, formand un EU BUN si un EU RAU care "pandeste la usa" avand dorinta sa oblige pe om sa faca lucruri rele, ingrozitoare, oribile, inspaimantatoare (Genesa 4:7). In aceasta situatie, EUL BUN avea sarcina DIFICILA SI ISTOVITOARE "sa stapaneasca" pe EUL RAU (Genesa 4:7). Astfel se instalase un conflict deschis, permanent, istovitor care mania pe Cain si ii posomora, schimonosea fata (Genesa 4:6), SEMNUL NEBUNIEI BIPOLARE.
    Aceasta era nebunia bipolara care se instalase deja in EUL lui Cain, si care l-a determinat in final sa faca acel lucru groaznic de a ucide pe fratele lui (pe care, DE FAPT IL iubea CEL MAI MULT) PE ABEL, DINTR-UN MOTIV NEBUNESC, LIPSIT DE ORICE LOGICA. De fapt, adevarata jertfa acceptata de D-zeu este aceea ca omul sa-si ucida EUL personal (definit ca fiind cel de-al doilea fiu nascut in om prin pacat), pentru ca sa se poata indeplini conditiile strict necesare re-invierii primului fiu -FLACARA de VIATA nascut in om din D-zeu, fiu care avea puterea sa re-invie in om din D-zeu si care era si este singurul care are dreptul de a se intalni cu D-zeu. Este logic ca D-zeu a oferit lui Cain informatii privitor la jertfa pe care EL o asteapta din partea omului, dar Cain nu a fost capabil, pregatit atunci sa inteleaga aceasta informatie , si este foarte posibil ca, la intalnirea cu D-zeu, Cain, in nebunia lui bipolara, sa fi inteles in mod distorsionat acest mesaj, deoarece, in mod logic era de asteptat ca acesta sa primeasca un mesaj indicator a ceea ce D-zeu vrea de la om. In consecinta Cain ucide pe fratele lui mai mic-pe Abel si, de fapt Siritul lui Cain trebuia sa-si ucida pe fratele lui mai mic-EUL lui Cain si adus in calitate de jertfa lui D-zeu.

    Rezumand faptele, FIUL lui D-zeu, primul nascut in om pentru a conduce corpul uman, moare fiindca in om se naste cel al doilea fiul mai mic -(Genesa 3:15) " CAPUL SARPELUI" sau EUL OMULUI care ia locul primului FIU de conducator al corpului uman, dar care este bi-polarizat de PREZENTA lui D-zeu intr-un EU BUN si un EU RAU, al carui conflict dintre ei este presarat cu auto-reprosuri interminabile, cu sentimentul continuu al vinovatiei si al CAINTEI nesfarsite in FATA lui D-zeu ce erodeaza si "zdrobeste" (Genesa 3:15) permanent corpul uman - "calcaiul" (pe care SPIRITUL omului se sprijina prin spatiul material), tarandu-l spre degradare continua si moarte.
    Rezolvarea acestei SITUATII DISPERATE SE FACE PRIN solutia data chiar de D-zeu imediat dupa caderea omului in pacat:
    INTALNIREA cu D-zeu, respectand indicatia ca, pe durata intalnirii cu D-zeu CAPUL SARPELUI din om sa fie "ZDROBIT", deci EUL omului (condus de GANDIREA-MINTEA- OMULUI) sa fie anihilat in FATA si numai IN FATA lui D-zeu (dar nu in fata oamenilor), PENTRU A STOPA ZDROBIREA "CALCAIULUI". Acest lucru se poate realiza prin anihilarea centrului conducator al EULUI prin AUTO-BLOCAJ MENTAL in FATA lui D-zeu, lasand SPIRITUL omului sa se intalneasca cu D-zeu. Anihilarea EULUI din om, deci anihilarea capacitatilor mentale in FATA lui D-zeu, echivaleaza (Ioel 2:31) cu anihilarea perecetiilor (vederea, auzul....) si a capacitatilor mentale ducand la un "intuneric" mental. Orice om aflat in aceasta stare care va chema NUMELE DOMNULUI VA FI MANTUIT (Ioel 2:32). Atunci, SPIRIUL omului se va putea apropia de D-zeu si va putea vedea LUMINA STRALUCITOARE si VINDECATOARE a sfinteniei LUI, cand (Isaia 35:5-10) perceptiile SPIRITULUI vor reinvia: "se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor; (6) atunci schiopul va sari ca un cerb si limba mutului va canta de bucurie; caci in pustie vor tasni ape si in pustietate paraie. (8)Acolo se va croi o CALE, un drum, care se va numi CALEA CEA SFANTA; nici un om necurat nu va trece pe ea, CI VA FI NUMAI PENTRU CEI SFINTI; CEICE VOR MERGE PE EA, CHIAR SI CEI NEBUNI, NU VOR PUTEA SA SE RATACEASCA" (DEOARECE pe aceasta CALE exista PREZENTA lui D-zeu care are puterea vindecarii, a sfintirii). Procedand in acest fel, D-zeu gaseste "un pret de rascumparare pentru om"(Iov 33:24), pret dat de jertfirea EULUI omului in FATA lui D-zeu, pentru ca acest EU BIPOLARIZAT in EUL BUN si EUL RAU sa poata fi apropiat de CAMPUL PREZENTEI lui D-zeu , acolo unde totul din jurul lui D-zeu devine sfant, totul devine vindecat, este transformat din RAU in BUN, acolo D-zeu invinge EROAREA, POLUL RAUL, PACATUL, MOARTEA care este TRANSFORMATA in PERFECTIUNE, POL BUN, SFINTENINIE, VIATA. Chiar si locul, "pamantul" din jurul lui D-zeu se sfinteste (Exod 3:5): "Nu te apropia de LOCUL acesta; Scoate-ti incaltamintele din picioare, caci LOCUL pe care calci este un PAMANT SFANT". Dar, pentru a se putea apropia de D-zeu, omul trebuie sa plateasca un PRET, si nu orice PRET, ci trebuie sa-si scoata, sa-si dezactiveze "incaltatintele" din picioarele SPIRITULUI, pentru ca acesta sa poata fi primit in FATA lui D-zeu, adica sa-si dezactiveze, sa-si dea la moarte EUL (care incalta si protejaza picioarele spiritului) pe durata acestei apropieri de D-zeu. Numai si numai acest PRET aduce impacarea si intalnirea omului cu D-zeu, din care rezulta vindecarea omului, adica vindecarea EULUI prin transformarea EULUI RAU intr-un EU BUN in PREZENTA lui D-zeu, disparand astfel bipolaritatea si intemeierea pacii atat de necesara renasterii si supravietuirii FLACARII de VIATA- SPIRITUL omului nascut din D-zeu, cand "o desavarsita unire va domni intre ei amandoi (EUL renascut al omului si SPIRITUL renascut al omului) " Zaharia 6:13. Pacea mult dorita se va reinstaura in om, iar SPIRITUL OMULUI nu va mai muri si chiar sentimentul caintei, actul caintei dispare....."Locuinta a MORTILOR UNDE iti este nimicirea? Cainta este ascunsa de privirile Mele" (Osea 13:14). Acolo, cei care au fost sau sunt vindecati de aceasta nebunie bipolara groaznica, pot canta acel cantec catre UNICUL si SINGURUL D-zeu si singur Mantuitor : "Ai biruit pacatul si moartea-i biruit..." .

     "Eu, Eu sunt* Domnul, şi afară de Mine nu este niciun Mântuitor!" (Isaia 43:11; Isaia 45:21; Osea 13:4)
    Asociat actului de INCHINARE, deci pe durata intalnirii omului cu D-zeu, este stricta obligativitatea de a NU activa imaginatia mintii, ratiunii omului
    care ar IMPIEDICA MOARTEA EULUI. Din acest motiv vine porunca categorica (Exod 20:4,5) , pentru actul incinarii autentice (in FATA Lui D-zeu) , "sa nu-ti faci chip cioplit, nici vreo infatisare a lucrurilor care sant sus in ceruri, sau jos pe pamant, sau in apele mai jos decat pamantul, (5) ca sa te inchini inaintea lor si sa slujesti" Acest lucru ar activa functionarea EULUI in FATA lui D-zeu, determinand un mod automat polarizarea EULUI ACTIV , aparitia EULUI BUN dar si a EULUI RAU care ( Ezechiel 39:7) ar "pangari NUMELE CEL SFANT" al lui D-zeu si cu asta ar activa (Exod 20:5) GELOZIA lui D-zeu. EUL inactiv, nefunctional, "mort", nu este polarizat de catre CAMPUL PREZENTEI lui
    D-zeu. Dar......

    ...........din acest motriv este strict necesar (Isaia 53:12) de a ne da pe noi insine la moarte (EUL nostru), adica de a dezactiva EUL nostru in FATA lui D-zeu, pe durata de timp al intalnirii cu EL, folosind capacitatea omului de a-si realiza STAREA de AUTO-BLOCAJ MENTAL pe o durata foarte scurta de timp. Aflat in mod obligatoriu in aceasta STARE "moarta", inactiva in FATA lui D-zeu, STARE in care EUL nostru (Isaia 6:5) sa fie inactiv, mort, sa nu "vada" pe D-zeu, atunci sant indeplinite conditiile pentru reaprinderea SPIRITUL EULUI din om -Genesa 4:10- ("sangele lui") care, in calitate de MARE PREOT al EULUI trebuie "sa strige" la D-zeu, cearand lui D-zeu in primul rand nasterea in locul EULUI RAU (acum mort) un EU BUN dupa placul lui D-zeu. Cum aceast POL RAU din EUL omului dispare, omul redevine o fiinta monopolara, PACEA interioara din om se restabileste, conditie esentiala pentru a asigura STABILITATE SI CONFORT SPIRITUAL IN OM PENTRU "SUFLAREA DE VIATA"-primul FIU a lui D-zeu nascut in om deci intronarea ca domn a FIULUI lui D-zeu in om, FIU uns si ca MESIA-MARE PREOT si imparat in constiinta omului unde "va zidi TEMPLUL DOMNULUI "(Zaharia 6:12,13), "si o desavarsita unire va domni intre ei amandoi" (intre noul EU renascut in om si primul FIU reaprins in om din D-zeu, SPIRITUL LUI D-zeu REINVIAT IN OM). De asemenea, MARELE PREOT -MESIA trebuie sa se roage si "pentru cei vinovati", (Isaia 53:12) pentru ca D-zeu sa deschida si ochii lor (2 Imparati 6:17, 20, Isaia 35:5) pentru ca si acestia sa intelega si sa aplice CUNOSTINTA (Isaia 53:11) care-i invata sa-si dea la moarte EUL lor in FATA lui D-zeu pentru a deveni si ei neprihaniti. Dar, pentru aceasta comunicare cu D-zeu, nu trebuie folosit un limbaj conventional invatat de EUL omului, deorece ar activa EUL omului si l-ar expune in continuare la POLARIZARE, ci trebuie folosit un limbaj spontan, similar plansului unui copil imediat nascut de catre mama lui, folosind limbajul mimicii, limbajul gestual, limbajul corpului, folosind murmurul neinteles al buzelor daca acestea ar fi "atinse de un taciune aprins" (Isaia 6:7) in FATA lui D-zeu, in calitate de jertfa neprihanita adusa lui
    D-zeu.
    Daca acum, "astazi" polul RAU al EULUI a disparut, instaurandu-se PACEA in interiorul - constiinta omului, tot acum, astazi s-a nascut in constiinta omului UNSUL - MESIA (Psalm 2:7), FIUL LUI D-zeu care care va stapani EUL (fiul mai mic nascut in constiinta omului) predefinit ca (Psalm 2:8) "neamuri" ale FIULUI mai mare nascut in om din D-zeu. In timp ce UNSUL este unul singur nascut de UNUL si acelasi D-zeu in constiinta fiecarui om, EUL fiecarui om este diferit de la om la om, fiind "fiul omului", formand impreuna o multime (NEAMURILE). In calitate de MARE PREOT al EULUI, atunci cand acest EU se polarizeaza, UNSUL (FIUL cel mare nascut din D-zeu in om) are sarcina de a se intalni cu D-zeu a UNSULUI are sarcina de a"zdrobi' (Psalm 2:9; Psalm 110:6) de a "zdrobi capete", de a da la moarte EUL (NEAMURILE) din constiinta omului pentru a putea fi vindecat de catre D-zeu. Acest lucru este greu de suportat (Psalm 2;2) de catre EUL omului (NEAMURI), avand tendinta de a se rascula impotriva lui D-zeu si a UNSULUI sau, dar aceasta "ZDROBIRE" ESTE IN BENEFICIUL EULUI din om, fiindca NUMAI ASA acesta poate fi vindecat de catre D-zeu, si (Psalm 2:12) "Ferice de toti cei ce se incred in UNSUL", acceptand moartea EULUI IN fata LUI D-zeu. ASTFEL, PE DURATA foarte scurta de timp ("din timpul mersului") IN CARE EUL OMULUI ESTE MORT , UNSUL "BEA din PARAUL" VIETII, determinand renasterea EULUI, "ridicarea capului" (Psalm 110:7).
    EUL omului (Fiul omului) este instruit, indrumat, sfatuit si disciplinat (Psalm 4:3,4) permanent de catre UNSUL-FIUL iubit al lui D-zeu nascut in om (Psalm 4:3). Astfel, pe durate foarte scurte de timp ("apoi taceti"-Psalm 4:4), EUL renascut al omului (fiul omului-Psalm4:2) isi poate face o cerecetare in FATA lui D-zeu, si poate COMUNICA dorintele catre D-zeu si, mai ales poate aduce LAUDE lui D-zeu intr-un limbaj conventional, dar acest EU TREBUIE SA FIE CONSTIENT CA aceasta presatatie NOBILA in FATA lui D-zeu IL va re-polariza intr-un EU BUN si un EU RAU, motiv pentru care, imediat dupa aceasta PREESTATIE, EUL omului, cu incredere TREBUIE (Psalm 4:5) sa se dea din nou la moarte in FATA LUI D-zeu pentru o NOUA depolarizare, deci pentru disparitia EULUI RAU care, daca este adus inactiv,"intr-un somn adanc" (Genesa 2:21), "mort"in PREZENTA lui D-zeu, este transaformat si inglobat in EUL BUN. ESTE de MARE IMPORTANTA ACEASTA PRESTATIE a EULUI nostru (Psalm 97:12) "mariti prin laudele voastre SFINTENIA LUI". Dar, pentru aceasta, EUL omului nu trebuie sa se exprime cu aceleasi cuvinte folosite IN MOD PUBLIC, deci pervertite prin folosirea lor in limbajul curent. Cuvintele folosite trebuiesc personalizate intr-un anumit fel cu dedicatie UNICA, NUMAI pentru D-zeu, de exemplu prin schimbarea intonatiei. Prin traditia iudaica, limbajul liturgic difera PRIN PRONUNTIE, SONORIZARE, INTONATIE SI CHIAR PRIN majoritatea CUVINTELOR folosite, in comparatie cu LIMBAJUL FOLOSIT IN MOD CURENT IN PUBLICUL LARG.


    In dorinta de a ne pastra "CU PICIOARELE PE PAMANT", verificarea CONCRETA a acestei CUNOSTINTE este strict NECESARA. Astfel, vindecarea nebuniei bipolare din orice om, dar si a altor afectiuni generate in "avalansa" de aceasta afectiune care induce un stres intens ce slabeste sistemul imunitar al organismului uman, devine posibila aplicand aceasta CALE-METODA-CUNOSTINTA, de fiecare data cand aceasta afectiune se manifesta, ducand la disparitia - vindecarea acestei afectiuni, rezultat CONCRET ce poate valida inca o data valabilitatea acestei CUNOSTINTE. Aparitia EULUI RAU prezinta un pericol enorm pentru noi, deoarece acesta, in primul rand are tendinta sa profaneze tot ce este sfant, curat, fara eroare din noi si sa pangareasca, sa alunge sanatatea si sa cheme boala, sa profaneze NUMELE SFANT al lui D-zeu. Atunci cand simtim in interiorul nostru aceasta aparitie, frica NOASTRA de D-zeu este salvatoare. Cu cat frica noastra de D-zeu este mai mare cu atat mai repede ne vom da EUL nostru la moarte in FATA lui D-zeu-prin AUTO-BLOCAJ mental (singurul instrument rapid si eficient cunoscut pana in prezent), pentru ca NUMELE SFANT al lui D-zeu sa nu fie PANGARIT de EUL RAU al nostru. Procedand astfel, EUL RAU aparut IN FIINTA NOASTRA NU MAI ARE TIMP SA FACA ATATEA SRICACIUNI , infingand "boldul mortii" IN corpul nostru, in FIINTA NOASTRA, iar CAINTA noastra (Osea 13:14) nemai fiind necesara fiindca cel vinovat-EUL NOSTRU a primit pedeapsa maxima-MOARTEA pentru a fi renascut din nou. Atunci, "Ii voi rascumpara din mana locuintei mortilor, ii voi izbavi de la moarte. Moarte unde iti este ciuma? Locuinta a mortilor, unde iti este nimicirea? Cainta este ascunsa de privirile MELE!" (Osea 13:14)




    Numai asa omul se poate intalni in mod benefic cu D-zeu cand D-zeu "ii da omului inapoi nevinovatia" (Iov; 33:26), ii da un nou SUFLET VIU si un nou EU. " Si o desavarsita unire va fi intre cei doi (SUFLETUL VIU-Mesiah-CEL UNS si NOUL EU) -Zaharia 6:13. Dar nu este atat de usor ca EUL tau sa se dea la moarte pentru prima data, mai ales daca Eul tau nu intelege CUNOSTINTA (Isaia 53:10) care-l invata necesitatea stricta de a se da la moarte in Fata lui D-zeu in calitate de (Isaia 53:10) JERTFA PENTRU PACAT (- SINGURA CALE DE IMPACARE a SPIRITULUI tau MORTcu D-zeu. Dar, in momentul in care EUL tau intelege aceasta CUNOSTINTA, imediat se si da la moarte, devine astfel NEPRIHANIT si NASCUT din NOU, si SPIRITUL tau, adica SUFLETUL tau VIU este de asemenea renascut (Isaia 9:6) si (Isaia 53:10) "ca o samanta de urmasi" a celui care a murit in EDEN, si care va conduce EUL tau ca sa traiasca in fericire si multa bucurie "multe zile", lucrand pentru D-zeu (Isaia 53:10). Dar, daca EUL tau nu poate (sau mai exact nu vrea, dintr-un orgoliu ce-l duce la moarte) sa inteleaga aceasta CUNOSTINTA, ii este mai usor sa creada o cunostinta SIMILARA, CARE-L INDEAMNA SA FACA UN PACAT IMENS IN FATA LUI D-zeu. Acest pacat este un pacat mental ce se desfasoara numai in mintea omului care accepta si chiar instiga ca fiind necesara uciderea unei fiinte nevinovate ( "un presupus fiu nevinovat de D-zeu"-dupa modelul religiilor barbare care instiga la uciderea fiului nevinovat de imparat) pentru ca EUL omului pacatos sa fie iertat de pacatele lui.
    Intre cele doua CUNOSTINTE, EUL tau trebuie sa aiba verticalitatea, starea de dreptate care sa refuze inechitatea, nedreptatea la care este instigat sa o faca prin uciderea unei fiinte nevinovate in locul uciderii EULUI tau. In schimb EUL tau trebuie sa accepte moartea, prin AUTO-BLOCAJ MENTAL in FATA lui D-zeu cu frica, respect, demnitate, dar si cu multa bucurie (Isaia 11:3), stiind ca, imediat EUL tau va fi renascut la o viata noua. Astfel, in FATA lui D-zeu, EUL omului trebuie eliminat din picioarele spiritului (Exod 3:5, Isaia 9:5), pentru ca spiritul omului sa se poata apropia de D-zeu, acolo unde totul devine sfant, acolo unde PREZENTA lui D-zeu are puterea de a transaforma ne-sfintenia in sfintenie, eroarea in perfectiune are puterea de a renaste dintr-un om mort intr-un om nou (Isaia 9:6). Omul este chemat astazi sa vina in PREZENTA lui D-zeu, aducandu-si pretul de rascumparare la judecata CEA DREAPTA (este nedrept sa fie ucisa o finta nevinovata ci trebuie ucis EUL omnului vinovat de toate pacatele facute "cu voia" EULUI), prin jertfirea propiului EU, pentru a fi transformat (Isaia 1:18): "Veniti totusi sa ne judecam, zice Domnul. De vor fi pacatele voastre cum e carmazul, se vor face albe ca zapada"

    Starea omului INAINTE DE A PRIMI DE LA D-ZEU SUFLAREA-DUHUL de viata pentru a deveni un "SUFLET VIU" (Genesa 2:7) este aceeasi cu starea omului de dupa pacatul edenic cand omul a DEVENIT DIN NOU UN SUFLET MORT si este aceeasi stare ca starea unui animal caruia D-zeu nu i-a insuflat aceasta SUFLARE de VIATA din DUHUL SAU, din care cauza, animalul nu a devenit un "SUFLET VIU". Omul astazi este un animal fara SUFLET VIU, dar al carui SUFLET MORT (condus de EUL omului) va fi din nou renascut de catre D-zeu, atunci cand EUL omului accepta sa se dea la moarte in FATA lui D-zeu, in calitate de jertfa neprihanita adusa lui D-zeu.


    SUFLETUL VIU a fost nascut in om de catre D-zeu sa fie incompatibil cu "SAMANTA SARPELUI" adica EUL omului, din care cauza, prezenta aceastuia ARE O INFLUIENTA TOXICA PENTRU FIUL cel mare nascut in om din D-zeu si CHIAR PENTRU D-zeu care se simte "pangarit" (Ezechiel 39:7) sau "strapuns" (Zaharia 12:10) in prezenta acestui fiu mai mic nascut in om sub influienta SARPELUI din Eden. Si din acest motiv D-zeu se ascunde de omul actual, de EUL omului. (Isaia 45:1 "Dar Tu esti un Dumnezeu care Te ascunzi, Tu, Dumnezeul lui Israel, Mantuitorule!"). De asemenea, omul are obligatia sa-si ascunda (Exod 3:6) fata actuala adica sa-si anihileze (in mod temporal-provizoriu-reversibil) ) propiul sau EU in Fata lui D-zeu, prin auto blocajul mental al tuturor capacitatilor de cunoastere ca sa nu fie bipolarizat intr-un EU BUN si UN EU RAU, al carui razboi dintre ei conduce la moartea SPIRITULUI din om. "Nu poate omul sa MA vada si sa traiasca (Exod 33:20;Exod 3:6).
    Eul omului nu are voie sa se apropie (in mod mental) de D-zeu si deci nu are voie sa "vada" in mod mental, deci nu are voie sa se gandeasca la FORMA, lui D-zeu, fiindca mintea lui , EUL lui va fi polarizat in imediata apropiere de D-zeu si va aparea CONFLICTUL-razboiul interior dintre cei doi poli ai EULUI, lipsa pacii interioare strict necesare supravietuirii spiritului omului din interiorul lui si moartea spiritului din om.
    Daca EUL omulu in starea functionala-activa intra in PREZENTA lui D-zeu care separa raul-ctiv de binele-activ si binele-activ de raul-activ, acest EU al omului este bi-polarizat intr-un EU-activ BUN si un EU-activ RAU, cei doi poli activi aflati intr-un continuu conflict. Dar, daca acest EU al omului este aflat in stare inactiva-adormita-"moarta" si intra in PREZENTA lui D-zeu, atunci este SFINTIT, - transformat intr-un singur pol BUN, intr-un singur EU BUN. Imediat dupa pacatul edenic s-a nascut in om EUL omului care avea fata modelata dupa chipul sarpelui fiind samanta acestui sarpe. Omul a simtit pericolul mentionat anterior si a incercat sa se ascunda de PREZENTA lui D-zeu, dar nu a reusit fiindca, acolo in EDEN D-zeu era PRETUTINDENI. DIN ACEST MOTIV D-zeu s-a separat de om, aruncandu-l in spatiu material. Dar, inainte de a fi aruncat din EDEN in spatiul material , EUL bi-polarizat al omului a fost remodelat de catre D-zeu, dupa forma SPIRITULUI mort. Ajuns in spatiul material, energiile imense angajate in conflictul dintre cei doi poli, EUL BUN si EUL RAU, au fost relocate si angajate in SUFERINTELE si MUNCILE ISTOVITOARE la care a fost "condamnat" (Genesa 16-19) in SPATIUL MATERIAL. Din acest motiv, conflictul dintre EUL BUN si EUL RAU s-a stins, instaurandu-se o pace interioara in om strict necesara pentru reaprinderea flacarii, "suflarii de viata
    " nascute din D-zeu. Astfel, lui Cain si apoi lui Abel i s-a aprins DUHUL, simtind necesitatea de a se intalni cu D-zeu, dar ei nu stiau ce jertfa de impacare era necesara sa fie adusa lui D-zeu pentru a se intalni in mod benefic cu EL, nu stiau ca aceasta jertfa trebuie sa fie propiul lor EU dat la moarte in FATA lui D-zeu. Intelegerea acestui lucru decurge din interpretarea unitara a TOREI-"pecetluirea vedeniei si proorociei" (Daniel 11:24), si conduce la "incetarea faradelegilor, ispasirea pacatelor, ispasirea nelegiuirii, aducerea neprihanirii vecinice...". De asemenea va avea loc "ungerea SFANTULUI SFINTILOR" adica reintrarea in atributiile sale de MESIA, IMPARAT, DOMN si MARE PREOT al EULUI din om a DHULUI de VIATA re-nascut din D-zeu in om. Dupa ce omul va intelege acest lucru, suferinta nu va mai fi necesara pentru om, ea va disparea, prosperitatea omului in spatiul material va creste considerabil, iar energia conflictuala din interiorul omului si din interiorul umanitatii "va fi zdrobita de tot" (Daniel 12:7) deoarece bi-polarizarea omului si a umanitatii va disparea.

    SPIRITUL omului are o manifestare spirituala si in spatiul material se manifesta ca un gol, sau ca o "goliciune". In mod similar, EUL omului are o manifestare materiala si in spatiul spiritual se manifesta ca un gol sau goliciune - Genesa 3:7, motiv pentru care omul a incercat sa-si acopere, sa-si ascunda EUL lui (goliciunea din spatiul spiritual) de PREZENTA lui D-zeu, fiindca, in mod instinctual simtea un pericol (pericolul ca EUL lui sa fie bi-polarizat); Dar, acolo in EDEN, CAMPUL PREZENTEI lui D-zeu era si este foarte puternic, EUL omului fiind polarizat in cei doi opusi, EUL BUN si EUL RAU, aflati intr-un conflict continuu, disparand PACEA interioara din om strict necesara supravietuirii SPIREITULUI (SUFLALARII de VIATA nascuta din D-zeu in om), acesta murind asa cum a anticipat D-zeu. D-zeu a hotarat sa protejeze omul de PREZENTA LUI, separandu-l pe om in SPATIUL MATERIAL si,
    inainte de a fi aruncat din EDEN, SPIRITUL mort al omului a fost "imbracat" (Genesa 3:21) cu EUL omului remodelat de D-zeu dupa forma exterioara a spiritului omului, pentru a putea proteja spiritul care va invia , se va reaprinde din cauza suferintelor continue la care a fost supus omul in spatiul material. Astfel, energiile imense angajate in conflictul dintre EUL BUN si EUL RAU au fost relocate si angajate in EFORTUL CONTINUU al omului de a supravietui in SPATIUL OSTIL MATERIAL care i-a ucus EUL. Din acest motiv, pacea interioara din om s-a restabilit, aceasta avand ca o consecinta imediata, reaprinderea FLACARII de VIATA, deci invierea SPIRITULUI din om. din interiorul omului. Acest EU poate functiona-trai-vedea in mediul extern prin intermediul CAPACITATI LUI DE CUNOASTERE a spatiului material cu care D-zeu l-a dotat, modelat inainte de a fi aruncat in spatiul material. Spatiul material este un spatiu separat, "exterior" spatiului spiritual, iar CAPACITATEA de CUNOASTERE ale spatiului material este una exterioara-constienta, intocmai ca o "piele" exterioara de CUNOASTERE ce acopera la exterior corpul de CUNOASTERE interioara, ASCUNSA, SPIRITUALA a omului, asa cum pielea unui om acopera carnea CORPULUI SAU si organele lui interioare, ASCUNSE. INAINTE DE a-l arunca IN JUNGLA SPATIULUI MATERIAL, PENTRU A PROTEJA duhul OMULUI (SUFLETUL VIU al omului) care se va trezi la viata din cauza SUFERINTEI la care a fost condamnat, D-zeu a REMODELAT ACEASTA "piele" exterioara de CUNOASTERE SI A CREAT NISTE HAINE sau INCALTAMINTE POTRIVITE pentru DUHUL omului (Genesa 3:21; Exod 3:5;Isaia 9:5), ceea ce numim astazi MINTEA SAU ratiunea LUI Actuala CU SEDIUL IN fruntea sau CAPUL (domnul Roshului-Ezechiel 39:1) OMULUI (in evreeste, cuvantul CAP se traduce cu cuvantul ROSH).
    D-zeu a "blestemat PAMANTUL (MEDIUL INCONJURATOR)" pentru ca acesta sa genereze multe conflicte interioare si multa suferinta pentru EUL omului spre binele lui, pentru ca EUL omului sa accepte mai usor moartea in FATA lui D-zeu, pentru ca D-zeu sa nasca in om un nou SUFLET VIU.
    Pacatul initial al omului a fost facut in SPATIUL CUNOASTERII prin nasterea cunoasterii exterioare-constiente a binelui si raului (deschiderea ochilor mintii-ratiunii constiente a omului-chiar ATUNCI , IMEDIAT DUPA CE A MANCAT din FRUCTUL OPRIT, NU DUPA "O MIE DE ANI" Genesa 3:6,7) ducand simultan la inchiderea ochilor mintii-ratiunii spirituale (din cauza incompatibilitatii generate de D-zeu (Genesa 2:17) dintre cele doua componente de CUNOASTERE instaurate in om), deci la moartea sau retragerea din om la D-zeu a DUHULUI lui D-zeu nascut in om CE SE IDENTIFICA CU O cunoastere ascunsa, interioara, spirituala. Remedierea acestui pacat trebuie facut tot in SPATIUL CUNOASTERII, printr-o CUNOSTINTA (Isaia 53:11) care invata pe fiul cel mic nascut in om, EUL omului, necesitatea inversarii evenimentelor care s-au petrecut atunci, la caderea in paca, si deci, in FATA lui D-zeu, EUL omului sa-si inchida ochii CUNOASTERII BINELUI si RAULU (care conduce astazi pe om si care se manifesta ca fiind mintea, capul, ratiunea exterioara-constienta a omului ). Deci, acest fiu mai mic nascut in om, EUL omului va trece prin faza de "om al durerii si obisnuit cu suferinta" (Isaia 53:3) pentru a intelege necesitatea de a se da la moarte IN CALITATE de JERTFA sau RASCUMPARATOR (Isaia 59:20) al FIULUI MAI MARE (DUHULUI lui D-zeu nascut in om) MORT IN EDEN, CARE ESTE IN ACEST MOD TREZIT (Ezra 1:1;Hagai 1:14) DIN moarte PENTRU fi primit in PREZENTA lui D-zeu si pentru a fi renascut din D-zeu (ca o "samanta de urmasi"-Isaia 53:10). Inchiderea ochilor EULUI din om, deci inchiderea ochilor mintii, ratiunii constiente a omului la intalnirea lui cu D-zeu, duce la deschiderea ochilor ascunsi ai spiritului adormit, mort. NUMAI CU ACESTI OCHI, OMUL are dreptul sa-L VADA PE D-zeu, numai asa omul se poate apropia de D-zeu, acolo unde totul (Exod 3:5), chiar si omul devine SAFANT-NEPRIHANIT. Astfel ca, deschiderea acestor ochi genereaza CREDINTA in D-zeu care aduce NEPRIHANIREA (Genesa 15:6) OMULUI. Atunci cand omul este in Fata lui D-zeu,`nu mai FUNCTIONEAZA capul, mintea, RATIUNEA CONSTIENTA-EXTERIOARA a omului, ci functioneaza o RATIUNE ASCUNSA, subconstienta, SPIRITUALA a omului care functiona si inainte de pacatul edenic si care generaza actul CREDINTEI in D-zeu in om, adica apropierea si vizualizarea lui D-zeu aproape de om. URMEAZA CA LA FIECARE INTALNIRE CU D-ZEU, ACEST FRATE MAI MIC sa se lase dat la moarte de catre SPIRITUL omului- fratele sau (Ezechiel 38:21) mai mare nascut in om din D-zeu- pentru A "RASCUMPARA" PE SPIRITUL omului, cunoasterea spirituala. ESTE situatia similara CIRCUMCIZIEI din Legamantul Avramic, cand este data la moarte o portiune din pielea exterioara ce acopera corpul uman.

     

     

     


    Pentru a accepta mai usor moartea sau chiar a-si dori moartea, D-zeu a condamnat pe fiul cel mic (EUL omului care se manifesta prin CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI din om) nascut si ramas in om dupa moartea Fiului celui mare (DUHUL lui D-zeu nascut in om) la o suferinta continua (Genesa 3:16,17) o frica si o fuga continua (Genesa 4:16) care sa creeze in fiinta lui dorinta de moarte, dorinta de a se da la moarte. Este si tendinta nuantata in Fata lui D-zeu de catre profetul Ilie (Eliyahu) din cauza suferintelor continue la care era supus  Eliyahu: "El s-a dus in pustie unde, dupa un drum de o zi , a sezut sub un ienuper si VOIA sa MOARA, zicand: "Destul! Acum Doamne ia-mi sufletul......." (1Regi 19:4) (Obs: In Biblie, sufletul reprezinta EUL omului condus de ratiunea exterioara-MINTEA-CAPUL omului-partea exterioara a inimii, iar inima reprezinta miezul-ratiunea interioara sau interiorul omului sau DUHUL-SPIRITUL din om. Circumcizia INIMI omului reprezinta darea la moarte a SUFETULUI situata in exteriorul INIMII, adica uciderea EULUI ce imbraca la exterior DUHULUI-SPIRITULUI omului, asa cum circumcizia (Genesa 17:11) se face prin darea la moarte a unei parti- piele situata in exterior sau "imprejur". Dar exista porunca "Sa te temi de Domnul-Dumnezeul tau, (al SUFLETULUI (Genesa 17:7) si al INIMII (Ieremia 31:33) omului) si sa IUBESTI si sa SLUJESTI Domnului din toata INIMA si din tot SUFLETUL tau" Deuteronom 10:12). Circumcizia inimii inseamna detasarea, separarea inimii de suflet, adica separarea (in fata dar numai in FATA lui D-zeu) a Duhului lui D-zeu nascut in om de EUL omului condus de mentalul omului, cand mentalul omului devine inactiv (prin auto-blocaj mental pe durata intalnirii omului cu D-zeu).
    Din acest motiv, trezirea din moarte a DUHULUI lui D-zeu in om (Fiului cel mare nascut in om din D-zeu) si intrarea in atributiile sale DE CONDUCATOR, UNS (MESIA) AL OMULUI IN FATA LUI D-zeu va fi cauzata de trimiterea de la D-zeu in umanitate a ACESTEI CUNOSTINTE ce exprima dorinta omului de a-si da la moarte ratiunea constienta (exterioara) in FATA si numai in Fata lui D-zeu. Aceasta CUNOSTINTA a fost experimentata de profetul Ilie cu rugaciunea: "..acum Doamne IA-MI SUFLETUL..."). In consecinta, pentru a a veni MESIA, este absolut necesara venirea sau trimiterea acestei CUNOSTINTE a lui ILIE, fapt echivalent cu "trimiterea lui Ilie" (Maleahi 4:5) lui ILIE inainte de momentul venirii lui Mesia. Renasterea DUHULUI lui D-zeu in om echivaleaza cu venirea lui D-zeu (Maleahi 4:6) in om si deci in umanitate. Dupa renasterea fiului lui D-zeu in om, acesta va fi UNSUL (MESIA) - calitate de MARE PREOT al omului in FATA lui D-zeu, avand obligatia sa oblige pe fiecare om ca, la fiecare intalnire cu D-zeu sa-si aduca ca jertfa lui D-zeu propria ratiunea constienta a omului deci pe fiul cel mic nascut in om in Eden (Psalm 110:6). Numai in aceste conditii, D-zeu accepta sa-l primeasca pe om in PREZENTA SA, si deci sa se faca CUNOSCUT omului (Ezechiel 39:7; 38:23) renascand de fiecare data in om mereu un nou EU condus de o noua (Psalm 110:7) ratiune constienta (ca pe un nou VLASTAR-Isaia 11:1) - sau ca pe o noua FECIOARA -Isaia 7:14) in interiorul careia va fi renascut de fiecare data si MESIA (Psalm 110:7;Isaia 7:14; Isaia 11:1).
    Pentru ca fiul cel mic (care l-a detronat pe FIUL CEL MARE nascut de D-zeu in om) sa poata sa gaseasca si sa inteleaga bine aceasta CUNOSTINTA din Isaia 53:11, D-zeu a transmis acestuia prin diverse metode aceasta CUNOSTINTA, prin toti profetii (Ezechiel 38:17; 39:8)) lui, desi nici acesti profeti nu au inteles si descris foarte bine mesajul lui D-zeu, DAR urmand ca la "in vremurile din urma" SA AIBA LOC "PECETLUIREA VEDENIEI SI PROROCIEI (Daniel 9:24), adica intelegerea acestor mesaje intr-o viziune unitara (Ezechiel 38:17). Astfel tema fiului cel mic care trebuie sacrificat de om ca jertfa adusa lui D-zeu pentru a realiza impacarea cu D-zeu a fost preluata in mod continuu in mesajele lui D-zeu. Cain (fiul cel mare al lui Adam) avea o munca mult mai grea, mai isatovitoare decat Abel si , in consecinta a fost primul om caruia i s-a TREZIT DUHUL. Din acest motiv este primul om care aude chemarea si are dorinta de a se intalni cu D-zeu care ii transmite CUNOSTINTA jertfei necesare pentru ca omul sa poata sa fie primit in FATA lui D-zeu. Din pacate, Cain (fiul cel mare al omului) nu intelege in mod corect ca trebuie sa jertfeasca in Fata lui D-zeu pe fiul cel mic nascut in om sub influienta sarpelui. Cain intelege in mod gresit mesajul lui D-zeu si omoara pe fratele lui mai mic, Abel. Abel, prin jertfa lui nu reuseste sa se intalneasca cu D-zeu si nici nu a capatat protectia lui D-zeu, DAR isi pastreaza nealterata acea pace mentala pe care o avea inainte de a aduce mielul ca jertfa, in contrast cu pacea mentala a lui Cain care a fost total distrusa, mintea lui fiind schilodita de "sabiile" Nimicitorului care proteja pe D-zeu de prezenta mentalului din om (cunoasterea binelui si raului din om), desi primeste protectia lui D-zeu. Din acest motiv, D-zeu alege sa TRANSMITA aceeasi CUNOSTINTA lui Avram, ca , atunci cand vine la intalnirea cu D-zeu pe MUNTELE CONSTIINTEI UMANE, sa jertfeasca, sa duca ca "rdere de tot" in Fata lui D-zeu pe fiul cel mic care a fost nascut in om sub influienta sarpelui din Eden. Dar nici Avram nu intelege corect mesajul lui D-zeu si intelege in mod gresit ca trebuie sa-si jertfeasca in Fata lui D-zeu pe fiul lui cel mic, pe Isaac. Ulterior, D-zeu gaseste o metoda prin care-l face sa inteleaga pe Avram ca, de fapt nu Isaac trebuie sacrificat in Fata lui D-zeu.
    URMAND ACELASI DEMERS, pentru a face pe om sa inteleaga in mod corect aceeasi CUNOSTINTA, D-zeu incheie un LEGAMANT cu FIUL cel MIC al omului care L-A DETRONAT prin viclenie PE fiul cel MARE al omului. ASTFEL, INTOCMAI CA in mesajul ce trebuia transmis, Israel-fiul cel mic al lui Isaac, detroneaza prin viclenie PE FRATELE LUI MAI MARE (ESAU) urmand ca ISRAEL SA fie MARE PREOT IN LOCUL LUI Esau in Legamantul Avramic, avand dominatia asupra fratelui sau mai mare, in fiecare generatie de oameni, prin generatia lui Iuda care preia atributiile de conducator al fratilore lui, determinandu-i sa "se inchine in fata lui" (Genesa 4:8),....... "pana va veni SHILO" (Genesa 4:10) sau MESIA- DUHUL lui D-zeu trezit si renascut in om) cand se va restabili dreptatea si fiul cel mare va fi eliberat astfel de sub tirania fiului cel mic. Altfel zis, Legamantul Avramic este incheiat intre Ratiunea Constienta a omului (fiul cel mic nascut in om) si D-zeu, pana cand ACEST FIU mai mic va deveni un ROB neprihanit al lui D-zeu (Isaia 53:11) si va INTELEGE aceasta CUNOSTINTA (Isaia 53:11) care-l va invata cum trebuie sa actioneze pentru impacarea omului cu D-zeu, pentru TREZIREA si RENASTEREA din D-zeu a DUHULUI lui D-zeu in om, deci pentru renasterea din D-zeu a FIULUI CEL MARE (FIULUI - Psalm 2:7 - DE D-zeu) nascut in om, dar mort in Eden din cauza nastereii fiului cel mic (CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI) IN OM. Dupa ce fiul cel mic (devenit acum ROBUL (nu FIUL) neprihanit al lui D-zeu prin ascultare de voia lui D-zeu) intelege aceasta CUNOSTINTA de la D-zeu, este trimis de catre D-zeu (care este SINGURUL MANTUITOR al omului - Isaia 43:11), sa rascumpere prin jertfa sa impacarea omului cu D-zeu, adica sa-si dea viata, sa moara, pentru ca in locul lui sa se nasca un nou mental pe suportul caruia D-zeu sa nasca un nou FIU de D-zeu. Acest fiu mai mic devine trimisul lui D-zeu in calitate de RASCUMPARATOR (Isaia 59:20), rob neprihanit si JERTFA strict necesara pentru renasterea in om a FIULUI de D-zeu dezactivat, mort in Eden din cauza nasteri in Eden a fiului mai mic (samanta sarpelui) nascut in om .
    .

    Pentru a fi foarte bine inteleasa, aceasta CUNOSTINTA este dublu modelata, atat in regnul vegetal cat si in regnul uman. Prin modelarea din regnul uman, intelegem ca fiul cel mic (mentalul-Eul actual al omului), comparat cu (Isaia 9:5)"o incaltaminte purtata in invalmasala luptei si orice haina de razboi tavalita in sange, vor fi aruncate in flacari, ca sa fie arse de foc", pentru ca in locul lui sa apara un nou mental , deci un nou EU (Isaia 9:6) un nou "copil ni s-a nascut" (un nou EU sau mental sa se nasca pentru om ) si pentru ca D-zeu, din nou sa ne dea din EL INSUSI in "narile" acestui nou EU renascut al omului (in "narile"mintii noastre REINOITE) o noua (Genesa 2:7) "SUFLARE DE VIATA", fapt echivalent cu daruirea a unui nou FIU de D-zeu, un nou "FIU ni s-a dat"(Isaia 9:6) "...SI DOMNIA VA fi pe umarul lui; Il vor numi "Minunat, Sfetnic, Dumnezeu Tare, Parintele Vesniciilor, Domn al Pacii". Aceiasi CUNOSTINTA este modelata prin urmatoarele evenimente: Dupa ce toti locuitorii din tara vor muri (Isaia 6:13) o noua "fecioara" se va naste (Isaia 7:14) care "va ramanea insarcinata, va naste un FIU, si-i va pune numele EMANUEL (sau D-zeu este cu noi)" , Aceiasi CUNOSTINTA este modelata si in regnul vegetal in care, dupa ce vechea tulpina a unui copac (stejar, terbint) fost taiata- Isaia 10:33, "un nou vlastar va da din radacinile lui" (Isaia 11:1) , iar PESTE acest nou vlastar o noua " ODRASLA va iesi" , si deci (Isaia 11:20) " Duhul Domnului (PREZENTA lui D-zeu in spatiul material) se va ODIHNI PESTE EL" insufletindu-l. In plus, acest VLASTAR (noul EU renascut al omului sau noua minte renascuta in Fata lui D-zeu) va fi insufletita (Isaia 11:2,3) de un "duh de intelepciune si de pricepere, duh de sfat si de tarie, duh de CUNOSTINTA si FRICA de Domnul". Cea mai mare PLACERE a ACESTUI VLASTAR (noul EU su MINTEA renascuta a omului) va fi FRICA cu care se da la moarte in fata LUI D-zeu DE FIECARE DATA atunci cand DUHUL omului se intalneste cu D-zeu, stiind ca, imediat dupa ce se da la moarte, urmeaza reinnoirea mintii "ridicarea capului" (Psalm 110:7) dupa fiecare astfel de intalnire, la care mintea omului nu are voie sa participe in mod activ ci numai pasiv in calitate de jertfa, moarta, inactiva functional, pentru a nu pangari, strapunge pe D-zeu. In ACEASTA SITUATIE, ATAT DUHUL OMULUI CAT SI MINTEA LUI formeaza IMPREUNA CEI DOI UNSI AI LUI D-zeu CARE FACE SA FUNCTIONEZA CEL DE-AL TREILEA
    TEMPLU (Zaharia 4:14), si intre care acum "o desavarsita unire va domni intre ei amandoi" (Zaharia 6:13).

    Acesti DOI UNSI sunt prezenti si in viziunea profetului Daniel (Daniel 9:25, 26). Astfel, dupa ce omul izgonit din Eden a fost trecut prin terapia suferintei, terapie strict necesara pentru renasterea celui care a murit in Eden, Mesia-CARMUITORUL (Daniel 9:25) se naste in Constiinta poporului evreu dupa cele 7 saptamani dela darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului. Acest Uns creste timp de 62 de saptamani, dupa care devine capabil sa zdrobeasca capul sarpelui din om (care este Egoul omului, fiul sarpelui din Eden, nascut in om la infaptuirea pacatului edenic). Astfel, EGOUL omului trecut prin Legamantul Avramic, accepta sa fie UNS pe rol de ROB neprihanit al lui D-zeu si intelege CUNOSTINTA potrivit careia trebuie sa-si dea viata ca jertfa pentru pacat (Isaiah 53:11) de fiecare data cand Mesiah-Carmuitorul se intalneste cu D-zeu, jertfa pe care Mesia -Carmuitorul trebuie sa o aduca in Fata lui D-zeu. Astfel (Daniel 9:25) "Dupa aceste 62 de saptamani, acest UNS-Robul neprihanit al lui D-zeu va fi starpit si nu va avea nimic". Aici nu este primul UNS-CARMUITORUL ci este cel de-al doilea UNS-Robul neprihanit al lui D-zeu; De la nasterea primului UNS pana la starpirea celui de-al doilea UNS sunt 62 de saptamani, deci echivalentul a 434 ani (echivaland: 1zi = 1an). Cu toate ca acest uns va fi starpit, totusi, in mod surprinzator si fara precedent el "nu va avea nimic", nu va suporta nici o consecinta negativa in urma acestei morti. Dimpotriva (Isaiah 53:10): "Dupa ce-si va da viata ca jertfa pentru pacat, va vedea o samanta de urmasi, va trai multe zile si lucrarea Domnului va propasi in mainile lui. 11. Va vedea rodul muncii sufletului lui si se va inviora. Prin CUNOSTINTA lui, Robul Meu cel neprihanit va pune pe multi oameni intr-o stare dupa voia lui D-zeu si va lua asupra lui povara nelegiuirilor lor". Unsul -Robul va accepta cu frica dar si cu mare placere (Isaia 11:3) moartea, stiind ca D-zeu i-l renaste intr-o stare de pace, bucurie, glorie si sarbatoare. Acest rob neprihanit este imbracamintea si incaltamintea spiritului muribund cu care D-zeu a incaltat (Genesa 3:21) spiritul omului inainte de a-l izgoni din Eden si este incaltamintea care trebuia aruncata (Exod 3:5) din picioarele spiritului lui Moise, pentru ca acesta sa se poata apropia de D-zeu. Aceasta este de asemenea (Isaia 9:5) incaltamintea si imbracamintea care trebuie aruncata in foc, (Isaia 9:6) "pentru ca un copil ni s-a nascut..." Mesia-Odrasla-Conducatorul in constiinta omului si acesta trebuie sa se intalneasca cu D-zeu.

     


     

    Dupa ce omul (EUL omului) a fost creat ca o baza , "calcai" sau suport pentru DUHUL sau, D-zeu a suflat din EL insusi un DUH de viata care a facut din om, deci din EUL omului "un suflet viu". Putem spune ca atunci s-a nascut FIUL lui D-zeu CEL intai nascut in om, care a modelat EUL omului sau "calcaiul" omului. Consecinta imediata a pacatului din Eden este nasterea in om a "capului de sarpe" sau "semintei sarpelui" care a zdrobit calcaiul semantei femeii, adica a zdrobit, a pangarit EUL omului, samanta sarpel fiul cel mai mic fiu nascut in om. (Genesa 3:15 .... Sape, "Vrasmasie voi pune intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei. Aceasta iti va zdrobi capul, si tu ii vei zdrobi calcaiul").
    EUL fiecarei persoane se identifica cu INTELEPCIUNEA, priceperea sa de a intelege si a "cunoaste binele si raul". Dar Duhul lui D-zeu nascut in om nu poate convietui alaturi de EUL pangarit (de catre SARPE) al omului, motiv pentru care DUHUL lui D-zeu s-a stins in om si omul a murit din punct de vedere spiritrual. Revenirea la situatia anterioara este posibila numai prin inversarea acestor evenimente, adica EUL nostru pangarit , intelepciunea, priceperea noastra pangarita (Isaia 29:14) trebuie sa se dea la moarte in Fata lui D-zeu pe durata intalnirii cu EL, pentru ca in noi sa renasca din D-zeu un nou EU nepangarit, peste care D-zeu va naste pe FIUL lui D-zeu, MESIA-MARE PREOT si IMPARAT. Aceasta moarte a EULUI nostru, fara a ne periclita viata noastra fizica, este posibila numai prin BLOCAJ MENTAL AUTOINDUS, pe durata careia "intelepciunea inteleptilor va pierii si priceperea amenilor priceputi se va face nevazuta" (Isaia 29:14).
    Intelepciunea omului este foarte buna in fata oamenilor, in jungla spatiului material, protejind ca o incaltaminte spiritul omului dar, daca este pangarita de Sarpele din Eden, atunci este toxica in fata lui D-zeu si trebuie anihilata in Fata lui D-zeu (Exod 3:5), urmand ca D-zeu sa ne ridice la viata, de fiecare data EUL nostru, intelepciunea, priceperea noastra intr-o forma nepangarita, mai luminoasa si mai bogata, "sa ne ridicam din nou capul" (Psalm 110:7).

    NIMENI, absolut NIMENI nu trebuie sa moara in locul nostru (asa cum, in mod gresit crestinii afirma). EUL nostru pangarit de sarpele din Eden trebuie sa moara in fiecare din noi, ca plata a pacatului edenic si a tuturor celorlalte pacate efectuate prin"rostogolirea" pacatului edenic. Pentru a fi posibil acest lucru, EUL nostru (care are statut de rob in Fata lui D-zeu-nu de FIU), fiind inrolat in Legamantul Avramic realizat intre D-zeu si Eul omului, trebuie sa ajunga atat de "neprihanit" (Isaia 53), astfel incat sa poata INTELEAGE CUNOSTINTA care-l INVATA necesitatea de a accepta moartea, sa fie dat la moarte pentru ca, numai asa renaste in noi din D-zeu FIUL lui D-zeu. Mielul neprihanit din Isaia 53:10 este EUL nostru care accepta moartea "prin suferinta" pentru renasterea ca "o samanta de urmasi" in om a unui nou EU si a FIULUI de D-zeu mort in Eden (Isaia29:14).
    Din acest motiv, intelepciunea omului este chemata in Thora sa creasca atat de mult, incat sa ajunga la PUNCTUL CULMINAT cand trebuie sa inteleaga ca in FATA lui D-zeu, orice INTELEPCIUNE omeneasca (Eul omului) trebuie sa ACCEPTE MOARTEA
    deoarece este pangarita, muscata, de Sarpele edenic intocmai ca un "calcai" de om.


     



    D-zeu se intalneste cu omul atunci cand este chemat de om (Genesa 3:6) sau atunci cand pacatuieste pentru a fi judecat de catre D-zeu (Genesa 4:9).
    In Thora, o jertfa autentica dorita de D-zeu si adusa in FATA lui D-zeu este inteleasa ca asigurand impacarea omului cu D-zeu, si permitand omului sa se apropie de D-zeu, acolo unde totrul devine sfant, chiar si "locul pe care-l calci" (Exod 3:5), deci sfintind si pe omul care intra in PREZENTA lui D-zeu. Dar, jertfirea unui animal este un pacat care-l indeparteaza pe D-zeu. D-zeu considera ca viata in general este sfanta, chiar si viata unui animal si uciderea unui animal pentru jertfa este un pacat care-l indeparteaza pe D-zeu (Isaia 66:3): "Cine injunghie un bou ca jertfa nu este mai bun decat cel ce ucide un om; cine jertfeste un miel este ca cel ce ar rupe gatul unui caine;". DACA totusi ESTE ADUSA CA JERTFA, ACEASTA jertfa de animale INDEPARTEAZA PREZENTA LUI D-ZEU (pentru a nu fi pangarit sau "STRAPUNS" Ezechiel 39:7; Zaharia 12:10) de omul pacatos (care trebuie judecat de D-zeu) -CU AVANTAJUL pentru om CA INDEPARTEAZA SI PE NIMICITORUL CARE INSOTESTE PERMANENT PE D-zeu (Isaia12:21). Ne-aducerea jertfelor cerute, nu indeparteaza pe D-zeu de om, D-zeu ezita sa omoare CUNOASTEREA BINELUI si RAULUI (ratiunea din om), pentru a proteja pe om, "lasandu-Se astfel PANGARIT" (Ezechiel 3:7) sau STRAPUNS (Zaharia 12:10) de prezenta BINELUI si RAULUI din om. Acesta este modul cum actioneaza o jertfa de animal asupra lui D-zeu. CINE POATE SA INTELEGA ACEST LUCRU, INTELEGE SI FALSITATEA CRESTINISMULUI, FALSITATEA DOCTRINEI POTRIVIT CAREIA MANTUIREA OMULUI SE ADUCE PRIN JRTFIREA-MOARTEA UNEI FIINTE NEVINOVATE IN FATA LUI D-zeu (UN MIEL NEVINOVAT SAU, IN EXTENSIE UN FIU NEVINOVAT DE D-zeu). D-zeu nu este avid de sange nevinovat asa cum isi imagineaza in mod gresit unii. Singura JERTFA AUTENTICA, DORITA, ACCEPTATA de D-zeu si care asigura apropierea lui D-zeu de om este moartea ACESTUI FIU NASCUT IN OM CA O CONSECINTA A PACATULUI DIN EDEN, moartea CUNOASTERII binelui si raului din om prin blocaj mental autoindus in om. Moartea acestui fiu mai mic devenit neprihanit prin ascultare de D-zeu, nu este necesara fiindca D-zeu este AVID DE SANGE NEVINOVAT, CI este necesara FIINDCA NUMAI IN acest fel dispare efectul pacatului din Eden, aducand "uitarea" pacatului edenic si impacarea omului cu D-zeu (Iremia 31:34). Dupa intelegerea si aplicarea corecta a acestei CUNOSTINTE de catre om intra in FUNCTIUNE LEGAMANTUL CEL NOU anuntat in Ieremia 31:34, incheiat intre D-zeu si FIUL CEL MARE, DUHUL lui D-zeu nascut in om, acum TREZIT, RENASCUT si UNS de catre D-zeu ca UNSUL-MESIA-MARE PREOT si IMPARAT(Zaharia 6:13). In acest Legamant, fiul cel mic nascut in om (CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI) nu mai are dreptul sa participe in mod activ la actul de CUNOASTERE si intalnire a omului cu D-zeu (Ieremia 31:34):"Niciunul nu va mai invata pe aproapele sau sau pe fratele sau, zicand: "Cunoaste pe Domnul! ci toti Ma vor CUNOASTE, de la cel mai mic pana la cel mai mare, zice Domnul;Acum, pe durata intalnirii omului cu D-zeu consecinta directa a caderii in Pacatul Edenic a incetat sa existe: CUNOASTEREA constienta a binelui si raului a devenit inactiva, a murit facand ca D-zeu sa "ierte nelegiuirea si nu-Mi voi mai aduce aminte de pacatul lor" (Ieremia 31:34)
    .

    Pentru onestitate, ma simt obligat sa recunosc faptul ca, inainte de a antelege si aplica aceasta CUNOSTINTA, viata mea a fost un chin, un calvar de nedescris. Aceasta fiindca , de fiecare data, atunci cand incercam sa ma rog lui D-zeu intr-un univers crestin, simteam in mod clar ca mintea mea profaneaza pe D-zeu, si asta imi producea o durere psihica enorma care cresteate mereu in intensitate, generand o presiune interna de nesuportat. Ma simteam un ciudat, un paria, care nu merita sa traiasca. Nu intrezaream nici o salvare, eram ingrozit, ajunsesem sa ma ingrozesc de mine insumi si sa ingrozesc si pe cei din jurul meu. Traiam ca un prizonier intr-un beci intunecos, fara nici o raza de lumina, de speranta. Acum, multumesc lui D-zeu ca mi-a transmis aceasta solutie salvatoare care a transformat viata mea intr-un paradis in comparatie cu viata mea anterioara pe care pot sa o compar cu un iad pe pamant. Acum simt o libertate salvatoare si oridecate ori simt cel mai mic dezechilibru din interiorul meu, imediat imi dau mintea la moarte prin auto-blocaj mental pentru cateva secunde cand ma prezint in FATA GLORIOSULUI D-zeu, si ii transmit acest dezechilibru interior intr-un limbaj neinteles nici chiar de mintea mea (chiar daca aceasta ar fi functionala), dar simt ca D-zeu ma intelege perfect si imi restabileste imediat echilibrul sufletesc. Acum ma simt puternic psihic si spiritual, si simt permanent o lumina spirituala care ma insoteste oriunde as merge, generand o atmosfera de perpetua sarbatoare in jurul meu. Cunoscand chinurile prin care am trecut, eu ma simt obligat fata de cei care trec in prezent prin aceleasi stari suletesti prin care am trecut eu, motiv pentru care incerc sa le fac cunoscut aceasta CUNOSTINTA venita de la BUNUL D-zeu care, pentru mine a fost SOLUTIA SALVATOARE. SPER din toata inima ca aceasta CUNOSTINTA sa fie si pentru ei SOLUTIA SALVATOARE. Asa sa ne ajute BUNUL D-zeu!

     

     


    IN URMA PACATULUI, DUHUL lui D-zeu in om a devenit inactiv, a murit si CUNOASTEREA SPIRITUALA A DEVENIT INACTIVA-MOARTA. Deci SPIRITUL OMULUI a devenit inactiv-mort, neputandu-se autoproteja. Primul pas pentru remedierea acestui pacat l-a facut D-zeu care a construit omului o RATIUNE CONSTIENTA EXTERIOARA a CUNOASTERII binelui si raului, ca o imbracaminte si incaltaminte potrivita pentru spiritul omului care sa protejeze la exterior pe SPIRITUL mort al omului (Genesa 3:21), pana cand ratiunea constienta ramasa ACTIVA si construita de D-zeu in om va gasi o CUNOSTINTA (Isaia 53:11) care-i va arata cum trebuie sa procedeze PENTRU REMEDIEREA PACATULUI edenic care a omorat spiritul omului si restabilirea  (reconstituirea,   restatornicire,  reîntronarea,    restaurarea)  situatiei care era inainte de acest pacat din EDEN, deci RENASTEREA CELUI CARE A MURIT ACOLO IN EDEN, renasterea FIULUI DE D-zeu-MESIA si recapatarea pozitiei de slava pe care a avut-o inainte de acest pacat. Astfel, D-zeu a creat pentru Duhul omului acesta haina (incaltaminte) de protectie prin jungla spatiului material unde urma sa-l izgoneasca. Este ratiunea, mintea, "capul" (in evreeste:Rosh) care imbraca sau incalta la exterior pentru a proteja Duhul omului (care este RATIUNEA INTEREIOARA, ASCUNSA, SPIRITUALA a omului ) prin jungla spatiului material unde urma sa fie izgonit. Aceasta CREATIE: MINTEA omului foate fi personalizata cu numele de FIUL OMULUI si , poate ca este cea mai mareata CREATIE a lui D-zeu, dar in FATA lui D-zeu are un efect toxic de pangarire-desacralizare , din care motiv Duhul (ce poate fi personalizat cu numele de FIUL lui D-zeu, nascut din D-zeu ca o "SUFLARE DE VIATA"

    -Genasa 2:7) reinviat al omului trebuie sa descalte aceasta INCALTAMINTE IN MOMENTUL IN CARE SE INTALNESTE CU D-zeu (Exod 3:5). Pentru a realiza aceasta MINTE omeneasca,
    D-zeu s-a folosit de o suprafata exterioara - piele exterioara de CUNOASTERE din care a rezulat RATIUNEA-CUNOASTEREA CONSTIENTA-EXTERIOAR pe care omul o are si in prezent. Nu se spune ca D-ZEU A OMORAT VREUN ANIMAL CA SA-I IA PIELEA. IMBRACAREA SPIRITULUI OMULUI LA EXTERIOR CU O "PELE" DE CUNOASTERE EXTERIOARA SPATIULUI SPIRITUAL echivaleaza CU EXILAREA OMULUI DIN SPATIUL CUNOASTERII (interioare-subconstiente) SPIRITUALE, in SPATIUL CUNOASTERII EXTERIOARE-CONSTIENTE. Aceasta CUNOASTERE EXTERIOARA-CONSTIENTA provoaca niste restrictii-limitari specifice si toxice spatiului de cunoastere interioara-spirituala, deci SPATIULUI SPIRITUAL, lui D-zeu si in general SPIRITULUI, intocmai ca prezenta pericolului pe care-l prezinta o prapastie fara fund. Intocmai ca un caine de protectie, ceasta incaltaminte protejaza la exterior numai "calcaiul" SPIRITULUI omului care este incaltat cu aceasta, dar "zdrobeste" calcaiul spiritului altrui om pe care-l vede in jurul sau daca acesta este neprotejat, neacoperit, neincaltat, neimbracat, fiind "gol". Din acest motiv omul a fost alungat departe de D-zeu, si tot din acest motiv, atunci cand omul intra in ALTARUL de INTALNIRE cu D-zeu trebuie sa-si descalte (Exod 3:5,6) aceasta incaltatinte (exterioara-constienta-exterioara), dar cu foarte mare grija, sa nu o descalte inainte de a fi necesar, PENTRU A NU I SE VEDEA GOLICIUNEA DE CATRE RATIUNEA CONSTIENTA A UNUI ALT OM DIN JURUL LUI care POATE "ZDROBI" oricare alt "CALCAI"-spirit gol, dezvelit, NEPROTEJAT pe care-l vede (Exod 20:26).
    Aceasta este si semnificatia darii la moarte a unei suprafetedin pielea omului prin actul circumciziei (a celei mai "rusinoase" suprafete pentru A ELIMINA PERICOLUL MORTAL AL IDOLATRIEI, DECI aceasta JERTFA sa nu devina obiectul de inchinare a omului- pentru ca aceasta jertfa sa nu devina dumnezeul omului ASA CUM A AJUNS IN CRESTINISM). Aruncarea din picioarele spiritului a acestei incaltaminte A SPIRITULUI in Fata si numai in FATA lui D-zeu, dar nu in fata oamenilor se face prin autoblocaj mental in Fata lui D-zeu si echivaleaza cu "zdrobirea capului sarpelui" (Genesa 3:15 ): " Vrasmasie voi pune intre tine (sarpe) si femeie, intre samanta ta si samanta ei. Aceasta iti va zdrobi capul si tu ii vei zdrobi calcaiul". In acest verset se da SOLUTIA PENTRU VINDECAREA PACATULUI din EDEN si pentru REIMPACAREA omului cu D-zeu.
    Observatie: Autoblocajul mental se realizeaza in felul urmator: Inchizi ochii si nu mai vezi, dar mintea ta functioneaza in continuare, ochii mintii tale sunt in continuare deschisi. Atunci faci un efort spiritual de a inchide ochii mintii tale pana cand aceasta minte a ta se blocheaza- nu mai functioneaza si nici un gand nu mai trece prin mintea ta.
    PRESIUNEA SUFERINTEI CONTINUA la care a fost condamnat omul (Genesa 3:17) a avut un rol esential, acela de a RE-INVIA DUHUL schilodit si apoi mort al omului mort din cauza pacatului din Eden. Dupa aceasta reinviere miraculoasa, DUHUL schilodit, dar reinviat al omului trebuie renascut din D-zeu pentru a se elimina consecintele PACATULUI EDENIC. Daca nu se va produce repede aceasta renastere a DUHULUI omului, va actiona blestemul dusmaniei dintre acesta (Samanta Femeii) si Mentalul (ratiunea actuala a omului) inducand in Mentalul omului dorinta IREZISTIBILA de SINUCIDERE, ramanand doar DUHUL SCHILODIT al omului. Din acest motiv, RATIUNEA CONSTIENTA a omului (mentalul actual al omului) trebuie sa inteleaga repede ca trebuie sa se dea la moarte in FATA lui D-zeu prin F-BLOCAJ MENTAL, pentru ca DUHUL SCHILODIT al omului sa fie renascut, ca o "SAMANTA DE URMASI" (Isaia 53:10), ca o "ODRASLA CE VA IESI DIN TULPINA lui ISAI" dupa ce aceasta tulpina A FOST TAIATA (Isaia 10:33) in locul caruia SE RENASTE UN NOU "VLASTAR" (un nou mental al omului) din care va iesi aceasta ODRASLA (DUHUL RENASCUT al omului) , similar cum pentru a se renaste o noua "FECIOARA" care "va ramane insarcinata, va naste un FIU si-i va pune numale Emanuel (D-zeu este cu noi)" (Isaia 7:14).
    Acum, dusmania dintre cei doi (Zaharia 4:14) frati nascuti in om (Duhul renascut al omului -fratele cel mare si Mentalul renascut al omului -fratele cel mic, va disparea "si o desavarsita unire va fi intre ei amandoi" (Zaharia 6:13; Isaia 11:13). La fel cum Odrasla se odihneste peste Vlastarul renascut (Isaia 11:1), si "DUHUL DOMNULUI" se va odihni peste MENTALUL renascut al omului pe care-l va insufleti cu un " duh de intelepciune si de pricepere, duh de sfat si de tarie, duh de CUNOSTINTA si frica de DOMNUL" (Isaia 11:2). La fiecare reintalnire a DUHULUI omului cu D-zeu, Mentalul omului se va da la moarte cu frica dar si cu mare placere ((((, stiind ca dupa fiecare aceasta intalnire, mentalul , CAPUL omului va fi din nou "ridicat" (Psalm 110:7) sau RENASCUT la o noua gandire plina de speranta, pace, bucurie si prospetime. Intelegerea si aplicarea acestei CUNOSTINTE este solutia DE SALVARE pentru potentialii SINUCIGASI carere traiesc dominati de groaza, deoarece nu pot rezista la dorinta lor irezistibila pentru suicid. In momentul cand aceasta dorinta apare, mentalul acelui om trebuie sa se dea la moarte prin AUTO-BLOCAJ MENTAL in FATA si numai in FATA lui D-zeu, fapt realizat prin invocarea lui D-zeu intr-un limbaj neinteles de vreo minte omeneasca (Ioel 2:32 : "Atunci, oricine va chema NUMELE DOMNULUI va fi mantuit") 

    Regret nespus disparitia dragului nostru prieten David (Didel) Geltner. A cautat cu disperare un medic care sa-l scape de aceasta dorinta irezistibila de suicid. Din pacate, am aflat ACEST LUCRU DUPA moartea lui si nu am putut sa-l fac sa inteleaga si sa APLICE ACEASTA CUNOSTINTA SALVATOARE. Sunt sigur ca ar fi dorit ca multi care trec prin chinurile lui sa fie salvati. Fie-i amintirea binecuvântată, Baruh Dayan Haemet!

    Astazi, in sfintenia sa, D-zeu nu poate sa se intalneasca cu omul pentru a renaste, a reaprinde flacara de viata
    care s-a stins in Eden, decat in conditia in care fiul omului- cunoasterea interzisa ce conduce astazi pe om,
    "samanta capului de sarpe" care s-a nascut in urma pacatului din Eden dar care a acceptat deja un Legamant cu D-zeu, primind de la D-zeu Tora si devenind rob neprihanit
    al lui D-zeu, ajunge atat de intelept in interpretarea Torei primite si in "pecetluirea vedeniei si profetiei"
    (Daniel 9:24) incat  capata, extrage o CUNOSTINTA speciala din Tora (Isaia 53:11) care da SOLUTIA de cum omul poate fi primit din nou in EDENUL din care a fost alungat; Acest rob ce se identifica astazi cu CAPUL SARPELU, chiar daca a aceptat Thora,
    are tendinta de ingamfare in relatia cu D-zeu si de proferare de cuvinte jignitoare, sfidatoare la adresa lui D-zeu, de a "pangari" NUMELE CEL SAFANT al lui D-zeu (Ezechiel 39:7) si de a "strapunge" astfel pe D-zeu (Zaharia 12:10). Din acest motiv D-zeu se ascunde de om (Isaia 45:15), iar omul care se intalneste cu D-zeu trebuie sa-si ascunda fata actuala (cunoasterea-ratiunea constienta obtinuta in urma pacatului din Eden) ca sa nu moara. "Nu poate omul sa MA vada si sa traiasca (Exod 33:20). Aici este vorba de o vedere a ratiunii ACTUALE PE CARE OMUL O ARE, A RATIUNII CONSTIENTE. Daca vrea sa se intalneasca cu D-zeu, acolo unde totul devine SFANT (chiar si locul pe care calci - Exod 3:5), omul trebuie sa-si dea la moarte aceasta RATIUNE CONSTIENTA prin BLOCAJ MENTAL-AUTOINDUS, fara de care nu poate fi posibila acceptarea omului in PREZENTA lui D-zeu. Semnul manifestat catre D-zeu de catre om care indica faptul ca ratiunea constienta este sacrificata, moarta este exprimarea lui, sunetele incoerente, fara nici o "noima", fara nici un inteles rational, fara nici un control al ratiunii constiente emise de buzele lui. Sunete emise de buzele omului in acele momente sunt asemanatoare cu sunetele emise de aceste buze daca ar fi atinse de ceva foarte fierbinte, de "un taciune aprins" (Isaia 6:7) al carui shoc produs asupra omului anihileaza pentru cateva momente ratiunea constienta a omului. In acele momente, omul se putea apropia si "vedea" spiritual PREZENTA lui D-zeu pentru a se sfinti acolo unde totul devine sfant, unde "pacatul este ispasit"(Isaia 6:7). In aceasta situatie, ratiunea constienta moarta a omului nu mai poate controla sunetele emise de buzele omului, ACUM LUND ASPECTUL UNEI "BALBAIELI" ((ISAIA 28:11) "BUZE BALBAITOARE, SI CU VORBIREA STRAINA" ) EXPRIMATE INTR-UN LIMBAJ NECONVENTIONAL, neinvatat in mod constient, spontan. Totusi, aceste sunete poarta un mesaj clar pentru SPIRITUL omului si pentru D-zeu, exprimand intreaga durere simtita IN ACELE MOMENTE de buzele omului. In mod similar, in acele momente spiritul omului trebuie sa-si transmita lui D-zeu intreaga starea fizica si spirituala pe care o are IN ACELE MOMENTE, intr-un limbaj spiritual neinteles de mintea omeneasca, un limbaj al mimicii, al corpului, un limbaj gestual, scotand sunete foarte rapide, spontane si neintelese de orice minte omeneasca, dar intelese de D-zeu. CUVINTELE REPREZINTA "SANGELE" INFORMATIEI, sangele ratiunii. Sunetele, CUVINTELE incoerente emise de buzele omului in acele momente au un rol foarte mare, constituind pentru D-zeu un semn al faptului ca ratiunea constienta a omului a fost sacrificata, este moarta, nefunctionala,jertfa a fost adusa si omul putand acum sa fie acceptat (Exod 3:5,6)in PREZENTA lui D-zeu. Este acelasi rol pe care-l are sangele mielului pascaL SACRIFICAT IN EGIPT, SI CARE MURDARESTE USA DE INTRARE IN LOCUINTA FIECARUI EVREU, CA SEMN CA acest miel a fost intr-adevar sacrificat, motiv care-l determina pe D-zeu sa ocoleasca, sa se indeparteze de acea locuinta, lipsind-o de binecuvantarea lui dar cu avantajul ca acolo NU INTRA NICI NIMICITORUL (Exod 12:23; Genesa 3:24) care poate fi anihilat numai de moartea ratiunii constiente furata din EDEN. Aceste cuvinte incoerente trebuie emise fara nici o teama de a "jigni" in mod involuntar pe D-zeu, fiindca acum omul este in FATA lui D-zeu unde totul este sfant, chiar si acest om a devenit sfant si nu poate spune lucruri jignitoare lui D-zeu. Aceasta jertfa trebuie sa respecte cutumele indicate in vechiul Legamant-(Legamantul Avramic) si trbuie adusa in cazul unui pacat comis (jertfa pentru pacat), in cazul unei multumiri (jertfa de multumire)...etc.Ratiunea noastra constienta se identifica cu constiinta noastra constienta in care exista o diversitate larga de componente. De aici rezulta si diversitatea mare a jertfelor (vitel,miel, porumbel,......) aduse lui D-zeu, cand diferite componente din constiinta noastra sunt date la moarte in fata lui D-zeu, facand ca actul caintei sa dispara....." cainta este ascunsa de privirile Mele" (Osea 13:14) in schimbul pedepsei capitale-condamnarea la moarte a constiintei omului. Desi perfectiunea absoluta a unei jertfe nu este posibila, atat cat este posibil trebuie sa aducem in Fata lui D-zeu jertfe "fara defectiuni". Din acest motiv, inainte de a veni inaintea lui D-zeu cu jertfa sa, SPIRITUL nostru trebuie sa se cereceteze si in primul rand sa aduca lui D-zeu o jertfa pentru pacatul comis, ucigand in Fata lui D-zeu acea parte din constiinta lui responsabila de pacatul comis. Nu avem voie sa mimam, sa simulam, adica sa ne prefacem ca aducem aceasta jertfa, ca ne-am dat RATIUNEA NOASTRA CONSTIENTA LA MOARTE , pentru ca D-zeu nu poate fi pacalit, si in cel mai bun caz, nu vom fi primiti in FATA lui D-zeu, demersul nostru ramane fara nici un efect sau, daca totusi reusim sa intram acolo la D-zeu fara sa ne dam la moarte ratiunea constienta, aceast ratiune constienta a noastra luata prin efractie din Eden va fi lovita grav si mutilata de catre sabiile (Genesa 3:24) NIMICITORULUI care au fost plantate de D-zeu ca sa-L protejeze de prezenta ratiunii constiente a omului. "CACI CINE AR INDRAZNI SA SE APROPIE DE CAPUL LUI DE MINE? zice Domnul" (Ieremia 30:21). Din cauza acestor mutilari a ratiunii noastre constiente de catre NIMICITORUL, multi oameni foarte religiosi ajung sa faca niste lucruri abominabile. Atunci cand SPIRITUL nostru nu poate sa ucida (prin blocaj mental autoindus) ratiunea noastra constienta in FATA lui D-zeu, este bine sa ceara ajutor intr-un limbaj spiritual de la El pentru a fi ajutat sa aduca ACEASTA JERTFA STRICT NECESARA, in calitate de JERTFA DE VINA SI PACAT.
    Urmeaza renastera spirituala a omului, controlata in mod total de catre D-zeu. Este un singur DUMNEZEU adevarat, CREATORUL UNIC (Isaia 44:24): "EU , Domnul am facut toate aceste lucruri. EU singur am desfasurat Cerurile, EU am intins Pamantul. Cine era cu Mine?". Dar functia de DUMNEZEU al omului, (dumnezeu= cel care primeste INCHINAREA si SLUJIREA omului) o poate indeplini orice fiinta si orice lucru. Dumnezeul autentic este CREATORUL UNIC. Evreii si crestinii se inchina unor DUMNEZEI diferiti. Spre deosebire de crestini care isi descopera capul in fata dumnezeului lor, considerand capul acoperit ca fiind un grav pacat si un sacrilegiu savarsit
    impotriva dumnezeului lor, evreii isi acopera capul in FATA Dumnezeului lor, considerand capul neacoperit ca un grav pacat, O ATINGERE GRVATA, UN SACRILEGIU impotriva DumnzeuLUI LOR. A
    cest fapt simbolizeaza separarea sacrului de profan prin ingradirea, interdictia mintii omului (cu sediul in fruntea omului) de a se prezenta vie (functionala) in Fata lui D-zeu si darea la moarte a mentalului omului in FATA lui D-zeu. Este echivalentul poruncii de a "zdrobi capul sarpelui" din constinta omului (Genesa 3:15), unde sarpele din om este EUL personal al omului care s-a nascut mediat dupa savarsirea pacatului edenic. Este foarte important ca acest rob din fiecare om (mentalul omului) sa inteleaga aceasta TENDINTA NATIVA a sa URATA, GRAVA, GENERATOARE DE MOARTE, de a pangari, de a "strapunge" pe D-zeu. Astfel, omul trebuie sa inteleaga mental (necesitatea singurei solutii acceptate de catre D-zeu) de se da mental la moarte in mod efectiv in FATA si numai in FATA lui D-zeu, prin AUTO-BLOCAJ MENTAL pe durata intalnirii lui D-zeu cu spiritul omului care plange toate momentele in care ratiunea noastra CONSTIENTA A PANGARIT, A STRAPUNS PE D-ZEU (Zaharia 12:10). Aceasta plangere a spiritului omului in Fata lui D-zeu se face intr-un limbaj spiritual, neconventional, neinvatat de mintea omeneasca, fiecare om in limbajul sau propiu, diferit de al celorlalti oameni (Zaharia 12:12-14). In aceasta stare DE "INCALTAMINTE" ARUNCATA DIN PICIOARELE SPIRITULUI IN FATA LUI D-zeu (Exod 3:5), acest ROB neprihanit devine inactiv, mort si nu mai are posibilitatea de a profana, de a strapunge pe D-zeu, iar calea spiritului omului spre D-zeu devine astfel deschisa, ca "un izvor pentru pacat si necuratie" (Exod 3:5; Zaharia 13:1) putandu-se apropia acum de D-zeu, in PREZENTA caruia totul, chiar si "locul pe care calci" (Exod 3:5) devine SFANT, CURAT, fara pacat. In aceste conditii se deschide "NOUL LEGAMANT" cand MINTEA omului nu va mai participa in mod activ la cunoasterea (Ieremia 31:34) si intalnirea cu D-zeu care poate acum sa "IERTE NELEGIUIREA" si sa nu-SI mai "ADUCA AMINTE DE PACAT" (Ieremia 31:34). Efectul acestei jertfe este orientat acum (Daniel 9:24) "pentru incetarea  faradelegilor, pentru ispasirea pacatelor, pentru ispasirea nelegiuirilor, pentru aducerea neprihanirii vecinice, pentru UNGEREA SFANTULUI SFINTILOR" , facand loc renasterii (Isaia 53:10) "SEMINTEI de urmasi", renasterii Spiritului omului in calitate de MESIA, MARE PREOT , IMPARAT, Odrasla-Piatra din capul unghiului (Isaia 28:16,Zaharia 3:8,9;6:11,12)-Spiritul omului mort in Eden care va zdrobi Capul sarpelui (acesta din urma identificandu-se cu CUNOASTEREA CONSTIENTA "A BINELUI SI RAULUI" (Geneza 3:15; Psalm 110:7)).
               Ca rasplata (Isaia 53: 10,11,12) de la D-zeu pentru aceasta lucrare, acest ROB neprihanit care accepta moartea de sine in Fata lui D-zeu pentru a aduce impacarea SPIRITULUI omului cu D-zeu, este renascut de catre D-zeu imediat dupa finalizarea intalnirii cu D-zeu a spiritului omului-in calitate de Messiah-MARE PREOT in noul SION (" Muntele case Domnului...CEL MAI INALT MUNTE " , Mica 4:1-4), a noului Ierusalim si in noul TEMPLU, toate acestea fiind construite in constiinta fiecarui om , Zaharia 14:16) si IMPARAT in constiinta omului -Zaharia 6:13; Psalm 110:4; Psalm 2:7,8,9). Renasterea acestui ROB neprihanit care a acceptat moartea de sine, D-zeu o face intr-o noua forma, cu noi capacitati, devenind un al doilea "UNS" (Zaharia 4:14) in mainile caruia lucrarea lui D-zeu va propasi" (Isaia 53:10), purtand povara pacatelor "poporului  lui D-zeu" (Isaia 53:4). Spiritul omului este fiul lui D-zeu nascut in om si denumit la plural ca fiind poporul lui D-zeu" (Isaia 53:8) asa cum acest ROB-fiul omului- este denumit tot la plural cu "neamurile" (Psalm 2:8)).
             Totusi,si dupa renasterea acestui  "rob neprihanit" acesta va continua sa fie robul smerit al lui D-zeu si robul smerit, magarul de povara al lui Mesia, purtand povara poporului lui D-zeu, povara pacatelor lui Mesia care se va naste din D-zeu in om imediat dupa moartea acestui rob neprihanit. Acest Mesia -SAMANTA-Unsul
    renascut continua sa zdrobeasca capul sarpelui (mentalul omului), pentru a-l inalta ca un nou VLASTAR (Isaia 11:1) sau FECIOARA (Isaia 7:14), renascut, intr-o noua  perspectiva de pace si bucurie- Genesa 3:15; Psalm 110:6,7) intelepciune. Acest nou Vlastar sau Fecioara va fi insufletit de catre "DUHUL DOMNULUI (Isaia 11:2) , DUH de INTELEPCIUNE si de PRICEPERE, DUH de SFAT si de TARIE, DUH de CUNOSTINTA si FRICA de DOMNUL. PLACEREA lui va fi FRICA de DOMNUL". Stiind ca imediat dupa moartea sa va fi renascut la o viata noua de sarbatoare,o placere imensa va dubla frica cu care acest Vlastar (Fecioara) accepta sa fie jertfit, omorat de catre spiritul omului in fata lui D-zeu (Isaia 11:3). Peste acest Vlastar-Feciara, D-zeu va naste o "Odrasla" (Isaia 9:6;Isaia 11:1)-Mesiah, spiritul renascut al omului mort in Eden din cauza pacatului edenic, dar acum renascut la o viata noua. "Mintea renascuta a omului(Vlastarul-Fecioara) are acum un rol CONSTIENT-activ in pronuntarea cuvantului si judecatilor constiente ( Isaia 11:4), nu dupa aparente sau dupa cele auzite (Isaia 11:3) ci in urma unei judecati temeinice pentru structurarea mediului exterior si eliminarea raului pentru restabilirea pacii si armoniei SOCIALE, COLECTIVE, universale (Isaia 11:6,7,8,9). PUTEREA LUI IN FATA OAMENILOR VA FI CONFERITA DE NEVINOVATIA-neprihanirea LUI IN FATA OAMENILOR, IAR PUTEREA LUI IN fata LUI D-zeu si a lui Mesia VA FI CONFERITA DE credinciosia LUI FATA DE D-zeu si fata de MESIA (Isaia 11:5).Altarul din TEMPLUL constiintei umane, acolo unde numai spiritul renascut al omului are voie sa intre in calitate de MARE PREOT si MESIA al omului, aducand mantuirea omului de la D-zeu, va fi construit numai de spiritul omului. Nici un instrument construit de mintea omului nu are voie sa atinga, sa ciopleasca vreo piatra de pe altar pentru a o nu-l pangari (Exod 20;25). Rezulta de aici ca spiritul omului trebuie sa comunice cu D-zeu nu printr-un intr-un limbaj elaborat si controlat de mintea omeneasca, ci cu un limbaj spiritual spontan, nativ cu care spiritul omului comunica cu D-zeu inainte de pacatul edenic.
    Cu acest mare eveniment incepe o noua era , a Noului LEGAMANT, anuntat de profetul Ieremia (31:34) cand ratiunea constienta nu va mai participa in mod activ la actul religios: "Niciunul nu va mai invata pe fratele sau sau pe aproapele sau zicand "Cunoaste pe Domnul!" Ci toti Ma vor cunoaste de la CEL MAI MIC LA cel mai mare, zice Domnul;" In ziua aceea actul de transmitere a informatiei de la om la D-zeu, act vizualizat din exterior de catre alti oameni-prezenti la eveniment (pentru a intelege in mod constient cum trebuie sa procedeze in aceasta SITUATIE-SA ACCEPTE MOARETEA RATIUNII CONSTIENTE PE ROL DE JERTFA PENTRU IMPACAREA dintre SPIRITUL OMULUI si D-zeu) se va face nu printr-un limbaj conventional invatat de ratiunea constienta a omului -capul sarpelui (acum moarta-zdrobita Facerea 3:15), ci printr-un limbaj ascuns, spiritual, spontan,STRAIN RATIUNII CONSTIENTE, CU ASPECT DE (ISAIA 28:11) "BUZE BALBAITOARE, SI CU VORBIREA STRAINA" ESTE O LIMBA SPIRITUALA IN CARE SPIRITUL NOSTRU RENASCUT COMUNICA CU D-zeu, fara a permite capul sarpelui (ratiunea constienta a omulu-capul-mintea omului care este "zdrobita" prin aceasta procedura de blocaj mental in Fata lui D-zeu-Facerea-3:15 ) sa inteleaga acest mesaj, si astfel sa participe in mod activ la actul religios, la intalnirea dintre Spiritul renascut al omului cu D-zeu.Totusi, ratiunea constienta a omului participa la acest act religios dar nu in mod activ ci pasiv sub forma de jertfa de impacare pe care Spiritul omului o aduce lui D-zeu (Psalm 110;6), pentru ca, dupa intalnirea cu D-zeu sa-si inalte din nou capul (Psalm 110:7) renascut de catre D-zeu la o viata noua si fericita.Aceste lucruri spuse, reprezinta baza si marele secret al RELATIEI dintre om si D-zeu in NOUL LEGAMANT (Ieremia 31:31), cand TREBUIE sa STIM ca nu trebuie sa ne implicam in mod constient, sa NE RUGAM in mod constient lui D-zeu, ci trebuie sa accptam moartea ratiunii noastre constiente IN FATA LUI D-zeu sub ACTIUNEA SPIRITULUI NOSTRU , lasand astfel spiritul nostru sa comunice cu D-zeu, pentru ca RATIUNEA noastra constienta sa nu aiba de suferit, ci numai de castigat in aceasta comunicare (rugaciune) a spiritului nostru catre D-zeu. Ratiunea noastra constienta trebuie sa accepte moartea in fata lui D-zeu, pe rol de jertfa de impacare dintre spiritul nostru si D-zeu.Legamantul Avramic este in primul rand un legamant intre D-zeu si Ratiunea constienta sau mintea-capul omului care are porunca (Deuteronomi 6:5) "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta (spiritul tau),cu tot sufletul tau (mintea si simturile tale constiente) si cu toata puterea ta.


    Stiind ca numai asa se poate impaca cu D-zeu, Spiritul omului ("inima", care conduce de fapt pe om) trebuie sa iubeasca atat de mult pe D-zeu incat sa-si dea la moarte sufletul (mintea si simturile sale constiente) in Fata lui D-zeu, dupa modelul profetului Eliahu (Ilie) "Destul! Acum Doamne ia-mi sufletul......." (1Regi 19:4). De asemenea, "sufletul" omului trebuie sa iubeasca atat de mult pe D-zeu, astfel incat sa accepte sa se dea la moarte in FATA lui D-zeu (Isaia 53), stiind ca numai asa se poate intalni cu D-zeu..


    In general numai spiritul nostru poate initia o rugaciune catre D-zeu. Numai in cazuri cu totul exceptionale cand spiritul nostru s-a ticalosit si trebuie renascut, atunci ratiunea noastra constienta, intocmai ca magarita lui Balaam, trebuie sa ia singura decizia ce se impune, sa SE DEA LA MOARTE SINGURA IN FATA LUI D-zeu, fortand astfel spiritul nostru sa se prezinte in Fata lui D-zeu pentru a fi curatit, sfintit, renascut.
             Numai urmand aceasta CUNOSTINTA gasita de Eliahu poate avea loc impacarea strict necesara dintre Parintele ceresc si oameni, pentru a face posibila intalnirea cu succes a acestora cu D-zeu (Maleahi 4:5,6). Conform acestei CUNOSTINTE (Isaa 53:11) aceasta impacare se va realiza prin propia jertfa de  sine a acestui rob, care este chiar cunoasterea nelegitima a binelui si raului, "samanta sarpelui" sau CAPUL Sarpelui din fiecare persoana,  dar care accepta sa moara pentru a iesi din radacinile lui un nou VLASTAR (Isaia 11:1) deci o noua TULPINA din care "va iesi" , se va naste o ODRASLA - Mesia DUHUL DOMNULUI in acea persoana. Mesia nu poate fi renascut de catre D-zeu in fiul omului daca acesta nu accepta mai intai moartea de sine, dupa care fiul omului este renascut (Isaia 11:1) mereu un nou "VLASTAR" o fiinta noua, in calitate de noua FECIOARA in constiinta careia D-zeu da nastere lui Mesia- "un Fiu al carui nume este EMANUEL sau "D-zeu este cu noi" (Isaia 7:14; 9:6). Mesia-SPIRITUL renascut al omului a fost conceput-nascut si in constiinta lui David (2 Samuel 7:12; Psalm 2:7). De aceea Mesia care se naste in constiinta, in ratiunea constienta a omului mai este numit si fiul lui David care a fost nascut in Betlehem ca cel mai neinsemnat membru al familiei lui Isai (1 Samuel 16:11, Mica 5:2). Mesiah este spiritul renascut al omului mort in Eden din cauza pacatului edenic. astfel Mesiah are radacini ancestrale, din zilele eternitatii (Yemei olam)- (Mica 5:2), dar Mesiah va "iesi" in mod indirect din Betlehem, prin intermediul lui David- conceput, nascut si crescut in mod direct in Betlehem. Dupa renasterea sa, Mesia din fiecare om va aduce lui D-zeu daruri placute Lui ca in zilee eternitatii (Yemei olam) -( Maleahi 3:4), deci nu va mai aduce jertfe de animale, de oameni, de fii sau fiice de imparati, si in extensie de fii sau fiice nevinovate "de dumnezeu" ce nu-i plac lui D-zeu, ci va aduce ca jertfa propia lor ratiune constienta pentru a fi renascuta de D-zeu in sarbatoare si bucurie..
    Acum acest VLASTAR condus de ODRASLA va fi "UN STEAG (un MODEL de urmat) pentru POPOARE. NEAMURI se vor INTOARCE la EL ( vor accepta acest model de acceptare a mortii prin auto-blocaj mental in FATA lui D-zeu pentru o renastere din nou a omului din D-zeu si pentru ca ODRASLA-MESIA sa poata sa fie nascut de catre D-zeu in fiecare om renascut). SLAVA va fi LOCUINTA lui" (Isaia 11:10).
    Aceasta procedura de AUTO-BLOCAJ MENTAL in FATA lui D-zeu este mai greu de facut atunci cand ratiunea constienta a unui om accepta SA O EXPERIMENTEZE pentru prima data , CU TEAMA PASIRII PE UN TARAM NECUNOSCUT, SIMILARA CU TEAMA celui CARE SE arunca pentru PRIMA data DIN avion cu parasuta. Dar, dupa prima incercare reusita, spiritul omului este renascut si mintea lui este DE ASEMENEA RENASCUTA, iar la urmatoarele proceduri simiare (atunci cand sunt necesare) teama este insotita de o mare placere (Isaia 11:3), deoarece acum omul cunoaste in mod constient confortul spiritual si pacea mentala impreuna cu bucuria obtinut dupa aceasta procedura.
    D-zeu nu accepta compromisuri, folosindu-se de un pacat (moartea unui fiu nevinovat) pentru mantuirea celorlalti. Acest compromis ESTE SPECIFIC JUNGLEI salbatice materiale in care omul este astazi aruncat, dar nu este specific lui D-zeu in marea lui sfintenie, care uraste si este scarbit de un astfel de compromis. Singurul compromis pe care D-zeu poate s-l faca in fata pacatului este ca sa paraseasca sa ocoleasca un loc unde s-a infaptuit un pacat, lasand omul "in voia mintii lui blestemate" si lipsindu-l de protectia si de binecuvantarile LUI, pana in momentul cand aceasta minte blestemata va intelege solutia impacarii cu D-zeu. Aceasta parasire a omului de catre D-zeu are totusi un avantaj prin faptul ca o data cu D-zeu pleaca si NIMICITORUL ce insoteste permanent pe D-zeu. Rolul jertfei de PESAH (PASTE) a mielului nevinovat este chiar acela de a alunga PREZENTA LUI D-zeu (Exod 12:13),pentru a nu intra in casa pacatosului. D-zeu nu vrea jertfe. El uraste, este scarbit de jertfe si ocoleste acel loc unde se infaptuieste o astfel de miselie (uciderea unei fiinte nevinovate, a unui miel nevinovat, al unei fiice sau fiu de imparat, si in extensie a unui fiu de dumnezeu pentru a fi oferit ca dar spiritual lui D-zeu). Desigur ca uciderea unui miel nevinovat in scopul strict al supravietuirii omului in aceasta jungla materiala unde a fost aruncat, este perceput de catre D-zeu ca o necesitate limita. Atunci cand omul pacatuieste impotriva lui D-zeu, dragostea si justitia lui D-zeu i-L determina pe D-zeu sa vina in constiinta si in casa acelui om pentru a se intalni cu omul pacatos, cu scopul de a-l repara, de a-i renaste spiritul si mintea intr-o foarma innoita, pentru a nu mai pacatui. Dar, pentru a fi posibila apropierea benefica a omului de D-zeu, omul trebuie sa indeplineasca acea conditie esentiala, despre care omul, pana in acest moment nu a avut CUNOSTINTA necesara, si care-l invata pe om ca ratiunea (cunoasterea) constienta a binelui si raului trebuie data la moarte pentru a nu cadea victima NIMICITORULUI care pazeste pe D-zeu de prezenta ratiunii constiente a binelui si raului, si pentru ca renasterea din D-zeu sa fie posibila. Astfel, daca omul nu are aceasta CUNOSTINTA, este cu mult mai bine pentru el ca intalnirea cu D-zeu sa nu aiba loc, sa fie evitata prin indepartarea lui D-zeu de om. Acest lucru se poate realiza printr-o jertfa de "miel nevinovat" adus pentru a produce scarba si a indeparta astfel pe D-zeu de locul unde s-a varsat sange nevinovat, chiar daca acest sange apartine unui animal (este o nedreptate "gratuita" impotriva animalelor). Cu cat pacatul comis de om este mai mare, cu atat dorinta lui D-zeu sa intre in casa pacatosului este mai mare pentru repararea omului compromis. Din acest motiv exista o proportionalitate intre marimea pacatului comis si marimea jertfei adusa in VECHIUL LEGAMANT pentru a impedica pe D-zu sa intre in casa pacatosului. Ca o alternativa mult mai avantajoasa
    la aceasta jertfa din VECHIUL LEGAMANT, in NOUL LEGAMANT spiritul omului pacatos trebuie sa-si jertfeasca, sa-si lepede incaltamintea din picioarele spiritului (Exod 3:5). Astfel spiritul omului isi da la moarte, isi anihileza (Exod 3:6) EUL lui ca sa nu mai vada, sa nu mai auda, deci isi anihileaza cunoasterea constienta a binelui si raului care protejaza acum (prin jungla spatiului material din exterior) cunoasterea interioara-spiritul omului, dar care separa si spiritul omului de D-zeu. Din acest motiv aceasta trebuie data la moarte (Psalm 110:6,7) in mod reversibil de catre spiritul omului in FATA lui D-zeu pe durata intalnirii cu EL, pentru ca sa nu fie omorata in mod ireversibil de catre Nimicitorul care insoteste pe D-zeu (1Regi 19:13; Isaia 6:7). Dupa acest episod, D-zeu asigura reversibilitatea, daruind spiritului omului o noua incaltaminte pentru picioarele lui. Se naste astfel un NOU VLASTAR- sau o noua FECIOARA-o noua ratiune constienta pentru om, peste care D-zeu va naste pe MESIAH-DUHUL NOU de VIATA de la DUMNEZEU pentru fiecare OM renascut. Inainte de a se naste Mesiah-Odrasla se naste Fecioara-Vlastarul lui Isai din radacina "lui Isai"( radacina - reprezenta pe Adam inainte de pacat) din care mai intai s-a taiat vechea tulpina (reprezentand cunoasterea constienta a binelui si raului) si aruncata in foc intocmai ca o "incaltaminte" sau "haina" pangarita de jungla spatiului material (Isaia 11-1; Isaia 9:5,6,7). In locul acestei tulpini este nascuta ca o FECIOARA, o noua cunoastere A BINELUI SI RAULUI, O NOUA CONSTIINTA PENTRU OM IN CARE D-zeu VA NASTE pe MESIAH. Acest MESIAH renascut este spiritul renascut al omului mort in Eden din cauza pacatului, dar dupa renasterea lui din D-zeu, va conduce ratiunea constienta a omului chiar din interiorul lui, fiind un liant comun de legatura dintre toti oamenii RENASCUTI, formand impreuna "POPORUL SFINTILOR CELUI PREA INALT" (Daniel 7:27).

    Spatiul acesta fizic, material nu este singurul spatiu existent. Mai exista un alt spatiu spiritual pe care ratiunea noastra constienta incepe cu timiditate sa-l inteleaga si sa-l descrie. LEGILE lui D-zeu BUNE, CREATOARE care se opun DEZORDINII, MORTII, reprezinta BRATUL CREATOR al lui D-zeu. D-zeu a creat pe om in SPATIUL cuantic informational al CUNOASTERII si comunicarii, descris prin intermediul campurilor de forte existente (fortele electro-magnetice, nucleare, gravitational si fortele slabe care impreuna reprezinta cele patru roti ale CREATIEI (1Regi 7:30)). Aceste campuri genereaza tipare cuantizate sub forma de "simboluri" care condenseaza bosonic pe nivelele de energie cele mai mici si care apoi sunt aranjate in "cuvinte" ale creatiei. Astfel, El a zis: "Sa fie....si asa a fost" (Genesa1:3,6,9,11, 14,.....) (De exemplu specificul fiecarui om sau a oricarei structuri animale sau vegetale este controlata informational in primul rand prin " simboluri si cuvinte" asezate pe spirala ADN-ului sau ARN-ului. In mod similar a creat D-zeu si lumea noastra minerala (anorganica), folosindu-se de "simboluri" cuantizate generate de aceleasi campuri de forte. Acest spatiu al CUNOASTERI are atat o componenta de cunoastere constienta-exterioara (avand dimensiunile de cunoastere plasate in spatiul nostru fizic) cat si o componenta de cunoastere subconstienta-ascunsa -spirituala (avand dimensiunile de cunoastere plasate in SPATIUL SPIRITUAL). Cele doua componente de cunostere exista in pereche si formeaza impreuna CONSTIINTA omului. Astfel, in CONSTIINTA sa, un observator uman are o dubla existenta de cunoastere in cele doua spatii ortogonale intre ele, fiind compus din Ratiunea constienta (capul omului) si ratiunea ascunsa spirituala (spiritul omului). De asemenea, orice eveniment are o dubla existenta pereche in cele doua spatii ortogonale. Rezulta ca fiecare din cei doi observatori pereche plasat intr-unul din cele doua spatii ortogonale realizeaza un act de observare in sensul de "masurare" sau localizare a unui eveniment ce se petrece in spatiu propriu in care exista si in care este definit. Cei doi observatori pereche vor sa observe simultan doua evenimente PERECHE ce se petrec simultan in cele doua spatii pereche si ortogonale intre ele. Este cunoscut faptul ca informatia sau CUNOASTEREA unui eveniment MARESTE PRECIZIA de 'localizare" a acestuia. Spus intr-un limbaj matematic, spatiul nostru fizic si spatiul spiritual sunt spatii ortogonale intre ele (deci complet separate intre ele), in care situatie, PRINCIPIUL de NEDETERMINARE (Heisenberg) limiteaza MARIMEA preciziei de observare a celor doi observatori mentionati anterior (ratiunea constienta plasata in spatiul nostru fizic pe suportul creerului omului, si spiritul omului - ratiunea ascunsa spirituala plasata in spatiul spiritual). Din aceasta cauza, produsul dintre incertitudinile sau erorile de functionare simultana a celor doi observatori pereche se mentine constant. Incercand sa cresti mult dimensiunile de cunoastere si vointa dintr-un spatiu iti micsorezi in mod automat si proportional dimensiunile de cunoastere si vointa din celalalt spatiu pereche.
    Este exact motivul mortii spiritului omului (a ratiunii ascunse-interioare) in Eden. In urma cresterii excesive a dimensiunilor CUNOASTERII si VOINTEI constienta (exterioare) ale omului, PRINCIPIUL de NEDETERMINARE a fortat micsorarea excesiva a dimensiunilor CUNOASTERII si VOINTEI spirituale care a atins astfel un prag minim de activitate echivalenta cu moartea spirituala sau alungarea omului din spatiul spiritual din jurul lui D-zeu. Fiul omului trebuie omorat in om pentru ca FIUL lui D-zeu (Mesiah) sa renasca in om, printr-un proces invers celui parcurs in Eden atunci cand s-a nascut in mod nelegitim Fiul omului (cunoasterea binelui si raului- care contine numai o CUNOASTERE SUPERFICIALA, EXTERIOARA, DE SUPRAFATA, CONSTIENTA a EXISTENTEI) ducand la moarte Fiului lui D-zeu in om (suflarea de viata venita direct de la D-zeu in om- care contine o CUNOASTERE ASCUNSA, DE PROFUNZIME, SPIRITUALA a EXISTENTEI.

    Prin pacatul primordial din Eden, omul a incercat sa violeze ceea ce cunoastem ca este astazi PRINCIPIUL de NEDETERMINARE al lui HEISENBERG ce interzice omului sa obtina o hiper-cunoastere constienta si spirituala IN MOD SIMULTAN. Reprezentata printr-o hiper-sfera de cunoastere, formata din sfera cunoasterii din spatiul constient-exterior si din sfera cunoasterii din spatiul spiritual - cele doua sfere fiind ortogonale intre ele, fapt ce obliga la respectarea PRINCIPIULUI DE NEDETERMINARE a lui HEISENBERG. Aceasta incercare imposibil de realizat in constiinta omului a dus la moartea SPIRITULUI in constiinta omului, functia lui fiind preluata de "cunoasterea constienta a binelui si raului" ce conduce astazi pe om.


    REINTOARCEREA cu succes a omului la D-zeu in spatiul spiritual (in Eden), pentru numai cateva secunde (suficiente pentru RENASTEREA SPIRITUALA si MENTALA din D-zeu) este conditionata de parcurgerea drumului invers facut anterior. Adica, pe parcursul acestor cateva secunde, omul trebuie sa-si micsoreze din nou dimensiunile CUNOASTERII si VOINTEI sale constiente (exterioare) pentru a permite cresterea proportionala a dimensiunilor CUNOASTERII si VOINTEI spirituale (conform aceluiasi principiu mentionat anterior). Acest lucru se poate face numai in PREZENTA lui D-zeu printr-un AUTOBLOCAJ al RATIUNII CONSTIENTE si un AUTOBLOCAJ al VOINTEI CONSTIENTE, pentru atingerea dimensiunilor minime avute inainte de pacatul din Eden.
    Aceasta REINTOARCERE a omului in Eden coincide cu actul de INTALNIRE sau de "RUGACIUNE" a omului adresate catre D-zeu, si este un act de "DRAGOSTE" dintre spiritul nostru si D-zeu.


    Este foarte important sa stim cand trebuie sa ne RUGAM catre D-zeu.
    Omul este condus astazi de catre mintea, ratiunea sa constienta care este suprafata exterioara a ratiunii sale interioare, ascunse, spirituale deci este suprafata exterioara vizibila a spiritului sau. Thora spune ca ESTE NECESAR sa facem acest act de DRAGOSTE catre D-zeu in orice momen, dar ne indica si momentele in care nu trebuie sa-l facem, ca in CANTAREA CANTARILOR 8:4 "Va rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului, NU STARNITI, NU TREZITI DRAGOSTEA pana ce nu vine ea". Deci, in mod normal omul ar trebui sa astepte (Estera 4:11) sa vina aceasta DRAGOSTE care este "O FLACARA a DOMNULUI" (Estera 8:6). Procedand in mod contrar, acest act devine un act fortat, nenatural care stinge DRAGOSTEA, si care ne indispune atat pe noi cat si pe D-zeu, dar poate fi totusi folosit in cazuri exceptionale (Estera 5:2) cand omul are foarte mare nevoie de AJUTORUL lui D-zeu. Cunoasterea de catre om a LEGILOR lui D-zeu BUNE, CREATOARE care se opun DEZORDINII, MORTII si care reprezinta BRATUL CREATOR al lui D-zeu, duce la CUNOASTEREA lui D-zeu. Gandindu-ne mereu la aceste LEGI ale lui D-zeu, implicit ne gandim mereu la D-zeu, chemand astfel DRAGOSTEA lui D-zeu.


     


    Dar, cum trebuie sa intelegem FUNCTIA de D-zeu a CREATORULUI ca un punct unic de sprijin spiritual, referinta spirituala unica, CEL caruia omul se inchina si ii slujeste.

    Creatorul a creat pe toti oamenii, dar s-a oferit pe functia de D-zeu numai printr-un legamant special, avramic (Genesa 17:7-14) sau prin NOUL LEGAMANT (Ieremia 31:31-34) Omul a fost creat astfel incat sa aiba un singur D-zeu. Incercarea de a accepta doi sau mai multi dumnezei distruge un centru foarte important de comanda unic din mintea si constiinta omului unde se proiecteaza aceasta functie de D-zeu UNIC. Apare efectul de curvie spirituala, vizibil pe fata acelui om, cand sentimentul de demnitate dispare. Distrugerea acestui centru de comanda unic are un efect direct asupra constiintei si chiar asupra expresiei faciale a acelui om, asemanatore expresiei faciale specifice pe care o are o femeie sau barbat care merita eticheta de "curva" sau respectiv de "fatalau" .

     

     



    Intr-o descriere foarte primitiva care sa exprime in mod aproximativ realitatea, ratiunea si vointa constienta exterioara a omului poate fi comparata cu o piele exagerat de groasa care acopera la exterior spiritul. Din acest motiv, spiritul omului este fortat sa se micsoreze la zero din cauza grosimii pielii exterioare exagerat de mare ce inunda in acest fel tot spatiu vital din interior. Astfel, MENTALUL sau "fiul omului"cat si si SPIRITUL sau "Fiul lui D-zeu" pot fi considerati ca doi frati "anti-gemeni" ce "locuiesc" in interiorul omului, in interiorul constiintei umane: cand mentalul (cunoasterea binelui si raului din om) a crescut foarte mult, celalalt (spiritu omului) a fost constrans sa se micsoreze sub pragul de functionare (echivalent cu moartea spirituala), cedand energia vitala mentalului. Cresterea dimensiunilor spiritului se poate face prin intalnirea omului cu D-zeu. Ca efect al suferintelor rezultate din hotararea lui D-zeu ca omul sa munceasca din greu pentru a supravietui (Genesa 3:17)), omul simte permanent necesitatea ajutorului de la D-zeu, motiv pentru care-L cauta si spera sa fie bine primit in FATA LUI. Omul nu stia ce sa faca pentru a fi bine primit. D-zeu spune lui Cain: "daca faci bine vei fi bine primit, dar daca faci rau, consecintele acestui rau "pandeste la usa, dorinta lui se tine de tine dar tu sa-l stapanesti" (Genesa 4:7). Atunci, Cain si Abel nu erau pregatiti sa inteleaga ce trebuie sa faca casa fie bine primiti. nu stia ce jertfa sa aduca pentru a fi bine primit. Astazi omu este pregatit sa inteleaga ca singurul lucru bun pe care poate sa-l faca pentru a fi bine primit de D-zeu, este ca la intalnirea cu D-zeu sa-si acopera FATA ratiunii lui constiente, sa-si dea la moarte aceasta ratiune constienta obtinuta prin efractie din EDEN, stiind ca: "Fata nu vei putea sa Mi- O vezi, caci nu poate omul sa-Mi vada FATA si sa traiasca" (Exod 33:20). Ca o conditie strict necesara pentru o intalnire cu succes dintre D-zeu si Moise, acesta este informat ca trebuie sa-si arunce incaltamintea din picioarele sale (ale spiritului sau fiindca intalnirea a fost una spirituala) Exod 3:5. Moise intelege de aici sa-si ascunda fata pentru a nu mai vedea, auzi...., deci sa-si anihileze EUL ca sa nu moara (Exod 3:6). Intalnirea dintre Israel cu D-zeu a fost plina de succes atunci cand Israel-omul era in stare de somn (Genesa 28:14,15), si deci ratiunea lui constienta era adormita-moarta, EUL lui era adormit, anihilat. Daca nu se procedeaza conform acestei prescriptii, se procedeaza in mod rau, ratiunea constienta este mutilata nemaiavand capacitatea de a putea controla in mod corect faptele omului, iar tendinta omului este sa faca numai fapte ingrozitoare. Atunci cand ratiunea constienta a omului incearca sa se apropie cu mintea lui (cu capul lui deci cu ratiunea lui constienta) de D-zeu (asa cum a facut primul om - Cain), acest lucru este un pacat mare (Ieremia 30:21). Consecinta acestui pacat se manifesta prin faptul ca mentalul omului va fi ranit in mod grav de catre PAZA plantata in mod special impotriva mentalului la intrarea din Gradina Edenului, la D-zeu (Genesa 3;24). Spus intr-un alt mod, la intalnirea cu D-zeu spiritul omului renaste intr-o explozie puternica de lumina spirituala, dar ratiunea lui constienta este orbita, ranita de moarte de acest mare eveniment. Din aceasta cauza, ratiunea constienta ranita a omului nu mai are capacitatile normale, aparand in constiinta omului ca un demon care indeamna pe om sa-si faca rau lui sau celor din jurul lui (vezi demonul lui Cain (Genesa 4:7), demonul lui Isus (care-l "lasa" pe Isus numai "pana la un timp" (Luca 4:13) dupa care revenea iarasi si iarasi, sau demonul ("tepusul, solul lui Satana") a lui Pavel (2Corinteni 12:7). Presiunea exercitata de acest demon asupra Ratiunii Constiente a omului are ca efect exterior "posomorarea fetei" (Genesa 4:7) care-l face pe om sa se simta, infricosat, dezorientat, lipsit de lumina si mandrie, rusinat de impulsurile urate pe care le primeste din partea acestui demon. Asa s-a intamplat si la intalnirea dintre Cain si D-zeu. D-zeu este BUN si la orice chemare din poartea omului EL vine. Dar, daca omul nu este pregatit, nu isi acopera fata lui constienta la intalnirea cuy D-zeu, mai bine pentru el este sa evite aceasta intalnire cu D-zeu. Asa a facut-ABEL, care (fara sa constientizeze acest lucru) a avut indemnul interior sa jertfeasca un miel nevinovat. Asa cum evreii din Egipt erau protejati de intalnirea cu D-zeu prin intermediul jertfei mielului, tot asa si Abel, prin jertfa sa el a EVITAT INTALNIREA CU D-zeu, un lucru relativ bun, fiindca nu stia ca trebuie sa-si acopere fata la intalnirea cu D-zeu. Ca REZULTATAT, mintea lui Abel nu a fost afectata, ratiunea lui a ramas intacta, dar a fost lipsit de protectia si binecuvantarea ce decurgea in mod automat din intalnirea cu D-zeu. In schimb Cain nu a gasit jertfa potrivita ca sa indeparteze pe D-zeu, sa evite intalnirea cu D-zeu. D-zeu s-a intalnit FATA in fata cu Cain, si-a lasat binecuvantarile lui, dar la aceasta INTALNIRE A FOST SI NIMICITORUL, PAZA PLANTATA DE D-zeu impotriva ratiunii constiente nascuta in Eden prin efractie, si alungata ulterior de D-zeu din Eden. Acest NIMICITOR a ranit grav ratiunea constienta a lui Cain, care a facut un fapt groaznic, si-a UCIS PE FRATELE LUI PE CARE IL IUBE A FOARTE MULT. Si astazi fiecare om intr-un fel sau altul s-a intalnit cu D-zeu, dar fara sa-si acopere fata, si in consecinta isi are ratiunea constienta afectata intr-un grad mai mare sau mai mic in functie de amploarea intalnirii cu D-zeu. Societatea omeneasca este astazi bolnava, in ansamblu ei, afisand o "democratie bolnava" care incurajaza pe ucigasi sa ucida, fiindca inainte de a ucide se gandesc cum judeca societatea actul lor, adica ce pedeapsa maxima care ar primi-o daca ar fi prinsi, si gasesc ca le este mai bine la inchisoare, storcand societatea de bani prin procese la foruri internationale atunci cand ei considera ca tratamentul nu este unul placut, in loc sa-i determine-pe orice cale de a le elimina apetitul de a ucide, inclusiv cu medicamente puternice. Prezenta invatatrura aplicata intr-un mod eficient poate fi unul din aceste medicamente puternice. Spiritul omului, cunoasterea spirutuala a omului a murit in Eden din cauza nasterii cunoasterii constiente a binelui si raului. Dar, intalnirea omului cu D-zeu, prin intelegerea si cunoasterea constienta a Grandorii si Maretiei lui D-zeu, fara ca omul sa-si ascunda fata constienta, fara a-si da la moarte aceasta cunoastere constienta, a facut ca sa renasca acea flacara de viata moarta in Eden, intr-o "explozie" spirituala foarte puternica care a determinat moartea sau ranirea grava a cunoasterii-ratiunii constiente care nu a stiut sa se protejeze (sa-si ascunda "fata" la intalnirea cu D-zeu -Exod 33.20). Practic s-a produs procesul invers celui petrecut in Eden cand spiritul omului a murit fiindca s-a nascut cunoasterea constienta. Este chiar FIUL lui D-zeu nascut in om, in toata splendoarea sa. Pentru a trasforma complet aceasta stare tragica si intunecata intr-o stare de sarbatoare si lumina, ratiunea constienta afectata de acest eveniment trebuie renascut din si de catre D-zeu, dupa chipul si dupa asemanarea Sa. Acest lucru se poate realizeaza numai prin acceptarea mortii de catre ratiunea constienta (grav bolnava) in FATA si numai in FATA lui D-zeu (dar nu in fata oamenilor -Exod 20:26), prin autoblocaj mental. Astfel se realizeaza marea minune pe care numai MARETIA lui D-zeu o poate realiza: Renasterea ratiunii constiente din D-zeu si impacarea dintre cei doi frati (ratiunea constienta si ratiunea spirituala). De acum, "o desavarsita unire va domni intre ei amandoi (Zaharia 6:13; 4:14). Daca pana atunci ratiunea constienta a omului cenzura si incarcera spiritul omului, dupa renasatere spiritul renascut al omului este acceptat ca DOMN al RATIUNII CONSTIENTE (Psalm 110:1). Toate actiunile omului se hotarasc acum de catre spirit in comuniune cu ratiunea lui constienta, avand aprobarea si binecuvantarea lui D-zeu. Aceste actiuni sunt bune ducand la imbogatirea spiritului. Orice hotarare a spiritului luata de unul singur fara sa consulte pe D-zeu (care adauga la aceasta hotarare si BINECUVNTAREA si urmarirea lui D-zeu a indeplinirii cu bine a acestei actiuni), este o hotarare gresita ce duce la actiuni ce contin erori, pacate care se inglobeaza la spirit pervertindu-l. Inca de la inceput, in Eden Spiritul omului care se identifica cu Adam in Eden a fost conceput de catre D-zeu sa traiasca in jurul si compania lui D-zeu (Genesa 3:9). In lipsa lui D-zeu spiritul incepe sa ia hotarari de unul singur, hotarari ce duc la actiuni gresite se perverteste si face rau. Lucrurile urate din Eden s-au petrecut fiindca omul cauta alte companii, in LIPSA lui D-zeu, ajungand sa fie in compania Sarpelui din Eden. Dar si Spiritul omului poate fi pervertit de catre ratiunea constienta (Psalm 82; Genesa 4:7). Atunci se impune o noua intalnire a acestuia cu D-zeu, initiata de catre ratiunea constienta a omului care trebuie sa "se da la moarte" in Fata lui D-zeu eliberandu-si astfel spiritul acolo, pe durata unei rugaciuni (intr-un limbaj spiritual, neinteles de el dar inteles de spiritul sau si de D-zeu) de intermediere a iertarii pentru "cei vinovati" (Isaia 53:11,12) (ratiunea tuturor oamenilor fiind personalizata in profetul Isaia la singular in "robul MEU neprihanit" ce se da la moarte) se roaga pentru spiritul sau cazut (adica pentru "cei vinovati")

    .


    Aceasta actiune a ratiunii noastre constiente de a se da la moarte in Fata lui D-zeu in timp ce se roaga pentru Spiritul nostru cazut, pe care-l elibereaza in acest mod acolo in Fata lui D-zeu pentru a fi vindecat, este cea mai importanta, cea mai frecventa si cea mai benefica actiune a ratiunii noastre constiente, deoarece foarte multe evenimente din jungla spatiului material sau spiritual pot lovi spiritul nostru foarte frecvent, uneori de la un moment la altul, mai ales atunci cand acesta parcurge un traseu foarte dificil prin jungla spatiului material sau spiritual, chiar daca spiritul nostru este protejat de imbracamintea si incaltamintea exterioara a spiritului, care este chiar ratiunea exterioara-constienta a omului-construita de D-zeu (Genesa 3:21) pentru a-l proteja in felul mentionat.

    Marea minune este ca aceasta transformare se realizeaza "din timpul mersului"- Psalm110:7- adica pe o durata a catorva secunde cand omul se afla in mijlocul oricarui eveniment zilnic, chiar si atunci cand discuta cu o alta persoana, si se poate realiza fara ca cel de langa tine sa-si dea seama de scurta pauza pe care a facut-o. Dupa fiecare renastere a spiritului, acesta bea din "paraul " cu apa vietii, dupa care din nou isi "inalta capul", adica isi trezeste mintea la mereu o noua viata plina de lumina, bucurie si sarbatoare.


    De aici rezulta starea pe care trebuie sa o aiba mintea noastra (magarul de povara, de transport al SPIRITULUI nostru prin spatiul fizic-material) pe durata in care SPIRITUL nostru se roaga la D-zeu. Acest MAGAR de POVARA care cara SPIRITUL prin spatiul fizic-material trebuie sa fie MORT fata de D-zeu, adica sa nu participe in nici un fel la actul de comunicare-cunoastere a SPIRITULUI nostru cu D-zeu (Ieremia 31:34), dar sa-si continuie mersul, activitatea avuta inainte, transportand pe mai departe SPIRITUL omului prin spatiu fizic-material. Astfel, acest Magar trebuie sa stea "legat de vita (adica de orice activitate mentala) pe durata in care SPIRITUL omului intra sa comunice cu D-zeu si (in calitate de MARE PREOT) sa obtina iertarea pacatului infaptuit de catre mintea omului. Ca si in cazul vechiului Legamat Avramic, marimea jertfei trebuie sa fie proportionala cu pacatul comis de catre MINTEA omului. O parte mai mica sau mai mare din mintea omeneasca este data la moarte in Fata lui D-zeu, in functie de gravitatea pacatului comis. Cel mai mare pacat al MINTII (privit ca un frate vitreg, o ruda, un neam) este pacatul razvratirii impotriva SPIRITULUI si impotriva lui D-zeu (Psalm 2). Mintea omului care conduce astazi pe om si care se identifica cu chiar omul, trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ACCEPTE aceasta pozitie umila in fata SPIRITULUI omului (considerandu-l DOMNUL lui -Psalm 110:1) si sa accepte MOARTEA de sine fata de D-zeu, in timpul in care SPIRITUL renascut al omului se roaga si intermediaza catre D-zeu pentru iertarea pacatelor mintii, in calitate de MARE PREOT al MINTII, deci al omului actual. Aceasta comunicare a SPIRITULUI omului cu D-zeu se poate manifesta si in spatiul fizic material prin soapte imperceptibile, sunete indescifrabile (neintelese de nici o minte omeneasca) emise de buzele noastre cu o viteza uimitor de mare, similara situatiei in care buzele noastre au fost atinse de un jeratic aprins (Isaia 6:7), prin modularea corpului nostru in ritmul mesajului transmis catre D-zeu, mesaj format din miliarte de "fire de nisip-(pamant) privite ca pietre informationale necioplite de vreo dalta construita de mintea omeneasca (Exod 20: 24,25). Numai in acest fel, SPIRITUL nostru "isi va ridica capul (ce se identifica cu omul) " din nou cu mandrie fiindca capul lui (omul) a priceput CUNOSTINTA (Isaia 53:11) care aduce marea impacare a SPIRITULUI omului cu D-zeu, avand astfel motive intemeiate de a se lauda ca-l cunoaste pe D-zeu, cunoaste marea Lui putere si maretie (Iermia 9:24). Dupa prima experienta ca cea relatata anterior se naste un alt spirit si o alta minte din D-zeu. In urmatoarele experiente similare, Spiritul renascut trebuie sa se prezinte in calitate de MARE PREOT care sa intermedieze impacarea omului cu D-zeu.


    De acum omul are un FACATOR DE PACE IN CERURI intre om si D-zeu. SPIRITUL RENASCUT al omului este DOMN si MARE PREOT-MESSIA, FACATOR DE PACE IN CERURI intre om si D-zeu, aducator al PACII dintre om si D-zeu, PACE care aduce "la pachet" toate celelalte beneficii omului: IERTAREA, MANTUIREA, BUCURIA, FERICIREA,........, si PROTECTIA lui D-zeu asupra omului dar si protectia obiectelor din propietatea acelui om. Atata timp cat un evreu in pustie avea aceasta PACE cu D-zeu, PROTECTIA era imediata care facea ca nici chiar incaltamintea din picioarele acelui om sa nu se invecheasca (Deut. 29:5) si deci nici chiar omul acela sa nu se "invecheasca" (Deut. 30:20; Osea 13:14).
    Ti se defecteaza prea des un obiect ce-ti apartine? Aceasta este unul dintre indicatorele cele mai puternice prin care D-zeu te instiinteaza ca FACATORUL DE PACE cu D-zeu din constiinta ta NU FUNCTIONEAZA. De fiecare data cand esti in aceasta situatie, REZOLVAREA POATE FI IMEDIATA: Pentru numai cateva secunde, da-ti EUL la moarte in FATA lui D-zeu (prin auto-blocaj mental) pentru ca D-zeu sa-ti regenereze FACATORUL de PACE din constiinta ta si sa-ti dea un alt EU plin de PACE si BUCURIE.

     

    Dar, pentru a putea intra la D-zeu sa aduca toate aceste bunatati SPIRITUL omului trebuie sa se prezinte acolo cu propria jertfa: mintea omului in stare inactiva-moarta. Mintea omului ce conduce astazi pe om are puterea sa se impotriveasca, sa nu accepte aceasta moartea obtinuta prin autoblocaj mental in Fata lui D-zeu. In consecinta, orice pedeapsa (boala, accident....etc) care cade asupra omului este o pedeapsa impotriva omului hotarata de propiul lui SPIRIT care incearca prin acest mod sa dea mintea acelui om la moarte pe orice cale, chiar si prin moartea fizica definitiva a omului, uneori chiar prin actul suicid daca nu se poate altfel, pentru a putea intra la D-zeu. Vindecarea acestor stari este posibila prin moartea (prin autoblocaj mental in Fata lui
    D-zeu) si renasterea mintii omului, din
    D-zeu.

    "Nu poate omul sa mavada si sa traiasca"

    Da, acest D-zeu GLORIOS are putere nelimitata, nefiind fortat sa faca lucruri marsave, pacatoase (sa-si omoare propiul fiu dupa modelul religiilor barbare-intunecate) pentru a mantui omenirea. Astfel de religii barbare ar trebui scoase in afara legii deoarece, in mod indirect promoveaza crime odioase in familii. Asistam cu totii la o tragedie de nedescris, asa cu ingerul din APOCALIPSA lui Ioan a asistat pana in momentul in care a inceput sa atentioneze intreaga omenire care se inchina la o falsa unitate dumnezeiasca trinitara (Fiara, Icoana ei si Prorocul Mincinos). In mod indirect se sustine ca toate crimele, fii si fice care au fost ucise intr-un ritual religios au fost strict necesare, chiar daca acum nu mai este strict necesar, fiindca a fost ucis un fiu unic pentru toti, un fiu de D-zeu. Vrand, nevrand, se sugereaza ideea in niste minti imbolnavite de acest mediu ca, in anumite situatii disperate, cand jertfa fiului unic "nu mai are putere si nu poate sa mai raspunda"(Evrei 10:26,27), sa se incerce din nou jertfa de fii si fiice (din familiile lor sau din alte familii). Istoria criminalistica este plina de astfel de cazuri.


    Dar Spiritul omului trebuie sa se intalneasca cat mai des cu D-zeu (Psalm 110:7), sa nu astepte sa se perverteasca.


    Asa cum era de asteptat, procesul de mantuire autentica este corelat cu procesul invers procesului prin care omul a pierdut mantuirea in EDEN , atunci cand a obtinut cunoasterea constienta, mentala a binelui si raului, si nu trebuie corelat cu procedura dezgustatoare, barbara prin care fiul sau fiica de imparat erau ucisi pe zidurile cetatii, a carei carne era mincata si al carui sange era baut de cetateni intr-un "ritual religios" scarbos, grotesc, intunecat, barbar pentru asa zisa "mantuire"a acestora..


    La fiecare intalnire a SPIRITULUI omului cu D-zeu, acesta trebuie sa-si jertfeasca MENTALUL (deci pe fiul omului) care-i apartine de drept in calitate de animal de povara sau de rob) si sa o aduca moarta in FATA lui D-zeu, ca singura jertfa placuta lui D-zeu si strict necesara pentru a putea reintra in Eden la D-zeu, la Raul Vietii. Vointa si ratiunea constienta a omului este o jertfa care i se cuvine de drept numai lui D-zeu. Oricare alta jertfa exterioara omului care poate fi asimilata cu jertfa mielului nevinovat este neplacuta lui D-zeu care simte o repulsie puternica la apropierea de o astfel de jertfa si se indeparteaza de ea, asa cum s-a indepartat in Egipt de casa oricarui om care adusese aceasta jertfa. Dar, D-zeu nu simtea repulsie si intra in casele oricarui om care nu adusese aceasta jertfa a mielului nevinovat. Dezavantajul foarte mare al acestui ultim MARE EVENIMENT ESTE FAPTUL CA, o data cu D-zeu vine cu El intreg Edenul, inclusiv NIMICITORUL-PAZA lui D-zeu plantata impotriva VOINTEI si RATIUNII CONSTIENTE nascute in EDEN in urma pacatului (Genesa 3:24). Prima tinta atacata in acea casa este dumnezeul acelei case. In orice casa, intensitatea maxima de vointa si ratiune constienta, care contine respectul si afectiunea, este adusa de catre toti din acea casa acestui prim nascut si nu lui D-zeu asa cum trebuie. Din acest motiv, PRIMUL LUCRU ATACAT DE D-ZEU IN ACEA CASA ESTE chiar acest prim nascut care a devenit un fel de dumnezeu in acea casa. Din acest motiv chiar si primul nascut din orice casa apartine lui D-zeu. Daca in acele momente de groaza cand a intrat D-zeu in casa unui egiptean, VOINTA si Ratiunea constienta (care contine respectul si afectiunea), din acea casa se dadea la moarte in FATA lui D-zeu, tragedia era schimbata intr-o imensa binecuvantare a lui D-zeu.
    Porunca divina ca SPIRITUL omului sa jertfeasca in FATA lui D-zeu pe primul nascut omului dupa iesire din Eden (adica pe VOINTA si RATIUNEA CONSTIENTA a omului ce se identifica cu "Fiul omului"), a fost transmisa omului de catre D-zeu inca de la inceput atunci cand omul a incercat sa se apropie de D-zeu prin Cain si Abel. Dar, atat Cain cat si Abel inteleg gresit aceasta porunca divina: Primul isi ucide un "frate vegetal" apoi jertfeste pe propriul frate pe Abel, iar Abel isi ucide pe "fratele animal " mai primitiv (mielul). Orice forma de viata este creata de acelasi D-zeu care ne-a creat si pe noi oamenii si deci poate fi considerata ca frate al nostru mai putin evoluat. Atat Cain cat si Abel au gresit, si in puterea LEGII divine: "bine faci bine gasesti"(Genesa 4:7) la amandoi fratii li s-a intamplat numai lucruri rele. Jertfa lui Abel este o jertfa nedreapta care indeparteaza pe D-zeu de omul care aduce aceasta jertfa. Din acest motiv aceasta jertfa a fost acceptata temporar de catre D-zeu, pentru a tine departe pe D-zeu de omul vinovat, protejand astfel pe omul vinovat de NIMICITORUL (care insoteste pe D-zeu), pana ce omul va intelege (In NOUL LEGAMANT- Ieremia 31:34) ca numai spiritul (Ratiunea ascunsa interioare-primul Fiu al lui D-zeu nascut in om Genesa 2:7) are dreptul sa se apropie de D-zeu in mod activ) si pentru a fi acceptat acolo, trebuie sa aduca ca jertfa in FATA lui D-zeu pe cel de-al doilea fiu al omului nascut in om sub influienta pacatului edenic (adica sa jertfeasca pe MENTALUL omului ce devine astfel animalul sau de povara, carand in spinarea sa spiritul omului cat si pacatele spiritului (animal strict necesar prin jungla spatiului material). Acest Magar de povara trebuie inactivat, legat (Genesa 49:11) atunci cand SPIRITUL se intalneste cu D-zeu). Acest MENTAL al omului se identifica si cu Fiul omului nascut in om sub influienta Sarpelui din Eden, dar creat ulterior de D-zeu pentru spirit ca o haina-manta (care trebuie inactivata, ametita - echivalentul simbolic al spalarii cu "vin" inainte ca SPIRITUL omului sa se apropie de D-zeu (Genesa 3:21 si Genesa 49:11). Pentru orice om, acest lucru se realizeaza in mod concret prin AUTO-BLOCAJ MENTAL in FATA lui D-zeu. In acest fel "mandria omului va fi smerita...numa Domnul va fi inaltat in ziua aceia si toti idolii vor pierii" (Isaia 2:17,18). Ca urmare a acestui fapt, MENTALUL omului nu va mai fi implicat activ din extereior in procesul de CUNOASTERE a lui D-zeu, ci numai SPIRITUL din interiorul omului, prin intalnirea directa cu D-zeu (Ieremia 31;34). Dar, fiindca astazi omul este condus de propiul sau MENTAL, aceasta jertfa poate fi posibila numai daca MENTALUL omului, descoperind aceasta CUNOSTINTA (Isaia 53:11) accepta "sa se dea singur la moarte" (Isaia 53), in calitate de ROB neprihanit al lui D-zeu Isaia 53:11,12 (ATENTIUNE: NU IN CALITATE de dumnezeu nici in calitate de FIU de D-zeu asa cum inteleg crestinii acest mesaj profetic).


    Asa cum tulpina taiata a unui stejar sau terebint (Isaia 6:13; 7:14) echivaleaza cu o "samanta sfanta" din care se naste un lastar nou, tot asa si mentalul omului in starea de mort-sacrificat-nefunctional in fata lui D-zeu echivaleaza cu o fecioara neprihanita care naste un fiu al carui nume este Emanuel (D-zeu este cu noi). Situat in spatiul fizic-material, mentalul omului (care este fratele mai mic al spiritului nascut in om sau ruda - NEAMUL spiritului) este comparat sau figurat in Thora cu poporul -tara sau popoarele situate in GALUTUL NEAMURILOR (aceasta nu este o localitate actuala ci desemneaza diaspora spiritului, adica mentalul omului ) sau GALILEA NEAMURILOR (Isaia 9:1) asa cum spiritul omului este comparat-figurat in Thora cu Israel. De asemenea mentalul omului este comparat chiar cu omul pe care-l reprezinta astazi, si este comparat chiar cu animalele domestice sau salbatice. Acesta da sensul corect al interpretarii profetiei din Isaia 43:3,4,9,19,20, interpretare care nu calca justitia sfanta a lui D-zeu, ca in cazul nedrept in care oameni de alte nationalitati sunt considerati niste "catei", alimentand discursul nationalist si xenofob a unor extremisti evrei (Matei 15:26). Acest discurs extremist si xenofob a alimentat de-a lungul istoriei progromurile periodice care au fost indreptate impotriva intregului popor evreu nevinovat-nu doar impotriva acestor extremisti evrei care fac un deserviciu poporului evreu in integrum prin proasta lor interpretare a Thorei. Atunci cand mentalul omului intelege CUNOSTINTA necesitatii de a se da la moarte in FATA lui D-zeu, pentru ca SPIRITUL omului sa RENASCA este comparat ca poporul din GALUTUL NEAMURILOR care umbla in intuneric si vede o "mare lumina" (Isaia 9:2). O bucurie imensa rasare peste acest popor (Isaia 9:3) fiindca, prin aplicarea acestei CUNOSTINTE, se renaste in om SPIRITUL omului, acea SUFLARE DE VIATA nascuta ( Genesa 2:7) din D-zeu dar moarta in Eden din cauza pacatului edenic, se naste deci un COPIL, un "DOMN al PACII" care reprezinta in GALUTUL NEAMURILOR (in mentalul omului) pe DUMNEZEU TARE, pe PARINTELE VECINICIILOR (Isaia 9:6). Aceasta este ODRASLA care "iese din tulpina lui Isai" (Isaia 11:1). Simultan cu renasterea spiritului omului (in calitate de Messia- MARE PREOT si imparat-DOMN al mentalului) se naste si un nou "VLASTAR"(tulpina) din "radacina lui Isai" , deci un nou MENTAL al omului care va lua locul mentalului ce s-a dat la moarte in FATA lui D-zeu. Astfel ca mentalul omului este comparat cu o permanenta fecioara care o singura data ramane insarcinata (Isaia7:14) dupa ce o singura data se intalneste cu D-zeu in stare moarta si care naste din D-zeu pentru prima data pe spiritul omului. Dupa acest eveniment se naste un nou mental care poate repeta aceasta actiune atunci cand este cazul, pe rol de fecioara. Peste acest VLASTAR se va odihni DUHUL DOMNULUI si ODRASLA (Isaia 11:2). Mentalul-ratiunea constienta este ratiunea exterioara-vizibila ce acopera spiritul ("pielea" sau imbracamintea spiritului) si ia forma exterioara a spiritului care este ratiunea spirituala-interioara-ascuns si deci, renasterea celor doi este simultana. Prima (partea exterioara a spiritului) blocheaza extinderea si cresterea dimensiunilor partii interioare (dimensiunile spiritului). Dar moartea ratiunii constiente (a mentalului) in Fata lui D-zeu si numai acolo) elibereaza spiritul (ratiunea interioara-ascunsa-spirituala) pentru a-si creste dimensiunile, deplasandu-se spre D-zeu, pentru a fi renascut dupa Tiparul, "chipul si asemanarea" lui D-zeu, GLORIE LUI! Acest nou mental renascut al omului va fi insufletit de un duh de FRICA de D-zeu. "Placerea lui va fi FRICA de D-zeu" (Isaia 11:3) dandu-se la moarte in FATA lui D-zeu (de fiecare data cand SPIRITUL omului se intalneste cu D-zeu) cu FRICA dar si cu PLACERE, cunoscand ca va fi renascut de fiecare data intr-o forma mereu noua si minunata. Acum vor fi eliberati prizonierii (Isaia 14:6), Isaia 61:1) din razboiul dintre mental si spirit in urma caruia spiritele multor oameni au fost prinsi prin viclenia in capcana unor false cunostinte-invataturi si fortati astfel sa se inchine si sa slujasca unor falsi dumnezei (Isaia 14:6,7). Asuprirea ratiunii constiente, lovite " cu lovituri fara ragaz", va inceta. Tot pamantul se bucura acum de odihna si pace (Isaia 14:7). Pana si FLAGELUL TAIERILOR in scopuri religioase a "chiparosilor si cedrilor de Liban" (a brazilor de craciun) va fi oprit (Isaia 14:8). Atunci va cadea promotorul religiei mentale, biruitor al neamurilor (al mentalului), care promoveaza ridicarea MENTALUL stralucitor la D-zeu in spatiul spiritual (Isaia 14:12).. pentru a se introna acolo, unde sa "fie ca Cel Prea Inalt" (Isaia 14:14).
    Acum justitia lui D-zeu este respectata in totalitate, interzicand transferul de vina de la viovat la nevinovat si invers (ca in cazul doctrinei crestine): "Cel ce iartă pe vinovat şi osândeşte pe cel nevinovat, sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului." (Proverbe 17:15); "Fereste-te de o invinuire nedreapta si sa nu omori pe cel nevinovat si pe cel drept caci nu voi ierta pe cel vinovat" (Exod 23:7). Jertfa mielului din Egipt este o jertfa nedreapta care nu are rolul de a aduce iertarea pacatosului ci de a produce scarba si a indeparta astfel pe D-zeu Cel Prea SFANT sa patrunda in casele pacatosilor, cu dezavantajul privarii de BINECUVANTARE in cazul celor nevinovati, dar cu marile avantaj a impiedicarii NIMICITORULUI (ce insoteste permanent, in calitate de paznic (Genesa 3:24) pe D-zeu ) sa intre in acea casa vinovata. In Fata lui D-zeu nu exista nimic nevinovat pe acest Pamant, si apropierea benefica si in deplina securitate de D-zeu se poate face numai si numai prin lepadarea, jertfirea incaltamintei (a ratiunii constiente exterioare-mentalul omului) din picioarele spiritului
    (Exod 3:5; Exod 33:20).

     



    Desigur ca D-zeu este SUVERAN si putea sa aleaga ca jertfa de mantuire a omului jertfa experimentata de Isus, extrasa din interpretarea gresita a profetiei din Isaia 53 si care a dus la Crestinism.
    Orice om care gaseste o noua solutie foarte interesanta (corecta sau eronata) pentru rezolvarea unei probleme grele cauta cu disperare pe cineva care poate sa-i ofere argumente puternice care sa dovedeasca in mod clar ca solutia data de el este sau nu este ereonata. La fel si Isus credea atunci ca jertfa mielului, jeretfa fiului sau fiicei de imparat, si in extensie jeretfa fiului de D-zeu este o solutie care aduce impacarea omului cu D-zeu (Ioan 8:36). si se oferea sa joace rolul "fiului" de D-zeu sacrificat pe "zidurile cetatii". Din acest motiv cauta pe orice "invatat" contemporan initiat in religie, cauta CU DISPERARE sa gaseasca PE CINEVA CARE SA-I confirma sau sa-i infirme, sa-i DEMONSTREZE CU ARGUMENTE PUTERNICE DACA GRESESTE sau NU IN RATIONAMENTUL lui, in "adevarul spus" de el (Ioan 8:45), sa "dovedeasca" ca solutia data de el este una eronata, gresita, dar sugereaza ca, in caz contrar cand nu pote dovedi acest lucru, sa dea credibilitate solutiei aduse de el (Ioan 8:46) si s-o accepte. Ulterior, papalitatea a interpretat aceasta interpelare a lui Isus ca o propie-afirmatie a sfinteniei lui, care sa raspunda la cerinta din Legea iudaica a unei jertfe fara defecte, "fara PACAT". Intr-un moment de CONVERSATIE cu "tanarul bogat" reiese ca Isus avea o alta pozitie in aceasta chestiune, ca "bun", sfant, in intelesul absolut al termenului, poate fi considerat NUMAI UNUL SINGUR, D-zeu (Marcu 10:18)
    Inainte de a experimenta, auto-didactul Isus incearca sa-si verifice propia ipoteza in polemici prelungite avute cu carturarii si fariseii contemporani, intreband in mod obsesiv daca greseste cu ceva in ipoteza lui. Ulterior, aceasta intrebare obsesiva "daca gresesc cu ceva" a fost interpretata de promotorii crestinismului ca o pretentie a lui Isus de a fi fara gresala, fara nici un pacat, absolut "BUN". Aceasta presupusa pretentie este spulberata de afirmatia lui Isus: " De ce-mi spui mie "bun"? Bun este UNUL SINGUR, D-zeu". Negasind nici o opozitie convingatoare la ipoteza sa, Isus trece sa o experimenteze, fortand pe toate caile deznodamantul nefericit. Toti asteptau rezultatul acestui experiment, chiar si Marele Preot care a incuviintat executia numai dupa ce Isus ii promite ca in timpul executiei ingerii lui D-zeu se vor cobora sa faca minuni. Chiar si talharului de langa el ii promite ca "astazi vei fi cu mine in rai". Promisiunile facute nu s-au adeverit, Isus declarand dupa trei zile ca "inca nu m-am urcat la Tatal meu si la Tatal vostru, la D-zeul meu si la D-zeul vostru". Toti observatorii acestei executii au plecat dezamagiti fiindca, in spatele aparentelor acestia mai sperau la niste minuni. Chiar si Isus a fost dezamagit, exclamand: "D-zeul meu, D-zeul meu, de ce m-ai parasit? Ulterior fabricantii Crestinismului au adus o interpretare atenuanta care sa justifice aceasta dezamagire a lui Isus. Experimentul a fost facut. Persoanele care au fost cel mai aproape de el in momentele cele mai importante ale acestui experiment (Iosif din Arimateia si Nicodim) si a caror marturie ar avea valoare, refuza in mod sugestiv si hotarat sa dea orice marturie asupra finalului acestui experiment. Pentru cel care nu vrea sa fie inselat in constiinta lui sau care nu vrea sa insele constiinta altora in schimbul vreunui beneficiu de moment este usor de inteles faptele petrecute atunci. Totul indica faptul ca i s-a indus o moarte aparenta de scurta durata de catre expertii romani lui Isus, care a fost fortat (printr-o intelegere anterioara ascunsa dintre Pilat si cei doi (Nicodim si Iosif) ca, dupa 40 de zile necesare pentru inchiderea ranilor, sa ia calea exilului pentru a evita conflictul dintre Pilat si Evreii religiosi. Daca dupa ultima despartirea cu ucenicii Isus s-ar fi "ridicat la cer" atunci, aceasta ridicare ar fi fost cea mai mare minune a lui despre care ar fi scris cu lux de amanunte toti ucenicii (mai ales Petru, Ioan, Iacov...) prezenti la eveniment. Dar nu s-a intamplat asa.
    Dar, aceasta jertfa nu a fost aleasa de catre D-zeu, din motivul ca este o jertfa periculoasa pentru credinciosi deoarece, mai curand sau mai tarziu atrage pe credincios in capcana IDOLATRIEI, o capcana de moarte a SPIRITULUI, cel mai mare pacat considerat in iudaism. Acesta idolatrie este inevitabila aici, jertfa devenind un dumnezeu deoarece credinciosul se simte dator jertfei, i se inchina si ii slujeste jertfei. Aceasta capcana a fost eliminata in vechiul Legamant Avramic (in puterea caruia CREATORUL devine D-zeu omului) , cand jertfa care intarea acest Legamant ( Genesa 17: 7,13) a fost aleasa in mod sugestiv, astfel incat sa sugereze jertfa din Noul Legamant din spatiul cunoasterii (cand cunoasterea constienta-exterioara (pielea exterioara a cunoasterii ascunse-spirituale) este anihilata-jertfita in actul de cunoastere a lui D-zeu-Ieremia 31:34) dar si astfel incat sa fie cea mai dispretuita portiune din PROPIA piele exterioara jertfita-data la moarte la fiecare om in parte, acestuia fiindu-i foarte greu sa se inchine in fata unui penis. Experimentul iudaic a dovedit ca nu au fost tendinte de inchinare in fata penisului, desi in alte religii a existat si aceasta tendinta. Desigur ca femeile nu trebuia sa se taie imprejur deoarece ele incheie acest Legamant prin intermediul tatalui sau, din a carei semintie "dupa el" (la prima generatie) face parte (Genesa 17:7). Dar, acest experiment crestin trebuia facut ca un jalon de orientare pentru "asa nu", dovedind umanitatii pericolul generat de aceasta metoda care afecteaza chiar si identitatea unitara a lui D-zeu afirmata de crezul iudaic "Asculta Israele Domnul D-zeul nostru este un singur Domn". Conform CREZULUI LOR, crestinii nu se inchina unui Dumnezeu unitar ci se inchina la o UNITATE DUMNEZEIASCA formata din trei dumnezei, similara unui panteon pagan (unitate dumnezeiasca trinitara-in interiorul caruia domnesc trei dumnezei (dumnezeu tatal, dumnezeu fiul-"deopotriva cu tatal" si dumnezeu duhul sfant) cu drepturi egale-fiecare avand cota de participare de 1/3 =0,333(3) unitati din aceasta unitate dumnezeiasca, sau exprimate in miimi (deoarece marile populatii de oameni se masoara uneori in miimi): 1000/3=333,33333333.....333 miimi din unitate.
    Dar aceasta unitate dumnezeiasca crestina actuala nu este cladita pe evanghelia (invatatura) iudaizata a lui Isus care a fost lasata de catre Isus cu dedicatie lui Petru, (stiind ca se apropie sfarsitul celor 40 de zile pana la despartirea lui definitiva de ucenici (Ioan 21:15,16,17), ci este cladita pe evanghelia neiudaizata a lui Pavel (Galateni 2:7), (Galateni 1:8) si Galateni (2:2,5) . Altfel zis in unitatea dumnezeiasca trinitara crestina actuala, INVATATURA LUI ISUS NU ESTE FOLOSITA IN INTEGRUM, CI ESTE MODIFICATA, IMAGINEA reala a lui Isus nu este folosita, ci a fost creata o falsa imagine neiudaizata a lui Isus. In aceasta UNITATE dumnezeiasca TRINITARA, "dumnezeu fiul" nu este Isus cel adevarat, ci este numai o imagine (icoana) modificata a acestuia, folosind si exploatand doar numele lui Isus cel adevarat. Toti oamenii care "primesc semnul FIAREI pe frunte si pe una din maini facand semnul crucii in patru puncte, deci care exprima si cel de-al patrulea semn"AMIN" isi dau acordul lor de a fi propietate (nu propietari) in aceasta UNITATE dumnezeiasca. LA CATOLICI, numai PAPA si EPISCOPII AU voie sa faca SEMNUL CRUCII IN TREI PUNCTE, DECI SA NU-SI dea acordul lor de a participa in ACEASTA UNITATE DUMNEZEIASCA IN CALITATE DE PROPIETATE, CI DE PROPIETARI. Acest semn aL CRUCII in trei puncte nu este UN SEMN DE INCHINARE CI UN SEMN DE "BINECUVANTARE" A ALTOR OAMENI, ADICA DE APLICARE A ACESTUI SEMN UNOR OAMENI, deci INSEMNAREA LOR PENTRU A SE MARCA faptul ca acestia APARTIN UNITATII DUMNEZEIESTI. COTA de participare a dumnezeului fiu din aceasta Unitate dumnezeia trinitara este preluata (exploatata) de catre "dumnezeu tatal", care insumeaza astfel cele doua cote de participare in valoare de 20000/3= 666,66666666....666=666,(666) miimi din aceasta Unitate dumnezeiasca (666 perioada 666). Acest numar este infinit in descriere dar limitat in valoare, si descrie numarul de oameni ce apartin FIAREI, deci este "un numar de oameni" (Apocalipsa 13:18). Asa cum se obisnuieste, numele propietarului coincide cu numele propietatii. EFIGIA, semnul ACESTEI unitati DUMNEZEIESTI ESTE SEMNUL CRUCII, in interiorul careia cele doua semne aplicate pe frunte si respectiv, pe una din maini Apocalipsa 13:16; 14:9; 20:4) reprezinta impreuna tot semnul fiarei, deoarece Isus cel real nu a vrut sa participe la aceasta unitate dumnezeiasca, in locul lui, fiara fabricand o "icoana" a lui Isus caruia i-a asociat o gandire ne-iudaica, o IMAGINE falsa care apartinea tot fiarei care a fabricat-o, nu apartinea lui Isus cel real care avea o cu totul alta doctrina iudaica=invatatura iudaica="evanghelie iudaica". Asa cum era de asteptat, pentru a putea insela atati de multi oameni s-au folosit numele pompoase de "dumnezeu tatal", "dumnezeu Fiul" si "dumnezeu duhul sfant" din aceasta unitate dumnezeiasca crestina actuala dar, prin deghizare, sub aceste nume pompoase se ascunde adevarata identitate a Fiarei (al carui nume insumeaza numele tatalui si fiului este 666 si al carui semn insumeaza semnul "tatalui si semnul fiului (aplicata in semnul acestei Unitati trinitare crestine- semnul crucii) care se da pe cap si pe una din maini- dreapta ( sau stanga , in mod diferit la ortodocsi sau la catolici), acest lucru fiind profetit cu mult timp inainte in APOCALIPSA lui Ioan. Traim vremurile APOCALIPSEI cand FIARA a schimbat vremurile si LEGEA (Daniel 7:25), schimband sambata (ziua lui D-zeu) in duminica (ziua lui Isus cel contrafacut (icoana lui Isus))

    Credinta lui Ioan inteleasa de la Isus poate fi sintetizata prin cele doua afirmatii cu care Isus a inceput sa faca cunoscut invatatura lui (Ioan 3:14) :1). ...."dupa cum a inaltat (omorat) Moise sarpele in pustiu, tot asa trebuie inaltat (omorat) si fiul omului..... 2) pentru ca oricine crede in el sa nu piara ci sa aiba viata vesnica".
    PRIMA AFIRMATIE ESTE FOARTE ADEVARATA, CHIAR REVOLUTIONARA, venind de la un DUH VERITABIL. Fiul omului trebuie omorat in om pentru ca FIUL lui D-zeu (Mesiah) sa renasca in om, printr-un proces invers celui parcurs in Eden cand s-a nascut Fiul omului (cunoasterea binelui si raului) ducand la moarte Fiului lui D-zeu in om (DUHUL de viata venit, nascut direct de la D-zeu in om- care contine o CUNOASTERE ASCUNSA-SPIRITUALA). Dar a doua afirmatie 2) este una falsa, gresita, idolatra ce vine de la UN DUH IDOLATRU. Nu trebuie sa credem decat in D-zeul lui Avram, singura credinta care aduce neprihanirea (Genesa 15:6). Cele doua duhuri au fost prezente si in profetia lui Ioan, unde regasim elemente autentice venite de la duhul veritabil (unul dintre ele fiind in mod evident cel care indeamna pe profetul Ioan sa nu se inchine decat SINGURULUI D-zeu adevarat (Apocalipsa 19:10;22:8), dar si multe elemente idolatre venite de la acelasi duhul idolatru , unul dintre ele fiind evedent, cel care indeamna de doua ori consecutiv pe profetul Ioan sa se inchine altuia decat singurului D-zeu adevarat (Apocalipsa 19:10;22:8). Rezulta ca o parte din elementele Apocalipsei sunt veritabile, credibile (exemplu, numele si semnul Fiarei) dar o parte din aceste elemente sunt idolatre si trebuiesc ignorate.

    La aceasta descriere trebuie facut o corectie spunand ca dimensiunile Ratiunii si Vointei constiente, mentale (ale pielii exterioare) si dimensiunile Ratiunii si Vointei spirituale ascunse (ale Spiritului) se gasesc in spatii diferite, ortogonale intre ele, motiv pentru care interactia dintre ele se poate face numai relativist prin intermediul vitezelor de variatie a coordonatelor (dimensiunilor) lor.

     




    In mod concret, pentru iesire din spatiul cunoasterii constiente si intrare in spatiul cunoasterii subconstiente (ascunse) spirituale, mai intai se realizeaza un AUTO-BLOCAJ gradual al CUNOASTERII si VOINTEI CONSTIENTE in timpul unei rugaciuni catre D-zeu inceputa cu efortul de vointa si cunoastere constienta avuta initial (la inceputul rugaciunii) si finalizat cu un efort de vointa si CUNOASTERE CONSTIENTA (mentala) MINIMA posibila. Aparent, cele afirmate nu au nici un sens logic pentru ratiunea constienta, dar este o necesitate stricta: In acele momente trebuie sa te rogi lui D-zeu, dar nu trebuie sa stii sau sa intelegi ce te rogi, gemand durerea, suferinta ta (intr-un limbaj ascuns de ratiunea ta constienta) in FATA lui D-zeu care te va mangaia pe tine si pe cei ce plang impreuna cu tine (Isaia57:18).



    Acest AUTO-BLOCAJ mental in FATA lui D-zeu trebuie facuta la aparitia oricarei legaturi gresite (prin sinapse) facute in structura neuronala din creerul nostru. Se stie ca orice gand nou din creerul nostru, este asociat cu noi legaturi (conexiuni) dintre anumiti neuroni din creerul nostru. Realizarea unei singure astfel de legaturi (conexiuni) gresite conduce la realizarea unui gand rau ce poate avea un impact emotional foarte puternic care sa zguduie si sa dezechilibreze intreaga fiinta umana.
    Majoritate deceselor sau bolilor sunt generate de astfel de evenimente nefericite. Aceasta singura conexiune gresita nu poate fi stearsa din structura de legaturi neuronale care a generat gandul gresit, dar se poate sterge sau "arde" (prin AUTO-BLOCAJ mental facut in FATA lui D-zeu si numai acolo) intreaga acea structura neuronala afectata de legatura neuronala facuta in mod gresit. Acest AUTO-BLOCAJ mental echivaleaza cu DAREA la MOARTE a MENTALULUI, actiune echivalenta cu iesirea din spatiul cunoasterii constiente (din "BABILON"-PROIECTIA SPATIULUI MATERIAL) situat in CONSTIINTA OMULUI si intrarea in spatiul cunoasterii sub-constiente (proiectia spatiului SPIRITUAL) din CONSTIINTA OMULUI, acolo unde se gaseste INSTANTA neuronala suprema din CONSTIINTA OMULUI (PROIECTIA lui D-zeu in SPATIUL CONSTIINTEI OMULUI) care poate anihila orice conexiune neuronala gresita si creea noi conexiuni neuronale corecte, si trebuie facuta de urgenta, imediat dupa aparitia conexiunii gresite (ce a generat acest gand rau), inainte de a se produce acel cutremur emotional din fiinta omului cu impact catastrofal asupra intregii noastre fiinte umane. La finalul acestei faze, o noua structura neuronala se va construi, "o bucurie vesnica le va incununa capul, veselia si bucuria ii vor apuca, iar durerea si gemetele vor fugi" (Isaia 35:10) si strigate de bucurie, veselie si biruinta le va lua locul (Isaia 35;2). Vei simti o BUCURIE si o PACE, o impacare cu D-zeu care te urmareste si te pazeste pe durata acestei iesiri (Isaia 55:12): "Da, veti iesi cu BUCURIE si veti fi CALAUZITI in PACE. Muntii si dealurile vor rasuna de veselie inaintea voastra si toti copacii din campie vor bate din palme". Pe parcursul acestui proces, Ratiunea Constienta intra intr-un "somn adanc" permitand lui D-zeu (Genesa 2:21) sa faca transformarile necesare din ratiunea constienta a omului si din spiritul omului: "In locul spinului se va inalta chiparosul, in locul maracinilor va creste mirtul descoperind astfel SLAVA vesnica, nepieritoare a lui D-zeu (Isaia 55:13). Acolo, in constiinta omului unde era pustiu va creste trandafirul si va fi acoperit de flori (Isaia 35:10). Prezenta lui D-zeu sfinteste (Exod 3:5) pe oricine paseste pe aceasta noua "CARARE (Isaia 35:8), "croita" chiar de catre D-zeu si pe care cel fara minte, cel schiop, cel orb, cel surd nu se va rataci, recapatandu-si toate aceste capacitati la sfarsitul acestui drum (Isaia 35:4-8). Si acum, o speranta imensa pentru cei fara nici o speranta: "Nici chiar nebunii nu se vor ratacii" pe aceasta CARARE (Isaia 35:8-versiunea englezeasca si tora evreiasca: http://www.chabad.org/library/bible_cdo/aid/15966 ). Numai atata timp cat CUNOASTEREA si VOINTA constienta este in stare de "somn adanc", spiritul omului se poate alimenta cu apa si fructul vietii. Din acest motiv, aceasta stare finala trebuie prelungita cat de mult considera spiritul omului ca este necesar, (nu ratiunea constienta a omului care trebuie sa fie total inactiva) . Aceasta faza in care SPIRITUL omului se alimenteaza din "parau" (Psalm 110:7)-izvorul vietii poate fi realizata "in timpul mersului" adica in timpul in care omul isi efectuiaza orice actiune cotidiana, acasa, la servici, la scoala, la distractie...... oridecate ori spiritul omului decide ca este necesar. Durata acestei actiuni poate dura si numai cateva secunde, astfel ca poate fi realizata chiar atunci cand discuti cu cineva, fara ca partenerul de discutie sa observe ceva. La sfarsitul acestei faze spiritul omului "isi inalta capul" cu mandrie (Psalm 110:7) adica isi trezeste ratiunea constienta la o viata mereu NOUA.


    Succesul acestei proceduri se obtine daca trecerea dintre cele doua stari extreme ale VOINTEI si CUNOASTERII CONSTIENTE (de la cea initiala la cea MINIMA) se realizeaza intr-un timp cat mai scurt. Acest lucru devine posibil numai si numai daca intreaga actiune este controlata in acel moment si loc numai si numai de vointa si cunoasterea spirituala (deci de spirit care trebuie sa-si sacrifice ratiunea constienta-"capul") si nu de vointa si cunoasterea constienta (capul) a omului care trebuie sa inteleaga sa accepte moartea pe durata scurta a acestui proces. Astfel SPIRITUL "zdrobeste capete pe toata intinderea tarii" (Psalm 110:6). D-zeu nu accepta ca omul sa se apropie de EL daca omul are CAPUL-MINTEA sa activa "CACI CINE AR INDRAZNI SA SE APROPIE DE CAPUL LUI DE MINE? zice Domnul" (Ieremia 30:21).
    Astfel, viteza de parcurgere (anihilare) a acestor cordonate de CUNOASTERE si VOINTA CONSTIENTA atinge pragul relativist maxim (similar vitezei luminii din spatiul coordonatelor geometrice) ce permite transcendenta in SPATIUL SPIRITUAL..


    Atunci cand SPIRITUL omului se perverteste, evitand sa se mai intalneasca cu D-zeu, apar probleme, necazuri vizibile pentru ratiunea si vointa constienta a omului si pentru intreaga existenta a vietii materiale a acelui om. In aceasta situatie disperata, intocmai ca MAGARUL lui Balaam care a inceput sa refuze comenzile gresite ale stapanului sau (Numeri 22:30-33), si mintea omului trebuie sa se prezinte din propie initiativa in FATA lui D-zeu, sa-si strige de departe suferinta si cererile catre D-zeu, solicitand vindecarea SPIRITULUI sau vinovat (Isaia 53:12), apoi sa se dea la moarte prin autoblocaj mental pe masura ce se apropie de D-zeu. In aceasta situatie D-zeu va renaste spiritul si mintea acelui om, inlaturand necazurile si suferinta.

    Personal, eu am experimentat de multe ori aceasta procedura care reuseste, in numai cateva secunde sa ma umple de bucurie si fericire, pace deplina chiar si in momentele foarte grele din viata mea. Am de asemenea confirmarea si a celor care au experimentat aceasta procedura. Am constatat ca TINERETUL(Psalm 110:3) este cel mai activ in aplicarea acestei proceduri prin care se alearga in intampinarea (Isaia 52:12) propriului SPIRIT renascut (care se identifica cu Messiah-"Domnul meu"-domnul ratiunii constiente al fiecarei persoane(Psalm110:1)).
    M-am simtit obligat in Fata lui D-zeu si a propriei mele constiinte sa public pe aceasta cale aceasta procedura. Dincolo de subiectivismul meu, ramane ca aceasta procedura sa reziste probei timpului, si verificarilor multor oameni pe care-i invit sa experimenteze. Dar verificarea cea mai autorizata o va face chiar D-zeu care poate sa afirme sau sa infirme valabilitatea ei. In principiu, ca orice teorie formulata in spatiul material si aceasta procedura poate fi imbunatatita in baza experientelor efectuate cu ajutorul Bunului D-zeu. Eu consider ca la fiecare aplicare a acestei proceduri se deschide prin bunavointa GANDIOSULUI D-zeu, mereu o noua CALE care va da posibilitatea lui D-zeu de salvare a celui care o experimenteaza. Sunt convins ca multi oameni se vor gasi in situatii extreme de sanatate sau altceva, fiind constransi de propia constiinta sa apeleze la aceasta procedura ca o ultima sansa de viata pentru ei. Si rezultatele acestor experimente efectuate la limita oricarei sperante de viata vor decide viabilitatea acestei proceduri.



    Este extrem de important de stiut (de catre CAPUL-mintea omului) faptul ca prezentarea SPIRITULUI omului in FATA lui D-zeu (GLORIE LUI) poate fi hotarata si de RATIUNEA si VOINTA CONSTIENTA (CAPUL OMULUI) atunci cand aceasta se afla intr-o situatie foarte grea in care numai BUNUL D-zeu poate sa rezolve. In aceasta situatie, in acord cu propiul sau Spiritul, Ratiunea si Vointa constienta A OMULUI DECIDE SA SE "dea la moarte" IN fata LUI D-zeu, micsorandu-si astfel dimensiunile la minim, si determinand PRIN ACEASTA PROCEDURA cresterea la maxim a DIMENSIUNILOR VOINTEI si RATIUNII SPIRITUALE ALE OMULUI CARE POATE IN ACEST FEL sa intre in spatiul spiritual ( in Gradina Edenului la POMUL si PARAUL VIETII, SA SE PREZINTE IN fata LUI D-zeu pentru a intermedia in calitate de MARE PREOT intre D-zeu si Ratiunea si Vointa CONSTIENTA.
    Atunci cand ti s-a schimonosit fata de durerea pricinuita de o arsura neasteptata, de o lovitura neasteptata in punctele foarte sensibile, sau atunci cand ai intrat deodata intr-o situatie foarte delicata sau penibila ce nu poate fi exprimata in cuvinte si nu ai raspuns sau actionat cum trebuia, sau atunci cand simti ca ceva rau este gata sa se intample, atunci este momentul cel mai potrivit sa-ti dai Ratiunea si Vointa constienta la moarte pentru numai cateva secunde lasand astfel spiritul tau sa inainteze spre D-zeu, spre paraul cu apa vietii de la D-zeu (Psalm 110:7) pentru rezolvarea problemei tale. De aceea, "Nu trebuie sa te temi nici de groaza din timpul noptii, nici de sageata care zboara ziua, nici de ciuma care umbla prin intuneric....O mie sa cada alaturi de tine si zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia. Doar vei vedea cu ochii tai rasplatirea celor rai (motiv pentru care tu nu trebuie sa fii rau).....De aceea nici o nenorocire nu te va ajunge, nici o urgie nu se va apropia de cortul tau. Caci El va porunci ingerilor Sai sa te pazeasca in toate caile tale; Si ei te vor duce pe maini ca nu cumva sa-ti lovesti piciorul de vreo piatra. Vei pasi peste lei si peste naparci, si vei calca peste pui de lei si peste serpi. Fiindca Ma iubeste zice Domnul-de aceea il voi izbavi; Il voi ocroti fiindca cunoaste NUMELE Meu....." (Psalm 91)

    Aceasta decizie initiata de Capul omului este luata in consens cu Spiritul omului. De altfel "o desavarsita unire va domni intre ei amandoi" (Zaharia 6:13), reprezentand impreuna "cei doi unsi care stau inaintea Domnului intregului pamant" (Zaharia 4:14), alimentand impreuna functionarea celui de-al TREILE TEMPLU, unul avand o functie pasiva, cu rolul de jertfa adusa la ALTARUL TEMPLULUI in FATA lui D-zeu de catre SPIRIT , celalalt (SPIRITUL OMULUI) prin SLUJBA sa de MARE PREOT in ACEST TEMPLU. Desigur ca partea activa o va constitui SPIRITUL renascut al omului care "Va zidi TEMPLUL DOMNULUI, va purta COROANA IMPARATESCA, va sedea si va stapani pe scaunul LUI DE domnie, va fi PREOT pe scaunul lui de domnie si o desavarsire unire va domni intre ei amandoi" (Zaharia 6:13; Psalm 110:4). Astfel, SPIRITUL renascut l unui om este "Domnul meu" (Psalm 110:1), adica este Domnul Ratiunii Constiente numai acelui om, in timp ce DOMNUL D-zeu este Domnul tuturor oamenilor si tuturor Domnilor (Psalm 82:1) din constiinta fiecarui om. Ratiunea Constienta a unui om are propriul sau Domn al lui si numai al lui, rezident in propria constiinta caruia ii zice "Domnul meu" (Psalm 110:1) si care se gaseste la marimea maxima atunci cand Ratiunea Constienta atinge marimea minima in Fata lui D-zeu. Dar, dupa intalnirea cu D-zeu, SPIRITUL "isi inalta capul" (Psalm 110:7) adica se face din nou mic pentru a permite RATIUNII CONSTIENTE a omului sa creasca din nou pentru a-si reia activitatile necesare si obligatorii pentru subzistenta in spatiul material, avand CAPACITATI mereu mai performante dupa fiecare intalnire cu D-zeu. Acest "Domn al meu" nu este si Domn al Ratiunii Constiente al altui om, dar are obligatia in FATA lui D-zeu sa determine Ratiunea constienta a altor oameni sa-si renasca propriul lor SPIRIT (Psalm 2:9-12) prin procedeul mentionat. Imediat dupa renastere, (Psalm2:7) SPIRITUL renascut al omului are identitatea unica a lui Messiah. Dar dupa aceasta procedura SPIRITUL fiecarui om este supus erodarii, pervetirii graduale. In constiinta renascuta a fiecarui om va exista o Ratiune constienta si un Domn al acesteia, care este Fiul lui D-zeu, nascut din D-zeu (Psalm 2:7). Datoria fata de D-zeu a "Domnului meu" -SPIRITUL renascut al fiecarui om este sa determine pe ceilalti oameni-neamurile (Psalm 110:6, Psalm 2:8,9) sa-si renasca propriul SPIRIT in propria lor constiinta, prin procedura mentionata. Toti Domnii din Constiinta fiecarui om "toti sunt FII ai CELUI PREA INALT-D-zeu" (Psalm 82:6); Dar acesti FII de D-zeu se pot perverti, determinand nemultumiri (Psalm 2:2) din partea ratiunii constiente (neamurile ratiunii ascunse-SPIRITUALE) desi, "Totusi..."(Psalm2:6) fiecare din acesti fii de D-zeu a fost nascuti si uns de catre D-zeu ; Ca urmare a acestei pervertiri acestia vor cere inchinarea oamenilor si deci erijindu-se in dumnezei (Psalm 82:1,6), fiindca inchinarea oamenilor apartine numai si numai lui D-zeu. Din acest motiv se impune de fiecare data o noua si o mereu noua renastere a SPIRITULUI omului in FATA si din D-zeu, prin procedeul mentionat, ajungandu-se ca (Zaharia 6:13) "o desavarsita unire va domni intre ei amandoi"(intre SPIRITUIL renascut al fiecarui om pe de-o parte si RATIUNEA lui constienta, precum si ratiunea constienta a celorlalti oameni pe de cealalalta parte, dar in mod indirect si intre ratiunile constiente ale tuturor oamenilor).
    Imediat dupa renastere in Fata si din D-zeu, fiecare "Domn al meu" din constiinta fiecarui om are aceiasi identitate unica de MESIAH-UNSUL- FIUL lui D-zeu, identitate unica ce constituie liantul de legatura dintre toti oamenii. Astfel, acestia vor forma impreuna un singur popor, "poporul sfintilor Celui Prea Inalt" (Daniel 7:27).


    Dar, efectul rugaciunii este cu mult mai MARET atunci cand se face chiar in MOMENTUL in CARE SPIRITUL TAU simpte o dorinta arzatoare de a comunica cu D-zeu, dorinta inexplicabila pentru ratiunea constienta. Atunci, in acele momente comunicarea SPIRITULUI omului cu D-zeu se face intr-un limbaj spontan, necunoscut de ratiunea constienta, un limbaj al dealurilor, al muntilior, al copacilor din campie, un limbaj al copilului imediat nascut... ( Isaia 35:10; Isaia 55:12.....)

    Intr-o descriere foarte primitiva care sa exprime in mod aproximativ realitatea, ratiunea si vointa constienta exterioara a omului poate fi comparata cu o piele exagerat de groasa care acopera la exterior spiritul. Din acest motiv, spiritul omului este fortat sa se micsoreze la zero din cauza grosimii pielii exterioare exagerat de mare ce inunda in acest fel tot spatiu vital din interior. La aceasta descriere trebuie facut o corectie spunand ca dimensiunile Ratiunii si Vointei constiente, mentale (ale pielii exterioare) si dimensiunile Ratiunii si Vointei spirituale ascunse (ale Spiritului) se gasesc in spatii diferite, ortogonale intre ele, motiv pentru care interactia dintre ele se poate face numai relativist prin intermediul vitezelor de variatie a coordonatelor (dimensiunilor) lor.


    Pe Valea Muntilor Mei (Zaharia 14;5) sau CARARE sfanta (Isaia 35:8,9,10) din constiinta omului se va produce aceasta alergare cu viteze de sens contrar a Mintii (care-si micsoreaza dimensiunile) si Spiritului omului (care-si mareste dimensiunile). Aceasta Vale de alergare este orientata figurativ de la vest spre estul in care D-zeu asteapta momentul transcendentei spirituale si va fi creata de catre chiar Ratiunea constienta "tarata" de catre D-zeu (Ezechiel 39:2) "din fundul miazanoapei (figureaza tinutul intelepciunii umane)" pe "Muntii lui Israel". Pentru constructia acestei piste de alergare, Ratiunea si Vointa Constienta este ajutata de "Picioarele lui D-zeu orientate de la nord spre sud, motiv pentru care "jumatate din munte se va retrage spre nord si jumatate se va retrage spre sud" (Zaharia 14:4). Pe aceasta Vale, Capul- Ratiunea-Mintea constienta a omului trebuie sa cada (Ezechiel 39:4,3, sa moara, sa fie ingropata (Ezechiel 39:11). Fata lui D-zeu este orientata spre Ierusalim asteptand momentul transcendentei (Zaharia 14:4,5), deci spre vestul Vaii unde se produce alergarea relativista (Zaharia 14:5). Spatiul spiritual ( "Sion" (Isaia 35:10)) unde D-zeu asteapta momentul transcendentei spirituale pe Muntele Cel Sfant al lui D-zeu este figurat cu Muntele Maslinilor la est de Ierusalim (Zaharia 4,5). Viteza de micsorare a Ratiunii si Vointei constiente trebuie sa fie cat mai mare (Zaharia 14:5) pentru a ajunge la viteza relativa maxima necesara transcendentei relativiste. Dar, fiindca graba mare creeaza dezordine si risipa mare de energie, D-zeu INDEAMNA: "Plecati, plecati, iesiti din Babilon!.....Nu iesiti in graba, nu plecati in fuga caci (Psalm 110:1) Domnul- Mesiah (care este spiritul renascut al omului care creste pe masura ce ratiunea constienta se micsoreaza) va va iesi inainte si Dumnezeul lui Israel va va taia calea" (Isaia52;11,12). Altfel spus, aceasta viteza maxima de transcendenta se poate realiza chiar si la viteze mai mici de anihilare a Ratiunii si Vointei Constiente, deoarece aceasta este o viteza relativa care insumeaza viteza de iesire si viteza de intampinare.




    Pentru numai cateva secunde, printr-un autoblocaj mental si de vointa in PREZENTA lui D-zeu tu trebuie sa-ti anihilezi dimensiunile tale de cunoastere si vointa constienta-exterioara (grosimea pielii exterioare spiritului), sa o jertfesti, sa o dai la moarte pentru ca dimensiunile de cunoastere si vointa spirituala sa creasca la marimea avuta inainte de pacatrul din Eden. Acest lucru echivaleaza cu reintoarerea ta in EDEN, la Paraul cu apa vietii (Psalm 110:7),
    la D-zeu care te va transforma in alt om (1 Samuel 10:6). Dupa ce ti se va intampla aceste lucruri , "fa ce vei gasi de facut, caci D-zeu este cu tine" (1Samuel 10:7). Dupa acest moment RATIUNEA ta CONSTIENTA s-a intalnit cu Domnul D-zeu care "ti-a taiat calea" (Isaia 52:12) in Constiinta ta si te-ai intalnit, "ti-a iesit in intampinare" (Isaia 52:12, Zaharia 6:13) de asemenea cu MESIAH-DOMNUL MEU (Psalm 110:1) sau SPIRITUL tau RENASCUT -si Spiritul renascut al fiecarei persoane) care este unul si acelasi SPIRIT (SUFLET VIU-Genesa 2:7) nascut de Domnul D-zeu in Adam, dar mort (Genesa 2:17) in Eden datorita pacatului primordiar. Acum CUNOSTI pe Domnul D-zeu si in Constiinta ta domneste Mesiah-Domnul meu- adica Spiritul renascut al fiecarei persoane (Psalm 110:1). Astfel vei putea participa la dezvoltarea proiectului nostru "Tikun Olam". Vei face tot efortul sa nu-ti pervertesti Spiritul renascu (asa cum a facu imparatul Saul carea avut un final nefericit din acest motiv), iar atunci cand va fi pervertit sa repeti experienta intalnirii cu Domnul D-zeu si cu Mesiah Domnul meu. De fapt trebuie ca aceasta experienta sa o repetam cat mai des posibil. Vei aduce experientele tale comunitatii din jurul tau, mai ales celor tineri (Psalm 110:3) sau celor care se considera tineri pentru ca si ei "plini de inflacarare, cu podoabe sfinte, ca din sanul zorilor...ca roua" sa se intalneasca cu Mesiah-Domnul meu care le iese in intampinare (Isaia 52:12). Desigur ca poti descrie ce ai simtit tu in prezenta lui D-zeu, dar nu vei avea voie si dreptul sa-L descrii pe D-zeu pe care l-ai descoperit tu, pentru a nu pangari momentele cele mai intime pe care le-ai petrecut in PREZENTA SA, dar poti ajuta si pe altii sa-L descopere iar in Constiinta lor sa renasca Mesiah-Domnul meu ce va fi "preot in veac in felul lui Melhisedech (Psalm 110:4). El va jerfi in Fata lui D-zeu Ratiunea constienta (mintea-capul) tuturor celor care vor sa se apropie de D-zeu (Psalm 110:6) pentru a-si renaste Spiritul si pentru a bea din Paraul vietii (Psalm 110:7). Acum toate popoarele sunt chemate: "Voi toti cei insetati, veniti la ape, chiar si cel care nu are bani! Veniti si cumparati bucate, veniti si cumparati vin si lapte, fara bani si fara plata!" (Isaia 55:1). Astfel va invia Spiritul vostru nascut in Eden din D-zeu ca "un suflet viu" (Genesa 2:7) si mort din cauza pacatului din Eden (Genesa 2:17), acum..." sufletul vostru va trai"(Isaia 55:3). Un nou LEGAMANT VESNIC va fi incheiat de catre D-zeu cu toate popoarele (Isaia 55:3) care sunt invitate in TEMPLU-CASA de RUGACIUNE comuna, una si aceiasi construita in constiinta fiecarui om ce accepta acest NOU LEGAMANT (Isaia 56:6-8). Dupa modelul lui Eliahu care voia in mod constient sa moara, deci sa-si dea repede (interjectia: "destul!") la moarte VOINTA si Ratiunea constienta, pentru ca sufletul (SPIRITUL) lui sa poata inainta spre D-zeu, pentru a fi luat si transformat: Eliahu "a mers in pustie, a sezut sub un ienuper si VOIA sa MOARA, zicand:
    "Destul! Acum Doamne ia-mi sufletul......." (1Regi 19:4)
    , tot asa si noi, trebuie sa ne dam la moarte in mod rapid Ratiunea si Vointa constienta in FATA lui D-zeu si pana in momenntul acestei morti trebuie sa ne rugam la D-zeu cu Ratiunea si Vointa noastra constienta ca Spiritul nostru sa fie primit, ales de D-zeu (Psalm 4:3) pentru a fi transformat, renascut dupa chipul si asemanarea SA, devenind Mesiah-Domnul meu (Domnul dar si PREOTUL Ratiunii si Vointei Constiente (Zaharia 6:13; Psalm 110:1,4). Dupa momentul mortii Vointei si Ratiunii noastre constiente, scurta ei rugaciune ei va inceta (Psalm 4:4), urmand ca D-zeu sa remodeleze SPIRITUL si la sfarsi sa remodeleze si forma exterioara a lui care se indentifica cu Ratiunea si Vointa constienta - exterioara a omului. Dupa acest moment SPIRITULUI renascut isi trezeste CAPUL- Ratiunea si Vointa constienta. De fiecare data cand Spiritul renascut se intalneste cu D-zeu pentru a bea din Paraul Vietii, CAPUL-Ratiunea si Vointa constienta trebuie data la moarte, dupa care Spiritul iarasi isi trezeste la o noua viata CAPUL, "isi inalta CAPUL" (Psalm 110:7). Atunci cand "imparatii, domnii si judecatorii PAMANTULUI (deci Ratiunea si Vointa constienta care conduce astazi lumea)" (Psalm 2:1,10) se razvratesc si nu mai accepta pozitia umila de a fi jertfiti de catre Mesiah (Psalm 2:9) in Fata lui D-zeu, (Mesiah este UNSUL-FIUL lui D-zeu-SPIRITUL omului renascut din D-zeu) sunt certati si sfatuiti de D-zeu la umilinta, respect, ascultare si incredere (Psalm 2:12) in propriul lor Spirit renascut din D-zeu, (acesta fiind deci FIUL lui D-zeu rezident in propria constiinta si protejat de catre D-zeu (Psalm 110:1)).



    Deci, cunoasterea (constiinta) omului are doua componente diferite, plasate in spatii diferite ortogonale (deci separate) intre ele: O componenta de cunoastere exterioara-constienta (plasata in spatiul material, pe un suport material - creerul omului) si o componenta de cunoastere spirituala subconstienta-ascunsa (plasata in spatiul spiritual). In spatiul cunoasterii subconstiente (ascunse-spirituale) al fiecarui om, deci in CONSTIINTA SUBCONSTIENTA a fiecarui om exista un loc sfant, o parte din D-zeu. Acest loc mai este numit "MUNTELE CEL SFANT al lui D-zeu". Primul pacat din Eden a fost facut de catre SPIRITUL omului in spatiul cunoasterii si a fost facut impotriva acestui LOC SFANT, prin hotararea de a-si creste in mod excesiv dimensiunile cunoasterii exterioare (constiente) in decrimentul dimensiunilor capacitatilor de cunoastere spirituala care s-au miscsorat automat si proportional conform PRINCIPIULUI lui Heisenberg. Aceasta hotarare a echivalat cu parasirea SPATIULUI SPIRITUAL si alegerea unui alt spatiu al CUNOASTERII CONSTIENTE exterioare. Repararea acestui pacat grav poate fi facut tot in spatiul cunoasterii prin negarea sau inversarea evenimentelor petrecute. Succesul reintoarcerii omului in acest spatiu SFANT al INTALNIRII CU D-zeu din CONSTIINTA fiecarui om vine in urma cunoasterii si aplicarii a unui anumit protocol de catre RATIUNEA CONSTIENTA care conduce astazi pe om. Conform acestui protocol, atunci cand se intalneste cu D-zeu, omul trebuie sa decida sa-si anihileze in mod total dimensiunile sale de CUNOASTERE CONSTIENTA-MENTALA in FATA lui D-zeu. Acest fapt se poate realiza prin procedeul de AUTO-BLOCAJ MENTAL si conduce in mod automat (conform princ. Heisenberg) la cresterea dimensiunilor sale de cunoastere spirituala, deci intrarea omului in spatiul spiritual cu o viteza egala cu viteza de anihilare a dimensiunilor sale de cunoastere constienta. Aici, daca si spiritul accepta moartea simultan cu ratiunea constienta, are loc anihilarea in pereche a celor doi, dupa care D-zeu renaste in CAMPUL PREZENTEI SALE dupa MODELUL SAU adica dupa CHIPUL si ASEMANAREA LUI, in mod simultan un noua pereche similara , deci un nou SPIRIT ( deci o noua RATIUNE SUBCONSTIENTA-ASCUNSA) si o noua RATIUNE CONSTIENTA-MENTALA-EXTERIOARA. Dar, DACA IN ACELE MOMENTE OMUL care a ajuns in FATA lui D-zeu datorita unei credinte puternice obtinuta prin suferinta (cand dimensiunile sale spirituale cresc corespunzator ) NU ALEGE SA-SI DEZACTIVEZE capacitatile sale de CUNOASTERE CONSTIENTA IN prezenta LUI D-zeu aceasta capacitate mentala va fi dezactivata in mod fortat, brutal si cu sechele (conform aceluiasi principiu), generand dezechilibre mentale ce pot avea urmari tragice. SPIRITUL are datoria de a "zdrobi capete pe toata intinderea tarii" (Psalm 110:6) adica de a da la moarte in mod TOTAL ratiunea constienta-ratiunea mentala rezidenta in capul omului (aceasta neputand singura realiza in mod total aceasta performanta). Acest lucru este realizat de catre SPIRITUL omului in urma careia, SPIRITUL din nou "isi inalta capul" (Psalm 110:70. Acum, capul renascut care conduce pe om prin spatiul material si care este ridicat de SPIRIT va iesi din "mijlocul" spiritului (Ieremia 30;21) adica va capata forma exterioara a spiritului renascut. Astfel, SPIRITUL omului este RATIUNEA ascunsa-spirituala a omului iar capul (mintea) omului este RATIUNEA CONSTIENTA EXTERIOARA a omului care este forma exterioara a spiritului omului.
    atiunea noastra constienta (CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI) are dimensiunile de cunoastere constienta marite in mod excesiv in decrimentul dimensiunilor de cunoastere spirituala (cu aportul sarpelui din Eden). Daca omul a ajunsa in FATA lui D-zeu, inseamna ca dimensiunile lui de CUNOASTERE SPIRITUALA a crescut la dimensiunile initiale, fapt ce forteaza dimensiunile de cunoastere constienta sa se micsoreze in mod haotic si cu sechele, daca nu erau micsorate dinainte in mod controlat. Din acest motiv inainte de a ajunge in FATA lui D-zeu, omul trebuie sa-si micsoreze in mod voit si controlat ACESTE DIMENSIUNI DE CUNOASTERE CONSTIENTA PRIN AUTOBLOCAJ MENTAL. DECI trebuie CA ratiunea constienta CARE CONDUCE ASTAZI PE OM sa se dea singura la moarte, altfel va fi schilodita de "sabiile" ce pazesc drumul la D-zeu, la POMUL VIETII, LA APA VIE. Aceste "sabii" se identifica cu Principiul de nedetarminare al lui Heisenberg care micsoreaza in mod fortat si haotic aceste dimensiuni DE CUNOASTERE CONSTIENTA-MENTALA.
    Cunoscand acest lucru, trebuie sa intelegem ca avem posibilitatea de a intra in spatiul spiritual pentru a ne alimenta cu energie spirituala datatoare de viata, pentru a mai lua cate "o gura de oxigen" din cand in cand. Acolo este PREZENTA lui D-zeu in jurul caruia orice eroare dispare, totul devine SFANT (Exod 3:5). Acolo, intrand in CAMPUL de ACTIUNE al lui D-zeu fiinta noastra se polarizeaza, se "magnetizeaza", se incarca cu marimi generatoare de VIATA, MARETIE, BUCURIE, FERICIRE...
    Dar este vital pentru ratiunea noastra sa inteleaga ca aceasta mare posibilitate se comporta ca o arma cu "doua taisuri". Daca nu stii sa o folosesti te vei rani grav, uneori ireversibil. Este ca si cand vrei sa obtii energie electrica dintr-o instalatie de foarte inalta tensiune si foarte mare putere. Daca nu stii sa manevrezi, sa folosesti aceasta SURSA IMENSA de ENRGIE, mai bine renunta fiindca te paste un groaznic pericol de "electrocutare" imediat ce te apropii de o astfel de instalatie. Dar, TOTUSI , este bine ca ratiunea ta sa invete si sa inteleaga legile ce guverneaza aceasta instalatie pentru a o putea utiliza fara pericol.
    Altfel zis, NU trebuie privita ca o LEGENDA fara suport rational informatia potrivit careia omul a fost alungat din spatiul spiritual, iar intre acest spatiu si spatiul nostru fizic au fost instalat un "heruvim care sa invarteasca o sabie ucigase" (Genesa 3:24) cu rolul de "caine de paza" al lui D-zeu, care "sa pazeasca drumul care duce la POMUL VIETII" (impotriva celui care vrea sa intre in acest spatiu fara a indeplinia o CONDITIE-REGULA bine definita, si deci ignorand acest mare pericol). Fiindca accesul la POMUL VIETII nu a fost restrictionat total ci numai pentru o categorie limitata de potentiali beneficiari, si IN PRIMUL RAND pentru om, pana in momentul in care ACESTA va fi eligibil si va indeplini aceasta CONDITIE-REGULA de a trece de aceasta bariera. Aceasta CONDITIE-REGULA este nuantata intr-o singura afirmatie: Acolo trebuie ca SPIRITUL nostru sa-si sacrifice incaltamintea din picioare sale (Exod 3:5), incaltaminte pe care tot D-zeu a creat-o pentru spiritul omului (Genesa 3:21) inainte de a fi exilat in spatiu material . Astfel, Mintea (Ratiunea constienta a omului) care este pielea, haina, incaltamintea sau suprafata exterioara a spiritului, trebuie data la moarte pe durata intalnirii cu D-zeu, similar actului de circumcizie cand o portiune din suprafata externa (pielea) omului este data la moarte pentru a intari (Genesa 17:13; a da putere) NOULUI LEGAMANT, pentru a pune in functionare RELATIA DINTRE OM si D-zeu.

    Ce inseamna acest lucru si cum se realizeaza in mod concret vom vorbi in cele ce urmeaza.
    Cateva cuvinte despre Separarea lui D-zeu de om si "cainele de paza" al LUI D-zeu

    Imediat dupa pacatul din Eden, omul a fost izgonit din jurul lui D-zeu, si intre
    D-zeu si om a fost pus un "caine de paza" (Genesa 3:24) care sa impiedice pe om sa se apropie de POMUL VIETII care este asociat cu PREZENTA lui D-zeu. De fiecare data cand D-zeu a venit la om, El a fost insotit de acest "caine de paza" si chiar intreg EDENUL "cu toti sfintii impreuna cu EL" s-au apropiat atunci de om (Zaharia 14:5). La intrarea lui D-zeu printre egipteni, acest "caine de paza" este nuantat sub numele de "Nimicitorul" (Exod 12:23) care intra in casa in care intra si D-zeu. La intalnirea dintre Israel si D-zeu, in care RATIUNEA CONSTIENTA a lui Israel care dormea (Genesa 28;11,12) era deja moarta, INTALNIREA a avut cel mai mare succes, Israel primind binecuvantarile cele mai mari de la D-zeu (Genesa 28:14,15). La intalnirile ulterioare ale lui Israel cu D-zeu, RATIUNEA CONSTIENTA a lui ISRAEL era numai pe jumatate moarta, fapt ce i-a pus viata in mare pericol, luptand cu D-zeu. supravietuind totusi din cauza primelor binecuvantari. La intalnirea dintre D-zeu si marele preot Iosua, acest "caine de paza" are numele "satana" atacand la dreapta (Zaharia 3;1) lui Iosua (partea omului cea mai puternica). Se stie ca orice caine care musca piciorul unui om, ataca de preferinta piciorul drept pentru a-i atenua capacitatile cele mai puternice, considerandu-l periculos pentru stapanul sau. La intalnirea profetului Zaharia si a lui Iosua cu D-zeu dar si cu acest "caine de paza" cei doi erau de asemenea in starea de somn, avand RATIUNEA CONSTIENTA deja moarta, facand ca INTALNIREA sa aiba succes. La Egipteni, probabil ca nu a fost casa in care nimicitorul sa nu actioneze, deoarece D-zeu a trimis in fata sa un spirit de SPAIMA care a trezit din somn pe egipteni inainte de a fi macelul (Exod 12:30) atacand "partea dreapta"- partea cea mai puternica a fiecarei familii dintre egipteni, adica pe fiecare intai nascut din familie. Egiptenii nu au muri in somn atunci la miezul noptii, ci mai intai au fost treziti de spaima. Nu dimineata a fost constatata moartea ci chiar atunci noaptea. Acest fapt foarte important si sugestiv rezulta din tipetele de groaza atunci, in miez de noapte.
    Dar, pentru casele evreilor s-a utilizat metoda de a impiedica pe D-zeu sa intre in orice casa a evreiulor, prin murdarirea cu sange de miel nevinovat a usii de la intrare. Acest lucru urat producea scarba puternica lui D-zeu indepartand pe
    D-zeu de acea casa, cu avantajul ca nici ingerul mortii nu intra ca sa aduca nenorocirea. Ca un PRINCIPIU, orice caine de paza nu considera periculos un om mort si deci nu-l ataca. Dupa acest ultim principiu va avea loc intalnirea omului cu D-zeu.
    Potrivit acestui pricipiu in acele momente ale MARII INTALNIRI cu D-zeu, omul care traieste prin RATIUNEA SA, trebuie ia o decizie foarte importanta, aceea de a-si da la moarte (in calitate de jertfa-ardere- de-tot) propia RATIUNEA CONSTIENTA - CUNOASTEREA BINELUI si RAULUI obtinuta prin pacatul edenic. Aceast Ratiune Constienta contine exact ceea ce i se ofera ca jertfa primului nascut dintr-o familie: vointa (vointa oricarui membru al familiei este suprimata in fata vointei primului nascut), ratiunea constienta (chiar daca un membru gandeste altfel, propia gandire este suprimata fiindca decizia o ia primul nascut), respectul, afectiunea, ascultarea....Toate acestea trebuiesc jertfite lui D-zeu ca o ardere de tot in Fata LUI. Prin aceste jertfe primite din partea familiei, primul nascut devine un fel de dumnezeu in acea familie, asa cum MOISE capata pozitia periculoasa de dumnezeu (Exod 4:16) in fata poporului evreu (numai dupa impotrivitea lui Moise (Exod 4:13) care atrage mania lui D-zeu (Exod 4:14). Ulterior, aceasta pozitie periculoasa ii va aduce multa paguba lui Moise, atragand gelozia, mania si blestemul lui D-zeu impotriva lui Moise. Israel, cel de-al doilea fiu din familia lui Iacov refuza sa-si ofere inchinarea in fata fratelui sau mai mare Esau, fapt ce atrage simpatia lui D-zeu.
    Fratele mai mare-domnul fratelui mai mic dintr-o familie intotdeauna este predispus la un conflict deschis cu D-zeu. Dar, conceptul si pozitia de primul fiu nascut -domn al fratelui mai mic (Psalm 110;1) f(fratele mai mic simbolizand Cunoasterea (exterioara, constienta) a binelui si raului)- trebuia promovat in Tora, ca pe un simbol puternic care sa semnifice pe SPIRITUL omului (CUNOASTEREA INTERIOARA, ASCUNSA, SPIRITUALA a BINELUI si RAULUI, primul fiu nascut in om de catre chiar D-zeu ca o "suflare de viata" ce a facut din om "un suflet viu" (Genesa 2:7). Nasterea celui de-al doilea fiu in om "Cunoasterea (exterioara-constienta) a Binelui si Raului" a dus la moartea primului fiu nascut in om din cauza PRINCIPIULUI de Nedeterminare al lui Heisenberg. Acesta este o LEGE PUTERNICA a lui D-zeu prin care EL stabileste o ORDINE PERFECTA (chiar daca "ordinea" noastra are de suferit pentru cateva secunde). Acest PRINCIPIU poate fi enuntat in acest caz in urmatoarea formulare: "Pentru si prin obtinerea RATIUNII CONSTIENTE a fost aruncat omul din Eden, si deasemenea pentru si prin aceasta RATIUNE CONSTIENTA omul este considerat acum periculos de catre "cainele de paza", si prin inversarea acestui eveniment negativ (negarea lui), deci prin darea la moarte a RATIUNII CONSTIENTE in FATA lui D-zeu (pe durata a catorva secunde necesare intalnirii omului cu D-zeu) omul se poate impaca cu D-zeu, pe durata acestei stari, omul putand sa se reintoarca in pace in EDEN, acolo unde fructul si apa vietii devin disponibile."
    Dar, aceasta decizie extrem de importanta apartine astazi chiar RATIUNII CONSTIENTE a omului care conduce astazi pe om. Astfel RATIUNEA CONSTIENTA a omului capata acum semnificatia de "JERTFA MIELULUI NEVINOVAT" care se da singur la moarte (Isaia 53) pentru ca SPIRITUL omului sa poata trece nevatamat de "cainele de paza" la INTALNIREA cu D-zeu si deci cu POMUL VIETII.
    Dar, pana ce aceasta Ratiune constienta-CAPUL OMULUI (Tara ROSH...(in limba ebraica ROSH inseamna CAP)- condusa de domnul GOG, Ezechiel 38:16) va intelege necesitatea acestei proceduri se va opune cu inversunare intr-un conflict final (Ezechiel 39:2), dar va fi biruit.

    .........Imediat dupa pacatul din Eden (SPATIUL CUNOASTERII SPIRITUALE, interioare, ascunse), in om s-a nascut CUNOASTEREA (CONSTIENTA-exterioara) a BINELUI si RAULUI. Aceasta se manifesta ca o suprafata exterioara spiritului care separa pe om de D-zeu, generand senzatia de "rusine" in FATA lui D-zeu. In consecinta, omul s-a lasat controlat de aceasta "rusine" incercand sa se separe si mai mult de D-zeu prin intermediul unor suprafete ("frunze") vegetate (Genesa 3:7). Astfel, s-a creat o incompatibilitate dintre om si SPATIUL din jurul lui D-zeu. Pentru aceasta situatie nedorita , D-zeu a gasit rezolvarea separandu-SE de om, prin imbracarea (incaltarea) spiritul omului cu haine efectuate din suprafete compatibile spiritului si exterioare spiritului (din "piele") care sa acopere suprafata exterioara a acestuia. Deoarece ne aflam in spatiu CUNOASTERII, aceasta suprafata de "PIELE" din care a fost construita imbracamintea (incaltamintea) SPIRITULUI reprezinta SUPRAFATA DE CUNOASTERE EXTERIOARA, RATIUNEA CONSTIENTA care CONDUCE ASTAZI pe OM si care are ca suport material CAPUL, FRUNTEA OMULUI. Din acest motiv, in TRADITIA IUDAICA, oriunde se considera PREZENTA lui D-zeu, FRUNTEA OMULUI TREBUIE ACOPERITA cu o KIPPA. Este o acoperire SIMBOLICA care semnifica dezactivarea, jertfirea RATIUNII CONSTIENTE a omului in FATA lui
    D-zeu si deci "aruncarea, jertfirea incaltamintei din PICIOARELE SPIRITULUI". Aceasta operatie reprezinta MASURA CREDINTEI IN D-zeu, prin care RATIUNEA CONSTIENTA nu mai are voie sa CONTROLEZE pe OM. In acele MOMENTE, orice instrument al RATIUNII umane, inclusiv limbajul constient, rational, invatat, profaneaza ALTARUL de COMUNICARE cu D-zeu (Exod 20:25).
    Din acest motiv, momentul intalnirii cu D-zeu debuteaza printr-o rugaciune-comunicare cu D-zeu a spiritului nostru care foloseste un limbaj subconstient, ascuns, spiritual, pe care ratiunea noastra constienta nu poate sa-l inteleaga, neputand astfel participa vie (functionala) la intalnirea cu GRANDIOSUL D-zeu. Acest limbaj este asemanator cu limbajul de comunicare a unui copil imediat dupa ce se naste.
    Ce informatie se comunica atunci intre D-zeu si spiritul acelui om nu-l poate intelege (si nu are voie sa-l inteleaga) nici ratiunea mea si nici o alta ratiune constienta. Dar, omul acela simpte in acele momente in spiritul sau ca este adapat din raul cu APA VIETII (Psalm 110:7).

    Putem sa numim aceasta stare mentala creata in constiinta noastra la INTALNIREA cu D-zeu, ca fiind o STARE DE AUTO-BLOCAJ MENTAL, cand constiinta de sine dispare pentru cateva momente, foarte asemanatoare
    cu starea ce apare in cel mai intim act dintre un barbat si sotia sa.

    In spatiul acesta material, omul traieste prin capacitatea lui de CUNOASTERE CONSTIENTA. Cu cat cunoaste in mod constient mai multe lucruri, cu atat orizonturile lui de cunoastere din acest spatiu material sunt mai largi. Dar aceasta CUNOASTERE CONSTIENTA se realizeaza in mod dureros, cu eforturi foarte mari si cu multa suferinta. Chiar si asa, omul nu poate cunoaste in mod constient foarte multe lucruri, orizonturile lui de cunoastere ramanand foarte limitate, putandu-se altera in timp. Dar, prin intelegerea acestei CUNOSTINTE putem sa ne CONECTAM cu D-zeu si putem astfel sa-L CUNOASTEM pe EL. Astfel, spiritul nostru are acces la CUNOSTINTELE LUI ASCUNSE (Deuteronom 29.29). D-zeu s-a facut cunoscut ratiunii constiente a omului prin intermediul LEGAMANTULUI AVRAMIC unde, singurul motiv de lauda permis RATIUNII noastre CONSTIENTE, si SINGURA placere pe care aceasta o poate oferi lui
    D-zeu este MOTIVUL CUNOASTERII LUI D-zeu prin intermediul spiritului sau renascut. "Cine se lauda, SA SE LAUDE CA MA CUNOASTE pe Mine"(Ieremia 9:24).
    Aceasta cunoastere a lui D-zeu (de catre RATIUNEA noastra constienta care a condus si conduce in continuare omul dupa ce SPIRITUL omului a murit in EDEN) se reflecta in primul si in primul rand in
    cunoasterea si intelegerea rationala a ceea ce vrea D-zeu de la om (de la ratiunea lui constienta care s-a nascut prin pacatul din Eden producand moartea spiritului). Crestinismul accepta si valideaza astazi jertfa de fii sau fiice nevinovate de imparati sacrificati pe zidurile cetatii facand corectia ca inainte era necesara aceasta jertfa, dar acum nu mai este fiindca a fost sacrificat in locul lor un fiu nevinovat de D-zeu. Crestinii accepta ideia ca a omora un om, un fiu sau o fiica de imparat si (in extensie) un fiu nevinovat de dumnezeu nevinovat ca jertfa este un lucru rau, deci un pacat groaznic, dar considera ca nu poate exista mantuire fara acest pacat, aderand astfel la teoria "mantuirii prin pacat". Provenienta aceastei teorii reptiliene "mantuirea prin pacat" nu este greu de depistat. Cum poti sa crezi ca tu cunosti pe D-zeul care, in dreptatea lui infinita ar cere o astfel de miselie, sa fie omorat un animal nevinovat sau un om (fiu nevinovat de imparat sau "de dumnezeu"), deci sa fie adusa o jertfa nevinovata de animale sau de oameni pentru ca tu sa fii mantuit. Dincolo de jertfirea animalelor din motive de supravietuire a omului in spatiul material
    (Ieremia 7:21,22), D-zeu uraste jertfele de animale (Isaia1:11) care face ca
    mainile omului sa fie pline de sange in FATA lui D-zeu....... fiind un pacat si o mare nedreptate la adresa animalelor. LEGILE LUI D-zeu reprezinta bratul creator cu care EL a intemeiat Pamantul si a intins Cerurile (Isaia 48.13). EL "PORUNCESTE cu BRATUL LUI" (Isaia 40:10) si nu se lasa PORUNCIT. Chiar si LEGILE SE SUPUN lui D-zeu. Asa cum era de asteptat, rezulta ca, prin Legile sale D-zeu nu este insetat de SANGE, mai ales de SANGE nevinovat. El uraste si se indeparteaza ca de lucruri spurcate de aceste jertfe de sange "cine va cere astfel de lucruri, ca sa-mi spurcati curtile" (Isaia 1:12). Nu, D-zeu nu este un D-zeu reptilian insetat de sange, de jertfe de animale de fii sau fice de imparati sau fiu de D-zeu care sa compenseze printr-o intelegere gresita pacatele unanitatii, asa cum crestinismul considera. Toate aceste lucruri reprezinta o scarba in FATA lui D-zeu.
    Desigur ca legea jertfei, adica legea transferului de energie si de valori materiale dintr-un loc in altul functioneaza, fiind o
    LEGE PUTERNICA a LUI D-zeu. Dar INTELEGEREA ACESTEI LEGI
    TREBUIE BINE FACUTA, ALTFEL SE AJUNGE LA AVERTIZARILE
    DATE DE D-zeu prin profetul Ieremia (Ieremia 7:21,22).
    Aceasta "solutie " de mantuire a omului prin JERTFA este considerata in crestinism ca o
    lege de tipul "negarea negatiei", ("cu moarte pre moarte calcand"...vezi
    CREZUL crestin).
    Acest enunt al legii este corect in profunzimea lui, dar
    intelegerea crestina a acestuia, potrivit careia, ca sa fie indreptat un mare
    pacat trebuie sa fie facut inca un alt mare pacat care ar trebui sa aiba
    capacitatea de a anihila primul mare pacat, este aberanta. Acceptarea de
    catre D-zeu a unei astfel de nedreptati (deci pacat) ar fi fost un semn de
    neputinta din partea lui D-zeu de a gasi o solutie corecta pentru mantuirea omului.
    Daca omori un om, ca sa fii iertat nu trebuie sa mai fie omorat inca un om nevinovat sau un fiu nevinovat de imparat, sau ( in extensie) un fiu nevinovat de D-zeu. Dupa negarea unei DREPTATI (deci comiterea unei nedreptati-pacat), legea de tipul "negare a negatiei" functioneaza corect numai si numai daca este negata
    chiar nedreptatea comisa (pacatul comis) , dar nu prin negarea altei mare
    dreptati si deci prin infaptuirea altui mare pacat, altfel ni se imputa cele doua
    pacate insumate.
    Chiar si numai acceptarea "cu gandul", in mod mental a acestui tip de jertfa reprezinta un pacat urat in FATA lui D-zeu. Dar, daca un pacat nu mai poate fi negat (reparat) de noi, atunci D-zeu are puterea si capacitatea sa-l repare. Prin simpla venire cu acest pacat in apropierea de D-zeu, ACOLO unde totul din jurul sau ESTE RESTRUCTURAT, devenind sfant (Exod 3:5), orice eroare si pacat din fiinta noastra dispare: "Veniti.....de vor fi pacatele voastre cum e carmazul se vor face albe ca zapada" (Isaia 1:18). In plus, ACOLO in CAMPUL de ACTIUNE AL LUI D-zeu fiinta noastra este restructurata dupa CHIPUL lui D-zeu ca sa nu mai faca raul asa cum o bucata de otel devine un magnet atunci cand se apropie de un MAGNET puternic.
    Eroare reptiliana de aplicare a Legii de negare a negatie este o gresala subtila, ascunsa, greu de depistat, introdusa cu viclenie de
    catre REPTILIANUL din EDEN. Dar vom vedea mai departe ca D-zeu, in
    MAREA lui DREPTATE si PUTERE fara margini a gasit o solutie
    CORECTA si EFICIENTA care sa permita apropierea omului de D-zeu, strict necesara pentru mantuirea omului. Nasterea in Eden a
    "cunoasterii binelui si raului" deci a cunoasterii constiente actuale din om,
    a dus la indepartarea omului de D-zeu, si la moartea spiritului asa cum a anticipat D-zeu.
    Aplicarea aici a
    PRINCIPIULUI JERTFEI, care se identifica cu PRINCIPIUL NEGARII NEGATIEI, impune ca, pentru renasterea Spiritului omului (Mesiah), trebuie ca procesul sa fie inversat (negat) si deci cunoasterea binelui si raului sa se dea de buna voie la moarte in FATA lui D-zeu, pe durata in care SPIRITUL muribund al omului se intalneste cu EL. In felul acesta se va infaptui marea restaurare a pacii existente inaintea pacatului din Eden, a pacii si comuniunii dintre D-zeu si om, indiferent de nationalitatea lui. "Atunci voi da popoarelor buze curate" ca toti sa cheme NUMELE DOMNULUI, ca sa-L slujasca intr-un gand...in gura lor nu se va mai gasi o limba inselatoare, ci vor paste, se vor odihni si nimeni nu-i va tulbura.... Striga de veselie.......Domnul a abatut de la tine pedepsele tale...Domnul...este in mijlocul tau. Nu trebuie sa te mai temi de nici o nenorocire" Tzefania3:9,14,15. Cu acest an iudaic ajuns dupa aproape sase milenii la cifra 5777 se depaseste pragul acestei tranzitii cand omul intra in PREGATIREA SARBATOARII PACII MESIANICE CU HaShem.
    Dupa ce, prin autoblocaj mental si-a dat la moarte pentru cateva clipe CUNOASTEREA CONSTIENTA a BINELUI si RAULUI furata din Eden, SPIRITUL OMULUI se poate intalni din nou cu
    D-zeu, care va naste un NOU SPIRIT (MESIAH) si o NOUA RATIUNE CONSTIENTA
    pe rol de ROB sau ANIMAL (magar) de povara al NOULUI SPIRIT (MESIAH). Astfel, in profetia din Psalm 110.1 Ratiunea CONSTIENTA a lui DAVID considera PE SPIRITUL renascut al lui David ca fiind DOMNUL sau.

    . .

     

    Note mai greu de inteles pentru cei neinitiati.
    Succesul reintoarcerii omului in EDEN, acest spatiu SFANT al INTALNIRII CU D-zeu din CONSTIINTA fiecarui om vine in urma cunoasterii si aplicarii a unui anumit protocol de catre RATIUNEA CONSTIENTA care conduce astazi pe om. Conform acestui protocol, atunci cand se intalneste cu D-zeu, omul trebuie sa decida sa-si anihileze in mod total dimensiunile sale de CUNOASTERE CONSTIENTA-MENTALA in FATA lui D-zeu. Acest fapt se poate realiza prin procedeul de AUTO-BLOCAJ MENTAL si conduce in mod automat (conform princ. Heisenberg) la cresterea dimensiunilor sale de cunoastere spirituala, deci intrarea omului in spatiul spiritual cu o viteza egala cu viteza de anihilare a dimensiunilor sale de cunoastere constienta. Aici, daca si spiritul accepta moartea simultan cu ratiunea constienta, are loc anihilarea in pereche a celor doi, dupa care D-zeu renaste in CAMPUL PREZENTEI SALE dupa MODELUL SAU adica dupa CHIPUL si ASEMANAREA LUI, in mod simultan un noua pereche similara , deci un nou SPIRIT ( deci o noua RATIUNE SUBCONSTIENTA-ASCUNSA) si o noua RATIUNE CONSTIENTA-MENTALA-EXTERIOARA. Dar, DACA IN ACELE MOMENTE OMUL care a ajuns in FATA lui D-zeu datorita unei credinte puternice obtinuta prin suferinta (cand dimensiunile sale spirituale cresc corespunzator ) NU ALEGE SA-SI DEZACTIVEZE capacitatile sale de CUNOASTERE CONSTIENTA IN prezenta LUI D-zeu aceasta capacitate mentala va fi dezactivata in mod fortat, brutal si cu sechele (conform aceluiasi principiu), generand dezechilibre mentale ce pot avea urmari tragice. SPIRITUL are marea responsabilitate si obligatie de a "zdrobi capete pe toata intinderea tarii" (Psalm 110:6) adica de a da la moarte in mod TOTAL ratiunea constienta-ratiunea mentala rezidenta in capul omului (aceasta neputand singura realiza in mod total aceasta performanta). Acest lucru se face prin actiunea SPIRITULUI prin catre isi mareste in mod voit propriile dimensiuni la valori mult mai mari, obligand in acest fel micsorarea si mai mult a dimensiunilor ratiunii constiente. Intreg acest proces relativist "de alergare" in vederea realizarii transcendentei din spatiul intelepciunii nordului (Zaharia 14;4) sau spatiul cunoasterii constiente ( Babilon) in spatiul ortogonal -spiritual (Eden), duce la atingerea pragului unei viteze maxime de transcendenta realizat pe coordonatele de cunoastere (Zaharia 14:5). Viteza posibila de crestere a coordonatelor de cunoastere este cu mult mai mica decat viteza posibila de descrestere a acestor coordonate de cunoastere). Deci anihilarea relativista a cunoasterii constienta pe directia vitezei de "alergare" pe "VALEA MUNTILOR MEI" orientata in mod simbolic de la NORD (simbolizand polul intelepciuni si BABILONUL) la SUD (simbolizand polul spiritualitatii si ISRAELUL) (Zaharia 14:4,5) este cu mult mai eficienta decat cresterea acesteia daca urmarim obtinerea unei viteze maxime necesare transcendentei relativiste pe aceste coordonate de cunoastere constienta. Acest proces energetic relativist de dare la moarte a RATIUNII CONSTIENTE este echivalent cu iesirea din Babilon (Isaia 52:11,12) si intrarea in ISRAEL sau EDEN. Chiar D-zeu participa in acest proces relativist de transcendenta in spatiul spiritual, venind in intampinare prin spatiul spiritual ortogonal "taind calea" de la VEST la EST (Zaharia 14:4,5) in momentul in care viteza de anihilare a CUNOASTERII CONSTIENTE a devenit maxima, necesara transcendentei (Isaia 52:11,12). Rezultatul acestei transcendente este renasterea SPIRITULUI omului sau DOMNUL- MESHIAH care va "iesi in intampinare" Ratiunii constiente (Isaia 52:12) ca "o samanta de urmasi" (Isaia 53;10). Dupa cum se cunoaste din teoria relativitatii restranse, in momentul transcendentei dimensiunea obiectului sau subiectului care alearga se anuleaza in spatiul constient (in Babilon) dar reapar in spatiul ortogonal (Eden)
    . Fenomenul mentionat anterior se petrece in doua spatii diferite, ortogonale intre ele, avand efectele reale mentionate.

    Acelasi fenomen produce "aberatii" de observare daca este aplicat pe doua directii diferite, ortogonale intre ele ale aceluiasi spatiu (de exemplu pe directia inaltimii z si pe diurectia lungimii x) . Aceasta aberatie de observare este numita in Fizica cu numele de "Aberatia luminii"; Astfel, daca deplasam fata de un observator cu o viteza V un obiect avand o inaltime foarte mare z=H (din spatiul coordonatelor) si o lungime si o latime zero, (astfel incat viteza V sa fie perpendiculara pe inaltimea H) atunci, acest observator constata ca inaltimea H (din spatiul coordonatei z) a obiectului se micsoreaza pe masura ce viteza V creste pana la viteza maxina c (viteza luminii), si ca apare o noua inaltime miraculoasa H'= iHV/c (inexistenta atunci cand V=0) in spatiul ortogonal al impulsului sau al vitezei (deci paralela cu viteza V), ortogonala pe inaltimea H (versorul i arata ca noua inaltime H' este ortogonala pe directia 1 a inaltimii H). La viteza maxima V=c inaltimea H (din spatiul coordonatei) se anuleaza complet H=0 si inaltimea miraculoasa ORTOGONAL H' (din spatiul impulsului sau vitezei V) a crescut la valoarea maxima H'=iHV/c=iH. Aceasta inaltime miraculoasa H' nou aparuta, transporta lumina stelei observate la o distanta H'= iH*V/c (pe directia vitezei V) fata de locul unde este steaua. Din acest motiv, daca un obervator priveste o stea deasupra capului sau aflata la o inaltime H, nu vede aceasta stea la locul sau real, ci la o distanta egala cu H'= iH*V/c de acest loc, datorita vitezei tangential V de rotatie a Pamantului in jurul propriei axe de rotatie.Deci, inaltimea H din spatiul coordonatelor se micsoreaza atunci cand viteza V creste, in timp ce inaltimea "virtuala" H' nou aparuta in spatiul ortogonal al impulsului creste proportional cu V pana ce atinge inaltimea "virtuala" maxima H'=iH. De subliniat ca acest fenomen nu este o iluzie umana ci este constatat atat de ochiul uman cat si de aparatele de masura. Personal, cred ca "betia vitezei" este consecinta placerii de a patrunde relativist in spatiul ortogonal-spiritual geometric prin intermediul vitezei. Dar, viteza V poate fi viteza de variatie a coordonatei oricarui proces,deci viteza de variatie a oricarei coordonate, nu numai a celei geometrice. Viteza de distrugere a unei constructii este mult mai mare decat viteza de construire a acesteia. Din aceasta cauza, in mas-media stirile cu tenta negativa sunt mai cautate decat cele cu tenta pozitiva.Acesta poate fi motivul si pentru tendinta de suicid ce apare uneori la anumite persoane. Remediul la aceasta tendinta urata este darea la moarte pentru cateva momente a Ratiunii constiente in Fata lui D-zeu, prin auto-blocaj mental al ratiunii si vointei constiente.

    Dumnezeul lui Ilie

     

    Ilie milita sa ajunga mai bun decat parintii sai urmand un anumit MODEL de perfectiun. Acest model de perfectiune nu l-a ajutat sa fie mai bun decat parintii sai pe Ilie. Dar, in finalul cautarii lui de pana atunci ce i-au adus multa dezamagire, Ilie a fost primul care a reusit sa cunosca si sa inteleaga noul MODEL de PERFECTIUNE, deci sa-L CUNOASCA si sa-L inteleaga pe D-zeu, intelegand ca pentru a-L CUNOASTE pe D-zeu si a-L intelege trebuie sa-si dea la moarte in FATA lui D-zeu propriul sau suflet adica gandirea constienta si simturile (1Regi 19:4), ca o jertfa strict necesara pentru ca SPIRITUL sau sa-si mareasca dimensiunile la marimea avute dinainte de pacatul edenic, si a se putea intoarce astfel "in CARUL DE FOC" la D-zeu. Ajunsi aici, SPIRITUL si RATIUNEA constienta a omului au acum dimensiunile la marimea avuta inainte de pacatul edenic si SPIRITUL omului isi recapata responsabilitatea si atributiile avute inainte de pacatul edenic si poate decide sa urmeze doua alternative diferite: fie sa se alimenteze din POMUL VIETII si APA VIETII de la D-zeu (Psalm 110:7), fie sa se dea la moarte in PREZENTA lui D-zeu. Dar aceasta anihilare nu poate avea loc decat in pereche, impreuna cu ratiunea constienta. Aceasta ultima alternativa forteaza deci la darea completa si simultana la moarte si a ratiunii constiente (rezidenta in capul omului) (Psalm 110:6). Astfel cei doi realizeaza impreuna o anihilare in pereche urmata de o renastere in pereche din D-zeu a unei noi perechi spirit-ratiune constienta DUPA CHIPUL SI ASEMANAREA DUMNEZEULUI cu NUME GLORIOS. Aceasta ultima stare de cunoastere este echivalenta cu "un somn adanc" (Genesa 2:21) in care D-zeu poate aduce modificari esentiale in structura omului. Atunci, atat cunoasterea constienta exterioara cat si cunoasterea subconstienta interioara (spirituala) se dau simultan si in pereche la moarte pentru a fi renascute in mod simultan si in pereche de catre D-zeu intr-un nou tipar, dupa chipul si asemanarea lui D-zeu. Lucrurile decurg in mod similar procesului de anihilare simultana a unei perechi particula-antiparticula (EX. prechea ELECTRON-ANTIELECTRON) in prezenta unui ZID ce compenseaza impulsurile excedentare, urmata de un proces de creatie simultana a unei perechi particula-antiparticula in prezenta aceluiasi ZID.
    Recunosc ca am facut o gresala imensa impotriva lui D-zeu. Am incercat sa explic aici imaginea lui D-zeu descoperita de mine prin sacrificarea cunoasterii mele constiente. Ca urmare a acestei greseli imense lucrurile au inceput sa o ia razna in viatra celor mai iubiti de mine.
    D-zeu nu s-a atins atunci de mine ci s-a atins de cei pe care ii iubesc eu cel mai mult ca sa ma avertizeze. Nu am inteles o SCURTA perioada motivul si gresala mea si m-am rugat sa inteleg. Am inteles apoi ca nimeni, absolut NIMENI nu are voie sa-l cunoasca pe GLORIOSUL D-zeu decat in mod personal, dupa ce se da in mod personal la moarte in FATA Lui. ALTFEL AR FI O pangarire, O DESACRALIZARE A numelui sfant. Cer iertare MARITULUI SI GLORIOSULUI D-ZEU SI AICI PENTRU EROAREA MEA DE A PANGARI numele LUI D-ZEU IN ACEST FEL. Aceasta posibila gresala grava poate genera dezastre in viata celor ce o FAC. Doresc sa se inteleaga foarte bine aceast mare PERICOL, intelegand ca trebuie facuta o avertizare CLARA pentru posteritate (Ieremia 31:34): NIMENI, absolut NIMENI nu are voie sa-l CUNOASCA pe D-zeu decat daca isi aduce propia jertfa pentru a se putea intalni cu D-zeu si a-L cunoaste in ACEST FEL IN MOD personal SI DIRECT, nu prin intermediari. De asemenea NIMENI, absolut NIMENI nu are voie nici sa incerce sa faca CUNOSCUT NUMELE lui D-zeu altei persoane (Ieremia 31:34), decat numai sa-l ajute sa inteleaga ca aceasta CUNOASTERE este POSIBILA si PERMISA numai in mod personal fara intermediari, prin intermediul propriei jertfe aduse de cel ce vrea sa CUNOASCA pe D-zeu. Incalcarea acestei reguli constituie o PANGARIRE si o DESACRALIZARE GRAVA a NUMELUI SFANT al lui D-zeu, cu urmari TRAGICE (Ieremia 31:34).

     

    .



     

    Sunt multe cunostinte pe care RATIUNEA NOASTRA CONSTIENTA LE POATE INVATA. Dar cea mai importanta cunostinta disponibila este acea CUNOSTINTA care INVATA cum

    RATIUNEA noastra CONSTIENTA trebuie SA SE DEA LA MOARTE DE BUNA VOIE IN FATA LUI D-zeu, CU PLACERE si TEAMA de D-zeu PENTRU A ADUCE PACEA DINTRE D-zeu si SPIRITUL OMULUI.
    Aplicand aceasta CUNOSTINTA , RATIUNEA CONSTIENTA (capul omului) intelege sa SE LASE UCISA DE SPIRITUL (aceluias om ) (Psalm 110. 6), pentru a fi adusa de acesta ca JERTFA IN FATA LUI D-zeu. SPIRITUL omului (care este FRATELE MAI MARE al RATIUNII CONSTIENTE nascuta tot de D-zeu in om dar numai ca efect al pacatului edenic) capata astfel functia de MESIAH-MARE PREOT "in felul lui MELHISEDECH" (care intermediaza legatura dintre RATIUNEA CONSTIENTA si D-zeu) dar si ca imparat peste Ratiunea Constienta a omului (Zaharia 6:12,13)
    (Psalm 110:4), functionand in MARETIA NOULUI TEMPLU CONSTRUIT IN CONSTIINTA omului.
    Acest lucru este strict necesar, deoare omul nu are voie sa se apropie de D-zeu "de capul lui" adica cu Ratiunea Constienta-exterioara (fratele mai mic al Ratiunii Spirituale -ascunse).

    Iata intelesul mesajului pentru care in VECHIUL LEGAMANT AVRAMIC, FRATELE mai MARE intotdeauna este inchinat lui D-zeu, iata de ce a fost nevoie de un FRATE mai MARE, de un om ales de D-zeu, de un popor ales de D-zeu, sau de un MARE PREOT in relatia omului cu D-zeu. Iata raspunsul la cererea democratiei ceruta de CORE prin revolta lui, aparent foarte intemeiata. Dar aceasta ierarhie religioasa dintre oameni poate disparea (Genesa 49:10) in NOUL LEGAMANT, cand functiile de FRATELE MAI MARE, MARELE PREOT si IMPARAT sunt cumulate de SPIRITUL omului aflat in interiorul omului, in PROPIA lui CONSTIINTA (Ieremia 30:21). Totusi, pastrarea lor numai ca structuri de rezerva pe durata in care spiritul se va altera poate fi necesara si acceptata de catre noul om, tinand seama ca va exista o intelegere deplina intre spirit si minte, dar si o intelegere generala dintre omul nou si omul cazut........


    Aceasta cunostinta este CUNOSTINTA profetita in Isaia 53:11 si reprezinta "LEGEA MARE SI MINUNATA" profetita in Isaia 42:21, in puterea careia, numai daca te faci surd vei auzi, si numai daca te faci orb vei vedea (Isaia 42:16,18,19)..., numai daca te dai la moarte in FATA lui D-zeu vei invia. Aceasta stare de surzenie, orbire, moarte a ta fata de mediul inconjurator echivaleaza in mod relativist ca si cand se face distrugerea apocaliptica a intregului mediu inconjurator fata de tine (Isaia 42:15, Ezechiel 38:18-23), culminand cu faptul ca D-zeu se face cunoscut "multimii neamurilor" Ezechiel 38:23;39:7), adica ratiunii constiente a omului. Mormantul RATIUNII CONSTIENTE a omului va fi plasat (Ezechiel 39:11; Isaia 53:9) chiar "la un loc cu Cel bogat" spiritual adica "la un loc" cu SPIRITUL omului, deoarece RATIUNEA CONSTIENTA si SPIRITUL renascut prin SUFERINTA vor muri TOTAL numai impreuna in PREZENTA lui D-zeu si vor renaste numai impreuna din PREZENTA lui D-zeu, asa cum o particola si antiparticula sa pereche (ex. electronul si antielectronul) dispar numai impreuna si se nasc numai impreuna in spatiul nostru fizic in prezenta unui ZID care preia impulsurile excedentare. Astfel, pentru a se restaura situatia dinaintea pacatului edenic, Ratiunea constienta impreuna cu Spiritul sau pereche trebuie sa se dea la moarte in acelasi timp (deodata) si in acelasi loc ("la olalta") desi dintre cei doi vina acestei situatii o poarta numai SPIRITUL pereche al omului care a pacatuit in Eden, dar in Ratiunea constienta a omului care accepta moartea "negasindu-se nici o nelegiuire si nici un viclesug" (Isaia 53:9).. "Mormantul" Ratiunii constiente a omului este plasat in timp si spatiu ca si cand ar fi fost rau ("printre cei rai") si laolalta cu CEL BOGAT " (spiritual) adica Spiritul omului, desi vina si responsabilitatea pentru acesta situatii creata in Eden o are numai SPIRITUL omului care conducea atunci pe om.
    D-zeu va induce o IDENTITATE COMUNA PENTRU MESIAH-ODRASLA nascuta IN CONSTIINTA FIECARUI OM. D-zeu insusi va inscrie (sapa) in constiinta lui Mesia planul planul SAU (Zaharia 4:8,9), va naste IDENTITATEA lui MESIAH. Al treile TEMPLU va fi construit in constiinta fiecarui om de catre acest MESIAH (Zaharia 6;12,13). De abia acum se poate indeplini prescriptia potrivit careia nici o piatra folosita la constructia ALTARULUI din TEMPLU nu trebuie atinsa de vreun instrument conceput de mintea omului, care are defectul de a desacraliza, pangari tot ce este sfant ( Exod 20:25).




    ACEASTA ESTE CEA MAI MARE REALIZARE POSIBILA A RATIUNII NOASTRE CONSTIENTE. ACESTA ESTE "MOTORUL" CARE TRANSPORTA DIN NOU PE OM IN FATA LUI D-zeu, TRECAND nevatamat de SABIILE UCIGASE plantate intre om si D-zeu. NUMAI PROCEDAND IN ACEST FEL, SPIRITUL OMULUI POATE "SA BEA DIN PARAUL" VIETII CHIAR "IN TIMPUL MERSULUI (chiar pe durata a catorva secunde, fara a intrerupe alte actiuni ale omului), FAPT CE-I PERMITE "SA-SI RIDICE CAPUL" DIN NOU CU MULTA MARETIE, TRIUMF si BUCURIE DIN GROAPA MORTII.
    (Psalm 110:7)

    PREZENTA INVATATURA NU FACE CUNOSCUT PE D-zeu CI OFERA DOAR PROCEDURA CONCRETA DE A REALIZA ACEA STARE PENTRU OM CARE-I PERMITE INTALNIREA IN MOD PERSONAL CU D-zeu SI DECI ACEASTA CUNOASTERE DIRECTA SI INTIMA A LUI.

    PROCEDURA CONCRETA DE REALIZARE A ACESTEI STARI ESTE FOARTE INTUITIVA SI USOR DE REALIZAT, PUTAND FI INTELEASA SI APLICATA CU SUCCES CHIAR SI DE SPIRITUL CELUI MAI MIC COPIL CARE O OBSERVA. (Ieremia 31:34)


     

     

    Din momentul in care RATIUNEA CONSTIENTA a omului accepta SA SE DEA LA MOARTE PENTRU A FI ADUSA CA JERTFA IN FATA LUI D-ZEU, toate conditiile strict necesare pentru renasterea din D-zeu a spiritului in CONSTIINTA acelui om sunt indeplinite. Spiritul renascut al omului va intra in atributiunile de MESIAH, MARE PREOT (Psalm 110:4) care se va urca pe MUNTELE SFANT al lui D-zeu din CONSTIINTA omului. Acolo va constru TEMPLUL SFANT (Zaharia 6:12,13) de intalnire cu D-zeu. Forta care pune in miscare FUNCTIONAREA acestui TEMPLU rezulta din actiunea lui MESIAH in cooperare cu RATIUNEA CONSTIENTA pe rol de jertfa, in puterea careia (Genesa 17:7,13) intra in functiune NOUL LEGAMANT si deci NOUL TEMPLU. Astfel, cei doi vor functiona ca doi maslini din care curge puterea sau UNDELEMNUL necesar pentru FUNCTIONAREA NOULUI TEMPLU (Zaharia 4:14) si o"desavarsita unire" va fi intre CEI DOI (Zaharia 6:13).


    Considera ca in regnul animal in care ne situam ar exista o rasa de
    superoameni, mult mai inteligenti decat noi, care ar aduce ca jertfe lui
    D-zeu oameni ca noi obisnuiti, fiindca asa au inteles ei. Cum ai aprecia
    decizia lor? Pentru ca tu sa fii mantuit trebuie sa omori pe cineva, o
    victima nevinovata, mai bun decat tine. Cum poti crede ca D-zeu accepta o astfel de miselie? Ori omori tu, ori iti omoara victima altcineva in beneficiul tau
    prin ACCEPTAREA ta, este acelasi MARE PACAT cu care se incarca
    constiinta ta, mainile tale se murdaresc de sange nevinovat (daca tu accepti
    chiar si numai mental acest act ucigasi si consideri ca esti beneficiarul direct al acestuia). Aceasta este o religie a CAINTEI, fiindca tu te caiesti permanent in Fata lui D-zeu pentru un pacat pe care tu nu l-ai facut in realitate decat numai in mod mental. Aceasta cainta permanenta pentru un pacat pe care tu nu l-ai infaptuit in mod fizic decat mental, pe tine SIGUR CA POATE ca TE FACE MAI BUN in fata oamenilor si in fata ta, dar ajungi in timp sa te inchini
    in fata celui pe care l-ai ucis in mod mental, cazand astfel in PACATUL DE
    MOARTE AL IDOLATRIEI. Cerul constiintei tale este permanent intunecat de pacatul mental pe care tu l-ai acceptat ca fiind in beneficiul tau Aceasta cainta permanenta efectuata in Fata lui D-zeu de catre constiinta ta rationala oboseste pe D-zeu care hotaraste sa instituie o RELIGIE VERITABILA in care....." cainta este ascunsa de privirile Mele" (Osea 13:14). In aceasta noua RELIGIE (NOUL LEGAMANT: Ieremia 31:34) cainta exprimata de ratiunea noastra constienta (care este vinovatul pentru orice
    pacat "facut cu voie" ) este eliminata si inlocuita cu PDEAPSA MAXIMA
    PENTRU VINOVAT: Ratiunea constienta, vinovata pentru orice pacat, se da la moartein FATA lui D-zeu. Si..."Atunci ii voi izbavi de la moarte....unde-ti este boldul moarte, caci CAINTA este ascunsa de privirileMELE" (Osea 13:14); Acum toate jertfele exterioare de animale, de fii saufice de imparat, de fii de dumnezei...dispar fiind considerate acte de nedreptate la adresa animalelor sau oamenilor.
    Vedem ca D-zeu, in MAREA lui DREPTATE si PUTERE fara margini a gasit o solutie CORECTA si EFICIENTA pentru mantuirea omului. Este LEGEA de"NEGARE A NEGATIEI" dar aplicata in mod corect, in sensul negarii drumului efectuat in mod gresit, prin reintoarcere si efectuarea
    drumului invers. Astfel, in EDEN s-a nascut cunoasterea RATIONALA
    producand moartea SPIRITULUI. Acum, lucrurile trebuiesc inversate:
    cunoasterea RATIONALA trebuie sa moara in FATA lui D-zeu pentru ca sa renasca SPIRITUL omului mort in Eden. Singura jertfa dreapta, acceptata de
    D-zeu este jertfa VINOVATULUI in FATA lui D-zeu, adica jertfirea, distrugerea in FATA lui D-zeu a ceea ce a DECLANSAT acest DEZASTRU. Intelegem ca nasterea RATIUNII CONSTIENTE, a CUNOASTERII BINELUI si RAULUI a produs acest dezastru si, in consecinta asupra lui trebuie aplicata LEGEA NEGARII NEGATIEI, LEGEA JERTFEI. D-zeu nu vrea nici moartea omului ca un intreg, vrea moartea numai componentei malefice din om, a componentei generatoare de moarte in om si in exteriorul lui. Aceasta componenta malefica
    generator al oricarui pacat prin efectul de "rostogolire" sau "avalansa"
    este ratiunea constienta a omului , vinovata de orice pacat. Intelegand aceasta grandioasa cunostinta constienta, acum RATIUNEA CONSTIENTA devine "ROBUL NEPRIHANIT" al lui D-zeu. Acest Rob Neprihanit accepta acum se dea la moarte atat pentru pacatele proprii (facute cu voie) cat si pentru pacatele
    facute fara voie (pacatele spiritului care este numit la plural "poporul lui
    D-zeu
    "- Isaia 53:5,6,8 ("Pacatele poporului MEU").
    Acum, ratiunea
    CONSTIENTA a omului intelege istoria devenirii sale, intelege deci ca
    nasterea ei in Eden (CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI) a avut drept
    efect moartea SPIRITULUI omului si, mai presus de tot, intelege ca, pentru
    a indrepta lucrurile, procesul trebuie sa se deruleze in mod invers in FATA
    lui D-zeu: CUNOASTEREA BINELUI SI A RAULUI trebuie sa se dea la
    moarte in FATA si NUMAI in FATA lui D-zeu pentru ca SPIRITUL
    omului sa RENASCA in FATA lui D-zeu. Astfel SPIRITUL omului ESTE
    FORTAT SA REINVIE IN FATA lui D-zeu si din D-zeu. Acesta este marele
    secret, MAREA CUNOASTERE (ISAIA 53:11) care trebuie inteleasa bine
    pentru a putea fi aplicata in mod corect, lucru strict necesar pentru
    mantuirea omului. Acum nu spiritul are puterea de decizie in om, ci RATIUNEA lui CONSTIENTA, CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI. Ea trebuie "sa-si dea viata ca jertfa pentru pacat" (Isaia53:10) printr-un auto-blocaj mental inFATA lui D-zeu, pe durata in care SPIRITUL reinviat ca "o
    samanta de urmasi"(Isaia 53:10) se intalneste cu D-zeu. BARUCH HASHEM! Dupa renasterea spiritului, la fiecare reintalnire cu D-zeu, acesta TREBUIE SA-SI LEPEDE (Exod 3:5) INCALTAMINTEA DIN PICIOARELE SPIRITULUI (capul, MINTEA, ratiunea constienta) CU CARE D-zeu A IMBRACAT SPIRITUL INAINTE DE A-L EXPATRIA DIN Eden. Dupa aceasta intalnire de sarbatoare, SPIRITUL "isi va ridica din nou CAPUL" din groapa mortii (Psalm 110:7), fiindca a baut din RAUL de apa vie de la D-zeu. D-zeu ii ofera in dar o noua incaltaminte de sarbatoare spiritului. BARUCH HASHEM!
    Facand o recapitulae, acum intelegem ca in om prin ADAM s-a nascut in IN SPATIUL EDENIC-SPIRITUAL (deci in SPATIUL CUNOASTERII SUBCONSTIENTE, ascunse, interioare, de profunzime) CUNOASTEREA BINELUI si RAULUI (a cunoasterii constiente superficiale, de suprafata care margineste in exterior spiritul omului, "sufocandu-l", intocmai ca niste haine exterioare care acopera intregul spirit. Aceasta nastere a determinat moartea SPIRITULUI din om, cel care percepe SPATIUL EDENIC-SPIRITUAL. In consecinta, moartea SPIRITULUI omului echivaleaza cu izgonirea omului din SPATIUL EDENIC-SPIRITUAL. Dar au mai ramas urme timide de viata in SPIRIT, ceea ce naste in om dorul de D-zeu, dorul de EDEN-SPATIUL SPIRITUAL. Dar D-zeu are o stare de respingere totala a ceea ce s-a nascut ca un fiu nelegitim in EDEN si nu poate sa se intalneasca cu omul atata timp cat acesta este insotit de fiul nelegitim nascut in Eden. In consecinta D-zeu a pus intre om si EL un "inger al mortii"(Exod...), o sabie rotitoare indreptata impotriva celui care nu este dorit de catre D-zeu, "fiul nelegitim" nascut in Eden. Altfel zis, daca SPIRITUL omului este insotit de catre RATIUNEA CONSTIENTA ilicita atunci cand se apropie de D-zeu, atunci INGERUL NIMICITOR care insoteste permanent pe D-zeu protejandu-l de prezenta RATIUNII CONSTIENTE a omului ataca aceasta RATIUNE CONSTIENTA, o schilodeaza uneori ireversibil. Desigur ca acest "FIU NELEGITIM" al omului este CREATIA tot a lui D-zeu, care a imbracat SPIRITUL omului cu o haina potrivita "din piele exterioara" de cunoastere, inainte ca omul sa fie complet exilat din spatiul spiritual. Din acest motiv, intr-o alta modelare, Ratiunea constienta este vazuta ca pe o incaltaminte a SPIRITULUI omului (Exod 3;5), sau ca pe haina si o manta a lui MESIA (a spiritului renascut in om). Dar, moral acest fiu s-a nascut in contactul omului cu sarpele din Eden care a strecurat omului o falsa informatie, si poate fi considerat si ca fiul nelegitim nascut in om in contact cu sarpele din Eden. Aceste haine ale spiritului au un suport material, carnal, in care partea activa in spatiul cunoasterii o realizeaza CAPUL (imparatul ROSH (Ezexhiel)-CREERUL omului. Intr-o alta modelare, aceasta RATIUNE CONSTIENTA ILICITA devine animalul de povara (MAGARUL) in spatiul material al SPIRITULUI omului renascut. Astfel scanteile slabe de viata pentru SPIRITUL omului impinge pe om sa se reintoarca la D-zeu. In consecinta, omul experimenteaza prin CAIN si ABEL o jertfa care sa le permita reintalnirea cu D-zeu, si deci reintrarea in SPATIUL SPIRITUAL. Nici unul dintre ei nu stiau care este cea mai potrivita jertfa. Abel aduce o jertfa de sange, un miel. Ca rezultat (fiindca, potrivit LEGII enuntate de D-zeu nimic nu este intamplator si toate se petrec ca niste consecinte ale unor legi bine stabilite "BINE FACI BINE GASESTI" (Genesa 4.7), Abel este ucis chiar de catre fratele lui pe care-l iubea, asa cum Abel a omorat un frate nevinovat pe care-l iubea din regnul animal (un miel nevinovat), fara o justificare acceptabila de genul luptei pentru supravietuire in jungla sptiului material. Dar este consemnat in Torah ca D-zeu a privit "cu placere" la aceasta jertfa. Deducem ca Abel s-a apropiat cel mai mult de modelul de jertfa asteptat de D-zeu, dar a adus o jertfa nepotrivita, a facut un lucru foarte rau care a indepartat pe
    D-zeu si PROTECTIA LUI de ABEL, cu urmarile mentionate. In schimb Cain aduce o jertfa in Fata lui D-zeu din regnul vegetal ce nu a fost privita de catre
    D-zeu ca un rau suficient de mare care sa-L determine sa se indeparteze de CAIN. Dar, prezenta lui D-zeu alaturi de Cain presupune si prezenta ingerului nimicitor care ataca ratiunea constienta a lui Cain fortand-o sa accepte niste judecati de valoare complet false de exemplu, judecati de genul in care chiar D-zeu ii cere sa ucida pe Abel. judecati complet false procesate de mintea acum schilodita a lui Cain. Cu toate acestea, D-zeu sta alaturi de Cain, vorbeste cu El si chiar il protejaza de consecintele nefaste ale sangelui varsat al fratelui sau Abel (Genesa 4:15). Un episod oarecum similar se ptrece la intalnirea dintre Avram si
    D-zeu. Mintea lui Avram intelege ca trebuie sa-si ucida fiul ca sa dovedeasca afectiunea lui fata de D-zeu, fapt complet respins de catre D-zeu. Atunci D-zeu ii scoate un Tap salbatec si-l determina ca sa faca un lucru rau acestui Tap pentru a se putea indeparta de Avram indepartand astfel de Avram si pe ingerul nimicitor ce insoteste permanent pe D-zeu, dar care ataca ratiunea constienta a lui Avram.
    Incepand cu profetul Moise omul incepe sa inteleaga mesajul venit de la D-zeu, potrivit caruia"NU POATE OMUL SA VADA pe D-zeu si sa TRAIASCA" (Exod 33:20). Deci un nou capitol de intelegere se deschide astfel despre relatia D-zeu-om. La intalnirea cu D-zeu, omul trebuie sa-si "acopere fata", deci trebuie sa-si sacrifice cunoasterea constienta pentru a "nu-l putea vedea pe D-zeu", pentru a nu muri. Si invers, daca vrea sa-L vada pe
    D-zeu, omul trebuie mai intai sa moara prin componenta sa de CUNOASTERE A BINELUI SI RAULUI (CUNOASTEREA-RATIUNEA CONSTIENTA ce reprezinta astazi pe om). In vechiul LEGAMANT AVRAMIC OMUL TREBUIA SA-SI ACOPERE FATA pentru a nu muri. IN NOUL LEGAMANT, omul trebuie SA MOARA IN CUNOASTEREA SI RATIUNEA LUI CONSTIENTA ca sa POATA VEDEA PE D-zeu. Moartea, blocarea ratiunii pe durata intalnirii cu
    D-zeu se poate face prin auto-blocajului mental, procedura care sta la indemana fiecarui om.
    Aceasta procedura este permisa numai in FATA LUI D-zeu, altfel este foarte periculoasa.

    Rezulta ca Jertfa de animale instituita de MOISE nu are rolul de a chema pe
    D-zeu, ci opusul acestei credinte eronate: Jertfa are rolul de a indeparta pe D-zeu de om, cu avantajul de a indeparta si pe nimicitor de om, dar cu gravul dezavantaj ca omul pierde binecuvantarile lui D-zeu si pierde protectia sa. Sub acest aspect credinta falsa potrivit caruia Isus a fost ucis pe rol de jertfa isi face pe deplin functia, indepartand pe D-zeu de om, dar omul pierzand cele anterior mentionate. D-zeu nu este un d-zeu reptilian avid de jertfe, mai ales de jertfe nevinovate asa cum se crede in Crestinism. Jertfele de orice fel reprezinta lucruri rele aplicate animalelor, oamenilor....."Ce-Mi trebuie Mie multimea jertfelor voastre, zice Domnul. Sant satul de arderilede tot ale berbecilor si de grasimea viteilor; Nu-mi place sangele taurilor oilor si tapilor....Cine va cere astfel de lucruri, ca sa-mi spurcati curtile? (Isaia 1:11,12)

    CONDITIA INSTITUIRII NOULUI LEGAMANT CARE CONSTA IN INSTITUIRE PACII DINTRE D-zeu si spiritul omului este ca LA INTALNIREA DINTRE D-zeu SI OM


    SPIRITUL OMULUI renascut prin suferinta pe PAMANT
    (care este FIUL cel mai mare al OMULUI nascut de catre D-zeu in OM ca o suflare de viata" Genesa 2:7) sa dea la moarte pe FIUL omului nascut de catre sarpele din Eden in OM (care este CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI-RATIUNEA CONSTIENTA actuala a omului)

    a fost TRANSMISA DE CARE D-zeu chiar primei generatii de oameni dupa aruncarea omului din Eden. Astfel, spiritul lui Cain si si al lui Abel renaste datorita suferintelor intense cauzate de muncile istovitoare (De fapt acesta este si scopul urmarit de catre D-zeu atunci cand a blestemat omul la suferinta Genesa 3:16-19). Dar puterea si capacitatile spiritului reinviat erau mult diminuate in comparatie cu cele ale RATIUNII CONSTIENTE care domina atunci si continua si astazi sa domine comportamentul omului. Din acest motiv, orice actiune a spiritului era atunci si este in continuare supervizata de RATIUNEA CONSTIENTA a OMULUI. Ca urmare, dorinta reciproca de intalnire dintre SPIRITUL REINVIAT si D-zeu apare. D-zeu enunta celor doi frati printr-un mesaj adresat spiritului CONDITIA strict necesara (mentionata anterior - CONTINUTUL noului LEGAMANT) in care poate avea loc INTALNIREA omului cu D-zeu. Dar Cain si Abel inteleg in mod gresit si in mod diferit aceasta conditie. Astfel, ratiunea lui Abel intelege sa aduca ca jertfa in FATA lui D-zeu ca gest al reintoarcerii un frate mai mic al lui din regnul animal-un miel. Cain intelege initial sa aduca ca jertfa un frate mai mic din regnul vegetal. Cain constata esecul si revine cu jertfa propriului frate mai mic, al lui Abel. Constata din nou esecul cu amaraciune si cu o fata schilodita. Esecul lui Abel a fost si mai mare, pierzand protectia lui D-zeu si deci pierzandu-si chiar popria viata. Deci ratiunea constienta a omului nu era pregatita atunci sa inteleaga mesajul lui
    D-zeu adresat spiritului omului. Abia in zilele noastre ratiunea constienta a omului incepe sa inteleaga, pas cu pas mesajul transmis de catre D-zu si adresat Spiritului omului. Pentru o intelegere corecta, D-zeu a hotarat ca omul sa parcurga un Legamant intermediar - Legamantul avramic adresat Ratiunii Constiente a omului. Ca gest al negarii uciderii fratelui mai mic-Abel de catre fratele mai mare Cain, eliminand astfel confuzia aparuta lui Cain, in acest Legamant Fiul cel mic (Israel) si nu fiul cel mare (Esau) este alesul lui
    D-zeu. De asemenea, s-a continuat cu jertfa adusa de Abel pana in momentul intelegerii de catre ratiunea constienta a omului a adevaratei jertfe asteptata de D-zeu, moment in care se trece la NOUL LEGAMANT, cand RATIUNEA omului intelege ca nu are voie sa participe activ la intalnirea omului cu D-zeu (Ieremia 31:34), ci numai spiritul reinviat al omului are acest drept de MARE PREOT. Din acest motiv, RATIUNEA OMULUI devine Robul SFANT al lui D-zeu care se da la moarte in FATA lui D-zeu pentru ca SPIRITUL reinviat al omului sa fie RENASCUT din D-zeu, ca "o samanta de urmasi" (Isaia 53:10). Ratiunea Constienta a lui D-zeu intelege ca puterea capacitatilor sale este cu mult mai mare decat ale spiritului reinviat al omului, tinand astfel captiv si inecand-paralizand actiunile spiritului omului, asa cum un zgomot foarte puternic "ineaca" un semnal foarte slab peste care se suprapune. Numai atunci cand "Poporul Sfant" (adica Poporul vechiului Legamant al Ratiunea constiente- deci a LEGAMANTULUI AVRAMIC) va intelege in sfarsit necesitatea "zdrobirii de tot" a puterii sale, numai atunci SPIRITUL OMULUI va fi descatusat din ghiarele RATIUNII CONSTIENTE putandu-se intalni cu D-zeu, iar necazurile se vor termina si o noua era a pacii, bucuriei si fericirii cu D-zeu va apare la orizont (Daniel 12:7).

     

     


    Argumente.

    Omul se comporta ca un oscilator in campul rezidual-mental al umanitatii. In acest camp -potential mental, omul realizeaza anumite stari cuantice stationare de energie mentala. Permanent, omul emite si receptioneaza energii mentale sub forma de ganduri. Fiecare din noi suntem cuplati intre noi printr-un "entanglement cuantic", datorita functiilor de unda (care se suprapun) asociate
    fiecarei stari cuantice stationare de energie mentala. Se realizeaza astfel fenomenul cunoscut cu numele de TELEPATIE. Continutul acestor ganduri transmise la distanta sunt descrise de structura functiei de unda asociate acestei stari cuantice. Acest lucru este pus in evidenta de
    MECANICA CUANTICA, indiferent de NATURA CAMPULUI REZIDUAL in care se gaseste oscilatorul.. Gandul constient sau subconstien (ascuns) are o putere foarte mare putand avea un rol benefic dar, de cele mai multe ori un rol malefic, distructiv: ".....de aceea ei nu vor sa stie nimic, nu pricep nimic, ci umbla in intuneric; de aceea se clatina toate temeliile pamantului.."(Psalm 82:5). De
    curand un prieten mi-a spus ca, chiar inainte cu o fractiune de secunda de a se defecta un aparat electronic a avut "un gand negativ"fara sa-mi dea detalii despre acest gand. In cariera mea m-am ocupat si de depanarea anumitor aparate electronic. Am constatat ca anumite persoane erau predispuse sa li se defecteze aceste aparate si in general tot ce le apartinea. Aceste ganduri negative circula prin intreg campul mental-rezidual al umanitatii, fiind receptionat simultan de foarte multe persoane. Este extrem de important ce actiune sa abordam atunci cand ni se induce un astfel de gand negativ. Daca nu procedam corect, acest gand poate produce pagube imense , defectiuni ireversibile in structura noastra umana, in corpul nostru, in cei apropiati noua si chiar in lucrurile noastre care ne apartin. De aici apar boli, conflicte, moarte....Majoritatea dezastrelor naturale sunt provocate din acelasi motiv. Concret, chiar in clipa in care mintea ta receptioneaza un astfel de gand negativ, mintea ta trebuie imediat sa se dea la
    moarte in FATA lui D-zeu, printr-un AUTOBLOCAJ MENTAL, pentru numai cateva secunde. Prin aceasta actiune sunt eliminate gandurile negative din campul mental-rezidual al umanitatii, acestea fiind absorbite de catre tine. In locul lor vor izvora prin intermediul tau niste ganduri de sarbatoare,
    bucurie si fericire venite chiar de la D-zeu. Procedand astfel, vei avea fericire, bucurie sanatate si prosperitate personala si, in acelasi timp participi din plin la constructia unei lumi mai bune, la pacea, bucuria si fericirea universala (Ticun-Olam). BARUCH HASHEM!



    Trebuie sa ne regasim locul in relatia cu D-zeu in lumina profetiilor primite de la D-zeu. Modelul de intelegere a acestor profetii, trebuie sa fie plasat in spatiul cunoasterii (spatiul constiintei omului -spatiul spiritual) , nu in spatiul fizic asa cum s-a procedat pana acum. Asa vom intelege de ce este atat de important pacatul primordiar din Eden, cand omul a capatat o cunoastere a binelui si a raului. Omul avea si inainte o cunoastere, dar una ascunsa, interioara-
    spirituala plasata in interiorul spatiului spiritual.. In urma pacatului edenic, omul capata o cunoastere exterioara-constienta plasata in exteriorul spatiului spiritual. Acest lucru echivaleaza cuauto-exilarea omului din spatiul spiritual in prapastia spatiului nespiritual-spatiul fizic. Vom intelege faptul ca, dupa renasterea spiritului nostru (mort in Eden) ratiunea noastra constienta-exterioara (obtinuta in urma pacatului din Eden) nu are intrare libera la D-zeu, nu are voie sa
    apara in Fata lui D-zeu. Relativistic vorbind, aceasta apropiere nepermisa ar echivala cu incercareade a exila pe D-zeu din spatiul spiritual in prapastia spatiului nespiritual-spatiul fizic. Orice relatiecu D-zeu a ratiunii noastre constiente-exterioare trebuie sa se realizeze prin intermediul SPIRITULUI nostru renascut (MESIA) care este RATIUNEA noastre ascunsa-subconstienta, ce FUNCTIONEAZA in calitate de MARE PREOT in interiorul TEMPLULUI
    nostru spiritual, reconstruit in constinta fiecaruia din noi. MESIA nu a fost si nu va fi niciodata un om carnal, ci numai o fiinta SPIRITUALA, acea FLACARA SPIRITUALA suflata din chiar FIINTA lui D-zeu care a facut din omul mort spiritual, un om viu spiritual (Genesa 2:7) ; La animale, D-zeu nu le-a suflat acest SPIRIT.
    Acest SPIRIT al nostru este modelat si renascut in constiinta noastra de
    catre D-zeu, dupa exact chiar CHIPUL SI ASEMANAREA LUI D-zeu, avand deci aceiasi identitate unica in constiinta fiecarui om si va fi CEL care va construi TEMPLUL in constiinta noastra, va fi MARE PREOT dar si IMPARAT in constiinta noastra (Zaharia 6:12). Astfel, acest SPIRIT din constiinta fiecarui om va avea exact aceiasi forma si identitate in constiinta fiecarui om, motiv
    pentru care va reusi sa fie liantul de legatura dintre toti oamenii, instituind PACEA UNIVERSALA.Desi este un spirit individual al fiecarei persoane in parte, este in acelasi timp si un SPIRIT COLECTIV. Dupa moartea din Edene, acest Spirit COLECTIV, Unsul, Mesia, SPIRITUL renascut,"SFANTUL SFINTILOR" care aduce neprihanirea vesnica a fost renascut pentru prima data de D-zeu in interiorul poporului evreu dupa 49 ani de la reconstructia CELUI de-al doilea TEMPLU(Daniel 9:25), cand activitatea spirituala in Templul a cunoscut o efervescenta fara precedent; dar , dupa 434 ani, acest SPIRIT COLECTIV a fost suprimat temporar in Tempul de la Ierusalim ("unsul
    va fi starpit si nu va avea nimic". Templul fizic din Ierusalim a fost distrus de catre imperiul Roman facand sa inceteze jertfele din Templul din Ierusalim (vers. 27). Astfel, dupa cei 490 ani, Unsul, Mesia, SPIRITUL renascut, "SFANTUL SFINTILOR" a inceput sa functioneze, fiind "uns" sa oficieze numai in TEMPLUL constiintei umane in calitate de MARE PREOT, intermediar intre
    omul (reprezentat de ratiunea lui constienta ) si D-zeu. Incepe perioada glorioasa cand cele trei jertfe de animale aduse la intalnirea fiecarei persoane cu D-zeu de trei ori pe zi: dimineata, la pranzsi seara sunt inlocuite cu jertfele propriei ratiuni constiente a fiecarei persoane la intalnirea cu D-zeu a lui Mesia nascut in interiorul fiecarei persoane. D-zeu nu poate fi vazut si perceput decat in
    SPATIUL interior-ascuns al cunoasterii, de catre ratiunea noastra ascunsa-interioara-spiritul nostru. Acum, intalnirea omului cu D-zeu pare un act irational, fara nici o logica pentru RATIUNEA constienta exterioare - "cunoasterea binelui si raului" -ratiunea capului-a mintii-deoarece aceasta nu poate vedea sau percepe existenta lui D-zeu, si pare un act efectuat in van. Dar,
    aceasta rugaciune apare ca un act pe deplin justificat de catre ratiunea ascunsa spirituala- SPIRITUL OMULUI RENASCUT-MESIA. Din aceasta cauza, intalnirea cu D-zeu are loc numai daca ratiunea ascunsa, subconstienta, ratiunea
    spirituala renascuta in fiinta umana MESIA este mai puternic si omoara ratiunea constienta care seopune, aducand-o jertfa in FATA SLAVITULUI D-zeu. Acum, la intalnirea omului cu D-zeu orice jertfa fizica sau dar de mancare inceteaza (Daniel 9:27), fiind inlocuita cu jertfirea RATIUNII CONSTIENTE-cunoasterea mentala "a binelui si raului" nascuta in Eden ca o consecinta directa a
    pacatului din Eden prin care omul s-a autoexilat din spatiul cunoasterii interioare-spirituale in spatiul exterior al cunoasterii externe, superficiale.. Acum are loc o circumcizie a "inimii", adica a SPIRITULUI care este ratiunea ascunsa profunda a omului si FIUL CEL MAI MARE nascut de catre D-zeu in EDEN. Prin aceasta circumcizie a inimi sau a spiritului se aduce la moarte propria piele a spiritului - suprafata exterioara de cunoastere (cunoasterea-ratiunea constienta-exterioara)
    ca jertfa care intareste NOUL LEGAMANT (Genesa 17:13) prin care CREATORUL acepta sa se intalneasca in calitate de DUMNEZEU cu omul (Genesa 17:7). INTOCMAI ca si SANGELE care curge prin organismul unui miel, PRIN RATIUNEA CONSTIENTA curge INFORMATIA, curg
    CUVINTELE INFORMATIONALE intr-|un flux ordonat si coerent.
    Prin aceasta jertfire a RATIUNII CONSTIENTE (cu sediul in FRUNTEA OMULUI) are loc procesul invers alungarii din Eden, deci are loc procesul reintoarcerii omului in EDEN, reintoarcere din spatiul exterior al cunoasterii exterioare-constiente in spatiul interior al cunoasteri ascunse-interioare-spirituale. Dar, la aceasta reintoarcere, SPIRITUL omului intalneste INGERUL MORTII (heruvinul ce roteste sabiile Genesa 3:24) care raneste foarte grav mintea omului SPIRITUL omului (PRIMUL FIU NASCUT DE D-zeu in EDEN) daca acesta este insotit de RATIUNEA lui CONSTIENTA nejertfita atunci cand se apropie in mod relativ de SPATIUL EDENIC, DE D-zeu. Apropierea relativa de SPATIU EDENIC se poate face si
    in mod pasiv, adica SPIRITUL omului nici macar nu intentioneaza sa se apropie de SPATIUL EDENIC, dar D-zeu (ce este insotit de intreg SPATIUL EDENIC, inclusiv de INGERUL MORTII plantat la marginea spatiului edenic) sa se apropie de aceast SPIRIT ala omului. Altfel zis, se poate intampla ca INGERUL MORTII (intalat la granita SPATIULUI EDENIC) sa se apropie de
    SPIRITUL omului. ATUNCI, tragedia poate fi uneori inevitabila. Asa s-a intamplat in prima noapte de SEDER, cand D-zeu s-a apropiat de EGIPT si de egipteni, pentru a ajuta poporul evreu sa iasa din robie.
    Pentru ca SPIRITUL omului sa se poata apropia de D-zeu
    care BINECUVINTEAZA
    , mai intai trebuie sa treaca nevatamat de INGERUL MORTII care UCIDE. Acest INGER al MORTII (NIMICITORUL) este pasivizat numai daca acesta"vede" (sau aude la) exteriorul usii constiintei umane expresia mortii RAIUNII CONSTIENTE A OMULUI. Moartea acesteia este exprimata prin SANGELE VARSAT al RATIUNII CONSTIENTE, care este un SANGE INFORMATIONAL format din cuvintele informationale aruncate numai aparent in mod haotic si incoerent de catre SPIRITUL omului, fara a mai fi prelucrate de RATIUNEA CONSTIENT. De fapt acest sange
    striga catre D-zeu intr-un limbaj subconstient, spiritual, necunoscut de RATIUNEACONSTIENTA (Genesa 4:10). Astfel ca pacatul a fost introdus in lume in spatiul cunoasterii , si tot in spatiul cunoastwerii trebuie scos. In acest spatiu al cunoasterii, altarul se identifica cu mesajul transmis lui D-zeu de catre om, iar pietrele de pe altar se identifica cu cuvintele ce formeaza acest mesaj. Porunca divina (Exod 20:24,25) este ca altarul sa fie construit in primul rand din pamant care contine un numar imens de firicele de nisip (pietre foarte mici) asezate (numai aparent) haotic, la intamplare. De asemenea nicio unealta construita de ratiunea noastra constienta nu are voie sa atinga forma acestor pietre din care este construit altarul pentru a nu-l pangari- pentru a nu-i denatura sensul cuvintelor adresate lui D-zeu de catre spiritul omului. Altfel zis, cuvintele rugaciunii care ies din gura noastra catre D-zeu trebuie sa aiba un debit informational imens, aparent haotic, necontrolate de ratiunea noastra constienta ci controlate numai de catre spiritul nostru. Este extrem de important ca nici o alta ratiune constienta a unui alt om sa nu vada expresia mortii Ratiunii noastre constiente, deci atunci cand SPIRITUL nostru nu mai este acoperit de ratiunea noastra constienta ca o imbracaminte sau incaltaminte a spiritului nostru (Exod 20:26). Aici intervine valoarea SPONTANEITATII, a exprimarii spontane fara contributia ratiunii constiente. Acum intelegem de ce spontaneitatea este atat de apreciata chiar si printre oameni. Acum putem reconstitui si intelege mai bine istoricul transmiterii informatiei de la D-zeu la om privind METODA care permite omului sa se reintoarca in EDEN de unde a fost alungat: Cain si ABEL primesc din interiorul lor, de la D-zeu, informatia de a reintra in spatiuedenic pentru a se intalni cu D-zeu, dar pentru a putea trece de INGERUL MORTII trebuie sa fie
    insotiti de o jertfa specifica. Fiecare din cei doi inteleg in mod diferit si gresit natura acestei jertfe. In comparatie cu CAIN, ABEL aduce o astfel de jertfa care indica o intelegere foarte apropiata de adevarata intelegere a naturii jertfei pe care D-zeu o vrea. Dintre cele doua jertfe, D-zeu priveste cumai mare placere la jertfa lui ABEL. Desi Abel s-a apropia mult in intelegere, totusi era departe de
    adevarata intelegere , ucigand un animal nevinovat pentru a fi adus lui D-zeu , face un lucru rau chiar in FATA lui D-zeu, o nedreptate adusa animalelor, facuta chiar in FATA lui D-zeu. Asa ca DREPTATEA lui D-zeu a functionat implacabil asupra lui ABEL: "Nu-i asa? Daca faci bine vei fibine primit" (Genesa 4:7). Abel nu a facut bine si, ca dovada, Abel nu a fost "bine primit"; SANGELE lui ABEL a fost varsat asa cum si el a varsat sangele unui animal nevinovat in fata lui
    D-zeu (si asta nu ca sa se hraneasca-ceea ce ar fi justificat oarecum actul lui Abel, ci print-o tentativa de transfer de vina de la omul vinovat la animalul nevinovat. Chiar daca este vorba de un animal, dreptatea imensa a lui D-zeu a functionat si aici. Dupa ce aduce o jertfa nepotrivita lui D-zeu, SPIRITUL lui Cain primeste informatii suplimentare privitor la natura JERTFEI pe care o doreste D-zeu, de a ucide propria RATIUNE CONSTIENTA - "CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI" nascuta in EDEN din relatia dintre om si SARPELE din Eden.
    ( Carnea acestei JERTFE TREBUIA MANCATA de catre SPIRIT. Deci energia si CUNOASTEREA CONSTIENTA-trupul RATIUNII CONSTENTE trebuie preluata, asimilata de catre SPIRIT. Dar, SINGELE (debitul de cuvinte informationale incoerente, necontrolate, ce curge dupa sacrificarea RATIUNII CONSTIENTE trebuie varsat afara pe usa exterioara a SPIRITULUI, pentru a servi drept informatie INGERULUI MORTII care, in acest fel este informat ca trebuie sa ocoleasca acea constiinta umana. Aceasta RATIUNE CONSTIENTA (pe care Cain trebuia sa o ucida) poate fi interpretata ca fiind "fratele vitreg" mai mic al SPIRITULUI, nascut in EDEN din relatia dintre om si SARPELE din Eden. Dar, RATIUNEA CONSTIENTA si SPIRITUL lui CAIN inteleg numai partial mesajul, nu inteleg in mod corect acest mesaj si, in consecinta Cain isi ucide fratele mai mic, pe ABEL, fapt respins in mod categoric de D-zeu. Atunci D-zeu hotaraste sa faca cu omul un LEGAMANT "scoala" (LEGAMANTUL AVRAMIC) care sa fie construit pe o jerfa mult mai semnificativa pentru intelesul adevaratei jertfe dorite de D-zeu. Astfel, desi jertfa adusa de ABEL, jertfa mielului, nu a fost in intregime respinsa in semnificatie ei, tousi, la baza acestui LEGAMANT sta un alt tip de jertfa care sa intareasca LEGAMANTUL AVRAMIC (Genesa 17:13); Asa cum omul carnal este construit dintr-o carne interioara protejata in exterior de o piele exterioara, tot asa si omul spiritual este construit dintr-un
    spirit "interior" (o RATIUNE ASCUNSA-SUBCONSIENTA) care este protejat in exterior de o ratiune "exterioara" , RATIUNEA CONSTIENTA-EXTERIOARA. Pana la intelegerea exacta anaturii JERTFEI pe care D-zeu o doreste sa fie adusa de catre om pentru a realiza impacarea omului cu D-zeu, JERTFA careINTAREA LEGAMANTUL AVRAMIC era adusa prin actul CIRCUMCIZIEI: O SUPRAFATA EXTERIOARA care proteja CORPUL CARNAL al omului era
    data la moarte.Dupa intelegerea exacta a naturii jertfei pe care D-zeu o doreste de la om pentru ca acesta sa aiba acces deplin in EDENUL de unde a fost alungat, aunci se va intemeia un nou LEGAMANT, anuntat de JERMIAHU (IEREMIA 31:33): "Niciunul nu va mai invata pe aproapele sau sau pe fratele sau,
    zicand: "cunoaste pe Domnul!" Ci toti ma vor cunoaste de la cel mai mic pana la cel mai mare"(ordinea ierarhica). Consecinta imediata a acestui NOU LEGAMANT este NEPARTICIPAREA RATIUNII CONSTIENTE la actul CUNOASTERII (INTALNIRII) cu D-zeu (IEREMIA 31:34), fiindca aceasta RATIUNE CONSTIENTA este data la moarte in RELATIA cu
    D-zeu. Efectul acestui legamant este UITAREA PACATULUI EDENIC si IMPACAREA
    DEPLINA CU D-zeu (Ieremia 31:34). In Egiptul antic, Domnul dar si INGERUL MORTII, considerau ca adevaratii evrei care trebuiausa fie binecuvantati de Domnul si ocoliti de INGERUL MORTII, erau cei la care se vedea sangele varsat la exteriorul usii fiecarei case de care se apropia.

    Concluzia: Atunci cand SPIRITUL
    tau simte ca ceva rau este gata sa se intample, este un semn ca INGERUL MORTII, (NIMICITORUL) dar si DOMNUL-(Exod 12:23) se apropie de constiinta ta. Atunci ti se va intampla un singur lucru din cele doua posibile: Ori SPIRITUL tau sa fie ucis de catre NIMICITOR si DOMNUL sa te neglijeze, sau Domnul sa te BINECUVINTEZE cu un parau de binecuvantari MARETE si NIMICITORUL sa te neglijeze. Tu decizi. Tot ce trebuie sa faci de URGENTA este sa aduci ca jertfa propria RATIUNE CONSTIENTA (tu TREBUIE de urgenta sa o sacrifici). Apoi, trebuie sa stropesti cu SANGELE acestei JERTFE suprafata exterioara de la USA de iesire (Exod 12:7,13) din constiinta ta. Aceasta USA de iesire din constiinta ta este gura cu care tu iti scoti (spre exteriorul constiintei tale) cuvintele informationale generate de RATIUNEA TA CONSTIENTA aflata acum in stare moarta, nefunctionala. Rezulta in mod evident ca, aceste cuvinte vor fi soptite ca niste sunete, soapte neintelese, rostite in mod incoerent, fara vreo conexiune a ratiunii constiente, fara ca vreo logica sau ratiune constienta sa participe si vor fi adresate cu frica catre DOMNUL care este insotit de NIMICITOR. Toata aceasta experienta nu trebuie sa depaseasca cateva secunde..si este facuta "in timpul mersului" adica chiar si atunci cand vorbesti cu cineva...fara ca partenerul de discutie sa-si dea seama pentru cateva secunde vei avea aceasta EXPERIENTA dupa care iti vei ridica din nou capul-RATIUNEA CONSTIENTA-in glorie, din groapa mortii (Psalm110.7) fiindca D-zeu a trecut pe langa tine ca un FLUVIU URIASI DE APA VIE; Tocmai acest murmur, aceasta soptire de sunete incoerente scose de gura ta va fi SEMNUL catre DOMNUL si catre NIMICITOR ca RATIUNEA TA CONSTIENTA ESTE SACRIFICATA, IAR NIMICITORUL NU ARE VOIE SA PATRUNDA in INTERIORUL CONSTIINTEI TALE PENTRU ATI UCIDE SPIRITUL TAU ( PRIMUL NASCUT IN EDEN, iesit ca "O SUFLARE DE VIATA" chiar din GURA LUI D-zeu GENESA 2:7). Aceste afirmatii par o nebunie, dar te pot salva de la moarte sau de la un rau iminent. In plus vei beneficia de PARAUL DE BINECUVANTARI venite de la D-zeu. .

     

     

    In acest fel, SANGELE RATIUNII CONSTIENTE este varsat in exterior "pe suprafata exterioaraa usii de iesire" din spatiul constintei tale. Atunci, INGERUL distructiv al MORTII te va ocoli. Dupa ce Ratiunea Constienta este trecuta prin LEGAMANTUL AVRAMIC, acesta poate sa inteleaga necesitatea de a accepta moartea, ca jertfa adusa lui D-zeu de catre SPIRITUL omului (Psalm 110:7). Astfel ca, dupa modelui MIELULUI JERTFIT, el accepta moartea cu frica dar si cu mare placere, stiind ca finalul va fi unul FERICIT. (Isaia 53.7). Lucrurile sunt similare cu circumcizia in carnea fizica care intareste LEGAMANTUL AVRAMIC (Genesa 17;7,13), cand omul fizic aduce la moarte o suprafata din carnea proprie, pielea lui exterioara. Acum, suprafata exterioara, "poarta" de iesire a SPIRITULUI este data la moarte. Aceasta "poarta " de iesire a Spiritului se identifica cu orice forma de manifestare constienta-exterioara (incepand cu gura care exprima ganduri prin sunete coerente si controlate de RATIUNEA CONSTIENTA) a SPIRITULUI. Importanta spirituala a acestui act este mentionata si in (Isaia 6:7). Isaia 1:11,12,13: "Ce-mi trebuie multimea jertfelor voastre?..Nu-mi place sangele taurilor, oilor si tapilor. Cand veniti sa va infatisati inaintea Mea, cine va cere astfel de lucruri, ca sa-MI spurcati curtile?... Cand va intindeti mainile (spre mine) Imi intorc ochii de la voi; si oricat m-ati ruga nu ascult, caci mainile va sunt pline de sange!". Jertfa lui Abel i-a adus propia
    moartea. Cain "nu face bine" atunci cand alege sa jertfeasca lui D-zeu roadele culese din camp si consecinta este imediata: aparitia pacatului (gandurilor Rele=Eul Rau din mintea omului care "pandeste" (Genesa 4:7) la "usa" mintii omului. D-zeu cere omului "sa invete sa faca binele" adica sa caute sa inteleaga care este jertfa cu care Spiritul omului trebuie sa o aduca lui D-zeu , primind in schimb iertarea, impacarea cu D-zeu si VIATA (Isaia1:17,18: "Invatati sa faceti BINELE....De vor fi pacatele voastre cum este carmazul, se vor face albe ca zapada". acest proces de "invatare" a condus pe om sa inlocuasca jertfa de animale cu jertfa adusa de om prin RUGACIUNE. A fost VOIA lui D-zeu ca Cel de-al Doilea Templu din Ierusalim sa fie distrus pentru ca sa se creeze mediul necesar inlocuirii celor trei jertfe de animal aduse zilnic lui D-zeu dimineata, la pranz si seara cu cele trei rugaciuni aduse lui D-zeu : Rugaciunea de dimineata ( BRAHA) ,
    Rugaciunea de pranz (MINHA ) rugaciunea de seara (MAARIV ). La fiecare dintre aceste RUGACIUNI adresate lui D-zeu de catre Mesiah in calitate de MARE
    PREOT in Cel de-al treilea Templu construit in constiinta fiecarui om, acesta are obligatia sa aduca ca jertfa de ispasire a pacatelor chiar EUL BUN al omului= Gandurile Bune din mintea omului prin zdrobirea MINTII (capului Psalm 110:6) omului, care este "calcaiul" pe care se sprijina atat EUL RAU= Gandurile Rele din Mintea omului= Capul Sarpelui, patruns in Mintea omului la pacatului din Eden cat si EUL BUN din MINTEA omului. Pentru ratiunea constienta =Eul Bun amestecat cu Eul cel Rau, aceste RUGACIUNI reprezinta o nebunie, niste eforturi neintelese pe care le respinge cu hotarare. Pentru a se realiza aceste RUGACIUNI,
    Mesia din constiinta fiecarui om are datoria ca, pe durata intalnirii cu D-zeu in RUGACIUNE sa ucida Gandurile Rele din mintea lui=Eul Rau din mintea lui =Capul Sarpelui (care strapunge pe D-zeu daca este adus ne-ucis in Fata lui D-zeu. Dar Mesia poate duce la indeplinire acest scop numai in deplina colaborare cu Gandurile Bune ale omului =Eul Bun din mintea omului =Samanta Femeii sa accepte ca Spiritul omului=Mesiah sa zdrobeasca MINTEA ("capul"omului Psalm 110:6) pe durata in care Spiritul omului se intalneste cu D-zeu in RUGACIUNE. Zdrobirea (prin Blocaj Mental Auto-Indus) a Mintii omului = "calcaiul" pe care se sprijina si functioneaza atat Gandurile BUNE cat si Gandurile Rele din MINTEA omului, duce la uciderea in egala masura atat a Gandurilor Bune cat si a Gandurilor Rele din MINTEA omului. Spunem ca Gandurile Bune = Eul Bun al omului este MIELUL din Isaia 53 care accepta sa isi dea viata pentru pacat. EUL BUN al omului este creatia lui D-zeu construit ca o haina sau incaltaminte aplicata la exteriorul spiritului (Genesa 3:21) care sa protejeze spiritul omului prin jungla spatiului material, aceasta este jertfa placuta lui D-zeu, jertfa care face posibila "neprihanirea vesnica", facand ca D-zeu sa nu-si mai aminteasca de pacatul din Eden (Ieremia 31:34). Dupa fiecare intalnire, D-zeu alimenteaza, adapa SPIRITUL din APA VIETII
    (Psalm 110;7), dar ridica-renaste noi Ganduri Bune=Un nou EU si o MINTE NOUA pentru om , constienta CARE CUNOASTE VOIA LUI D-zeu (Ieremia 9:24). Placerea acesteia esteFRICA de D-zeu (Ieremia 32:40, Isaia 11:3), dandu-se chiar singur la moarte, (printr-un autoblocaj mental) cu mare placere dar si cu frica de D-zeu (Exod 3:6), (Isaia 53:12) la fiecare intalnire a lui Mesia cu D-zeu. ca Numai insotit de aceasta jertfa Mesia are intrare libera la D-zeu. Eul Bun al omului intelege pe deplin si respecta cu strictete porunca de a nu vedea pe D-zeu, pentru a evita o tragedie.

    Cam in aceiasi perioada isi face aparitia si crestinismul "pe aripa uraciunilor idolesti" cand a venit "unul care pustieste "CONSTIINTELE OAMENILOR (Daniel 9:27), deci cultivand cultul idolatriei, al mortii spirituale (sugerand oamenilor sa creada in el si deci sa se inchine lui in calitate
    de d-zeu-stiind ca D-zeu blesteama pe orice om care se increde in alt om Ieremia 17:5). Pustiirea va inceta numai dupa ce "va cadea asupra celui pustiit prapadul hotarat". ACEASTA PUSTIIRE A CONSTIINTEI NEAMURILOR A FOST ACCEPTATA DE CATRE D-zeu, FIIND STRICT NECESARA PENTRU PREGATIREA TERENULUI DIN CONSTINTA NEAMURILOR IN
    VEDEREA CONSTRUIRII TEMPLULUI SPIRITUAL SI NASTERII LUI MESIA . Aceste pustiiri vor functiona "pana la sfarsit" (vers 26) cand va incepe un nou inceput plin de glorie. DUPA ACEASTA PUSTIIRE, Mesia se va naste in constiinta NEAMURILOR (care acum este un loc pustiit, gol, pregatit pentru o noua constructie imensa- CONSTRUCTIA CELUI DE-AL TREILEA TEMPLU SPIRITUAL, si "de El vor asculta popoarele", aducand PACEA UNIVERSALA..
    In prezent, ratiunea noastra constienta nu permite spiritului nostru sa se intalneasca cu D-zeu. Va fi necesar un razboi dintre SPIRIT si ratiunea constienta (ce va fi castigat de SPIRIT la interventia directa a lui D-zeu; Ezechiel 39:2)

    Atazi am fost intrebat de cineva din care motiv nu as accepta CRESTINISMUL. SUNT doua motive de baza: 1) Este un pacat enorm sa accepti in mintea ta chiar si numai ideea ca cineva nevinovat sa moara ca tu sa traiesti. Presupune ca ai inima bolnava si mama ta, fiindca te iubeste enorm, iti propune sa-ti dea propria ei inima pentru un transplant. Intrebarea este: Ai fi atat de ticalos sa
    accepti aceasta oferta? Sa nu uitam ca Isus, chiar inainte de a incepe "executia" se roaga catreD-zeu de trei ori: "Tata, daca este posibil, departeaza de la mine paharul acesta"(Matei 26:39-44). Si o simpla idee gresita daca o accepti in mintea ta ca fiind corecta, este o gresala, un pacat. Asta inseamna, ca, DACA EXECUTIA AR URMA SA AIBA LOC MAINE, TU AI FI DE ACORD CU ACEASTA EXECUTIE, NU TE-AI OPUNE SI AI ACCEPTA-O, CEEA CE AR FI O MARE
    TICALOSIE. Al doilea motiv pentru care nu as accepta acest pacat in viata mea, de a accepta ca cineva sa moara penru ca EU sa traiesc este faptul ca D-zeu a pus la dispozitie alt instrument prin care eu pot fi mantuit: Chiar EUL meu trebuie sa moara, asa cum vom arata mai departe. Daca cineva are la disozitie acest instrument oferit de catre D-zeu si continua sa accepte IN CONTINUARE IDEEA ca CINEVA NEVINOVAT SA MOARA PENTRU CA EL SA FIE SALVAT , inseamna ca ticalosia acelui om depaseste ORICE limite "de normalitate".
    Cu aceasta aprobare ei aproba "in corpore" toate jertfele umane de fii si fiice de imparat (care au fost jertfite pe zidurile cetatilor barbare), jertfe care au fost "convinse" ca "de buna voie" sa se dea la moarte, dar in inima fiecaruia sa
    ramana acel strigat sfasietor de AJUTOR pe care nimeni nu vrea sa-l auda. Ei sunt de acord cu valabilitatea acestor jertfe dar afirma ca acum nu mai sunt necesare fiindca UN FIU DE DUMNEZEU A FOST SACRIFICAT PENTRU CA TOTI CEI CARE ACCEPTA SI SUNT DE ACORD CU ACEST ACT DE SACRIFICIU SA FIE SALVAT.
    AR MAI FI SI UN AL TREILEA MOTIV: MAI CURAND SAU MAI TARZIU ACEASTA "JERTFA care sa intareasca "NOULUI LEGAMANT" AR CREEA O PRESIUNE IMENSA IN
    CONSTINTA MEA DE INDATORARE IN FATA LUI ISUS, FAPT CE M-AR DETERMINA SA-L TRANSFORM DIN JERTFA IN DUMNEZEU. Am citit pe INTERNET o declaratia care afirma: Sa te inchini in fata acestei presupuse jertfe (care ar avea rolul sa intareasca NOUL LEGAMANT)
    echivaleaza in VECHIUL LEGAMANT AVRAMIC ca si cand un om
    (care are penisul circumcis pe rol de jertfa care sa intareasca astfel VECHIUL LEGAMANT AVRAMIC -Genesa 17:13) s-ar inchina in fata penisului care a fost circumcis. Pentru a evita pacatul de moarte care este IDOLATRIA, in VECHIUL LEGAMANTUL AVRAMIC, D-zeu a ales in mod special ca o portiune "umila, rusinoasa, INTIMA, din propriul
    corp sa fie sacrificata-data la moarte, pentru ca tentatia de inchinare in fata acestei jertfei sa fie stopata. Si din acest motiv, CRESTINISMUL a fost necesar ca un jalon "asa nu" de orientare in gasirea adevaratului model de mantuire al omului. Acest model crestin oarecum asemanator cu adevaratul model de mantuire al omului, a esuat, asa cum era de asteptat, a colapsat in pacatul grav al IDOLATRIEI, cand INSASI JERTFA A DEVENIT UN DUMNEZEU, la care crestinii se simt profund indatorati si considra ca este o chestiune de normalitate sa rasplateasca JERTFA ADUCANDU-I PROPIA LOR INCHINARE SI SLUJIRE, pe care, de fapt o merita numai si numai D-zeu, SINGUR. Tot astfel si in NOUL LEGAMANT, cel ce trebuie sacrificat trebuie sa fie EUL propriei persoane, o portiune INTIMA din corpul constiintei umane. Din acest motiv, in NOUL LEGAMANT, EUL unei persoane (ce se identifica cu ratiunea constienta exterioara) nu poate si
    nici nu are dreptul sa mai participe in actul de CUNOASTERE a lui D-zeu (Ieremia31:34) decat in starea de inactivitate totala-mort..in stare de jertfa. PENTRU omul care ACCEPTA ACEST SACRIFICIU DE SINE (in PREZENTA si numai in PREZENTA lui D-zeu ), VA INCEPE MAREA
    SARBATOARE A SPIRITULUI IN CONSTIINTA LUI, SPIRIT CARE A MURIT IN EDEN (Genesa2;17), DAR CARE ACUM ESTE REINVIAT LA MAREA INTALNIRE DE SARBATOARE CU D-ZEU.
    Tinta finala este ca sa se reconstiutuie starea initiala a omului din Eden, dinaintea caderii in pacat, cand spiritul renascut al omului reuseste sa consolideze o legatura speciala de sarbatoare , intima numai cu D-zeu, (nu cu Isus sau cu vreo alta persoana). Acest spirit renascut in constiinta omului este MARELE PREOT ce intermediaza mantuirea mintii-a ratiuniiconstiente din om, deci mantuirea EULUI din om.. Omul nu poate trai in spatiul material fara ratiunea lui constienta (Eul lui personal). Acest EU trebuie sa se dea la moarte numai in fata lui
    D-zeu, stiind ca urmeaza o renastere a acestui EU inconjurat de bucurie. Prin acest sacrificiu de SINE in FATA lui D-zeu, omul devine ORB si SURD, dar devine astfel ROB si chiar prieten cu D-zeu. Isaia 42:19: "Cine este ORB daca nu ROBUL MEU si SURD ca SOLUL MEU pe care il trimit? Cine este orb ca prietenul lui D-zeu si orb ca robul Domnului?" Si astfel, prin ACEASTA
    CUNOSTINTA "DOMNUL a voit sa vesteasca o lege mare si minunata" (Isaia 42:21). Prin moartea EULUI unei persoane pe durata intalnirii cu D-zeu, se dezactiveaza si memoria aceluiom , fapt ce inceteaza de a mai activa MEMORIA lui D-zeu: "...caci nu-Mi voi mai aduce aminte de pacatul lor"(Ieremia 31:34)
    Desigur ca mai sunt si alte motive pe care nu le mai amintesc aici.

    Caderea omului in pacatul originar (si deci izgonirea omului din Eden) s-a petrecut in spatiul
    cunoasterii binelui si raului. Salvarea, mantuirea omului (SI DECI REINTOARCEREA OMULUI
    IN EDEN LA D-zeu) trebuie sa aiba loc in acelasi spatiu al cunoasterii binelui si raului, printr-un
    proces invers celui ce a provocat izgonirea omului din Eden.

    In cele ce urmeaza vom arata cum se realizeaza in mod concret acest lucru in Iudaism, CAND LA INTERFATA DINTRE SPATIUL CUNOASTERII CONSTIENTE SI SPATIUL CUNOASTERIIASCUNSE-SPIRITUALE FUNCTIONEAZA IN MOD IMPLACABIL PRINCIPIUL DE
    NEDETERMINARE AL LUI HEISENBERG. Aplicarea acestui principiu acestor doua spatii reprezinta ''CUNOSTINTA"
    mentionata in Isaia 53:11, si a fost realizata prin efortul cumulat al ratiunii constiente (ROBUL NEPRIHANIT AL LUI D-zeu) timp de milenii.


    Pentru a intelege acest lucru, PRINCIPIUL de NEDETERMINARE al lui HEISENBERG din MECANICA CUANTICA este foarte sugestiv.
    In Mecanica Cuantica, orice particula are o existenta dubla particula-unda, deci are o dubla identitate in doua spatii diferite: in spatiul coordonatelor geometrice x si respectiv in spatiul coordonatelor de impuls p. Orice observator are de asemenea o dubla identitate particula-unda, ambele identitati fiind definite in mod similar in cele doua spatii diferite: spatiul x si respectiv spatiul p si deci avand capacitati duble de observare atat in spatiul x cat si in spatiul p. Acest oricareobservator poate observa pozitia unei particule in spatiul x cu o eroare dx si poate observa pozitia aceleiasi paricule duale in spatiul p cu o eroare dp.. Principiul de nedeterminare al lui Heisenberg afirma ca nu pot fi in mod corect masurate sau observate simultan cele doua marimi x si p din cele doua spatii diferite si deci produsul dintre cele doua erori dx si dp de localizare simultana a
    particulei din cele doua spatii nu poate fi oricat de mic. Acest produs intotdeauna este mai mare decat o constanta fizica ħ : (dx)x(dp)≥ħ    (unde ħ  este constanta lui Planck redusa). Cu alte cuvinte, daca vrem sa localizam, sa gasim particula in spatiul impulsului p cu precizie mare (cu o eroare dp foarte, foarte mica), atunci trebuie cu necesitate sa stricam, sa deterioram in mod voit capacitatea de observare din spatiul x al coordonatelor geometrice, pentru a nu mai putea
    localiza bine particula in acest ultim spatiu. Astfel eroarea dx de localizare in spatiul x a particulei devine foarte, foarte mare. Sau...., daca am reusit intamplator, (se accepta si hazardul, intamplarea de a fi in momentul
    nepotrivit la locul nepotrivit - deoarece mecanica cuantica este prin excelenta una statistica, probabilistica
    ) sau printr-o metoda oarecare (o credinta puternica) sa obtinem o precizie foarte mare dp de localizare a particulei in spatiul p, atunci se va intampla sigur un "accident" care va creste enorm eroarea dx de localizare a particulei in spatiul x
    . Totul se petrece astfel incat sa se respcte in mod sigur inegalitatea: (dx)x(dp)≥ħ ;
    In mod similar, exista doua spatii conjugate: SPATIUL CUNOASTERII-EXTERIORE-CONSTIENTE si SPATIUL CUNOASTERII INTERIOARE-SUBCONSTIENTE-SPIRITUALE in care noi, ca observatori, avem o dubla identitate: RATIUNEA CONSTIENTA-MENTALA si respectiv RATIUNEA SPIRITUALA-ascunsa-subconstienta; Pentru ca spiritul nostru (ratiunea
    noastra spirituala-subconstienta ce opereaza in spatiul nostru interior ascuns, subconstient) sa poata localiza pe D-zeu pentru a se putea intalni cu EL in spatiul ascuns SPIRITUAL, trebuie ca ratiunea noastra constienta (ce opereaza in spatiul nostru constient) sa inteleaga ca trebuie cu necesitate sa se autoblocheze, sa se dea la moarte, sa se jertfeasca in FATA lui D-zeu SIMULTAN (pe durata intalnirii spiritului nostru cu D-zeu) pentru a mari la maxim eroarea de observatie SIMULTANA din spatiul material-constient (si astfel PRINCIPIUL de NEDETERMINARE al lui HEISENBERG sa fie respectat). Spunem ca am realizat un AUTO-BLOCAJ MENTAL in FATA lui D-zeu). AICI REGASIM SENSUL PROFUND AL ORICAREI JERTFE RELIGIOASE si TREBUIE SA
    FIE O JERTFA de SINE, JERTFIREA RATIUNII noastre CONSTIENTE neprihanite, in calitate de miel neprihanit ce trebuie jertfit in FATA lui D-zeu. Ratiunea noastra constienta devine astfel un rob neprihanit al lui D-zeu (Isaia 53:11), un invatator si cercetator al acestei CUNOSTINTE finale (Isaia 53:11) in spatiul cunoasterii constiente, un animal de povara al Spiritului nostru renascut-Ratiunea noastra ascunsa spiritula (Isaia 53:10,11,12) , dar si un miel de jertfa al acestuia (Isaia 53:7,10,12).
    Astfel, succesul intalnirii dintre ISRAEL cu D-zeu a fost asigurat de faptul ca acest lucru s-a intamplat in momentul in care ratiunea constienta a lui ISRAEL era adormita, moarta. De asemenea, la intalnirea cu D-zeu, profetul Ilie si Moise isi acopera fata pentru a nu-l vedea pe D-zeu,"ca sa nu moara". Daca printr-o vointa si o credinta exceptionala sau chiar "din intamplare" cineva se apropie de D-zeu, fara a-si "acoperi fata", spunem ca eroarea de localizare a lui D-zeu in spatiul spiritual de catre spirit (ratiunea ascunsa spirituala) a fost foarte mica. In acest caz principiul de nedeterminare Heisenberg functioneaza in mod legic, implacabil, ca un tavalug imens, ca niste sabii rotitoare ce lovesc in mod orbeste tot ce intalneste in cale, ..verifica eroarea de localizare de catre ratiunea constienta si, daca aceasta eroare este mica, FORTEAZA IN MOD VIOLENT si
    IMPLACABIL marirea acestei erori de localizare de catre ratiunea constienta in spatiul material prin distrugerea automata a ratiunii constiente (intra in functiune sabiile rotitoare plantate la intrarea in Eden).
    Acest lucru s-a intamplat lui Cain care a reusit sa se intalneasca cu D-zeu (fie din cauza unei credinte imense, fie din intamplare), dar fara a-si sacrifica Ratiunea constienta in timpul
    intalnirii cu D-zeu, facand ca ratiunea lui constienta sa fie schilodita de aceste "sabii rotitoare"ajungand sa-si ucida propiul frate (consecinta nefasta a functionarii principiului lui Heisenberg aplicat la interfata dintre spatiul cunoasterii constiente-exterioare si spatiul cunoasterii ascunse, spirituale.) Acesta este si sensul profund al traditiei iudaice de a-si acoperi fruntea (sediul ratiunii
    constiente) oriunde se considera ca prezenta lui D-zeu este necesara (asta in opozitie cu traditia crestina care procedeaza invers). De asemenea in traditia Iudaica, ratiunea noastra constienta NU ARE VOIE nici macar sa pronunte NUMELE lui D-zeu, aceasta fiind considerata o forma de apropiere de D-zeu. Este de indicat sa ne apropiem cat mai des de D-zeu, dar cu MARE atentie, prin
    respectarea PRINCIPIULUI DE NEDETERMINARE al lui Heisenber, altfel, mintea noastra va fi schilodita in mod implacabil.
    OBS.
    Principiu de nedeterminare mentionat ar fi putut actiona si invers, distrugand eroarea de
    localizare a spiritului si mentinand eroarea de localizare a ratiunii constiente. Dar nu se intampla acest lucru, fiindca D-zeu doreste mult ca SPIRITRUL omului sa se reintoarca in EDEN, dar neinsotit de FIUL OMULUI-FIUL CURVIEI.

    Este adevarat ca, inainte de izgonirea din Eden, D-zeu a imbracat, incaltat spiritul cu o minte, cu o ratiune exterioara-constienta deosebita, cununa creatiei SALE, pentru ca omul sa poata supravietui in jungla spatiului exterior-material (unde urma atunci sa fie izgonit), dar acest lucru s-a petrecut
    ca o consecinta directa a pacatului. Deci, aceasta ratiune exterioara-constienta poate fi considerata ca fiind fiul moral al sarpelui din Eden, sau fiul omului, a carei nastere a dus implacabil la moartea FIULUI LUI D-zeu care este spiritul omului (acea suflarea spirituala de viata din D-zeu care este SPIRIT). Aceasta moarte a FIULUI LUI D-zeu atunci cand s-a nascut fiul omului s-a datorat
    actiunii aceluiasi PRINCIPIU de NEDETERMINARE al lui HEISENBERG.
    Acelasi MARE ADEVAR il exprima si PRINCIPIUL AL TREILEA AL TERMODINAMICII care afirma caTRANSCENDENTA din SPATIUL TEMPERATURILOR ABSOLUT POZITIVE ( SPATIUL NOSTRU FIZIC ACTUAL) IN spatiul temperaturilor absolut negative (UN spatiu PE CARE NU-L CUNOASTEM DAR IL INTUIM CA EXISTA) nu se poate face PRIN REDUCEREA TEMPERATURII ABSOLUTE PANA LA ZERO, ASA CUM SUNTEM TENTATI SA CREDEMCI, CI, DIMPOTRIVA PRIN CRESTEREA ACESTEI TEMPERATURI PANA LA O TEMPERATURA ABSOLUTA MAXIMA, (PRIN ACEASTA DOVEDINDU-SE CA SI SPATIUL TEMPERATURILOR ESTE UN SPATIU curbat). Dar, in spatiul CUNOASTERII unde este definit fenomenul spiritual, temperatura pozitiva maxima este asociata cu dezordinea maxima in cunoasterea constienta, adica moartea ratiunii constiente. Acest punct de transcendenta poate fi indus prin AUTOBLOCAJ MENTAL. Dar aceasta procedura trebuie sa se produca numai si numai in FATA lui D-zeu, pentru ca USA DE TRANSCENDENTA in SPATIUL SPIRITUAL sa se DESCHIDA numai in FATA LUI D-zeu, unde SUNTEM PROTEJATI de SPIRITE MALEFICE. D-zeu ne cere sa procedam asa cum procedeaza si EL: "FITI SFINTI ASA CU EU SUNT SFANT" Multi oameni certati cu sanatatea mentala, prin extinderea falsei credinte crestine, au ajuns la concluzia ca si ei trebuie sa-si sacrifice pe cei apropiati ai lui, sperand astfel in declansarea unui miracol. Singura jertfa ceruta de D-zeu este jertfa propriei ratiunii.

     

    .........Dupa ce D-zeu s-a facut cunoscut ratiunii constiente a omului prin intermediul LEGAMANTULUI AVRAMIC, singurul motiv de lauda permis RATIUNII noastre CONSTIENTE, si SINGURA placere pe care aceasta o poate oferi lui D-zeu este MOTIVUL CUNOASTERII LUI D-zeu. "Cine se lauda, SA SE LAUDE CA MA CUNOASTE pe Mine"(Ieremia 9:24). Aceasta cunoastere a lui D-zeu (de catre RATIUNEA noastra constienta care conduce omul dupa moartea SPIRITULUI sau in EDEN) se reflecta in primul si in primul rand in
    cunoasterea si intelegerea rationala a ceea ce vrea D-zeu de la om (de la ratiunea lui constienta care s-a nascut prin pacatul din Eden producand moartea spiritului).
    Deci, ce vrea D-zeu astazi de la RATIUNEA CONSTIENTA a omului. IN primul rand sa inteleaga istoria devenirii sale pe care este construit prezentul existentei sale. Dupa ce intelege ca este "o persoana non grata" in fata lui D-zeu, totusi poate sa se bucure cu o bucurie imensa de EXISTENTA lui D-zeu care se ASCUNDE pe buna dreptate de om pentru a nu fi pangarit. Chiar de acolo de unde se ascunde penetreaza o lumina suprba datatoare de viata. CEA MAI SUPERBA POZITIEPE CARE O POATE ADOPTA RATIUNEA OMULUI ESTE SA IUBEASCA PE D-zeu DIN TOT SUFLETUL, DIN TOATA INIMA, dar cu multa, FOARTE MULTA MODESTIE si UMILINTA, cunoscand POZITIA LUI D-zeu fata de EL, fara sa se viseze un fiu de print, de imparat sau de D-zeu. Fara sa aspire sa ajunga "ca D-zeu"(ISAIA 14:14). In aceasta stare de IUBIRE ARZATOARE FATA de D-zeu, RATIUNEA CONSTIENTA poate construi AL TREILEA TEMPLU in constiinta omului dedicat lui D-zeu, in care sa INVITE si SPIRITUL sau sa PARTICIPE in calitate de MARE PREOT, SINGURUL CARE ARE VOIE SA INTRE LA D-zeu in SFANTA SFINTELOR, si atunci insotit de ratiunea moarta -nefunctionala, blocata a omului, in calitate de JERTFA ce trebuie adusa in FATA LUI D-zeu. INITIATIVA CONSTRUCTIEI ACESTUI TEMPLU DIN CONSTIINTA OMULUI APARTINE DE O POTRIVA CELOR DOI, FIINDCA UN CONSENS GENERAL VA FI INTRE CEI DOI (ZAHARIA 6:13). Ratiunea trebuie sa accepte moarte ca un ritual in templu, constient fiind ca dupa aceasta moarte va primi prin intermediul spiritului sau o noua viata de bucurie si sarbatoare in dar de la MARETUL
    D-zeu. Astfel, ratiunea omului trebuie sa se supuna spiritului, sa fie un animal de povara al spiritului sau (nu al spiritului altui om), si un animal de jertfa. Astfel ratiunea omului si spiritul renascut al omului formeaza un tandem ce face impreuna sa functioneze RITUALUL in CEL DE_AL TREILEA TEMPLU. Ei sunt "CEI DOI UNSI" care stau inaintea Domnului intrgului Pamant (Zaharia 4:14). Spiritul, ODRASLA, sta in calitate de POL al VIETII-MARE PREOT si IMPARAT in FATA lui D-zeu (Zaharia 6:12) si Ratiunea omului in calitate de POL al MORTII, impreuna CONSTITUIND MOTORUL DE FUNCTIONARE AL RITUALULUI DEDICAT LUI D-zeu DIN TEMPLU. INTRE CEI DOI VA FI O INTELEGERE DESAVARSITA (ZAHARIA 6:13)



    Dupa cum se constata, se formeaza un "triunghi" format din 3 poli:
    D-zeu, Spiritul omului si Ratiunea omului. Noi, ca fiinte umane din spatiul material reprezentam in primul rand Ratiunea omului si trebuie sa gasim comportarea cea mai adecvata pentru a avea castigul MAXIM DIN RELATIA CU D-zeu SI CU SPIRITUL OMULUI, stiind ca acesta din urma are obligatia de a sacrifica ratiunea, capul omului (Psalm 110:6) ca pe un animal de jertfa in fata lui D-zeu si a o aduce jertfa atunci cand se prezinta in SFANTA SFINTELOR. Ratiunea omului poate avea pozitia cea mai privilegiata posibil daca din propia initiativa se da la moarte in FATA lui D-zeu, oferindu-se jertfa din propia initiativa, din placere, si impune spiritului sau sa se prezinte la D-zeu. Astfel Ratiunea omului se transforma dintr-un animal pasiv necesar pentru jertfa devenind un factor activ in relatia dintre Spiritul omului si
    D-zeu. Astfel, "placerea lui va fi FRICA de D-zeu" (Isaia 11;3), obtinand de la D-zeu capacitati deosebite care-l va ajuta sa transforme jungla spatiului material intr-un regat al PACII, BUCURIEI, FERICIRII. Ratiunea noastra poate sa se bucure, are voie sa se bucure cu o bucurie fara margini de existenta lui D-zeu dar nu si de PREZENTA lui D-zeu, fiindca Ratiunea omului nu are voie sa fie viu in PREZENTA lui D-zeu. Deci, in exterior, dincolo de cortina ce separa in cel de-AL TREILEA TEMPLU, LOCUL SFANT de LOCUL PREA SFANT, Ratiunea omului poate initia evenimente de sarbatoare si bucurie unde sa invite si Spiritul omului, in care sa inchine lui D-zeu cantari de bucurie si slava, si, din cand in cand sa se de-a singur la moarte oferind lui D-zeu posibilitatea de a participa si EL la aceasta sarbatoare de bucurie alaturi de SPIRITUL omului, in care RATIUNEA omului devine JERTFA de "buna voie" (Isaia 53).

     


    Crestinismul accepta astazi jertfa de fii sau fiice nevinovate de imparati sacrificati pe zidurile cetatii facand corectia ca inainte era
    necesara aceasta jertfa, dar acum nu mai este fiindca a fost sacrificat in locul lor un fiu nevinovat de D-zeu.
    Cum poti sa crezi ca tu cunosti pe D-zeul care, in dreptatea lui infinita ti-ar cere o astfel de miselie, acceptand o jertfa nevinovata de animale sau de oameni pentru ca tu sa fii mantuit. Dincolo de jertfirea animalelor din motive de supravietuire a omului in spatiul material
    (Ieremia 7:21,22), D-zeu uraste jertfele de animale (Isaia1:11) care face ca
    mainile omului sa fiepline de sange in FATA lui D-zeu....... fiind un pacat si o mare nedreptate la adresa animalelor. Desigur ca legea jertfei, adica legea transferului de energie si de valori materiale dintr-un loc in altul functioneaza, fiind o
    LEGE PUTERNICA a LUI D-zeu. Dar INTELEGEREA ACESTEI LEGI
    TREBUIE BINE FACUTA, ALTFEL SE AJUNGE LA AVERTIZARILE
    DATE DE D-zeu prin profetul Ieremia (Ieremia 7:21,22).
    Aceasta "solutie " de mantuire a omului este considerata in crestinism ca o
    lege de tipul "negarea negatiei", ("cu moarte pre moarte calcand"...vezi
    CREZUL crestin).
    Acest enunt al legii este corect in profunzimea lui, dar
    intelegerea crestina a acestruia, potrivit careia, ca sa indrepti un mare
    pacat trebuie sa mai faci inca un alt mare pacat care ar trebui sa aiba
    |capacitatea de a anihila primul mare pacat este aberanta. Acceptarea de
    catre D-zeu a unei astfel de nedreptati (deci pacat) ar fi fost un semn de
    neputinta din partea lui D-zeu de a gasi o solutie corecta pentru mantuirea omului.
    Daca omori un
    om, ca sa fii iertat nu trebuie sa mai omori inca un om nevinovat sau pe un
    fiu nevinovat de imparat, sau pe un fiu nevinovat de D-zeu. Dupa negarea
    unei DREPTATI (deci comiterea unei nedreptati-pacat), legea de tipul
    "negare a negatiei functioneaza corect numai si numai daca negam
    chiar nedreptatea comisa (pacatul comis) , dar nu negam o alta mare
    dreptate, infaptuind deci un alt mare pacat, altfel ni se imputa cele doua
    pacate insumate.
    Aceasta eroare de aplicare a Legii de negare a negatie
    este o gresala subtila, ascunsa, greu de depistat, introdusa cu viclenie de
    catre SARPELE din EDEN. Dar vom vedea mai departe ca D-zeu, in
    MAREA lui DREPTATE si PUTERE fara margini a gasit o solutie
    CORECTA si EFICIENTA pentru mantuirea omului. Nasterea in Eden a
    "cunoasterii binelui si raului" deci a cunoasterii constiente actuale din om,
    a dus la moartea spiritului asa cum a anticipat D-zeu. Aplicarea
    principiului jertfei, a negarii negatiei, impune ca, pentru renasterea
    Spiritului omului (Mesiah) trebuie ca procesul sa fie inversat (negat) si deci
    cunoasterea binelui si raului sa se dea de buna voie la moarte in FATA lui
    D-zeu, pe durata in care OMUL se intalneste cu EL.
    Considera ca in regnul animal in care ne situam ar exista o rasa de
    superoameni, mult mai inteligenti decat noi, care ar aduce ca jertfe lui
    D-zeu oameni ca noi obisnuiti, fiindca asa au inteles ei. Cum ai aprecia
    decizia lor? Pentru ca tu sa fii mantuit trebuie sa omori pe cineva, o
    victima nevinovata, mai bun decat tine. Cum poti crede ca D-zeu accepta o astfel de miselie? Ori omori tu, ori iti omoara victima altcineva in beneficiul tau
    prin ACCEPTAREA ta, este acelasi MARE PACAT cu care se incarca
    constiinta ta, mainile tale se murdaresc de sange nevinovat (daca tu accepti
    chiar si numai mental acest act ucigasi si consideri ca
    esti beneficiarul direct al acestuia). Aceasta este o religie a CAINTEI,
    fiindca tu te caiesti permanent in Fata lui D-zeu pentru un pacat pe care tu
    nu l-ai facut in realitate decat numai in mod mental.
    Aceasta cainta permanenta pentru un pacat pe care tu nu l-ai infaptuit in
    mod fizic decat mental, pe tine SIGUR CA POATE ca TE FACE MAI BUN
    in fata oamenilor si in fata ta, dar ajungi in timp sa te inchini
    in fata celui pe care l-ai ucis in mod mental, cazand astfel in PACATUL DE
    MOARTE AL IDOLATRIEI. Aceasta cainta permanenta oboseste pe
    D-zeu, Cerul constiintei tale este permanent
    intunecat de pacatul mental pe care tu l-ai acceptat ca fiind in beneficiul
    tau Aceasta cainta permanenta efectuata in Fata lui D-zeu de catre
    constiinta ta rationala oboseste pe D-zeu care hotaraste sa instituie o alta
    RELIGIE in care....." cainta este ascunsa de privirile Mele" (Osea 13:14).
    In aceasta noua RELIGIE (NOUL LEGAMANT: Ieremia 31:34) cainta
    exprimata de ratiunea noastra constienta (care este vinovatul pentru orice
    pacat "facut cu voie" ) este eliminata si inlocuita cu PDEAPSA MAXIMA
    PENTRU VINOVAT: Ratiunea constienta, vinovata pentru orice pacat, se
    da la moartein FATA lui D-zeu. Si..."Atunci ii voi izbavi de la
    moarte....unde-ti este boldul moarte, caci CAINTA este ascunsa de privirile
    MELE" (Osea 13:14); Acum toate jertfele exterioare de animale, de fii sau
    fice de imparat, de fii de dumnezei...dispar fiind considerate acte de
    nedreptate la adresa animalelor sau oamenilor.
    Vedem ca D-zeu, in
    MAREA lui DREPTATE si PUTERE fara margini a gasit o solutie
    CORECTA si EFICIENTA pentru mantuirea omului. Este LEGEA de
    "NEGARE A NEGATIEI" dar aplicata in mod corect, in sensul negarii
    drumului efectuat in mod gresit prin reintoarcere si efectuarea
    drumului invers. Astfel, in EDEN s-a nascut cunoasterea RATIONALA
    producand moartea SPIRITULUI. Acum, lucrurile trebuiesc inversate:
    cunoasterea RATIONALA trebuie sa moara in FATA lui D-zeu pentru ca
    sa renasca SPIRITUL omului mort in Eden.
    Singura jertfa dreapta, acceptata de D-zeu este jertfa VINOVATULUI in
    FATA lui D-zeu. D-zeu nu vrea nici moartea omului ca un intreg, vrea
    moartea numai componentei malefice din om, a componentei generatoare
    de moarte in om si in exteriorul lui. Aceasta componenta malefica
    generator al oricarui pacat prin efectul de "rostogolire" sau "avalansa"
    este ratiunea constienta a omului , vinovata de orice pacat. Intelegand
    aceasta grandioasa cunostinta constienta, acum RATIUNEA
    CONSTIENTA fdevine "ROBUL NEPRIHANIT" al lui D-ze care se da la
    moarte atat pentru pacatele proprii (facute cu voie) cat si pentru pacatele
    facute fara voie (pacatele spiritului care este numit la plural "poporul lui
    D-zeu
    "- Isaia 53:5,6,8 ("Pacatele poporului MEU").
    Acum, ratiunea
    CONSTIENTA a omului intelege istoria devenirii sale, intelege deci ca
    nasterea ei in Eden (CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI) a avut drept
    efect moartea SPIRITULUI omului si, mai presus de tot, intelege ca, pentru
    a indrepta lucrurile, procesul trebuie sa se deruleze in mod invers in FATA
    lui D-zeu: CUNOASTEREA BINELUI SI A RAULUI trebuie sa se dea la
    moarte in FATA si NUMAI in FATA lui D-zeu pentru ca SPIRITUL
    omului sa RENASCA in FATA lui D-zeu. Astfel SPIRITUL omului ESTE
    FORTAT SA REINVIE IN FATA lui D-zeu si din D-zeu. Acesta este marele
    secret, MAREA CUNOASTERE (ISAIA 53:11) care trebuie inteleasa bine
    pentru a putea fi aplicata in mod corect, lucru strict necesar pentru
    mantuirea omului.
    Acum nu spiritul are puterea de decizie in om, ci RATIUNEA lui
    CONSTIENTA,
    CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI. Ea trebuie "sa-si dea viata ca jertfa pentru pacat" (Isaia
    53:10) printr-un auto-blocaj mental in FATA lui D-zeu, pe durata in care SPIRITUL reinviat ca "o
    samanta de urmasi"(Isaia 53:10) se intalneste cu D-zeu. BARUCH HASHEM! Dupa renasterea
    spiritului, la fiecare reintalnire cu D-zeu, acesta TREBUIE SA-SI LEPEDE (Exod 3:5)
    INCALTAMINTEA DIN PICIOARELE SPIRITULUI (capul, MINTEA, ratiunea constienta) CU
    CARE D-zeu A IMBRACAT SPIRITUL INAINTE DE A-L EXPATRIA DIN Eden. Dupa aceasta
    intalnire de sarbatoare, SPIRITUL "isi va ridica din nou CAPUL" din groapa mortii (Psalm 110:7),
    fiindca a baut din RAUL de apa vie de la D-zeu. D-zeu ii ofera in dar o noua incaltaminte de
    sarbatoare spiritului. BARUCH HASHEM!

     

    Omul se comporta ca un oscilator in campul rezidual-mental al umanitatii. In acest camp -potential
    mental, omul realizeaza anumite stari cuantice stationare de energie mentala. Permanent, omul
    emite si receptioneaza energii mentale sub forma de ganduri. Fiecare din noi suntem cuplati intre
    noi printr-un "entanglement cuantic", datorita functiilor de unda (care se suprapun) asociate
    fiecarei stari cuantice stationare de energie mentala. Se realizeaza astfel fenomenul cunoscut cu
    numele de TELEPATIE. Continutul acestor ganduri transmise la distanta sunt descrise de
    structura functiei de unda asociate acestei stari cuantice. Acest lucru este pus in evidenta de
    MECANICA CUANTICA, indiferent de NATURA CAMPULUI REZIDUAL in care se gaseste
    oscilatorul.. Gandul constient sau subconstien (ascuns) are o putere foarte mare putand avea un rol
    benefic dar, de cele mai multe ori un rol malefic, distructiv: ".....de aceea ei nu vor sa stie nimic, nu
    pricep nimic, ci umbla in intuneric; de aceea se clatina toate temeliile pamantului.."(Psalm 82:5). De
    curand un prieten mi-a spus ca, chiar inainte cu o fractiune de secunda de a se defecta un aparat
    electronic a avut "un gand negativ"fara sa-mi dea detalii despre acest gand. In cariera mea m-am
    ocupat si de depanarea anumitor aparate electronic. Am constatat ca anumite persoane erau
    predispuse sa li se defecteze aceste aparate si in general tot ce le apartinea. Aceste
    ganduri negative circula prin intreg campul mental-rezidual al umanitatii, fiind receptionat
    simultan de foarte multe persoane. Este extrem de important ce actiune sa abordam atunci cand ni
    se induce un astfel de gand negativ. Daca nu procedam corect, acest gand poate produce pagube
    imense , defectiuni ireversibile in structura noastra umana, in corpul nostru, in cei apropiati noua si
    chiar in lucrurile noastre care ne apartin. De aici apar boli, conflicte, moarte....Majoritatea
    dezastrelor naturale sunt provocate din acelasi motiv
    . Concret, chiar in
    clipa in care mintea ta receptioneaza un astfel de gand negativ, mintea ta trebuie imediat sa se dea la
    moarte in FATA lui D-zeu, printr-un AUTOBLOCAJ MENTAL, pentru numai cateva secunde. Prin
    aceasta actiune sunt eliminate gandurile negative din campul mental-rezidual al umanitatii, acestea
    fiind absorbite de catre tine. In locul lor vor izvora prin intermediul tau niste ganduri de sarbatoare,
    bucurie si fericire venite chiar de la D-zeu. Procedand astfel, vei avea fericire, bucurie sanatate si
    prosperitate personala si, in acelasi timp participi din plin la constructia unei lumi mai bune, la
    pacea, bucuria si fericirea universala (Ticun-Olam). BARUCH HASHEM!



    Trebuie sa ne regasim locul in relatia cu D-zeu in lumina profetiilor primite de la D-zeu. Modelul de
    intelegere a acestor profetii, trebuie sa fie plasat in spatiul cunoasterii (spatiul constiintei omului
    -spatiul spiritual) , nu in spatiul fizic asa cum s-a procedat pana acum.
    Asa vom intelege de ce este atat de important pacatul primordiar din Eden, cand omul a capatat o
    cunoastere a binelui si a raului. Omul avea si inainte o cunoastere, dar una ascunsa, interioara-
    spirituala plasata in interiorul spatiului spiritual.. In urma pacatului edenic, omul capata o
    cunoastere exterioara-constienta plasata in exteriorul spatiului spiritual. Acest lucru echivaleaza cu
    auto-exilarea omului din spatiul spiritual in prapastia spatiului nespiritual-spatiul fizic. Vom
    intelege faptul ca, dupa renasterea spiritului nostru (mort in Eden) ratiunea noastra constienta-
    exterioara (obtinuta in urma pacatului din Eden) nu are intrare libera la D-zeu, nu are voie sa
    apara in Fata lui D-zeu. Relativistic vorbind, aceasta apropiere nepermisa ar echivala cu incercarea
    de a exila pe D-zeu din spatiul spiritual in prapastia spatiului nespiritual-spatiul fizic. Orice relatie
    cu D-zeu a ratiunii noastre constiente-exterioare trebuie sa se realizeze
    prin intermediul SPIRITULUI nostru renascut (MESIA) care este RATIUNEA noastre ascunsa-
    subconstienta, ce FUNCTIONEAZA in calitate de MARE PREOT in interiorul TEMPLULUI
    nostru spiritual, reconstruit in constinta fiecaruia din noi. MESIA nu a fost si nu va fi niciodata un
    om carnal, ci numai o fiinta SPIRITUALA, acea FLACARA SPIRITUALA suflata din chiar FIINTA
    lui D-zeu care a facut din omul mort spiritual, un om viu spiritual (Genesa 2:7) ; La animale, D-zeu
    nu le-a suflat acest SPIRIT.
    Acest SPIRIT al nostru este modelat si renascut in constiinta noastra de
    catre D-zeu, dupa exact chiar CHIPUL SI ASEMANAREA LUI D-zeu, avand deci aceiasi identitate
    unica in constiinta fiecarui om si va fi CEL care va construi TEMPLUL in constiinta noastra, va fi
    MARE PREOT dar si IMPARAT in constiinta noastra (Zaharia 6:12). Astfel, acest SPIRIT din
    constiinta fiecarui om va avea exact aceiasi forma si identitate in constiinta fiecarui om, motiv
    pentru care va reusi sa fie liantul de legatura dintre toti oamenii, instituind PACEA UNIVERSALA.
    Desi este un spirit individual al fiecarei persoane in parte, este in acelasi timp si un SPIRIT
    COLECTIV. Dupa moartea din Edene, acest Spirit COLECTIV, Unsul, Mesia, SPIRITUL renascut,
    "SFANTUL SFINTILOR" care aduce neprihanirea vesnica a fost renascut pentru prima data de
    D-zeu in interiorul poporului evreu dupa 49 ani de la reconstructia CELUI de-al doilea TEMPLU
    (Daniel 9:25), cand activitatea spirituala in Templul a cunoscut o efervescenta fara precedent; dar ,
    dupa 434 ani, acest SPIRIT COLECTIV a fost suprimat temporar in Tempul de la Ierusalim ("unsul
    va fi starpit si nu va avea nimic". Templul fizic din Ierusalim a fost distrus de catre imperiul Roman
    facand sa inceteze jertfele din Templul din Ierusalim (vers. 27). Astfel, dupa cei 490 ani, Unsul,
    Mesia, SPIRITUL renascut, "SFANTUL SFINTILOR" a inceput sa functioneze, fiind "uns" sa
    oficieze numai in TEMPLUL constiintei umane in calitate de MARE PREOT, intermediar intre
    omul (reprezentat de ratiunea lui constienta ) si D-zeu. Incepe perioada glorioasa cand cele trei
    jertfe de animale aduse la intalnirea fiecarei persoane cu D-zeu de trei ori pe zi: dimineata, la pranz
    si seara sunt inlocuite cu jertfele propriei ratiuni constiente a fiecarei persoane la intalnirea cu
    D-zeu a lui Mesia nascut in interiorul fiecarei persoane. D-zeu nu poate fi vazut si perceput decat in
    SPATIUL interior-ascuns al cunoasterii, de catre ratiunea noastra ascunsa-interioara-spiritul
    nostru. Acum, intalnirea omului cu D-zeu pare un act irational, fara nici o logica pentru
    RATIUNEA constienta exterioare - "cunoasterea binelui si raului" -ratiunea capului-a mintii-
    deoarece aceasta nu poate vedea sau percepe existenta lui D-zeu, si pare un act efectuat in van. Dar,
    aceasta rugaciune apare ca un act pe deplin justificat de catre ratiunea ascunsa spirituala-
    SPIRITUL OMULUI RENASCUT-MESIA. Din aceasta cauza, intalnirea cu D-zeu are loc numai
    daca ratiunea ascunsa, subconstienta, ratiunea
    spirituala renascuta in fiinta umana MESIA este mai puternic si omoara ratiunea constienta care se
    opune, aducand-o jertfa in FATA SLAVITULUI D-zeu. Acum, la intalnirea omului cu D-zeu orice
    jertfa fizica sau dar de mancare inceteaza (Daniel 9:27), fiind inlocuita cu jertfirea RATIUNII
    CONSTIENTE-cunoasterea mentala "a binelui si raului" nascuta in Eden ca o consecinta directa a
    pacatului din Eden prin care omul s-a autoexilat din spatiul cunoasterii interioare-spirituale in
    spatiul exterior al cunoasterii externe, superficiale.. Acum are loc o circumcizie a "inimii", adica a
    SPIRITULUI omului (care este FIUL CEL MAI MARE nascut de catre D-zeu in EDEN ) care aduce
    la moarte propria suprafata exterioara de cunoastere (cunoasterea-ratiunea constienta-exterioara)
    ca jertfa care intareste NOUL LEGAMANT (Genesa 17:13) prin care CREATORUL acepta sa se
    intalneasca in calitate de DUMNEZEU cu omul (Genesa 17:7). INTOCMAI ca si SANGELE care
    curge prin organismul unui miel, PRIN RATIUNEA CONSTIENTA curge INFORMATIA, curg
    CUVINTELE INFORMATIONALE intr-|un flux ordonat si coerent.
    Prin aceasta jertfire a
    RATIUNII CONSTIENTE (cu sediul in FRUNTEA OMULUI) are loc procesul invers alungarii din
    Eden, deci are loc procesul reintoarcerii omului in EDEN, reintoarcere din spatiul exterior al
    cunoasterii exterioare-constiente in spatiul interior al cunoasteri ascunse-interioare-spirituale. Dar,
    la aceasta reintoarcere, SPIRITUL omului intalneste INGERUL MORTII (heruvinul ce roteste
    sabiile Genesa 3:24) care ucide SPIRITUL omului (PRIMUL FIU NASCUT DE D-zeu in EDEN)
    daca acesta este insotit de RATIUNEA lui CONSTIENTA nejertfita atunci cand se apropie in mod
    relativ de SPATIUL EDENIC, DE D-zeu. Apropierea relativa de SPATIU EDENIC se poate face si
    in mod pasiv, adica SPIRITUL omului nici macar nu intentioneaza sa se apropie de SPATIUL
    EDENIC, dar D-zeu (ce este insotit de intreg SPATIUL EDENIC, i

    nclusiv de INGERUL MORTII
    plantat la marginea spatiului edenic) sa se apropie de aceast SPIRIT ala omului. Altfel zis, se poate
    intampla ca INGERUL MORTII (intalat la granita SPATIULUI EDENIC) sa se apropie de
    SPIRITUL omului. ATUNCI, tragedia poate fi uneori inevitabila. Asa s-a intamplat in prima noapte
    de SEDER, cand D-zeu s-a apropiat de EGIPT si de egipteni, pentru a ajuta poporul evreu sa iasa
    din robie.
    Pentru ca SPIRITUL omului sa se poata apropia de D-zeu
    care BINECUVINTEAZA
    , mai intai trebuie sa treaca nevatamat de INGERUL
    MORTII care UCIDE.
    Acest INGER al MORTII este pasivizat numai daca acesta
    "vede" pe (sau aude la) exteriorul usii constiintei umane SANGELE RATIUNII CONSTIENTE
    (SANGELE INFORMATIONAL, cuvintele informationale aruncate in aparenta in mod haotic si
    incoerent de catre SPIRITUL omului, fara a mai fi prelucrate de RATIUNEA CONSTIENTA, sange
    strigand catre D-zeu intr-un limbaj subconstient, spiritual, necunoscut de RATIUNEA
    CONSTIENTA(Genesa 4:10). Acum putem intui urmatorul istoric al transmiterii informatiei de la
    D-zeu la om privind METODA care permite omului sa se reintoarca in EDEN de unde a fost
    alungat: Cain si ABEL primesc din interiorul lor, de la D-zeu, informatia de a reintra in spatiu
    edenic pentru a se intalni cu D-zeu, dar pentru a putea trece de INGERUL MORTII trebuie sa fie
    insotiti de o jertfa specifica. Fiecare din cei doi inteleg in mod diferit si gresit natura acestei jertfe.
    In comparatie cu CAIN, ABEL aduce o astfel de jertfa care indica o intelegere foarte apropiata de
    adevarata intelegere a naturii jertfei pe care D-zeu o vrea. Dintre cele doua jertfe, D-zeu priveste cu
    mai mare placere la jertfa lui ABEL. Desi Abel s-a apropia mult in intelegere, totusi era departe de
    adevarata intelegere , ucigand un animal nevinovat pentru a fi adus lui D-zeu , face un lucru rau
    chiar in FATA lui D-zeu, o nedreptate adusa animalelor, facuta chiar in FATA lui D-zeu. Asa ca
    DREPTATEA lui D-zeu a functionat implacabil asupra lui ABEL: "Nu-i asa? Daca faci bine vei fi
    bine primit" (Genesa 4:7). Abel nu a facut bine si, ca dovada, Abel nu a fost "bine primit";
    SANGELE lui ABEL a fost varsat asa cum si el a varsat sangele unui animal nevinovat in fata lui
    D-zeu (si asta nu ca sa se hraneasca-ceea ce ar fi justificat oarecum actul lui Abel, ci print-o
    tentativa de transfer de vina de la omul vinovat la animalul nevinovat. Chiar daca este vorba de un
    animal, dreptatea imensa a lui D-zeu a functionat si aici.)
    Dupa ce aduce o jertfa nepotrivita lui D-zeu, SPIRITUL lui Cain primeste informatii suplimentare
    privitor la natura JERTFEI pe care o doreste D-zeu, de a ucide propria RATIUNE CONSTIENTA -
    "CUNOASTEREA BINELUI SI RAULUI" nascuta in EDEN din relatia dintre om si SARPELE din
    Eden.
    ( Carnea acestei JERTFE TREBUIA MANCATA de catre SPIRIT. Deci energia si CUNOASTEREA CONSTIENTA-trupul RATIUNII
    CONSTENTE trebuie preluata, asimilata de catre SPIRIT. Dar, SINGELE (debitul de cuvinte informationale incoerente, necontrolate, ce curge dupa
    sacrificarea RATIUNII CONSTIENTE trebuie varsat afara pe usa exterioara a SPIRITULUI, pentru a servi drept informatie INGERULUI MORTII
    care, in acest fel este informat ca trebuie sa ocoleasca acea constiinta umana.

    Aceasta RATIUNE CONSTIENTA (pe care Cain trebuia sa o ucida) poate fi interpretata ca fiind
    "fratele vitreg" mai mic al SPIRITULUI, nascut in EDEN din relatia dintre om si SARPELE din
    Eden. Dar, RATIUNEA CONSTIENTA si SPIRITUL lui CAIN inteleg numai partial mesajul, nu
    inteleg in mod corect acest mesaj si, in consecinta Cain isi ucide fratele mai mic, pe ABEL, fapt
    respins in mod categoric de D-zeu.
    Atunci D-zeu hotaraste sa faca cu omul un LEGAMANT "scoala" (LEGAMANTUL AVRAMIC)
    care sa fie construit pe o jerfa mult mai semnificativa pentru intelesul adevaratei jertfe dorite de
    D-zeu. Astfel, desi jertfa adusa de ABEL, jertfa mielului, nu a fost in intregime respinsa in
    semnificatie ei, tousi, la baza acestui LEGAMANT sta un alt tip de jertfa care sa intareasca
    LEGAMANTUL AVRAMIC (Genesa 17:13); Asa cum omul carnal este construit dintr-o carne
    interioara protejata in exterior de o piele exterioara, tot asa si omul spiritual este construit dintr-un
    spirit "interior" (o RATIUNE ASCUNSA-SUBCONSIENTA) care este protejat in exterior de o
    ratiune "exterioara" , RATIUNEA CONSTIENTA-EXTERIOARA. Pana la intelegerea exacta a
    naturii JERTFEI pe care D-zeu o doreste sa fie adusa de catre om pentru a realiza impacarea
    omului cu D-zeu, JERTFA care INTAREA LEGAMANTUL AVRAMIC era adusa prin actul
    CIRCUMCIZIEI: O SUPRAFATA EXTERIOARA care proteja CORPUL CARNAL al omului era
    data la moarte.
    Dupa intelegerea exacta a naturii jertfei pe care D-zeu o doreste de la om pentru ca acesta sa aiba
    acces deplin in EDENUL de unde a fost alungat, aunci se va intemeia un nou LEGAMANT, anuntat
    de JERMIAHU (IEREMIA 31:33): "Niciunul nu va mai invata pe aproapele sau sau pe fratele sau,
    zicand: "cunoaste pe Domnul!" Ci toti ma vor cunoaste de la cel mai mic pana la cel mai
    mare"(ordinea ierarhica). Consecinta imediata a acestui NOU LEGAMANT este
    NEPARTICIPAREA RATIUNII CONSTIENTE la actul CUNOASTERII (INTALNIRII) cu D-zeu
    (IEREMIA 31:34), fiindca aceasta RATIUNE CONSTIENTA este data la moarte in RELATIA cu
    D-zeu. Efectul acestui legamant este UITAREA PACATULUI EDENIC si IMPACAREA
    DEPLINA CU D-zeu (Ieremia 31:34).
    In Egiptul antic, Domnul dar si INGERUL MORTII, considerau ca adevaratii evrei care trebuiau
    sa fie binecuvantati de Domnul si ocoliti de INGERUL MORTII, erau cei la care se vedea sangele
    varsat la exteriorul usii fiecarei case de care se apropia.


    Concluzia: Atunci cand SPIRITUL
    tau simte ca ceva rau este gata sa se intample, este un semn ca INGERUL MORTII, (NIMICITORUL) dar si DOMNUL-(Exod 12:23) se apropie de constiinta ta. Atunci ti se va intampla un singur lucru din cele doua posibile: Ori SPIRITUL tau sa fie ucis de catre NIMICITOR si DOMNUL sa te neglijeze, sau Domnul sa te BINECUVINTEZE cu un parau de binecuvantari MARETE si NIMICITORUL sa te neglijeze. Tu decizi. Tot ce trebuie sa faci de URGENTA este sa aduci ca jertfa propria RATIUNE CONSTIENTA (tu TREBUIE de urgenta sa o sacrifici). Apoi, trebuie sa stropesti cu SANGELE acestei JERTFE suprafata exterioara de la USA de iesire (Exod 12:7,13) din constiinta ta. Aceasta USA de iesire din constiinta ta este gura cu care tu iti scoti (spre exteriorul constiintei tale) cuvintele informationale generate de RATIUNEA TA CONSTIENTA aflata acum in stare moarta, nefunctionala. Rezulta in mod evident ca, aceste cuvinte vor fi soptite ca niste sunete, soapte neintelese, rostite in mod incoerent, fara vreo conexiune a ratiunii constiente, fara ca vreo logica sau ratiune constienta sa participe si vor fi adresate cu frica catre DOMNUL care este insotit de NIMICITOR. Toata aceasta experienta nu trebuie sa depaseasca cateva secunde..si este facuta "in timpul mersului" adica chiar si atunci cand vorbesti cu cineva...fara ca partenerul de discutie sa-si dea seama pentru cele cateva secunde in care vei avea aceasta EXPERIENTA dupa care iti vei ridica din nou capul-RATIUNEA CONSTIENTA-in glorie, din groapa mortii (Psalm110.7) fiindca D-zeu a trecut pe langa tine ca un FLUVIU URIASI DE APA VIE; Tocmai acest murmur, aceasta soptire de sunete incoerente scose de gura ta va fi SEMNUL catre DOMNUL si catre NIMICITOR ca RATIUNEA TA CONSTIENTA ESTE SACRIFICATA, IAR NIMICITORUL NU ARE VOIE SA PATRUNDA in INTERIORUL CONSTIINTEI TALE PENTRU ATI UCIDE SPIRITUL TAU ( PRIMUL NASCUT IN EDEN, iesit ca "O SUFLARE DE VIATA" chiar din GURA LUI D-zeu GENESA 2:7). Aceste afirmatii par o nebunie, dar te pot salva de la moarte sau de la un rau iminent. In plus vei beneficia de PARAUL DE BINECUVANTARI venite de la D-zeu. .

     

     

    In acest fel, SANGELE RATIUNII CONSTIENTE este varsat in exterior "pe suprafata exterioara
    a usii de iesire" din spatiul constintei tale.
    Atunci, INGERUL distructiv al MORTII te va ocoli.
    Dupa ce Ratiunea Constienta este trecuta prin LEGAMANTUL AVRAMIC, acesta poate sa
    inteleaga necesitatea de a accepta moartea, ca jertfa adusa lui D-zeu de catre SPIRITUL omului
    (Psalm 110:7). Astfel ca, dupa modelui MIELULUI JERTFIT, el accepta moartea cu frica dar si cu
    mare placere, stiind ca finalul va fi unul FERICIT. (Isaia 53.7).
    Lucrurile sunt similare cu circumcizia in carnea fizica care intareste LEGAMANTUL AVRAMIC
    (Genesa 17;7,13), cand omul fizic aduce la moarte o suprafata din carnea proprie, pielea lui
    exterioara. Acum, suprafata exterioara, "poarta" de iesire a SPIRITULUI este data la moarte.
    Aceasta "poarta " de iesire a Spiritului se identifica cu orice forma de manifestare constienta-
    exterioara (incepand cu gura care exprima ganduri prin sunete coerente si controlate de
    RATIUNEA CONSTIENTA) a SPIRITULUI. Importanta spirituala a acestui act este mentionata si
    in (Isaia 6:7). Isaia 1:11,12,13: "Ce-mi trebuie multimea jertfelor voastre?..Nu-mi place sangele
    taurilor, oilor si tapilor. Cand veniti sa va infatisati inaintea Mea, cine va cere astfel de lucruri, ca
    sa-MI spurcati curtile?... Cand va intindeti mainile (spre mine) Imi intorc ochii de la voi; si oricat
    m-ati ruga nu ascult, caci mainile va sunt pline de sange!". Daca jertfa lui Abel i-a adus propia
    moartea, noua jertfa aduce iertarea, impacarea cu D-zeu si VIATA (Isaia1:17,18: "Invatati sa faceti
    BINELE....De vor fi pacatele voastre cum este carmazul, se vor face albe ca zapada". Acum, in locul
    celor trei intalniri cu D-zeu dimineata, la pranz si seara cand se aducea de fiecare data cate o jertfa
    de animal, se instituie cele trei rugaciuni aduse lui D-zeu : Rugaciunea de dimineata ( BRAHA) ,
    Rugaciunea de pranz (MINHA ) rugaciunea de seara (MAARIV ).
    Acum, la fiecare dintre oricare intalnire cu D-zeu a lui Mesia in calitate de MARE
    PREOT, acesta are obligatia sa aduca ca jertfa de ispasire a pacatelor chiar ratiunea constienta a
    omului care reprezinta efectul pacatului din Eden. Pentru ratiunea constienta, aceste RUGACIUNI
    reprezinta o nebunie, niste eforturi neintelese pe care le respinge cu hotarare. Pentru a se realiza
    aceste RUGACIUNI, SPIRITUL trebuie sa dea la moarte RATIUNEA CONSTIENTA care se opune
    actului spiritual si care nu este acceptata in prezenta lui D-zeu. Pentru aceasta, inainte de a ajunge
    in FATA lui D-zeu,
    Mesia din constiinta fiecarui om are datoria de a ucide
    (Psalm 110:6) balaurul din om: ratiunea constienta-cunoasterea constienta a binelui si a
    raului, nascuta la interventia sarpelui din Eden (din acest motiv aceasta ratiune constienta poate fi
    considerata ca fiul moral al sarpelui din Eden). Aceasta este jertfa placuta lui D-zeu, jertfa care face
    posibila "neprihanirea vesnica", facand ca D-zeu sa nu-si mai aminteasca de pacatul din Eden
    (Ieremia 31:34). Dupa fiecare intalnire, D-zeu alimenteaza, adapa SPIRITUL din APA VIETII
    (Psalm 110;7), dar ridica-renaste si o noua ratiune constienta exterioara pentru om , constienta
    CARE CUNOASTE VOIA LUI D-zeu (Ieremia 9:24). Placerea acesteia esteFRICA de D-zeu
    (Ieremia 32:40, Isaia 11:3), dandu-se chiar singur la moarte, (printr-un autoblocaj mental) cu mare
    placere dar si cu frica de a vedea pe D-zeu (Exod 3:6). Acum capul omului este ucis de Mesia si adus
    in calitate de jertfa (Isaia 53:12) la fiecare intalnire a lui Mesia cu D-zeu , stiind ca numai asa Mesia
    are intrare la D-zeu, si cand chiar el atinge o stare in care ii este permis sa se intalneasca cu
    MARELE D-zeu. Dar intelege pe deplin si respecta cu strictete porunca de a nu incerca sa-l vada pe
    D-zeu, caci, atunci se va intampla o tragedie amara pentru el.
    Cam in aceiasi perioada isi face aparitia si crestinismul "pe aripa uraciunilor idolesti" cand a venit
    "unul care pustieste" CONSTIINTELE OAMENILOR (Daniel 9:27), deci cultivand cultul
    idolatriei, al mortii spirituale (sugerand oamenilor sa creada in el si deci sa se inchine lui in calitate
    de d-zeu-stiind ca D-zeu blesteama pe orice om care se increde in alt om Ieremia 17:5). Pustiirea va
    inceta numai dupa ce "va cadea asupra celui pustiit prapadul hotarat". ACEASTA PUSTIIRE A
    CONSTIINTEI NEAMURILOR A FOST ACCEPTATA DE CATRE D-zeu, FIIND STRICT
    NECESARA PENTRU PREGATIREA TERENULUI DIN CONSTINTA NEAMURILOR IN
    VEDEREA CONSTRUIRII TEMPLULUI SPIRITUAL SI NASTERII LUI MESIA . Aceste pustiiri
    vor functiona "pana la sfarsit" (vers 26) cand va incepe un nou inceput plin de glorie.
    DUPA ACEASTA PUSTIIRE, Mesia se va naste in constiinta NEAMURILOR (care acum este un
    loc pustiit, gol, pregatit pentru o noua constructie imensa- CONSTRUCTIA CELUI DE-AL
    TREILEA TEMPLU SPIRITUAL, si "de El vor asculta popoarele", aducand PACEA
    UNIVERSALA..

    In prezent, ratiunea noastra constienta nu permite spiritului no

    stru sa se intalneasca cu D-zeu. Va fi
    necesar un razboi dintre SPIRIT si ratiunea constienta (ce va fi castigat de SPIRIT la interventia
    directa a lui D-zeu; Ezechiel 39:2)



    Astazi am fost intrebat de cineva din care motiv nu as accepta CRESTINISMUL. SUNT doua motive
    de baza: 1) Este un pacat enorm sa accepti in mintea ta chiar si numai ideea ca cineva nevinovat sa
    moara ca tu sa traiesti. Presupune ca ai inima bolnava si mama ta, fiindca te iubeste enorm, iti
    propune sa-ti dea propria ei inima pentru un transplant. Intrebarea este: Ai fi atat de ticalos sa
    accepti aceasta oferta? Sa nu uitam ca Isus, chiar inainte de a incepe "executia" se roaga catre
    D-zeu de trei ori: "Tata, daca este posibil, departeaza de la mine paharul acesta"(Matei 26:39-44).
    Si o simpla idee gresita daca o accepti in mintea ta ca fiind corecta, este o gresala, un pacat. Asta
    inseamna, ca, DACA EXECUTIA AR URMA SA AIBA LOC MAINE, TU AI FI DE ACORD CU
    ACEASTA EXECUTIE, NU TE-AI OPUNE SI AI ACCEPTA-O, CEEA CE AR FI O MARE
    TICALOSIE.
    Al doilea motiv pentru care nu as accepta acest pacat in viata mea, de a accepta ca cineva sa moara
    penru ca EU sa traiesc este faptul ca D-zeu a pus la dispozitie alt instrument prin care eu pot fi
    mantuit: Chiar EUL meu trebuie sa moara, asa cum vom arata mai departe. Daca cineva are la
    disozitie acest instrument oferit de catre D-zeu si continua sa accepte IN CONTINUARE IDEEA ca
    CINEVA NEVINOVAT SA MOARA PENTRU CA EL SA FIE SALVAT , inseamna ca ticalosia
    acelui om depaseste ORICE limite "de normalitate".
    Cu aceasta aprobare ei aproba "in corpore"
    toate jertfele umane de fii si fiice de imparat (care au fost jertfite pe zidurile cetatilor barbare),
    jertfe care au fost "convinse" ca "de buna voie" sa se dea la moarte, dar in inima fiecaruia sa
    ramana acel strigat sfasietor de AJUTOR pe care nimeni nu vrea sa-l auda. Ei sunt de acord cu
    valabilitatea acestor jertfe dar afirma ca acum nu mai sunt necesare fiindca UN FIU DE
    DUMNEZEU A FOST SACRIFICAT PENTRU CA TOTI CEI CARE ACCEPTA SI SUNT DE
    ACORD CU ACEST ACT DE SACRIFICIU SA FIE SALVAT.

    AR MAI FI SI UN AL TREILEA MOTIV: MAI CURAND SAU MAI TARZIU ACEASTA
    "JERTFA care sa intareasca "NOULUI LEGAMANT" AR CREEA O PRESIUNE IMENSA IN
    CONSTINTA MEA DE INDATORARE IN FATA LUI ISUS, FAPT CE M-AR DETERMINA SA-L
    TRANSFORM DIN JERTFA IN DUMNEZEU. Am citit pe INTERNET o declaratia care afirma: Sa
    te inchini in fata acestei presupuse jertfe (care ar avea rolul sa intareasca NOUL LEGAMANT)
    echivaleaza in VECHIUL LEGAMANT AVRAMIC ca si cand un om
    (care are penisul
    circumcis pe rol de jertfa care sa intareasca astfel VECHIUL
    LEGAMANT AVRAMIC -Genesa 17:13
    ) s-ar inchina in fata penisului care a
    fost circumcis. Pentru a evita pacatul de moarte care este IDOLATRIA, in VECHIUL
    LEGAMANTUL AVRAMIC, D-zeu a ales in mod special ca o portiune RUSINOASA din propriul
    corp sa fie sacrificata-data la moarte, pentru ca tentatia de inchinare in fata acestei jertfei sa fie
    stopata. Tot astfel si in NOUL LEGAMANT, cel ce trebuie sacrificat trebuie sa fie EUL propriei
    persoane, o portiune RUSINOASA din corpul constiintei umane. Din acest motiv, in NOUL
    LEGAMANT, EUL unei persoane (ce se identifica cu ratiunea constienta exterioara) nu poate si
    nici nu are dreptul sa mai participe in actul de CUNOASTERE a lui D-zeu (Ieremia31:34) decat in
    starea de inactivitate totala-mort..in stare de jertfa. PENTRU omul care ACCEPTA ACEST
    SACRIFICIU DE SINE (in PREZENTA si numai in PREZENTA lui D-zeu ), VA INCEPE MAREA
    SARBATOARE A SPIRITULUI IN CONSTIINTA LUI, SPIRIT CARE A MURIT IN
    EDEN (Genesa2;17), DAR CARE ACUM ESTE REINVIAT LA MAREA INTALNIRE DE
    SARBATOARE CU D-ZEU.
    Tinta finala este ca sa se reconstiutuie starea initiala a omului din
    Eden, dinaintea caderii in pacat, cand spiritul renascut al omului reuseste sa consolideze o legatura
    speciala de sarbatoare , intima numai cu D-zeu, (nu cu Isus sau cu vreo alta persoana). Acest spirit
    renascut in constiinta omului este MARELE PREOT ce intermediaza mantuirea mintii-a ratiunii
    constiente din om, deci mantuirea EULUI din om.. Omul nu poate trai in spatiul material fara
    ratiunea lui constienta (Eul lui personal). Acest EU trebuie sa se dea la moarte numai in fata lui
    D-zeu, stiind ca urmeaza o renastere a acestui EU inconjurat de bucurie. Prin acest sacrificiu de
    SINE in FATA lui D-zeu, omul devine ORB si SURD, dar devine astfel ROB si chiar prieten cu
    D-zeu. Isaia 42:19: "Cine este ORB daca nu ROBUL MEU si SURD ca SOLUL MEU pe care il
    trimit? Cine este orb ca prietenul lui D-zeu si orb ca robul Domnului?" Si astfel, prin ACEASTA
    CUNOSTINTA "DOMNUL a voit sa vesteasca o lege mare si minunata" (Isaia 42:21).
    Prin moartea EULUI unei persoane pe durata intalnirii cu D-zeu, se dezactiveaza si memoria acelui
    om , fapt ce inceteaza de a mai activa MEMORIA lui D-zeu: "...caci nu-Mi voi mai aduce aminte de
    pacatul lor"(Ieremia 31:34)

    Desigur ca mai sunt si alte motive pe care nu le mai amintesc aici.

    Caderea omului in pacatul originar (si deci izgonirea omului din Eden) s-a petrecut in spatiul
    cunoasterii binelui si raului. Salvarea, mantuirea omului (SI DECI REINTOARCEREA OMULUI
    IN EDEN LA D-zeu) trebuie sa aiba loc in acelasi spatiu al cunoasterii binelui si raului, printr-un
    proces invers celui ce a provocat izgonirea omului din Eden.

    In cele ce urmeaza vom arata cum se realizeaza in mod concret acest lucru in Iudaism, CAND LA
    INTERFATA DINTRE SPATIUL CUNOASTERII CONSTIENTE SI SPATIUL CUNOASTERII
    ASCUNSE-SPIRITUALE FUNCTIONEAZA IN MOD IMPLACABIL PRINCIPIUL DE
    NEDETERMINARE AL LUI HEISENBERG. Aplicarea acestui principiu acestor doua spatii
    reprezinta ''CUNOSTINTA"
    mentionata in Isaia 53:11, si a fost realizata prin efortul cumulat al
    ratiunii constiente (ROBUL NEPRIHANIT AL LUI D-zeu) timp de milenii.


    Pentru a intelege acest lucru, PRINCIPIUL de NEDETERMINARE al lui HEISENBERG din
    MECANICA CUANTICA este foarte sugestiv.
    In Mecanica Cuantica, orice particula are o existenta dubla particula-unda, deci are o dubla
    identitate in doua spatii diferite: in spatiul coordonatelor geometrice x si respectiv in spatiul
    coordonatelor de impuls p. Orice observator are de asemenea o dubla identitate particula-unda,
    ambele identitati fiind definite in mod similar in cele doua spatii diferite: spatiul x si respectiv
    spatiul p si deci avand capacitati duble de observare atat in spatiul x cat si in spatiul p. Acest oricare
    observator poate observa pozitia unei particule in spatiul x cu o eroare dx si poate observa pozitia
    aceleiasi paricule duale in spatiul p cu o eroare dp.. Principiul de nedeterminare al lui Heisenberg
    afirma ca nu pot fi in mod corect masurate sau observate simultan cele doua marimi x si p din cele
    doua spatii diferite si deci produsul dintre cele doua erori dx si dp de localizare simultana a
    particulei din cele doua spatii nu poate fi oricat de mic. Acest produs intotdeauna este mai mare
    decat o constanta fizica ħ :
    (dx)x(dp)≥ħ    (unde ħ  este constanta lui Planck redusa).
    Cu alte cuvinte, daca vrem sa localizam, sa gasim particula in spatiul impulsului p cu precizie
    mare (cu o eroare dp foarte, foarte mica), atunci trebuie cu necesitate sa stricam, sa deterioram in
    mod voit capacitatea de observare din spatiul x al coordonatelor geometrice, pentru a nu mai putea
    localiza bine particula in acest ultim spatiu. Astfel eroarea dx de localizare in spatiul x a particulei
    devine foarte, foarte mare. Sau...., daca am reusit intamplator, (se accepta si hazardul, intamplarea de a fi in momentul
    nepotrivit la locul nepotrivit - deoarece mecanica cuantica este prin excelenta una statistica, probabilistica
    ) sau printr-o metoda oarecare (o
    credinta puternica) sa obtinem o precizie foarte mare dp de localizare a particulei in spatiul p,
    atunci se va intampla sigur un "accident" care va creste enorm eroarea dx de localizare a particulei
    in spatiul x
    . Totul se petrece astfel incat sa se respcte in mod sigur inegalitatea: (dx)x(dp)≥ħ ;
    In mod similar, exista doua spatii conjugate: SPATIUL CUNOASTERII-EXTERIORE-
    CONSTIENTE si SPATIUL CUNOASTERII INTERIOARE-SUBCONSTIENTE-SPIRITUALE in
    care noi, ca observatori, avem o dubla identitate: RATIUNEA CONSTIENTA-MENTALA si
    respectiv RATIUNEA SPIRITUALA-ascunsa-subconstienta; Pentru ca spiritul nostru (ratiunea
    noastra spirituala-subconstienta ce opereaza in spatiul nostru interior ascuns, subconstient) sa poata
    localiza pe D-zeu pentru a se putea intalni cu EL in spatiul ascuns SPIRITUAL, trebuie ca ratiunea
    noastra constienta (ce opereaza in spatiul nostru constient) sa inteleaga ca trebuie cu necesitate sa se
    autoblocheze, sa se dea la moarte, sa se jertfeasca in FATA lui D-zeu SIMULTAN (pe durata
    intalnirii spiritului nostru cu D-zeu)
    pentru a mari la maxim eroarea de observatie SIMULTANA
    din spatiul material-constient (si astfel PRINCIPIUL de NEDETERMINARE al lui HEISENBERG
    sa fie respectat). Spunem ca am realizat un AUTO-BLOCAJ MENTAL in FATA lui D-zeu).
    AICI REGASIM SENSUL PROFUND AL ORICAREI JERTFE RELIGIOASE si TREBUIE SA
    FIE O JERTFA de SINE, JERTFIREA RATIUNII NOASTRE CONSTIENTE IN FATA LUI D-zeu
    (mielul lui D-zeu). Ratiunea noastra constienta devine astfel un rob neprihanit al lui D-zeu
    (Isaia 53:11), un invatator si cercetator al acestei CUNOSTINTE finale (Isaia 53:11) in spatiul
    cunoasterii constiente, un animal de povara al Spiritului nostru renascut-Ratiunea noastra ascunsa
    spiritula (Isaia 53:10,11,12) , dar si un miel de jertfa al acestuia (Isaia 53:7,10,12).
    Astfel, succesul intalnirii dintre ISRAEL cu D-zeu a fost asigurat de faptul ca acest lu cru s-a
    intamplat in momentul in care ratiunea constienta a lui ISRAEL era adormita, moarta.
    De
    asemenea, la intalnirea cu D-zeu, profetul Ilie si Moise isi acopera fata pentru a nu-l vedea pe D-zeu,
    "ca sa nu moara". Daca printr-o vointa si o credinta exceptionala sau chiar "din intamplare" cineva
    se apropie de D-zeu, fara a-si "acoperi fata", spunem ca eroarea de localizare a lui D-zeu in spatiul
    spiritual de catre spirit (ratiunea ascunsa spirituala) a fost foarte mica. In acest caz principiul de
    nedeterminare Heisenberg functioneaza in mod legic, implacabil, ca un tavalug imens, ca niste sabii
    rotitoare ce lovesc in mod orbeste tot ce intalneste in cale, ..verifica eroarea de localizare de catre
    ratiunea constienta si, daca aceasta eroare este mica, FORTEAZA IN MOD VIOLENT si
    IMPLACABIL marirea acestei erori de localizare de catre ratiunea constienta in spatiul material
    prin distrugerea automata a ratiunii constiente (intra in functiune sabiile rotitoare plantate la
    intrarea in Eden).
    Acest lucru s-a intamplat lui Cain care a reusit sa se intalneasca cu D-zeu (fie din
    cauza unei credinte imense, fie din intamplare), dar fara a-si sacrifica Ratiunea constienta in timpul
    intalnirii cu D-zeu, facand ca ratiunea lui constienta sa fie schilodita de aceste "sabii rotitoare"
    ajungand sa-si ucida propiul frate (consecinta nefasta a functionarii principiului lui Heisenberg
    aplicat la interfata dintre spatiul cunoasterii constiente-exterioare si spatiul cunoasterii ascunse,
    spirituale.) Acesta este si sensul profund al traditiei iudaice de a-si acoperi fruntea (sediul ratiunii
    constiente) oriunde se considera ca prezenta lui D-zeu este necesara (asta in opozitie cu traditia
    crestina care procedeaza invers). De asemenea in traditia Iudaica, ratiunea noastra constienta NU
    ARE VOIE nici macar sa pronunte NUMELE lui D-zeu, aceasta fiind considerata o forma de
    apropiere de D-zeu. Este de indicat sa ne apropiem cat mai des de D-zeu, dar cu MARE atentie, prin
    respectarea PRINCIPIULUI DE NEDETERMINARE al lui Heisenber, altfel, mintea noastra va fi
    schilodita in mod implacabil.
    OBS. Principiu de nedeterminare mentionat ar fi putut actiona si invers, distrugand eroarea de
    localizare a spiritului si mentinand eroarea de localizare a ratiunii constiente. Dar nu se intampla
    acest lucru, fiindca D-zeu doreste mult ca SPIRITRUL omului sa se reintoarca in EDEN, dar
    neinsotit de FIUL OMULUI-FIUL CURVIEI.

    Este adevarat ca, inainte de izgonirea din Eden, D-zeu a imbracat, incaltat spiritul cu o minte, cu o
    ratiune exterioara-constienta deosebita, cununa creatiei SALE, pentru ca omul sa poata supravietui
    in jungla spatiului exterior-material (unde urma atunci sa fie izgonit), dar acest lucru s-a petrecut
    ca o consecinta directa a pacatului. Deci, aceasta ratiune exterioara-constienta poate fi considerata
    ca fiind fiul moral al sarpelui din Eden, sau fiul omului, a carei nastere a dus implacabil la moartea
    FIULUI LUI D-zeu care este spiritul omului (acea suflarea spirituala de viata din D-zeu care este
    SPIRIT). Aceasta moarte a FIULUI LUI D-zeu atunci cand s-a nascut fiul omului s-a datorat
    actiunii aceluiasi PRINCIPIU de NEDETERMINARE al lui HEISENBERG.


    Acum este necesar procesul invers: Intalnirea omului cu D-zeu
    tinand seama de acelasi PRINCIPIU DE NEDETERMINARE AL
    LUI HEISENBERG , care impune moartea ratiunii constiente pe
    durata acestei intalniri pentru ca sa fie posibila intalnirea omului cu
    D-zeu in conditii sigure.
    Pentru a intelege cum se face intalnirea cu D-zeu trebuie sa folosim
    un alt instrument de intelegere, si anume, MECANICA
    RELATIVISTA descoperita in principal de catre Einstein.
    Aplicata pe coordonate din spatiul geometric, Mecanica Relativista afirma faptul ca, un obiect care
    este localizat cu o coordonata geometrica x fata de un observator , si daca aceasta coordonata x
    variaza (creste sau scade) cu o viteza V, atunci, acest observator constata ca dimensiunile noastre
    geometrice dx se contracta pe directia vitezei. Crescand la maxim viteza V de variatie a coordontei
    geometrice, (V=c=viteza maxima=viteza luminii), observatorul constata ca dimensiunile mele
    geometrice dx se micsoreaza la maxim devenind zero, adica eu dispar.

    Aceasta intalnire cu D-zeu conduce la renasterea ratiunii ascunse
    spirituale-subconstiente, deci la renasterea spiritului nostru din
    D-zeu
    . In aceasta noua faza (de reconstituire de
    renastere a spiritului), respectarea stricta a acestui PRINCIPIU va
    aduce pacea eterna cu D-zeu deoarece ratiunea noastra constienta
    (nascuta atunci ca o consecinta directa a pacatului edenic) nu va
    mai apare in FATA lui D-zeu, amintindu-i in mod permanent si
    agresiv de pacatul edenic (Ieremia 31:34).
    Dupa MOARTEA mintii in
    PREZENTA lui D-zeu, SPIRITUL omului va fi renascut si i se va ridica o noua minte cu care
    SPIRITUL va iesi de la D-zeu.
    D-zeu uraste jertfele de animale si cu atat mai mult jertfele de oameni, de fii sau fice de imparat,
    considerandu-le jertfe NEDREPTE. El accepta cu placere o singura jertfa: Pe durata intalnirii cu
    D-zeu EUL nostru trebuie sa se dea la moarte in FATA lui D-zeu pana la pierderea identitatii de
    sine, stiind ca D-zeu va face cadou SPIRITULUI nostru renascut un ALT EU cu o valoare
    mult mai mare. "El (Mesia nascut in constiinta noastra) bea din parau in timpul mersului; de aceea
    isi inalta capul" (Psalm 110:7)

    Obs.
    Intalnirea dintre observator si o particula in spatiul coordonatelor geometrice are loc la un anumit moment de timp t. Dar in spatiul coordonatelor
    de impuls, notiunea de timp este necunoscuta, si locul timpului t este luat de frecventa ω de oscilatie propie particulei, iar intalnirea dintre observator
    si particula are loc in cadrul unei frecvente (sau grup de frecvente) de oscilatie proprie particulei. Din acest motiv cele doua spatii se mai numesc si
    spatiul temporal (spatiul t) si respectiv spatiul frecventelor (spatiul s=iω). In Fizica (electronica.....etc) transferul de informatie de la un spatiu la celalalt se
    realizezeza prin intermediul TRANSFORMATEI FOURIER sau TRANSFORMATEI LAPLACE, DIRECTA sau INVERSA a functiilor de unda F(p) sau
    F(t) asociate particulei existente intr-unul din cele doua spatii, p sau respectiv t ). Similitudinea cu spatiul spiritual este foarte
    interesanta. Vezi intalnirea lui Ilie cu D-zeu intr-un "susur bland si subtire" deci intr-un domeniu de oscilatie din domeniul audio ( 1Regi19:12), iar Moise
    se intalneste cu D-zeu pe fondul unor frecvente de oscilatie din spectrul vizibil -facand ca fata lui Moise sa straluceasca (Exod 34:30), In Daniel (12:3)
    gasim prezenta acelorasi variabile de frecventa: "Cei intelepti vor straluci ca....".

    Prin spatiul x intelegem spatiul tridimensional (x,y,z,t);Astfel, relatia de nedeterminare
    (incertitudine) a lui Heisenberg se poate formula in mod similar si pentru cele doua variabile
    conjugate: timpul t din spatiul coordonatei x si frecventa ω din spatiul impulsului p:
    (dt)(dE)≥ħ ; (deoarece frecventa este egala cu energia totala a particulei inmultita cu o
    constanta: E=ħω; deci :dω=dE/ħ )

    OBS.
    In acesta situatie, (cand fiul omului a murit ) pentru a putea functiona FIUL lui D-zeu, starea
    cuantica de energie totala realizata de om (in dualitatea lui de dublu observator al celor doua spatii
    conjugate), aceasta fiind egala cu energia potentiala maxima realizata de Fiul lui D-zeu dar egala si
    cu energia cinetica maxima realizata de fiului omului - acum mort si deci avand valoarea zero fapt
    confirmat si de profetul Daniel (Daniel 12:7): "toate aceste lucruri se vor sfarsi cand puterea
    poporului sfant va fi zdrobita de tot"

     

    Majoritatea din cei care citesc aceste randuri, in mod teoretic accepta faptul ca ratiunea constienta
    trebuie sa se dea la moarte pe durata intalnirii cu D-zeu printr-un auto-blocaj mental, dar "nu total,
    pana la pierderea identitatii de sine, caci atunci ce se intampla...se pierde totul de sub control.. ",
    spun ei. Tocmai aici este marea batalie dintre minte si spirit. Controlul nu se pierde ci este preluat
    de catre SPIRIT in mod legic sub actiunea PRINCIPIULUI enuntat de Heisenber. In acest fel "se
    forteaza" renasterea spiritului din D-zeu. De o importanta capitala este ca aceasta moarte a mintii,
    a ratiunii constiente (moarte echivalenta cu dezvelirea si descaltarea spiritului de hainele si
    incaltamintea cu care a fost imbracat in Eden de D-zeu -Genesa 3:21, Exod 3:5) sa aiba loc NUMAI
    si NUMAI in PREZENTA lui D-zeu. Altfel este un act de "curvie" spirituala. Aici mintea trebuie sa
    aiba o credinta imensa in faptul ca nu se intampla nimic rau prin coborarea TOTALA (ajungand la
    pierderea identitatii de sine) in groapa mortii a cunostintei mentale (a capului) pentru cateva
    secunde ("din timpul mersului" Psalmi 110:7) cat timp are loc intalnirea cu D-zeu. Va deduce ca "El
    bea din parau din timpul mersului de aceea isi inalta din nou capul" coborat anterior in groapa
    mortii. Va vedea ca ceva miraculos-benefic se petrece in fiinta lui. Prima realizare practica al
    acestei experiente este greu de decisa dar usor de realizat. Este ca si cand, pentru prima data te
    arunci cu parasuta din avion de la mare inaltime, neavand siguranta faptului ca parasuta se va
    deschide sau nu. Daca aceasta categorie de minti omenesti accepta "sa se dea la moarte" in FATA
    lui D-zeu numai partial, atunci vor fi afectati de aceste sabii ucigatoare numai partial, dar cu efecte
    tragice ascunse.
    Mai exista o categorie de oameni pentru care, mandria mintii nu le permite intaietatea spiritului in
    fata mintii, dispretuind spiritul. Acestia nici nu incearca in mod efectiv sa se apropie de D-zeu, decat
    poate intr-un mod formal, fara nici un efect. De aceea nu ii afecteaza cu nimic sabiile rotitoare
    plantate la intrarea in Eden, care protejaza spatiul edenic-spiritual de expansiunea mintii spre
    spatiul spiritual. Aceasta minte este numita (Ezechiel 39:1,2...) GOG, domnul ROSULUI (capului)
    Mesecului (...)si Tubalului (...), si va fi chemata, intr-un razboi de expansiune impotriva spiritului,
    razboi care-l va pierde dar cu urmari tragige pentru minte (Ezechiel 38:21...). Tragismul este
    generat tot de PRINCIPIUL de NEDETERMINARE enuntat de HEISENBERG adica de acele sabii
    rotitoare ce separa spatiul mental de spatiul spiritual. Chiar daca mintile acestor oameni nu se
    grabesc (din dispret pentru spirit sau din neincrederea lor in existenta reala a spiritului) sa se
    deplaseze spre Eden, acum D-zeu intra chiar El (pentru a-SI FACE CUNOSCUT NUMELE) in
    aceasta lupta, apropiindu-se chiar El de aceste minti, si deci facand ca "aceste sabii rotitoare" sa se
    apropie de aceste minti. In aceasta situatie, singura cale de aparare a mintii impotriva acestor
    "sabii rotitoare" (efectul actiunii principiului de NEDETERMINARE HEISENBERG) ar fi ca
    aceste minti sa se dea singure la moarte ca un act de predare totala in FATA lui D-zeu. Dar aceste
    minti nu au aceasta CUNOSTINTA a salvarii, asa cum nu o avea nici Cain primul om care a
    incercat sa se apropie de D-zeu, facand ca Principiul lui Heisenberg sa actioneze din plin, ranind
    si schilodind de moarte aceste minti omenesti (Ezechiel 38:21...).

    Mergand pe aceasta cale se pot dezvolta metode terapeutice de vindecare totala a bolilor psihice si
    neurologice.
    De asemene oricare alta boala poate fi vindecata pe aceasta cale, stiind ca buna
    functionarea organismului uman este gestionata de sistemul nervos in intregul lui (vegetativ,
    motor.........etc) Afectarea acestui sistem duce la slabirea sistemului imunitar si deci la aparitia unor
    boli diverse. Refacerea acestuia conduce la o buna gestionare a functionarii corecte din organism si
    implicit la o vindecare a acestor boli. Asa s-a intamplat la numaratoarea poporului lui D-zeu de
    catre David (1Crinici 21:2). Atunci, prin actul numararii constiente a poporului, ratiunea
    exterioara-constienta a intrat prea mult in spatiul ratiunii interioare -spirituale, declansand
    actiunea distructiva a PRINCIPIULUI lui HEISENBERG.

     


    Prin aceaste randuri noi descoperim umanitatii un DUMNEZEU care are o identitate cu totul
    diferita decat Dumnezeul crestinilor. Daca cel de-al doilea cheama la o cunostinta INTUNECATA
    prin care este fortat sa-si omoare propiul fiu nevinovat pentru ca poporul sa fie mantuit, PRIMUL
    D-zeu nu este fortat sa faca o astfel de miselie si pacat si ne cheama la o CUNOSTINTA a LUMINII,
    BUCURIEI, PROSPERITATII , SARBATORII VESNICE.
    D-zeu ne cheama sa fim sfinti asa cum este si EL sfant, adica ce face EL sa facem si noi.
    Aceasta porunca, inteleasa de unii crestini (de-a lungul istoriei) i-au determinat sa-si ucida propii
    copii fiindca asa au inteles ei in actul imitarii lui D-zeu.
    Dar, la D-zeul evreilor, la EL, MANTUIREA, SALVAREA din PACAT, neprihanirea, spalarea de
    orice eroare (care include boala, nefericire, disperare...) nu se realizeaza prin uciderea vreunui fiu
    nevinovat. Salvarea se realizeaza in spatiul cunoasterii binelui si raului (acolo unde a fost infaptuit
    pacatul) prin simpla apropiere a omului de D-zeu, acolo unde totul devine SFANT, chiar si
    "LOCUL pe care calci este un pamant sfant"(Exod 3:5). Dar, pentru ca aceasta apropiere sa fie
    posibila pentru om, acesta trebuie sa-si "scoata incaltamintele din picioare", incaltaminte care a
    fost confectionata ( Genesa 3:21) de catre D-zeu pentru a incalta picioarele muribunde ale spiritului
    inainte de a fi alungat in spatiul fizic al cunoasterii constiente. Un om primitiv poate intelege ca
    D-zeu a fost nevoit sa sacrifice un animal si sa-i ia pielea din care sa construiasca acesta
    incaltaminte. Dar nu, in aceasta situatie ne gasim in spatiul cunoasterii, unde orice material are o
    natura de cunoastere, iar aceasta incaltaminte este confectionata dintr-o suprafata exterioara de
    cunoastere (o piele de cunoastere exterioara-constienta). Acum intelegem ca aceasta incaltaminte de
    cunoastere exterioara pentru spirit este chiar mintea, ratiunea noastra constienta care trebuie
    acoperita "cu o kippa" oriunde prezenta lui D-zeu se face simtita. Astfel, atunci cand Moise primeste
    porunca : "scoate-ti incaltamintea din picioare" (Exod 3:5), Moise intelege (Exod 3:6) "sa-si
    ascunda fata" pe toata durata intalnirii cu D-zeu, pentru a nu poatea vedea pe D-zeu prin
    intermediul cunoasterii constiente. Iata ca D-zeu EVREILOR este un D-zeu al BUCURIEI eterne, al
    luminii vesnice, al sarbatorii fara sfarsit, al fericirii fara margini. El nu este un D-zeu care este
    fortat de vreo LEGE sa-si omoare propiul fiu, printr-o credinta intunecata de EVUL MEDIU. EL
    este un D-zeu ce ne insufla o credinta eliberatoare ce nu ne constrange sa ne inchinam la vreo jertfa
    (indiferent daca aceasta jertfa este deghizata ca avand numele de fiu al lui D-zeu). Aici, doctrina
    principala este enuntata prin SHEMA, care consfinteste Pe D-zeu ca fiind SINGUR si UNIC: "Eu
    SINGUR AM FACUT CERURILE SI PAMANTUL, CINE ERA CU MINE? " (Isaia 44:6,24) .
    D-zeu, SINGUR ne MANTUIESTE daca suntem acceptati in FATA LUI care are capacitatea de a
    sfinti, de a mantui. Isaia 43:11: " EU, EU SUNT DOMNUL si nu este alt MANTUITOR in afara de
    MINE". OSEA 13:14. DA D-zeu este SINGUR si UNIC.


    ..................Ca sa fii mantuit trebuie sa omori pe cineva, o victima nevinovata, mai bun decat tine.
    Cum poti crede o tampenie atat de mare? Ori omori tu, ori iti omoara victima altcineva in beneficiul
    tau prin ACCEPTAREA ta, este acelasi MARE PACAT cu care se incarca constiinta ta (daca tu
    accepti mental acest act ucigasi si esti beneficiarul direct al acestuia). Aceasta este o religie a
    CAINTEI, fiindca tu te caiesti permanent in Fata lui D-zeu pentru un pacat pe care l-ai facut numai
    mental. Aceasta cainta permanenta oboseste pe D-zeu, dar pe tine SIGUR CA TE FACE MAI BUN
    in fata oamenilor si in fata ta, dar ajungi in timp sa te inchini in fata celui pe care l-ai ucis in mod
    mental, cazand astfel in PACATUL DE MOARTE AL IDOLATRIEI. Cerul
    constiintei tale este permanen

    t intunecat de pacatul mental pe care tu l-ai acceptat ca fiind in
    beneficiul tau Aceasta cainta permanenta efectuata in Fata lui D-zeu de catre constiinta ta rationala
    oboseste pe D-zeu care hotaraste sa instituie o alta RELIGIE in care....." cainta este ascunsa de
    privirile Mele" (Osea 13:14). In aceasta noua RELIGIE (NOUL LEGAMANT: Ieremia 31:34)
    cainta exprimata de ratiunea noastra constienta (care este vinovatul pentru orice pacat "facut cu
    voie" ) este eliminata si inlocuita cu PDEAPSA MAXIMA PENTRU VINOVAT: Ratiunea
    constienta, vinovata pentru orice pacat, se da la moartein FATA lui D-zeu. Si..."Atunci ii voi izbavi
    de la moarte....unde-ti este boldul moarte, caci CAINTA este ascunsa de privirile MELE" (Osea
    13:14); Acum orice jertfa exterioara de animale, de fii sau fice de imparat, de fii de
    dumnezei...dispare fiind considerate acte de nedreptate la adresa animalelor sau oamenilor. Singura
    jertfa dreapta, acceptata acum de D-zeu este jertfa VINOVATULUI in FATA lui D-zeu, a ratiunii
    constiente , vinovate de orice pacat.

    In baza acestei CUNOSTINTE SPECIALE, practicata pentru prima data de profetul Eliiahu (care
    voia sa moara in Fata lui D-zeu zicand: "Destul! Acum Doamne ia-mi sufletul......." (1Regi 19:4)
    ,
    initiem proiectul de infiintare a primei SINAGOGI MESIANICE evreu-ORTODOXE din
    ROMANIA si din intreaga lume. Criza religioasa prin care intreaga UMANITATE TRECE ASTAZI
    TREBUIE DEPASITA PRIN REFORMULAREA CONCEPTELOR DE BAZA, FOLOSIND
    INSTRUMENTELE CELE MAI MODERNE DE CUNOASTERE ALE FIZICII CUANTICE,
    pentru a depista si a inlatura erorile de interpretare a mesajului profetic-religios generator de
    angoase, acte de violenta, rau general. Aceasta CUNOSTINTA se identifica ca o sinteza a tuturor
    cunostintelor primte prin Thora si reprezinta actul nostru de identitate in calitate de evreu religios
    care nu are nimic cu ampreta genetica. Orice om, in calitate de ADAM, de orice nationalitate,
    devine prin aceasta CUNOSTINTA un evreu, fiul lui AVRAHAM, inchinator in fata unui singur
    D-zeu UNITAR.
    Aceasta CUNOSTINTA nu face cunoscut pe D-zeu, dar arata fiecarei ratiuni
    constiente cum trebuie sa procedeze pentru ca FIECARE sa-L CUNOASCA pe D-zeu in mod
    personal din chiar intalnirea lor cu D-zeu. NUMAI ACUM SE INPLINESC CUVINTELE
    PROFETULUI IEREMIA (Ieremia 21:34) care descrie noutatea absoluta a acestui nou
    LEGAMANT:
    "Niciunul nu va mai invata pe aproapele, sau pe fratele sau , zicand: "Cunoate pe Domnul!" Caci
    toti Ma vor cunoaste, de la cel mai mic pana la cel mai mare, zice Domnul..."Oricine intelege
    aceasta CUNOSTINTA se poate inscrie ca membru simpatizant sau ca membru cu drepturi depline
    (dupa dorinta fiecaruia) in aceasta SINAGOGA pe care o denumim
    in mod simbolic SINAGOGA "RUAH ELIYAHU" (SPIRITUL LUI ELIYAHU).
    Cererea de membru se face la adresa de e-mail: eliiahuhanavi@yahoo.com

    Cu lista de de membrii vom solicita si speram sa obtinem un ajutor financiara pentru viitorul sediu de la Uniunea Europeana (in
    prezent cea mai afectata de aceasta criza religioasa si deci direct interesat in stingerea acestei crize generatoare de mari tragedii).

    Ce este cu numarul 666 ?

    Astazi crestinatatea accepta nu invatatura (Evanghelia) lui Isus predata timp de 3 ani ucenicilor la Ierusalim si
    incredintata in mod special lui Petru si care era o invatatura complet iudaizata. Crestinatatea actuala se inchina la invatatura
    (Evanghelia) lui Pavel (Paul) care nici nu l-a cunoscut in mod personal pe Isus. Acest Pavel a blestemat si a RENEGAT evanghelia
    lui Isus (Galateni 1.7,8), pentru ca in (Galateni 2:7) sa recunoasca valabilitatea unei alte invataturi, dar ca avand o aplicabilitate
    strict restransa la evrei, ca si cand matematica ar avea caractere nationale, specifice de la un popor la altul.... Intelegem ca Pavel
    chiar a primit un vis cu atentionarea clara sa mearga la Ierusalim pentru a verifica propria Evanghelie "pentru ca nu cumva sa
    fi alergat pana atunci in zadar"(Galateni2:2). Rezultatul acestei verificari este nuantat cu mult orgoliu din partea lui Pavel: "noi nu
    ne-am supus si nu ne-am potrivit lor nici o clipa macar"(Galateni 2:5). Pavel, in spiritul invataturii lui,
    NUMAI SE
    FOLOSESTE DE NUMELE LUI ISUS, se foloseste de imaginea lui Isus, dar in fond reneaga
    invatatura lui si deci il reneaga pe Isus cel adevarat. El a creat o noua imagin, o noua "icoana" lui
    Isus, o icoana complet ne-iudaizata.
    Daca Isus ar veni din nou in crestinatatea prezenta, ar fi considerat eretic si ..daca ar fi posibil ar fi arucat pe rugul
    aprins fara nici o ezitare. Aseara am discutat cu un priueten crestin pe aceasta tema, prieten foarte bine intentionat si sincer in
    credinta lui. El mi-a spus: "Este adevarat ca, initial Petru afisa o alta invatatura complet iudaizata dar, ulterior datorita unor vise
    sau a unor discutii cu Paul, Petru si-a dat seama ca invatatura lui iudaizata era gresita....". In primul rand invatatura lui Petru era
    expresia exacta a invataturii lui Isus primita timp de 3 ani de zile de la Isus. Petru chiar a primit o misiune speciala in acest sens de
    la invatatorul lui, Isus ("paste oile mele, oitele, mieii mei"). Deci, sub afirmatia ca: "Petru si-a dat seama ca invatatura (evaghelia)
    lui era gresita" trebuie sa intelegem ca: "Petru si-a dat seama ca invatatura (evanghelia) primita de la Isus (timp de 3 ani) era gresita
    si deci trebuie inlocuita cu o alta invatatura (evanghelie) neiudaizata elaborata de Paul, dar trebuie sa pastram numele lui Isus, chiar
    daca ii schimbam imaginea (icoana, expresia chipului de gandire al lui Isus). Deci "profetul" Paul a creat o noua
    imagin, o noua "icoana" lui Isus, o icoana complet ne-iudaizata, icoana la care invita intreaga
    omenire sa se inchine. Acum intelegem ca Isus cel autentic a fost "furat" aici, i s-a distrus adevarata
    imagine. Cu aceasta falsa imagine, cu imaginea "profetului mincinos" si cu imaginea celui ce a
    orchestrat intreaga actiune a fost creata imaginea unei unitati trinitare dumnezeiesti la care intrega
    omenire este invitata sa se inchine si sa accepte printr-un semn "amin" sa aduca propriile lor vieti
    ca dar care sa fie impartit in mod egal de cei coparticipanti la aceasta unitate dumnezeiasca. Cota
    procentuala de participare (in miimi) a fiecarui participant ar trebui sa fie 1000/3=333(333) adica
    333 perioada 333. Dar Isus cel autentic a fost exclus din start din aceasta unitate dumnezeeasca, dar
    caruia i s-a fura numele. Cota de participare a lui Isus este preluata in mod democratic tot de catre
    Balaur care isi insuseste astfel doua cote procentuale de participare , deci 666(666). Iata ca expresia
    numerica 666(666) a acestei cote de participare, da si numele propietarului ei. Acest nume se
    calculeaza, (se "socoteste" Apocalipsa 13:18), ca fiind un "numar de om", adica cantitatea
    procentuala de vieti de oameni care au acceptat prin semnul lor "amin" sa-si doneze viata lor
    acestei unitati dumnezeiesti.


          Poate ca nu intamplator, am vazut astazi niste imagini zguduitoare la tv, in cadrul unei dezbateri publice.
    Tema acestei dezbateri era tragismul la care sant supusi copii nostrii atunci cand sant botezati in ritualul
    crestin ortodox, fiind cufundati consecutiv de trei ori in apa. Scandalul a pornit de la faptul ca un astfel de
    copil, recent a suferit un shoc necesitand interventia salvarii si transportarea de urgenta la spital. Acolo se
    dadeau niste exemple similare din cateva orase din tara (Sibiu, Brasov...) mult mai nefericite cand in situatii
    similare copii au decedat numai dupa o ora din cauza unui shok similar. De fiecare data, preotii crestin-ortodixi 
    nu au avut cu nimic de suferit (juridic vorbind) din cauza acestor tragedii, dand vina tot pe saracii copii care au
    suferit asta fiindca probabil au meritat....fiindca mai tarziu (daca ar fi trait)...cine stie ce nenorociri ar fi
    cauzat....
          Toate aceste intamplari m-au facut sa-mi amintesc de pasajul din Revelatia lui Ioan (Apocalipsa), cand
    un om care intra in viata nu putea sa inceapa existenta daca nu primea "semnul fiarei". Actul respingerii
    acestui semn al fiarei era sinonim cu actul sinuciderii, sau mai corect spus, daca nu acceptai acel semn
    erai ucis (asta dincolo de tragismul evenimentelor petrecute in timpul inchizitiei, cand oricine refuza sa
    accepte semnul crucii nu avea dreptul "sa vanda sau sa cumpere" averea era confiscata, si ucis cu bestialitate.
    Nu cumva acei copii care au decedat la acel act al botezului de fapt au fost ucisi fiindca nu au acceptat in spiritul
    lor "semnul fiarei"? Cineva poate afirma ca acesti copii inca nu au puterea cunoasterii spirituale. Dar Biblia ne
    spune altfel. In Ieremia 31:34, santem informati ca, dupa renasterea in fiecare om a Spiritului mort in Eden
    din cauza pacatului, toti oamenii vor cunoaste pe D-zeu- Adevarul- din interiorul lor si nu din exterior ca o
    informatie venita de la un alt om.  Acum spiritul omului mort in Eden, exista intr-o stare latenta de moarte
    spirituala in om, dar, atunci cand va fi indeplinita conditia strict necesara pentru ca D-zeu sa se poata apropia
    din nou de om, atunci El va sufla in narile omului "suflarea de viata"- Shilo-Mesia.  
                Dupa cum am dedus in pagina principala, aceasta conditie strict necesara pentru ca D-zeu sa "opereze
    asupra omului" este ca omul sa fie in stare de "adormire"  sa sa fie mort din punct de vedere al cunoasterii
    constiente ("cunoasterea binelui si raului capatata dupa pacat) si chiar sa fie "adormit", intr-o stare de "somn
    adanc" si din punct de vedere al cunoasterii spirituale (Geneza 2:21). Copilul nou nascut indeplineste cel putin
    una din aceste conditii, a "necunoasterii binelui si raului", al "adormirii" cunoasterii constiente, tot ceea ce face
    el este dictat de cunoasterea instinctuala, ascunsa-cunoasterea spirituala.
            Botezul crestin-ortodox se face tocmai in numele acestei unitati dumnezeiesti-Trinitatea, al carui semn
    heraldic este semnul crucii in trei puncte, ce definesc cei trei dumnezei cu drepturi egale din interiorul
    acestei unitati, iar in al patrulea punct al crucii apare semnul "amin" de "inchinare, supunere, acceptarea inchinatorului
    de a fi in interiorul acestei unitati dumnezeiesti in calitate de propietatea a celor trei dumnezei din cadrul
    unitatii dumnezeiesti.
             Vom vedea mai departe cine ne spune Apocalipsa lui Ioan ca este o astfel de unitate dumnezeiasca care
    este constituita din trei dumnezei, aparent cu drepturi egale (deci fiecare cu o cota de participare de 333,(333) miimi din
    propietatea comuna din interiorul aceastei unitati dumnezeiesti, propietate care da si numele numeric
    al propietarului...Am mentionat anterior ca numai aparent fiecare din cei trei dumnezei are o cota egala
    impartita in mod democratic, in valoare de 333,(333)miimi. De fapt in interiorul acestei unitati dumnezeiesti
    exista numai doi dumnezei si o imagine (icoana) construita de catre unul din cei doi dumnezei-"fiara", care-si
    insuseste pe  aceasta cale o cota de participatie dubla in interiorul acestei unitati dumnezeiesti 666,(666) miimi
    din propietatea (numarul de oameni ce se inchina acestei unitati dumnezeiest) existenta in interiorul acestei
    unitati dumnezeiesti. NUMARUL 666,(666) SE CITESTE SASE SUTE SASESEZECI SI SASE, VIRGULA,
    PERIOADA SASE SUTE SASE ZECI SI SASE. Acesta este un "nume de om" (Apocalipsa 13:18) adica este un
    numar de oameni, inchinatori ai acestei unitati dumnezeiesti; este de asemenea un nume de propietate care da si numele
    propietarului acestei propietati ce contine o multime de oameni (asa cum s-a intamplat in mod frecvent de-a lungul
    istoriei cand numele propietatii a fost preluat de catre propietarul acesteia)

             De ce numai imagine (icoana), si chiar o falsa imagine? Se stie ca Isus-"fiul" avea o alta "evanghelie" ,
    una complet iudaizata, in car e cei netaiati imprejur nu erau inclusi, in cetatile lor ucenicii nu trebuia sa intre,
    fiind considerati niste "catei" (Matei 15:26; 10:5,6), evanghelie care a transmis-o timp de trei ani ucenicilor lui
    de la Ierusalim. Aceasta evanghelie, a fost incredintata cu precadere lui Petru. Dar papalitatea care a adoptat
    doctrina pauliana s-a folosit numai de imaginea lui Isus, nu s-a folosit si de credinta lui, de invatatura (Evanghelia)
    lui care era una complet iudaizata, ci s-a folosit de evanghelia complet neiudaizata-invatatura lui Pavel care nici
    nu l-a cunoscut direct pe Isus, ci numai indirect
    (dupa cele doua afirmatii contradictorii ale lui) cand i-a aparut ca o lumina stralucitoare si ca un glas care-i
    vorbea, din care o data afirma ca lumina a fost vazuta de intregul grup de tovarasi de calatorie-dar glasul l-a
    auzit numai el, iar alta data afirma ca glasul a fost auzit de toti tovarasii lui de calatorie, dar lumina a vazut-o
    numai el. Cine a studiat , cunoaste ca intre cele doua invataturi erau permanente tensiuni si dezacorduri
    (cauta pe Google temenul de "ebioniti", vezi cine erau ei)

    Asadar, in Apocalipsa lui Ioan intelegem ca o mare parte din umanitate se inchina unei UNITATI DUMNEZEIESTI
    formate din 3 persoane distincte. Toate aceste intamplari m-au facut sa-mi amintesc de pasajul din Revelatia lui
    Ioan (Apocalipsa), cand un om care intra in viata nu putea sa inceapa existenta daca nu primea "semnul fiarei".
    Actul respingerii acestui semn al fiarei era sinonim cu actul sinuciderii, sau mai corect spus, daca nu acceptai acel
    semn erai ucis.
            Botezul crestin-ortodox se face tocmai in numele acestei unitati dumnezeiesti-Trinitatea, al carui semn heraldic
    este semnul crucii in trei colturi ce definesc cei trei dumnezei cu drepturi egale din interiorul acestei unitati, iar in al
    patrulea colt apare semnul "amin" de "inchinare, supunere, acceptarea starii de a fi in interiorul acestei unitati
    dumnezeiesti in calitate de propietatea a celor trei dumnezei din cadrul unitatii dumnezeiesti.
             Vom vedea mai departe cine ne spune Apocalipsa lui Ioan ca este o astfel de unitate dumnezeiasca care
    are trei dumnezei, aparent cu drepturi egale (deci fiecare cu o cota de participare de 333,(333) miimi din
    unitate sau 0.(333) din unitate din propietatea comuna din interiorul aceastei unitati dumnezeiesti, propietate care
    da si numele numeric al propietarului...Am mentionat anterior ca numai aparent fiecare din cei trei dumnezei are
    o cota egala impartita in mod democratic, in valoare de 333,(333) miimi din unitate sau 0.(333) din unitate . De fapt
    in interiorul acestei unitati dumnezeiesti exista numai doi dumnezei si o imagine (icoana) construita de catre unul
    din cei doi dumnezei-"fiara", care-si insuseste pe aceasta cale o cota de participatie dubla in interiorul acestei
    unitati dumnezeiesti 666,(666) miimi din propietatea (numarul de oameni ce se inchina acestei unitati dumnezeiest)
    existenta in interiorul acestei unitati dumnezeiesti sau 0.(666) din aceasta propietate.
             De ce imagine-icoana? Astazi, cu mijloacele moderne de informare, toata lumea stie ca Isus avea o
    alta "evanghelie" care a transmis-o timp de trei ani ucenicilor lui de la Ierusalim, evanghelie care  reprezenta imaginea
    reala a lui Isus.. Aceasta evanghelie, a fost incredintata cu precadere lui Petru. Dar papalitatea s-a folosit numai de numele
    lui Isus, nu s-a folosit si de imaginea lui reala, de credinta lui Isus, de invatatura lui lasata lui Petru si ucenicilor pe care
    i-a invatat timp de 3 ani. Aceasta invatatura era una complet iudaizata. In construirea unitatii dumnezeiesti crestine,
    papalitatea  s-a folosit de evanghelia complet neiudaizata-credinta lui Pavel (Galateni 2:7)  care nici nu l-a cunoscut
    direct pe Isus, ci numai indirect (dupa cele doua afirmatii contradictorii ale lui) cand i-a aparut ca o lumina stralucitoare
    si ca un glas care-i vorbea, din care o data afirma ca lumina a fost vazuta de intregul grup de tovarasi de calatorie-dar
    glasul l-a auzit numai el, iar alta data afirma ca glasul a fost auzit de toti tovarasii lui de calatorie, dar lumina a
    vazut-o numai el. Cine a studiat , cunoaste ca intre cele doua invataturi erau permanente tensiuni si
    dezacorduri (Galateni 1:8,9; Gal. 2:14). Cu nici o imprejutare isus nu a indicat ca ar exista doua invataturi paralele sau
    doua evanghelii: una pentru evrei si alta pentru neamuri. Isus a lasat o singura evanghelie (invatatura) si l-a desemnat pe
    Petru pe rol de invatator care sa duca mai departe aceasta evanghelie. Astfel, afirmatia lul Pavel din Galateni 2:7, potrivit
    careia ar exista doua evanghelii: una pentru evrei si alta pentru neamuri, nu corespunde realitatii. Este ca si cand ar exista
    o matematica impartita pe criterii etnice. Gresala lui Paul se acutizeaza cu blestemul proferat in Galateni 1:9 cand blesteama
    oricare alta evanghelie diferita de a lui, concluzionand ca nu exista de fapt decat o singura invatatura credibila (evanghelie),
    aceasta fiind evanghelia (invatatura) lui. (Galateni1:7). Iata ca Pavel nu intreaba niciodata pe Petru despre invatatura
    (evanghelia) lui Isus lasata ucenicilor timp de 3 ani (deoarece Pavel nu a cunoscut direct pe Isus). Pe Pavel nu-l interesa
    in nici un fel invatatura lui Isus. Pavel se folosea numai de numele lui Isus, dar creindu-i o alta imagine culturala lui
    Isus, o alta invatatura pe care o atribuia lui Isus.
          Asadar, imaginea reala a lui Isus este cu totul alta, data de invatatura lui iudaizata transmisa timp de 3 ani lui
    Petru. In interiorul unitatii dumnezeiesti crestine se foloseste numai numele lui Isus, caruia i se atribuie o falsa
    imagine, o falsa invatatura a lui, o falsa credinta. Asadar, Isus cel adevarat nu participa in calitate de propietar
    in interiorul unitatii dumnezeiesti, ci participa un fals Isus, inexistent. Din acest motiv Isus nu primeste nici o cota
    de participare din propietatea existenta in interiorul acestei unitati dumnezeiesti, desi aceasta propietate se imparte
    in mod democratic in trei parti, TREI COTE DE PARTICIPARE. Fiecare parte (cota de participarein aceasta
    unitate dumnezeiasca) are marimea numerica de 1/3=0.(333); Fabricantul acestei unitati dumnezeiesti obtine
    doua cote de participare 2/3= 0.(666), primind si cota de participate a falsei icoane ce reprezenta pe Isus. Este vorba
    de numarul perioada 666; Numele acestuia este dat dupa numele numeric al propietatii detinute de el din interiorul
    unitatii dumnezeiesti   666, asa cum primeau numele marii propietari de pamanturi, dupa numele propietatii detinute).
    Asadar, semnul fiarei se regaseste in mod surprinzator in interiorul semnului unitatii dumnezeiesti crestine care are
    semnul heraldic  semnul crucii. Suntem informati in apocalipsa lui Ioan (ca semnul fiarei se aplica pe frunte sau pe
    mana dreapta (Apocalipsa 13:16) , respectiv pe frunte sau pe una din maini (Apocalipsa 14:9) a omului care accepta
    acest semn ("in numele Tatalui si al Fului") stiut fiind ca acest semn heraldic se aplica pe cruce in mod diferit in
    catolicism si in ortodoxia crestina). Semnul de pe frunte era in numele"tatalui" iar semnul de pe mana dreapta era
    al "fiului" dar de fapt era tot al tatalui, cele doua cote de participare in aceasta unitate dumnezeiasca apartineau
    impreuna "tatalui" - cel ce a nascut aceasta unitate dumnezeiasca. Ambele semne: sau semnul aplicat pe cap, sau
    semnul aplicat pe una din maini apartineau "tatalui" (Apocalipsa 13:16). Oamenii care nu primeau acest semn
    pe frunte sau pe mana , erau chiar ucisi, arsi de vii-prin intermediul inchizitiei papale (Apoc. 13:15,16, 17). Deci
    semnul heraldic aplicat pe frunte si pe una din maini apartineau fiarei, ramanand pentru profetul mincinos semnul
    heraldic aplicat pe cealalta mana. Aceasta este semnul crucii in trei puncte. La semnul heraldic in patru puncte, alaturi
    de cele trei semne heraldice ale celor doi propietari, apare si semnul heraldic al celor ce doneaza vietile lor in calitate de
    propietate atribuita acestei unitati dumnezeiesti (propietate care se imparte in procentele mentionate de catre propietarii
    acestei unitati dumnezeiesti
    ).
           Deci, si prorocul mincinos are un semn heraldic ce se aplica pe mana ramasa libera,
    stanga (sau cea dreapta, in mod diferit la catolici si la ortodocsi), avand un nume numeric 333 dat de numele numeric
    al propietatii detinute in interiorul unitatii dumnezeiesti de 1/3= 0.(333); Pentru crucea in patru puncte apare si semnul
    heraldic al inchinatorului care accepta prin cuvantul "amin" sa fie propietate - nu propietar in aceasta unitate dumnezeiasca,
    deci el nu primeste nici o cota de participare, ci participa in calitate de  propietate. Aristocratia papala , episcopii si papa
    erau si sant in continuare scutiti sa mai faca acest al patrulea semn, (prin care
    un om se angajaza
    contractual sa se constituie in calitate de propietate in
    interiorul acestei unitati dumnezeiesti
    ). Numai lor le era si le este in continuare
    permis sa faca semnul crucii in trei puncte, si deci fara a-si oferi vietile lor ca donatie in interiorul acestei propietati.

    Ce este credibil si ce nu este credibil in cartea: "Apocalipsa lui Ioan"?  Aici, autorul acestei Revelatii - Ioan in timpul
    revelatiei era insufletit de doua duhuri de revelatie complet diferite si contradictorii : Un duh idolatru, de intuneric
    care-l indemna pe Ioan (profetul Apocalipse) sa-si dea inchinarea si altei " persone"  decat singurului Dumnezeu
    adevarat, si alt duh de lumina, neidolatru care, este normal sa lucreze in tot spatiu existential si care i-l
    atentioneaza: "sa te feresti de acest lucru...(pasibil cu moartea)...numai lui D-zeu sa te inchini". Duhul idolatru era
    atat de puternic incat, desi a fost mustrat prima data de duhul neidolatru  (Apocalipsa 19:10), a repetat in continuare
    sa influienteze pe profet spre idolatrie, spre inchinarea la falsi dumnezei (Apocalipsa 22:8).
    Plecand de la acest
    fapt usor de constatat, ne asteptam ca in aceasta Revelatie sa existe influienta a celor doua duhuri contradictorii
    asupra profetului Apocalipsei, influiente pe care putem usor sa le depistam, din care influenta idolatra este mai
    puternica.

    Iata ca acum s-a putut dezlega acest nume al FIAREI. Aceasta Fiara a reusit sa insele "TOATE neamurile" fiindca aceste
    neamuri nu cunosteau adevaratul nume al FIAREI. Aceasta FIARA a venit subt un FALS NUME, prin deghizare sub
    o manta stralucitoare, reusind in acest fel sa insele miliarde si miliarde de oameni. Credinta lui Isus cel din interiorul dumnezeirii
    trinitare este numai o icoana-o falsa a credintei declarate in mod real de Isus si lasata ucenicilor (evanghelia lui Petru). Credinta lui
    Isus era o credinta absolut iudaizata, in opozitie cu falsa icoana a credintei lui Isus (promovata de Pavel) care era o credinta absolut
    neiudaizata pentru ca aderenta neamurilor la aceasta religie sa fie garantata. De aceea, aceasta falsa credinta a lui Isus este numita
    "biruitorul neamurilor" care a condus aceste neamuri in mod tiranic, lovindu-i "fara incetare" cu o nuia de fier (Isaia 14). D-zeu
    CEL AUTENTIC, SINGURUL D-zeu ADEVARAT a permis aceste lovituri fara incetare pentru a disciplina neamurile. Dar MILA
    LUI cea MARE hotaraste ca la un moment dat, ca acest "biruitor al neamurilor" sa cada iar loviturile ce loveau neamurile cu o
    nuia de fier sa inceteze. Bucuria fara margini a neamurilor eliberate de aceasta tiranie este descrisa in Isaia 14, cand "TOT
    PAMANTUL SE BUCURA ACUM DE ODIHNA SI PACE" Chiar si copacii (cedrii, brazii) ce erau taiati pentru ritualuri religioase
    (de craciun) din padure "se bucura de caderea ta si zic: "De cand ai cazut tu nu se mai suie nimeni sa ne taie" (Isaia 14; 8)
    Dupa ce s-a depistat numele real al FIAREI, porunca lui D-zeu PEDEPSESTE CU ASPRIME PE ORICE OM CE SE VA MAI
    INCHINA FIAREI, ICOANEI EI SI PROROCULUI MINCINOS.
    Acum TOT PAMANTUL TREBUIE SA SE INCHINE NUMAI
    si NUMAI ADEVARATULUI SI UNICULUI D-zeu. Vina care i-a fost gasita acestei credinte, biruitor al neamurilor a fost accea ca
    implica un plan mental, o mentalitate prin care elimina frica de D-zeu de catre EUL omului care voia sa se ridice langa D-zeu, sa
    devina ca CEL PREA INALT (Isaia 14:13,14).


    Cu toate greselile facute, totusi Pavel este sincer in credinta lui (adica el credea sincer ca acesta credinta a lui era
    cea adevarata). In sinceritatea lui, Pavel recunoaste ca aceasta credinta a lui nu i-a rezolvat toate lucrurile.
    Recunoaste ca mai are o "tepuse" pe care credinta lui nu o pate rezolva dar ii este rusine sa spuna concret despre
    ce "tepuse" este vorba..
    "Şi ca să nu mă umflu de mândrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus
    un ţepuş în carne, un sol al lui Satan, ca să mă pălmuiască, şi să mă împiedice să mă îngâmf".
    Acest "TEPUS" este urmarea logica a practicarii credintei lui Pavel, in incercarea de a se apropia in mod sincer de D-zeu,
    dar fara a-si ucide pe "solul lui Satan" - "cunoasterea constienta a binelui si raului" ce insoteste permanent pe om incepand
    de la pacatul edenic. Acest sol s-a nascut atunci, imediat dupa pacatul edenic, cand spiritul lui Adam NASCUT DIN D-zeu
    (DECI FIUL LUI D-zeu) a murit. Conform CUNOSTINTEI lui Eliahu, nu ne putem apropia de D-zeu insotiti de acest "SOL
    AL LUI SATAN". Atata timp cat nu ne apropiem de D-zeu, acest "sol al lui Satan" nu ne face nimic. Este mintea noastra
    constienta-ratiunea noastra exterioara-constienta construita ca o "haina de piele exterioara" de cunoastere care sa protejeze
    SPIRITUL (ratiunea noastra interioara-ascunsa). A fost construit chiar de D-zeu sa ne fie ajutor in SPATIUL CUNOASTERII
    EXTERIOARE unde am fost aruncati. Dar, in momentul apropierii lui de D-zeu...ACESTA este lovit violent, NU SUPORTA si are
    niste manifestari terifiante indreptate impotriva lui D-zeu, cu efecte distrugatoare asupra omului, putand mutila in mod ireversibil
    constiinta si ratiunea omului, asa cum a fost mutilata ratiunea lui Cain, primul om de mare credinta care a incercat si a reusit din
    plin sa se apropie de D-zeu, vorbind cu D-zeu, dar insotit de acest SOL al lui SATAN. Acest SOL al SATANEI, este fiul moral al
    SARPELUI din Eden (numai moral fiindca a fost construit de fapt de D-zeu, dar ca o consecinta a indeii Sarpelui de a indemna pe
    om sa pacatuiasca.) Acest "SOL" este DENUMIT SI "FIUL OMULUI CARE TREBUIE SA MOARA PENTRU CA FIUL LUI
    D-ZEU (Mesia) mort in Eden din cauza pacatului, SA RENASCA IN OM. Inainte de a se apropia de D-zeu, orice om trebuie sa
    ucida prin AUTOBLOCAJ MENTAL din constiinta lui pe acest sol al lui Satan, (pe FIUL OMULUI care, desi a fost construit de
    D-zeu ulterior ca o incaltaminte sau incaltaminte in picioarele SPIRITULUI totusi acesta ramane un fiu moral al sarpelui din Eden).
    Intr-o alta formulare biblica, la intrarea in EDEN (in SPATIUL SPIRITUAL-aproape de D-zeu) a fost plantat (Genesa 3:24) un
    inger cu o "sabie" care sa impiedice intoarcerea in Eden a omului care a fost alungat din Eden (om care era reprezentat de
    cunoasterea constienta a binelui si raului, adica de "fiul omului"-spiritul omului (FIUL lui D-zeu) fiind deja mort
    atunci ( spiritul avand o cunoastere ascunsa-subconstienta)) De fapt aceasta sabie tinteste tocmai aceasta capacitate
    de cunoastere constienta a omului (ce se identifica cu " fiul omului"). Daca vom incerca sa patrundem la D-zeu insotiti
    de aceasta capacitate, cu siguranta ca aceasta capacitate nu poate scapa nemutilata intr-o anumita masura (in functie de
    cat de mult am indraznit (Ieremia 30:21) sa ne apropiem in mod mental de D-zeu). Rezolvarea este ca sa dam la moarte pe
    fiul omului-mentalul nostru constient in FATA lui D-zeu printr-un AUTO-BLOCAJ MENTAL. Procedand astfel, fortam
    renasterea spiritului omului (Mesia) in FATA lui D-zeu si de catre D-zeu, spirit care va exercita functia de MARE PREOT
    intermediar dintre mentalul nostru si D-zeu. La incheierea acestei intalniri, D-zeu va naste un alt mental, o alta ratiune
    constienta pentru om care astfel isi va ridica din nou capul (Psalm 110: 7) coborat din groapa mortii. Aceasta intalnire
    dintre SPIRITUL noastru si D-zeu poate avea loc si numai pentru cateva fractiuni de secunda, din timpul mersului"
    (Psalm 110:7) adica chiar in timpul oricarei activitati cotidiene coordonate de ratiunea noastra constienta. Extrem de
    important este ca pe durata acestei intalniri, noi trebuie sa ne dam la moarte mentalul nostru (pe fiul omului)
    in FATA lui D-zeu pe care astfel il protejam de la mutilare.
    Incepul crestinismului a debutat tocmai cu aceasta idee mareata (dar ulterior a fost compromisa, denaturata,
    pangarita): "Asa cum a inaltat Moise sarpele in pustie tot asa trebuie inaltat si fiul omului" (Ioan 3:14). Dar, in
    versetul urmator (Ioan3:15) aceasta idee mareata este complet compromisa, denaturata, schilodita, facand o deviere
    tragica de la adevar si o alunecare tragica spre idolatrie.
    Pot exista imagini deformante a lui D-zeu in mintea noastra, dar D-zeu este UNIC. NU exista un al doilea D-zeu. El este BUN si lasa
    sa vina la EL orice om, de orice religie care are o credinta puternica. Dar, pentru nimeni si pentru nimic in lume,
    D-zeu nu dezactiveaza acele sabii rotitoare ce apara intrarea spre EL, in GRADINA EDENULUI.
    Aceste sabii au fost construite sa atace pe cel ce a fost alungat din EDEN, adica pe FIUL OMULUI
    sau MINTEA omului (RATIUNEA EXTERIORA-constienta). Asa se explica atatea trgedii care s-au
    intamplat de-a lungul istoriei cand mintile unor oameni de mare credinta au fost schilodite. Pastori
    crestini de mare credinta care si-au ucis pe cei mai dragi copii pe care ii iubeau.... Internetul este
    plin de asa informatii...
    SINGURA CALE DE A TRECE DE ACESTE SABII UCIGATOARE este de
    a ucide in momentul potrivit pe FIUL OMULUI, adica de a realiza un AUTO-BLOCAJ mental
    inainte de a intra in bataia acestor sabii, in FATA lui D-zeu. Cain reuseste printr-o credinta
    exemplara sa se intalneasca cu D-zeu si sa vorbeasca cu EL, dar, ne-cunoscand aceasta
    CUNOSTINTA SALVATOARE, nu a stiut cum sa "FACA BINE" , a facut RAU, iesind cu o MINTE
    SCHILODITA din FATA lui D-zeu. si atunci "RAUL S-A TINUT DE EL"(Genesa 4:7) pana ce si-a
    ucis pe fratele sau. Acesta minte schilodita face ca "pacatul sa pandeasca la use" (Genesa 4:7), este si
    "tepusul" lui PAVEL -om de foarte mare credinta, dar neintelegand cum trebuie "sa faci binele"
    pentru a evita dezastrul propriei minti schilodite (reusind totusi "sa stapaneasca pacatul care
    pandeste la usa"). Acesta este TEPUSUL care pandeste in viitor pe toti oamenii de mare
    CREDINTE care nu accepta aceasta CUNOSTINTA, pornind acel razboiul spiritual profetit de
    EZECHIEL , ajungand ca "sabia fiecaruia sa se indrepte impotriva a tot ce are mai scump,
    impotriva fratelui sau".(Ezechiel 38:21)



    Salutam DECIZIA Norvegiei in cazul Botnariu. Este un semn ca localizarea la NORD a INTELEPCIUNII (exercitata de catre
    ratiunea noastra constienta) este un adevar generalizat.. Noi interpretam aceasta decizie ca fiind inceputul unui nou drum spiritual
    in Europa si in lume, in care ratiunea NOASTRA constienta-exterioara intelege ca NU ARE VOIE SA EXTERIORIZEZE VREO
    FORMA DE RELIGIOZITATE, aceasta functie religioasa fiind TRANSFERATA IN MOD CATEGORIC SPIRITULUI (deci ratiunii
    ascunse-subconstiente) CARE TREBUIE RENASCUT DE CATRE D-ZEU. ALTFEL zis, actul spiritual trebuie orientat spre
    interiorul nostru ascuns-subconstient, nu spre exterior, spre lumea nereligioasa.
    MANIFESTAREA RELIGIOZITATII DE CATRE MINTEA - RATIUNEA CONSTIENTA UMANA ESTE O FORMA DE CURVIE
    SPIRITUALA CARE DEZGUSTA PE D-ZEU, DEZGUSTA BUNUL SIMT venit de la
    D-zeu. ACEST FAPT ESTE ECHIVALENT CU dezgolirea spiritului de haina exterioara reprezentata de ratiunea constienta in fata
    ratiunii constiente a altor oameni, dezgolire ce trebuie sa se faca in mod obligatoriu, dar in FATA si numai in FATA lui D-zeu.
    Altfel, aceasta actiune este echivalenta cu o curvie spirituala a spiritului. INTRAM INTR-O NOUA era in care actul spiritual va fi
    exercitat in mod exclusiv de catre spiritul omului, in absenta mintii, a ratiunii noastre constiente ce are datoria de a accepta moartea
    pe rol de jertfa (in FATA si numai in FATA lui D-zeu - dar nu in fata ratiunii constiente exteriorizate de catre alte persoane si nici in
    fata altor spirite), jertfa adusa de catre SPIRITUL omului lui D-zeu pe durata actului spiritual.
    Este adevarat ca ofensiva spiritului impotriva mintii-ratiunii constiente a avut loc prin dezvelirea spiritului in fata ratiunii, un act
    toxic in fata lui D-zeu dar un act justificat de necesitatea de extindere a spatiului spiritual. Dar, aceasta stare toxica nu este o stare
    de normalitate care sa fie perpetuata la nesfarsit. D-zeu declara: "Imi voi face cunoscut NUMELE MEU CEL SFANT in mijlocul
    poporului MEU Israel,
    dar, nu-i voi mai lasa sa-mi pangareasca NUMELE MEU CEL SFANT, si vor sti
    neamurile ca EU SUNT DOMNUL, SFANTUL LUI ISRAEL" (Ezechia 39:7). D-zeu se foloseste in
    aceasta decizie de GOG: "...ca sa ma cunoasca neamurile cand voi fi sfintit in tine sub ochii lor.
    Gog!" (Ezechiel 38:16). Desigur ca GOG (Ratiunea constienta) , domnul Roshului (capului- pe
    evreeste) nu are ca tinta expansiunea spatiului spiritual, dar dorinta lui ca sa nu mai fie agasat de
    catre prezenta spiritului este in acord cu vointa lui D-zeu de a nu mai accepta sa fie agasat
    (pangarit) de prezenta ratiunii constiente (de catre GOG). Cu aceasta decizie, razboiul strict necesar
    sintre MINTE si SPIRIT a inceput! D-zeu va continua astfel sa extinda spatiul spiritual, dar va ucide
    ratiunea constienta pe durata intalnirii dintre D-zeu cu spiritul omului, dupa care va renaste o noua
    ratiune constienta (Psalm 110;7) pentru om.

     


    Spatiul spiritual nu este cunoscut de mintea omeneasca, de aceea sunt obsolut necesare pentru
    mintea noastra, modele de intelegere a spatiului religios care sa exprime cat mai corect relatia
    om-D-zeu si deci, care sa raspunda la cat mai multe intrebari in demersul de intelegere al relatiei
    om-D-zeu. In acest LOC, IUDAISMUL indica umanitatii un cu totul NOU MODEL de intelegere a
    relatiei om-D-zeu, bazat pe principiul formulat chiar de D-zeu: "Nu poate omul sa Ma vada si sa
    traiasca"(Exod 33:20). Desigur ca modelul CRESTIN construit numai in parte pe Religia Iudaica, a
    avut pana acum un MARE SUCCES, este de apreciat, dar nu raspunde la CELE MAI
    IMPORTANTE INTREBARI in problema mentionata. Astfel, acest model crestin este construit in
    mare parte si pe religiile barbare al carui eveniment central era sacrificiul fiului de imparat
    nevinovat -si in extensie al fiului nevinovat de dumnezeu - pe zidurile cetatii, in fata poporului
    vinovat, pentru ca acesta sa aiba prosperitate si sa invinga in orice lupta fizica sau spirituala, bazat
    pe "socotirea" vinovatului drept nevinovat intr-un presupus proces de transfer de vinovatie acceptat
    de D-zeu. Chiar daca in jungla spatiului material functioneaza cu succes transferul de energie si de
    valori bazat fie pe principiul "cel mai tare ia totul" fie pe principiul acceptarii autosacrificarii, la
    D-zeu, in SPIRITUL DREPTATII LUI ABSOLUTE, NU FUNCTIONEAZA acest principiu al
    TRANSFERULUI de VINOVATIE de la cel NEVINOVAT (devenind astfel VINOVAT si treb
    uind
    pedepsit) la cel VINOVAT (devenind astfel NEVINOVAT fara a fi pedepsit). Acest presupus transfer
    de vinovatie nu este o stare de fapt in FATA lui D-zeu; Este un principiu pagan, BARBAR, care a
    stat la FUNDAMENTUL tuturor religiilor barbare. D-zeu NU ACCEPTA UN TRANSFER DE
    VINOVATIE venit din exteriorul omului dar accepta numai o jertfa interioara a EU-lui personal al
    fiecarui om (care devine astfel un ROB neprihanit daca accepta acest sacrificiu de sine), adus in
    spatiul edenic din interiorul omului, acolo unde s-a si infaptuit pacatul edenic si deci unde trebuie
    sa fie reparat printr-un act reversibil (prin moartea celui care s-a nascut in EDEN prin pacat:
    CUNOASTEREA BINELUI SI A RAULUI care se identifica cu EUL fiecarei persoane)

    Inca de la CREATIA din EDEN, fiecare om pastreaza in EL INSUSI, in spatiul propriei lui
    constiinte, un FOC mistuitor edenic suflat chiar din D-zeu (Genesa 2:7) , asezat intr-un LOC SFANT
    edenic unde il gaseste pe D-zeu. In acest LOC SFANT,edenic , interior, din spatiul propriei
    constiinte a fost infaptuit pacatul si tot in acest loc SFANT, interior trebuie reparat acest pacat prin
    aducerea jerfei interioare mentionate, in Fata lui D-zeu, pentru ca SPIRITUL (mort in EDEN din
    cauza pacatului infaptuit in acest spatiu interior-edenic) al acelui om sa renasca (Isaia 53:10).
    Astfel,
    in modelul propus umanitatii de catre IUDAISM, iertarea si VINDECAREA de catre D-zeu a celui
    vinovat (bolnav),
    nu se face printr-un artificiu sau "socoteala" ci se face printr-o stare de fapt, prin aducerea celui
    vinovat, (sau bolnav) in FATA lui D-zeu ca jertfa sacrificata pentru pacat. Aceasta jertfa poate fi
    adusa, fie chiar de EUL acelui om in calitate de ROB neprihanit al lui D-zeu (Isaia 53:11) care
    intelege necesitatea acestui auto-sacrificiu (pentru ca SPIRITUL mort in EDEN sa fie renascut de
    catre D-zeu si uns CA MASHIAH in constiinta omului), fie de catre SPIRITUL lui insusi daca deja a
    inviat si constata ca EUL s-a ticalosit, pentru ca D-zeu sa-i "faca" (Genesa 3:21) o noua minte
    (imbracaminte si incaltaminte exterioara dupa forma exterioara a spiritului), un nou EU-
    nepervertit (strict necesar in spatiul exterior-material in calitate de magar de povara al spiritului,
    sau in mod echivalent in calitate de incaltamintea fara viata spirituala (Exod 3:5, Genesa 3:21) care
    sa protejeze picioarele SPIRITULUI prin jungla spatiului material).
    Jertfa mentionata este adusa in FATA lui D-zeu, acolo unde totul devine "sfant" , curat,
    VINDECAT, acolo unde chiar locul a devenit sfant din simplul motiv ca PREZENTA lui D-zeu este
    acolo (Exod 3:5). Acest LOC SFANT se gaseste in SPATIUL CONSTIINTEI fiecarui om. Ratiunea
    noastra constienta trebuie sa fie cat mai functionala, fara vreo defectiune, inainte ca SPIRITUL
    nostru ( Shilo, MESIAH din constiinta noastra de care vor asculta neamurile - ratiunea exterioara-
    constienta a omului) sa o aduca in calitate de jertfita in Fata lui D-zeu.. (prin infaptuirea unui blocaj
    mental , fapt echivalent cu "spalarea" simbolica a propiei haine in vinul ametitor (Genesa 49:11)).
    In mod normal jertfa adusa de SPIRITUL nostru in FATA lui D-zeu trebuie sa fie fara vreo
    defectiune..Nu trebuie afectata nici de vreo bautura alcolica. Doar in cazurile exceptionale, de forta
    majora, cand mintea ta este deja bolnava, defecta, inseamna ca si spiritul tau are probleme serioase,
    caz in care mintea ta trebuie sa se auto-jertfeasca singura, infaptuind un auto-blocaj mental in Fata
    lui D-zeu, salvand in acest fel si SPIRITUL.
    Dupa acest auto-sacrificiu se va naste o alta minte
    (ratiune constienta peste care "se va odihni DUHUL DOMNULUI"-MESIAH), si a carei placere va
    fi frica de DOMNUL, frica si placere cu care se da tot mai des la moarte in FATA lui D-zeu, singura
    modalitate de a putea intalni pe D-zeu (Isaia 11;2,3). (Aceasta FRICA cu care se da la moarte in
    FATA lui D-zeuu este secretul unei minti sanatoase- Psalm 111:10); Dar, simultan se va naste si un
    alt SPIRIT din D-zeu, in
    constiinta omului in calitate de MARE PREOT(intermediar dintre Ratiunea constienta si D-zeu),
    dar care va purta si NUMELE lui D-zeu-PARINTELE VESNICIILOR, Dumnezeu tare, Domn al
    pacii, Minunat, Sfetnic Isaia 9:6). Pentru ca acest lucru sa se infaptuiasca trebuie ca ratiunea
    constienta a omului in calitate de incaltaminte a SPIRITULUI "purtata in invalmasala luptei" sau in
    calitate de haina de razboi a SPIRITULUI "tavalita in sange" trebuie "sa fie aruncata in flacari ca
    sa fie arse de foc"(Isaia 9:5); Odrasla-Fiul lui D-zeu-SPIRITUL omului renascut din D-zeu este
    numit in mod figurativ ca fiind "poporul lui D-zeu" (Isaia 53:8), iar Ratiunea exterioara-constienta
    -fiul omului-este numit in mod simbolic "neamurile". In acest fel spatiul constiintei constiente-
    asociat cu spatiul de "pe pamant"- spatiul neamurilor-"galileea neamurilor"-"tara umbrei mortii",
    acoperit cu "necaz", "ocara" si "intuneric" spiritual, acolo unde era instalat un jugul apasator si
    " toiag de fier" al unei false religii ce lovea neamurile fara incetare (fapt cceptat de D-zeu o vreme
    -Psalm2- pana la disciplinarea totala a neamurilor- a ratiunii constiente), in acest tinut rasare o
    puternica lumina spirituala (Isaia 9:1,2,3,4). Acum este inlaturat jugul apasator si nuiaua de fier a
    falsei religii - Babilonul spiritual- Isaia 14:4) ce lovea neamurile (ratiunea constienta) cu lovituri
    fara incetare. Acum, D-zeu da eliberare si pace pe intregul pamant (Isaia 14:7). La caderea acestei religii false se
    bucura chiar si copacii, cedrii, brazii care erau taiati in ritualurile de Craciun ale falsei religii (Isaia 14:8). Acum,
    biruitorul neamurilor este coborat la pamant deoarece si-a asezat scaonul de domnie si activitatea in
    spatiul intelepciunii constiente, spatiul situat "la capatul miaza-noapte", generator de
    infatuare si moarte spirituala daca aceasta cunoastere constienta-intelepciune constienta este activa
    in FATA lui D-zeu (Isaia 14:4-13, Ioel 2:31, Ieremia 1:13-14-15). Doctrina, invatatura lui era bazata pe
    actionarea activa a ratiunii constiente in FATA lui D-zeu, exprimand cainta si justificarea constienta
    care sa indreptateasca "mantuirea" prin eliminarea FRICII de D-zeu de catre cunoasterea
    constienta care se crede indreptatita sa ridice pretentii in Fata lui D-zeu de FIU de D-zeu si deci "ca
    CEL PREA INALT" (Isaia14:14), si deci frica de D-zeu pentru fiul omului nu isi mai are sensul din
    acest motiv, iar cunoasterea constienta relationeaza direct cu D-zeu nu prin frica ci "doar prin
    iubirea"spun ei..
    De fapt, pentru a nu agresa pe D-zeu, pe durata intalnirii cu EL, orice INTELEPCIUNE, ratiune
    constienta (fiul omului) trebuie sa relationeze cu D-zeu cu o frica maxima capabila de auto-
    suprimare in FATA lui D-zeu. Trebuie sa fie sacrificata, arse complet prin auto-blocaj mental in
    FATA lui D-zeu, chiar si intelepciunea, CUNOASTEREA care invata ratiunea omeneasca constienta
    necesitatea de a accepta moartea cu frica pe durata intalnirii cu D-zeu dar si cu o placere (Isaia11:3)
    imensa, deoarece aceasta moarte proprie reprezentand singura forma de a se intalni cu D-zeu,
    SINGURUL din care izvoraste BINELE si FERICIREA. Numai astfel se va naste in constiinta acelui
    om, MESIA- CEL CE VA FI PREOT IN VEAC, "in felul lui Melhisedec"(Isaia 110:4);Isaia 9:5;6):
    Si acest FIU de D-zeu-Mesiah va fi biruitorul neamurilor(deci a ratiunii constiente) , dar va domni
    asupra mintii exterioare din spatiul subconstient-interior-spiritual din constiinta fiecarui om, ceea
    ce asigura pace, bucurie si deplina ascultare de catre ratiunea constienta (neamurile) intr-un
    consens general,"si o desavarsita unire va domni intre ei amandoi" (Zaharia 6:13), pentru care
    ascultarea de acest biruitor devine o placere. Acum ratiunea constienta se da singura la moarte in
    fata lui D-zeu cu frica de a nu-l vedea pe D-zeu ca sa nu moara, dar si cu placerea imensa de a se
    putea intalni astfel cu D-zeu. Imaginea vechiului TEMPLU din LEGAMANTUL AVRAMIC ramane
    valabila pentru viitorul NOU LEGAMANT (Ieremia 31:31), cand al treilea TEMPLUL va fi
    construit in constiinta fiecarui om. Perdeaua din TEMPLU, zidul de despartire dintre fiul omului si
    D-zeu nu s-a rupt in doua, nu s-a daramat. Este nevoie in continuare de un MARE PREOT. Fiul
    omului nu are voie sa intre niciodata viu la D-zeu, pentru a nu-l profana. Intermediarul dintre FIUL
    omului si D-zeu devine FIUL lui D-zeu-Mesia in calitate de MARE PREOT.
    Religia crestina a tesut o cunostinta foarte apropiata cu cea adevarata, din care motiv a prins foarte
    bine la neamuri (ratiunea constienta) fiind repede acceptata, devenind astfel biruitorul neamurilor
    (ratiunii constiente). Dar acest biruitor devine un tiran pentru aceste neamuri, fortand neamurile
    (ratiunea constienta) sa se inchine in fata acestui biruitor (in fata jertfei din care face astfel un d-zeu.
    Simtul indatorarii apasa cu o presiune tiranica asupra ratiunii constiente, fapt ce-l obliga mai
    devreme sau mai tarziu sa adopte o atitudine idolatra de inchinare in fata jertfei, din care face astfel
    un alt d-zeu. In fata acestei tiranii apar contradictii puternice si tendinte puternice de revolta din
    partea neamurilor (a ratiunii constiente). Acest lucru a fost necesara si acceptata de catre D-zeu o
    perioada pentru disciplinarea neamurilor (a ratiunii constiente)(Psalm 2:2) .


    D-zeu nu "socoteste" pe cel vinovat drept nevinovat si nici pe cel nevinovat drept vinovat, prin nici
    un artificiu de gandire sau prin nicio logica oarecare (de genul transferului de vinovatie in care se
    socoteste ca cineva nevinovat plateste, se sacrifica sau este sacrificat pentru cel vinovat (Exod 34:7 :
    "EL ...nu socoteste pe cel vinovat drept nevinovat"). In noul model propus, iertarea, vindecare in
    FATA lui D-zeu se face direct, printr-o stare de fapt, nu prin vreo logica sau "socoteala". In FATA
    lui D-zeu cel vinovat trebuie sa plateasca in mod direct. Exod 34:7. "Cel ce iartă pe vinovat şi
    osândeşte pe cel nevinovat, sunt amândoi (atat cel ce iarta cat si vinovatul) o scârbă înaintea
    Domnului" (Proverbe 17.15). Sacrificiul mielului (ca si oricare alt sacrificiu) din Legamantul
    Avramic functiona ca un "semn" (Zaharia 3:8) sau simbol de intelegere chiar al acestui sacrificiu de
    SINE al EU-lui constient din fiecarui om (situat in diferitele situatii, pozitii sociale sau religioase),
    adus in spatiul propiei constiinte -in Fata lui D-zeu, pentru ca un nou SPIRIT (Shilo-MASIAH) sa
    renasca (Isaia 53:10) in spatiul constiintei acelui om (valabil in acest NOU LEGAMANT). Faptul ca
    D-zeu pedepseste nelegiuirea prin copii pana la al patrulea neam, este pentru ca parintele decedat
    traieste inca prin copii sai cel putin pana la al patrulea neam. De aceea, copii au datoria morala sa
    intervina in Fata lui D-zeu (in felul mentionat) pentru pacatele parintilor lui pana la al patrulea
    neam ca si cand ar fi propiile pacate. D-zeu a apreciat pozitiv tentativa lui Avram numai in sensul ca, daca Avram ar fi incercat sa-si jertfeasca fiul unui zeu pagan, Avram ar fi fost pedepsit imediat, nu numai atentionat sa nu faca acel pacat groaznic.
    Mesajul adevarat si PROFUND transmis lui Avram de catre D-zeu privitor la
    jertfirea fiului nevinovat (Isak), este contrar celui aparent , si poate fi formulat astfel: "Sa nu
    jertfesti vreodata copii, asa cum fac popoarele pagane-barbare, aceasta fiind o scarba in FATA
    MEA". Mesajul a fost transmis in acest mod, PRIN ACEASTA INSCENARE intregii umanitatii prin intermediul lui Avram, in mici
    detalii pentru ca era foarte important ca Avram sa nu inteleaga acest mesaj asa cum a fost inteles de
    catre popoarele barbare (ca jertfa "pars pro toto"-jertfirea unui om nevinovat pentru toti oamenii
    vinovati sau a unei parti perfecte din organismul uman pentru ca intregul organism bolnav sa fie
    vindecat. Dar, D-zeu indica utilizarea acestui principiu 'pars pro toto"numai cand partea din tot este bolnava, capabila sa contamineze intregul organism.). Ca DOVADA, IN INCHEIEREA ACEUI EPISOD-SCENARIU JERTFIREA LUI ISAK A FOT RESPINSA INTR-UN MOD CATEGORIC. D-zeu nu dorea la inceputul acestui episod ca ISAK sa fie jertfit, iar pe parcursul episodului nu SI-A MODIFICAT MESAJUL. MESAJUL TRANSMIS LUI AVRAM A FOST ACELASI DE LA INCEPUTUL PANA LA SFARSITUL EPISODULUI. D-zeu A APRECIAT DEVOTAMENTUL LUI AVRAM PENTRU D-zeu (Genesa 22:12), DAR ACEST LUCRU NU I-A SACHIMBAT MESAJUL. D-zeu uraste astfel de jertfe (Deuteronom 12:31) si nu vrea SA FIE ADUSE NICI DE OAMENI SI NICI DE EL INSUSI care este MODELUL nostru de SFINTENIE ("Fiti sfinti asa cum EU sunt SFANT" (Leviticul 11:44,45;19:2;20:7,26). Jertfa unei mici suprafete exterioare, sanatoase din pielea umana prin circumcizie nu trebuie inteleasa ca o jertfa "pars pro toto", acesta avand o semnificatie profunda in spatiul cunoasterii, semnificand jertfirea suprafetei constiente-exterioare de cunoastere (a binelui si a raului)- JERTFIREA EULUI din om-fiul omului pentru ca sa poata fi renascuta cunoaterea interioara, ascunsa-subconstienta-spirituala care a murit dupa pacatul edenic, deci sa fie renascut de catre D-zeu in om UNSUL-MESIA-FIUL lui
    D-zeu.. In cazul circumciziei, D-zeu a ales aceasta parte "rusinoasa" (ce acopera la exterior corpul uman sa fie jertfita pentru a elimina marele pericolul de idolatrie, pericolul ca aceasta jertfa sa fie divinizata de catre om, devenind un dumnezeu pentru om.
    Prin expermimentul Crestin, putem deduce ca jertfa "pars pro toto"se introduce teroarea, frica, obedienta fara limite in fata conducatorilor (Faptele Apostolilor 5:9), dand aparenta transformarii omului intr-o fiinta mai buna, dar, de fapt dezvolta cruzimea, razboaiele fraticide..... Aceasta
    jertfa este in sine un act de nedreptate, un pacat, o eroare, oricat de mica poate fi considerata
    aceasta eroare. In acest experiment crestin, in care se accepta acest pacat "minuscul" se ajunge sa se accepte un pacat imens, un pacat de moarte-pacatul IDOLATRIEI prin care omul se inchina si jertfei din care face astfel un d-zeu. In acest experiment, omul ajunge sa-si creeze in constiinta lui "un fiu de D-zeu" pe care-l jertfeste necurmat (in mintea lui- Evrei 6:6) pe rol de jertfa, dar la care se si inchina, facand deci din aceasta jertfa un d-zeu, si deci infaptuind pacatul de moarte al idolatriei. Astfel ei aduc un afront si o jignire grosolana CELUI INFINIT in MARETIA LUI (Isaia 42:7...). Omul, in ignoranta si necredinta lui, nu poate intelege cat de grav este acest pacat.




    In mod normal, mintea noastra nu are dreptul, nu are voie sa vina la D-zeu sa comunice , sa se roage, sa interactioneze cu D-zeu (acest drept fiind alocat in mod exlusiv numai pentru spiritul omului). Dar exista o situatie extrema, cand mintea noastra poate sa se infatiseze in fata
    lui D-zeu sa se roage si cand rugaciunea ii este chiar ascultata si indeplinita. Aceasta situatie deosebita apare in momentul cand rugaciunea se face chiar in momentul in care MINTEA noastra SE DA LA MOARTE IN FATA LUI D-zeu (dar nu si in fata-constiintei-cunostintei oamenilor), realizand un AUTO-BLOCAJ MENTAL in FATA LUI D-zeu, (auto-blocaj ce este echivalent cu moartea ratiunii, a mintii noastre care face in acest fel un sacrificiu de sine in FATA lui D-zeu (si numai acolo)- Isaia 53:12).

     

     


    Folosind instrumentele de intelegere ale mecanicii cuantice (mixajul functiilor de unda), putem
    intelege faptul ca orice particula elementara spirituala si chiar orice sistem din spatiul spiritual se
    proiecteaza in spatiul nostru material sub forma pluralista de foarte multe particule elementare
    similare (respectv de foarte multe sisteme similare), adica sub forma unui camp de particule
    (sisteme) similare dar nu identice (potrivit principiului lui Fermi). Altfel zis, Eva din spatiul edenic-
    spiritual era compusa in interiorul ei de un mixaj de spirite feminine, unele mai bune (care
    materializate ulterior in spatiul material urma sa fie fiicele lui D-zeu), iar altele mai rele care urma
    sa se materializeze in "fetele oamenilor". Similar putem spune si despre Adam din spatiul edenic-
    spiritual, s-a materializat in fii oamenilor si fii lui D-zeu. Eva, cea din spatiul edenic era in medie mai
    rea, deci reprezenta un mixaj de un numar mai mare de spirite rele decat de spirite bune, si deci, la
    materializarea Evei in spatiul material au rezultat mai multe fiice ale oamenilor decat fiice ale lui
    D-zeu. La Adam a fost invers, facand ca fii lui D-zeu sa fie intr-un numar mai mare decat fii
    oamenilor, ajungandu-se ca "fii lui D-zeu" sa se casatoresca cu "fiicele oamenilor"(Genesa 6:1-3).
    Aceasta materializare selectiva poate fi inteleasa folosind modelul distilarii aromelor: Mai intai au
    fost "distilate" (materializare-schimbare de faza) aromele cele mai valoroase (fii si fiicele lui D-zeu),
    iar ulterior au fost "distilate" (materializate) fii si fiicele oamenilor (Genesa 6:1-2). Astfel ca au
    aparut (s-au materializat) aproape simultan popoare intregi de oameni, barbati si femei (Genesa
    4:14,15,16,17). Familia lui Adam urmarita in Genesa, era reprezentatriva pentru toate familiile
    omenesti aparute in acea vreme. Evenimente oarecum similare (dar nu identice) s-au petrecut in
    majoritatea din aceste familii, (Genesa 4:24).
    Chiar D-zeu -ELOHIM-este perceput de un observator din spatiul material cu o forma de plural. In
    nici un caz aceasta pluralitate nu se reduce la trei ca sa satisfaca modelul crestin.
    Oricum, mintea noastra nu are voie sa priveasca mental pe D-zeu, aici fiind un pericol de moarte (si
    deci nu trebuie sa permitem mintii noastre sa se gandeasca la acest subiect: "Nu poate omul sa Ma
    vada si sa traiasca"(Exod 33:20). In momentul cand exista aceasta tendinta din partea mintii noastre
    (care echivaleaza cu tendinta de profanare a lui D-zeu) , atunci, pentru a salva mintea de rani
    mentale mortale. spiritul nostru are datoria sa blocheze mintea in FATA lui D-zeu, printr-un proces
    de "autoblocaj mental" in timpul unei comunicari cu D-zeu printr-un limbaj care sa nu impuna
    prezenta mintii noastre, deci un limbaj spiritual (ce ar putea fi perceput de mintea omeneasca ca un
    TORENT de soapte si cuvinte neintelese, spuse lui D-zeu cu o viteza imensa, dar in care, SPIRITUL
    nostru simpte comunicare cu D-zeu si simte ca primeste de la D-zeu energii si valori spirituale
    imense). La acest act nu are voie sa participe nici propria minte, dar nici o alta minte omeneasca,
    fiind un act intim dintre SPIRITUL omului si D-zeu.

    La izgonirea omului din spatiul spiritual, D-zeu a pedepsit si Pamantul (Genesa 3:17) si intreg
    Universul construit pentru om, pe care le-a transferat in spatiul fizic material, prin materializare o
    data cu omul. Nimic nu ne impiedica sa alegem o scala a timpului de masura a procesului de
    materializare a acestui Univers si a omului, astfel incat acest proces de materializare sa coincida cu
    cele mai moderne teorii stiintifice ale evolutiei. Toate legile fizicii reprezinta "Mana Dreapta" a lui
    D-zeu cu care s-a infaptuit intreaga creatie.

     

    Adevarul absolut apartine numai lui D-zeu (Deut. 29.29) glory of HIM FOR EVER! , dar adevarul
    cunoscut de oameni este permanent perfectibil.

    Astazi a fost ziua imnului Romaniei. Este un imn actual..... providential, care apeleaza spiritul omului sa reinvie "din somnul cel de moarte, in
    care te-adancira.."... tirania ratiunii constiente aparuta ca o consecinta nefasta a pacatului edenic.Din acest motiv, imnul national al romanilor
    trebuie sa devina imnul international de trezire a spiritului la viata in FATA lui D-zeu. Dar, pentru renasterea SPIRITULUI omului, trebuie
    indeplinita o singura conditie strict necesara pe care numai mintea-ratiunea constienta a omului o poate indeplini si despre care vom vorbi in
    cele ce urmeaza.....

    Cea mai importanta cunoastere constienta este aceea de a sti cum sa te rogi, cum sa intri in Gradina Edenului (de unde D-zeu te-a alungat),
    pentru a comunica (a avea schimburi de informatie si energie) cu D-zeu. El te-a alungat de acolo fiindca mintea ta constienta (fructul
    cunoasterii binelui si raului) pe care l-ai furat din Eden, te face incompatibil cu spatiul edenic.Primul efect (ce trebuie astazi atenuat) al
    pacatului din Eden este scurtarea vietii omului -"boldul mortii" (Genesa 3:19; Osea 13:14). Moarte a aparuta ca un efect care sa se opuna
    cauzei care l-a produs (Principiul divin care functioneaza in absolut toate fenomenele fizice, chimice, sociale....cunoscuta in chimie ca fiind
    Legea lui Le Chatelier.....). Eliminarea cauzei insemna eliminarea efectului adus de pacat: ELIMINAREA CUNOSTINTEI CONSTIENTE A
    BINELUI SI RAULUI, procesata de catre componenta mentala a omului. Aceasta inseamna moartea mintii omenesti pe durata in care omul
    se afla in PREZENTA lui D-zeu (cat timp se alimenteaza din paraul vietii-Psalm 110.7), pentru ca omul-ADAM sa se poata reintoarce din nou
    in spatiul edenic-in FATA LUI D-zeu. Pana la gasirea solutiei celei mai potrivite, omul a incercat sa umple imensul gol spiritual (goliciunea
    spiritului, a golului-prapastiei de care s-a apropiat atunci cand s-a autoexilat la marginea spatiului spiritual, folosind jertfe vegetale (Genesa 3:7)
    cu care si-a acoperit acest gol spiritual. D-zeu a iesit in ajutorul spiritului omenesc (care este o ratiune interioara ascunsa), si a acoperit acestuia
    prapastia goliciunii spirituale cu o haina exterioara din material exterior - "piele exterioara" (Genesa 3:10) pentru spiritul omului ajuns GOL.
    Aceasta haina a spiritului este mintea omului - CUNUNA CREATIEI lui D-zeu din spatiul fizic-exterior. Prin aceasta minte umana constienta,
    circula cunostintele-credintele ca un sange al ratiunii. Mecanismul de umplere a acestui GOL SPIRITUAL de catre minte se realizeaza prin
    tzeserea de catre minte a unor cunostinte CONSTIENTE sau CREDINTE ce-i creaza spiritului un confort interior, o siguranta pentru viitor.
    Ulterior mintea omului -devenita animal de povara al spiritului- a fabricat, a tesut de-a lungul timpului mai multe astfel de credinte barbare-
    orientate spre jertfe de sange , care umpleau golul imens spiritual in care omul se gasea, promitand sa asigure omului reintoarcerea in
    Eden..Astfel, mintea omeneasca tesea credinte orientate spre jertfe exterioare, tesand peste prapastia exterioara ce margineste spatiul spiritual,
    orientandu-se spre jertfele de animale exterioare sau chiar pe jertfele de oameni exterior lui, unde fii de imparati sau chiar presupusi fii de
    dumnezei erau jertfiti. Aceste credinte (cunostinte rationale), acopereau si acopera si astazi cu succes golul spiritual al omului , facand ca
    acesta sa se simta confortabil in interiorul sau, confort ce dadeau si mai da o siguranta puternica practicantilor, chiar daca aceasta siguranta nu
    are nici o acoperire, credinta lor fiind deci un fals colac de salvare. Din acest confort spiritual izvoraste taria cu care fiecare isi sustine propria
    CREDINTA (diferita de a celorlalti), fiindca el are aceasta siguranta puternica, care ii ofera convingere deplina in propria credinta, pana la
    savarsirea unor acte, crime, ce intra in dezacord total cu scopul urmarit. Aceste CREDINTE erau si sunt niste credinte false tesute spre
    exteriorul omului cu efectuarea unor crime exterioare oribile in numele acestor religii..tesasand astfel peste prapastia spatiului spiritual,
    deasupra prapastiei spirituale, pana itr-un moment in care apare prapastia spirituala fara intoarcere. Totusi, trecand prin aceste credinte false a
    jertfelor de sange de animal si chiar a jertfelor de oameni, mintea omului s-a apropiat pas cu pas mai mult de intelegerea adevaratei solutii
    tesuta de catre minte. Aceasta CUNOSTINTA veritabila- credinta veritabila - este o cunoastere mentala constienta care nu se mai orienteaza
    pe o credinta privind jertfe exterioare pe care sa astupe golul spiritual (permitand deplasarea spre exteriorul spatiului spiritual, , ci se bazeaza pe
    jertfe interioare omului care sa-i asigure rentoarcerea omului in spatiul spiritual. Astazi cand spiritul sau este mort, mintea omului
    traieste, fiind cel ce ia decizii pentru om), cunostinta care invata mintea omului cum trebuie sa procedeze ea pentru a elibera propiului spirit al
    omului, permitandu-i acestui SPIRIT (MESSIA) al lui sa se intalneasca cu D-zeu pentru a fi renascut, si pentru a mijloci in calitate de MARE
    PREOT in FATA lui D-zeu pentru minte; Concret, pentru eliberarea spiritului de catre minte (care este CUNOASTEREA EXTERIOARA-
    CONSTIENTA -MENTALA a omului - si care va deveni animalul de povara si rob al spiritului) trebuie (in mod imperativ) ca ( pe intraga
    durata a intalniri spiritului cu D-zeu ) sa se auto-jertfeasca sau sa accepte ca sa fie jertfita in FATA lui D-zeu de catre spirit (daca acesta deja a
    fost renascut de D-zeu intr-o intalnire anterioara),. Dupa renasterea spiritului, cel ce trebuie sa aduca aceiasi jertfa este spiritul renascut,
    componenta de cunoastere dura a omului, ce se pastreaza intacta pentru om chiar si atunci cand cunoasterea exterioara-constienta a sa
    (componenta "de carne" a cunoasterii omului) doarme sau moare. Acest spirit definit in spatiul de cunoastere al constiintei omului este similar
    si se comporta identic ca si oasele din corpul omenesc definit in spatiul fizic, reprezentand structura dura a cunoasterii omului, de care se
    prinde cunoasterea exterioara-constienta. Dupa inceputul celui de-al doilea legamant se va face o modificare
    majora: ...nu-i voi mai lasa sa-mi pangareasca NUMELE MEU CEL SFANT...."(Ezechiel 39:7). In
    perioada primului legamant cand spiritul omului era inca mort, cel care facea (si mai face inca)
    oficiul de MARE PREOT, era mintea omului care mijlocea pentru renasterea spiritului si iertarea
    pacatului edenic savarsit de acesta (Isaia 53;12). Dar, mintea omului, chiar daca este astazi
    CREATIA MINUNATA a lui D-zeu construita de D-zeu ca o incaltaminte (Genesa 3:21; Exod 3:5)
    minunata care sa protejeze "picioarele" spiritului prin jungla spatiului material, totusi, la origini-in
    starea ei bruta, aceasta ramane copilul nelegitim, bastard al sharpelui din Eden pangarind prin
    prezenta lui pe D-zeu, chiar daca ulterior a devenit rob neprihanit al lui D-zeu prin acceptare
    legamantului avramic.
    In noul LEGAMANT, ratiunea constienta- capacitatea de cunoasterea exterioara - constienta "de
    carne", dar si informatia constienta care este "SANGELE" care circula prin ratiunea constienta
    este data la moarte, fiind o jertfa de SANGE, dar componenta dura, scheletul "osos" de cunoastere
    din constiinta omului care este credinta omului in D-zeu, nu trebuie sfaramata ci trebuie sa ramana
    intacta (Exod 12:46 ) :"Sa nu zdrobiti niciun os" din mielul jertfit pentru PASTE, miel care
    prefigureaza ratiunea constienta a omului - ROBUL NEPRIHANIT al lui D-zeu care accepta sa se
    dea la moarte (Isaia 53:11,12) pentru pacatul spiritului, pentru a face posibila renasterea spiritului
    ("a unei samante de urmasi" ,Isaia 53:10).
    Exista interdictia pentru spiritul renascut al omului de a manca
    sangele jertfei provenite de la ratiunea constienta, deci de a asimila cuvintele de informatie,
    provenite de la jertfire ratiunii constiente. Aceasta, datorita faptului ca singurele cuvinte de
    informatie cu care trebuie sa se alimenteze spiritul renascut al omului trebuie sa vina
    numai si numai de la D-zeu: "EU INSUMI VOI SAPA ce trebuie sapat pe ea, zice Domnul
    Ostirilor"(Zaharia 3:9). Numai aparent aceasta interdictie se adreseaza spiritului. De fapt orice
    interdictie venita din exterior, prin intermediul ratiunii constiente-exterioare ar ramanea fara efect,
    deoarece SPIRITUL trebuie sa asculte numai de D-zeu. In fapt, aceasta interdictie se adreseaza tot
    ratiunii constiente-exterioare care nu are voie sa devina invatatorul spiritului, incercand sa-l
    alimenteze cu informatie "memorata-de-a gata". Chiar daca aceste cuvinte de informatie nu mai
    trec prin procesul de prelucrare al ratiunii constiente, ele au fos elaborate si deci atinse candva de
    instrumentele de prelucrare ale ratiunii constiente, fiind in acest fel pangarite de acesta. Este
    cunoscut faptul (ca orice piatra informationala atinsa de vreun instrument de prelucrare - "dalta"
    elaborata de rtiunea constienta profaneaza aceasta piatra motiv pentru care aceasta piatra
    informationala (cuvant de informatie) nu mai poate fi folosita la constructia altarului inchinat lui
    D-zeu. Exod 20:25: "Daca-Mi vei ridica un altar de piatra, sa nu-l zidesti din pietre cioplite; caci
    cum iti vei pune dalta in piatra o vei pangari". Aici este vorba de constructia in spatiul cunoasterii a
    unui Altar inchinat lui D-zeu. Pietrele din care este construit acest altar sunt cuvintele
    informationale care curg catre D-zeu, fiecare din aceste pietre avand o forma care sa exprime un mesaj sau care sa fie parte a unui mesaj. Este de preferat ca densitatea de informatie pe unitatea de timp trimisa spre D-zeu sa fie cat mai mare. Aceasta idee, transpusa din spatiul timpului in spatiul geometric, impune ca numarul de pietre pe unitatea de volum sa fie cat mai mare, caz in care materialul de constructie se transforma in firicelele de nisip legate impreuna cu
    materiale organice continute in pamantul din care se construieste altarul (Exod 20:24). Partea fixa a ALTARULUI, deci partea fixa de la inceputul acestui mesaj adresat catre D-zeu reprezinta "un remember", "o reamintire" prin care noi trebuie a sa amintim lui D-zeu de NUMELE LUI CEL MARE. Avem promisiunea ca dupa ce acest REMEMBER isi face efectul, El vine sa-si toarne BINECUVANTARILE lui peste noi. Astfel, incepem sa urcam la Altar. In aceasta faza initiala , cand
    iesim din lumea profana si intram in spatiul ascuns spiritual-LA D-zeu, trebuie ca spiritul nostru sa
    nu fie dezvelit (inainte de a fi strict necesar) de haina cunoasterii constiente sub ochii altor
    observatori exteriori. Aceasta dezvelire a spiritului in FATA lui D-zeu este strict necesara dar
    trebuie facut numai si numai in FATA lui D-zeu, caz in care salul de rugaciune-TALITUL are o
    importanta foarte mare.. Aceasta ESTE O IMBRACAMINTE SPECIALA CARE ASCUNDE
    spiritul CA SA NU I SE VADA GOLICIUNEA IN FATA OAMENILOR. IN SPATIUL
    CUNOASTERII, ACEST TALIT are doua suprafete: un exterioara avand O TESATURA
    FRUMOASA DE CUVINTE INFORMATIONALE CONSTIENTE despre D-zeu, adresat in exterior
    catre oameni mesaj ce poate fi auzit si de catre alti oameni. Dar, acest TALIT are si o tesatura
    interioara si spontana de cuvinte informationale ascunsa oamenilor si adresate de catre SPIRITUL
    nostru in interior catre D-zeu. Deci, in spatele mesajului constient, accesibil oamenilor din exterior,
    spiritul nostru trebuie sa construiasca lui D-zeu un alt mesaj ascuns, ce nu trebuie si nu poate fi
    inteles de care cunoasterea constienta. Deoarece altarul are o pozitie geografica fixa, inseamna ca in
    patiul timpului trebuie sa avem niste momente de timp fixe cand noi trebuie sa transmitem periodic
    acest "remember" catre D-zeu. Mesajul interior, adresat strict numai lui D-zeu, trebuie sa contina
    un debit informational foarte mare, care curge intocmai ca sangele unei jertfe spre D-zeu.
    Acest mesaj FIX, interior, trebuie formulat, construit din forme de manifestare spontane, intr-un
    LIMBAJ neconventional, ne-elaborat si neatins de cunoasterea constienta. Din acest motiv,
    cunoasterea constienta trebuie sa fie data la moarte printr-un autoblocaj mental, autoindus. Este de
    inteles ca orice sir de cuvante informationale ce curge ca un sange informational din jertfa
    cunoasterii constiente, desi nu poate fi atins de vreo "dalta" de prelucrare a ratiunii constiente
    (acum moarta) totusi nu poate fi folosit pentru a alimenta SPIRITUL, deoarece numai D-zeu are voie
    sa alimenteze cu cuvinte informationale spiritul, "ODRASLA" : "EU INSUMI VOI SAPA ce trebuie
    sapat pe ea, zice Domnul Ostirilor"(Zaharia 3:9).
    Spiritul omului are voie sa se alimenteze numai din carnea unei jertfe, adica cu cuvintele generate de ratiunea constienta si nu are voie sa se alimenteze din sangele unei jertfe, adica cu cuvintele generate de spiritul unei jertfe.
    Interdictia (Exod 20:26): "Sa nu te sui la altarul Meu pe trepte, ca sa nu ti se descopera goliciunea
    inaintea lui (in fata exterioara a altarului)-" are o importanta enorma.. Aparent si aceasta
    interdictie se adreseaza spiritului dar, in fapt aceasta interdictie se adreseaza tot ratiunii constiente
    -haina exterioara a spiritului- care nu are voie sa dezbrace prematur spiritul inainte de a intra in
    altarul de intalnire cu D-zeu, pentru ca nimeni altcineva decat D-zeu nu are voie sa vada spiritul gol.
    Deci, ratiunea constienta trebuie sa se dea la moarte numai la timpul si la locul potrivit, numai in
    FATA lui D-zeu, dar nu si in fata oamenilor, a altor ratiuni constiente. TALITUL de rugaciune
    are un rol foarte mare.



    In mod normal, mintea noastra nu are voie sa vina la D-zeu sa comunice , sa se roage, sa interactioneze cu D-zeu (acest drept fiind alocat in mod exlusiv numai pentru spiritul omului). Dar exista o situatie extrema, cand mintea noastra poate sa se infatiseze in fata lui D-zeu sa se roage si cand rugaciunea ii este chiar ascultata si indeplinita. Aceasta situatie deosebita apare in momentul cand rugaciunea se face chiar in momentul in care MINTEA noastra SE DA LA MOARTE IN FATA LUI D-zeu, realizand un AUTO-BLOCAJ MENTAL in FATA LUI D-zeu, (auto-blocaj ce este echivalent cu moartea ratiunii, a mintii noastre care face in acest fel un sacrificiu de sine in FATA lui D-zeu - Isaia 53:12).Altfel zis, ratiunea noastra incepe mesajul rugaciunii pana la deschiderea cortinei spre SFANTA SFINTELOR din TEMPLU constiintei umane, dupa care aceasta rugaciune este continuata de SPIRITUL omului reinviat imediat dupa moarte ratiunii constiente.


     

     


    Meritul primei decizii este al mintii educate in spiritul Legamantului Avramic, si devenita astfel UN ROB NEPRIHANIT al lui D-zeu, dupa
    intelegerea CUNOSTINTEI salvatoare pentru spirit dar si pentru minte (Isaia53:11). Aceasta are puterea de decizie in primul moment cand
    spiritul este inactiv-mort) hotarand (conform CUNOSTINTEI gasite de ea) sa-si dea viata in PREZENTA lui D-zeu, in calitate de jertfa adusa
    lui D-zeu, pentru ca "o samanta de urmasi"al spiritului mort in Eden (dar si o noua minte - o noua ratiune constienta, ca "o samanta de urmasi"
    a vechii minti) sa renasca (Isaia 53:10).
    Mintea, acest rob al spiritului se comporta ca si o haina ce protejaza la exterior spiritul de prapastia exterioara-de imensul
    GOL SPIRITUAL. Acel gol spiritual a avut drept cauza mancarea fructului interzis (Genesa 3:11) cu auto-pozitionarea spiritului omului spre
    margine Gradinii Edenului (spre marginea spatiului spiritual), unde perspectiva prapastiei spirituale este vizibila generand frica.. Jertfirea de
    catre om in FATA lui D-zeu a mintii omului echivaleaza cu deplasarea spiritului spre interiorul spatiului spiritual-spre D-zeu si echivaleaza deci
    cu acoperirea acelui gol imens spiritual (ce producea o panica imensa pentru om) prin chiar intoarcerea omului in centrul spatiului spiritual
    unde este D-zeu.. Acolo, spiritul omului nu mai putea vedea marginile-sfarsitul spiritualitatii, goliciune spiritualitatii, prapastia fara fund a
    golului spiritul, si deci nu se mai vedea pe el ca fiind gol spiritual.
    Sangele de cunoastere al mintii-ratiunii constiente este informatia constienta - exterioara, cunostintele constiente care umple acel GOL
    SPIRITUAL. Acest sange (de cunoastere) circula prin organismul de cunoastere uman (dar nu prin oase desi aceste oase sunt alimentate in
    spatiul fizic pe anumite "porti de superfluiditate-capilare" tot de sange) si prin organismul de cunoastere social al societatii umane cu viteze
    enorme. Astfel, acest sange al cunoasterii face din societatea umana un singur om-ADAM. Acest sange de cunoastere constienta contine si
    alimenteaza viata cognitiva constienta in spatiul fizic-material, oferind viata cognitiva pentru om si pentru societate ca un intreg.. Referitor la
    aceasta viata, profetul Ilie (Eliahu hanavi) face lui D-zeu o rugaciune deosebita, nu ca o forma de asi exprima revolta in FATA lui D-zeu, ci ca
    o forma de transcendenta spirituala: " ..acum DOAMNE, ia-mi viata ca nu sunt mai bun...." ce urmeaza
    sa fie rugaciunea mileniilor urmatoare, rugaciune "absoluta" prin care nu cere vindecare ci cere propria moarte, intelegand prin aceasta o
    schimbare totala, o renastere totala a mintii si a spiritului. D-zeu este DUMNEZEUL VIETII, este generatorul vietii, nu nu poate darui decat
    viata. Desigur ca atunci cand D-zeu El nu mai da viata apare moartea. Dar auto-pedeapsa absoluta, la moarte a mintii ca jertfa adusa lui D-zeu
    pentru pacat nu poate genera decat o noua viata, un nou spirit si o noua minte, ca RASPUNS al lui D-zeu la aceasta rugaciune.. Efectele
    miraculoase a aplicarii acestei rugaciuni va reusi sa aduca o impacare dintre oameni (Maleahi 4:6),
    cat si impacarea omului cu D-zeu (Ieremia 31:34)
    , reintoarcand pe om "in carul de foc"
    al rugaciunii lui Ilie din nou in Eden, la D-zeu, (prin renasterea SPIRITULUI-MESIAH in calitate de MARE PREOT, si renasterea unei noi
    minti pline de lumina si bucurie); Un nou SPIRIT si o noua MINTE renascuta, "...si o desevarsita unire va domni intre ei amandoi" (Zaharia
    6:12); "Acestia sunt cei doi unsi care stau inaintea Domnului intrgului pamant" (Zaharia 4:14); Spiritul in calitate de MARE PREOT, si Mintea
    renascuta in calitate de JERTFA ce trebuie adusa de SPIRIT la intalnirea cu D-zeu. Fara acesti doi "maslini" (dintre care rolul activ il are
    numai SPIRITUL RENASCUT-MESSIA Zaharia 6:13, Psalm 110:4) nu poate functiona NOUL TEMPLU construit in constinta fiecarui om
    -Zaharia 6:12). Numai dupa acest "Nou Legamant" intre SPIRIT si MINTEA renascuta va fi "o desavarsita unire" (Zaharia 4:14). Inainte de
    acest eveniment intre MINTEA omului si SPIRITUL lui era un permanent conflict. Daca Spiritul omului este mort, acest conflict este invizibil.
    In momentul cand spiritul renaste apare tragedia acestui conflict cu urmari dezastruase, din care mintea iese schilodita, luind deciziile cele mai
    infioratoare. Asa s-a intamplat cu Cain dupa ce a adus o jertfa lui D-zeu. Mintea lui schilodita a hotarat uciderea propiului frate pe care-l iubea
    mult. Dar PACEA desavarsita dintre SPIRIT si MINTE se instaureaza dupa ce omul intelege aceasta mare TAINA privind adevarata JERTFA
    ce trebuie adusa la intalnirea cu D-zeu. In timp, mintea incepe sa se revolte, se perverteste pe cararile junglei din spatiul material. Atunci
    reapare conflictul dintre MINTE si SPIRIT, conflict ce poate fi stins numai la o noua intalnire dintre SPIRITUL omului si D-zeu, si in care
    mintea omului pervertita, este adusa ca jertfa. Daca SPIRITUL omului nu hotaraste o intalnire urgenta cu D-zeu in TEMPLUL
    CONSTIINTEI UMANE, atunci si SPIRITUL se perverteste si moare. De fiecare data cand apare conflictul minte-spirit, mintea trebuie data
    la moarte de catre spirit. Daca Spiritul a murit, si minteaa constatat dezastrul, mai este o cale, ca mintea sa se dea la moarte (in calitate de
    jertfa pentru pacat) in FATA lui D-zeu (Isaia 53).
    "..acum DOAMNE, ia-mi viata ca nu sunt mai bun...." . IN MOMENTUL ACELEI RUGACIUNI, ILIE SE SIMTEA UN
    OM TERMINAT, HAITUIT, OBOSIT, TOTAL EPUIZAT IN CARE MOARTEA ERA SINGURUL
    ORIZONT. Aceasta CREDINTA a lui ILIE ete o rugaciune izvorata din starea unui om care
    se simte intr-o boala terminala, ultima credinta pe care un om mai poate sa o aiba pe acest pamant
    INAINTE CA SA MOARA. Inainte de a aplica aceasta RUGACIUNE SPECIALA, omul actual
    trebuie sa-si induca in el senzatia acestei stari terminale pe care profetul Ilie o avea atunci, pentru
    ca rugaciunea lui sa fie sincera. Astfel, DUPA APLICAREA EFECTIVA A ACESTEI CREDINTE
    -CUNOSTINTE (materializata prin rugaciunea mentionata) INSPIRATE DE DUHUL
    PROFETULUI ILIE (CE ERA ASTEPTAT SA VINA INAINTEA RENASTERII LUI MESSIAH),
    se produce marele miracol: IMPACAREA OMULUI CU D-zeu. OMUL RENASTE CHIAR PE
    ACEST PAMANT, ORICE BOALA DISPARE, in constiinta omului care aplica aceasta
    CUNOSTINTA RENASTE UNNOU SPIRIT (MESIAH) CARE VA AVEA ROLUL DE MARE
    PREOT - SINGURUL CE VA PUTEA INTRA LA D-zeu PENTRU SCHIMB DE ENERGIE
    SPIRITUALA SI INFORMATIE, DAR SI PENTRU intermedierea la D-zeu privind
    REGENERAREA DE CATRE D-zeu A UNEI NOI MINTI, A UNEI NOI GANDIRI constiente
    PLINA DE BUCURIE SI PACE. MINTEA SI SPIRITUL OMULUI SUNT REGENERATE DE
    D-zeu DE FIECARE DATA CAND SPIRITUL OBOSIT SE INTOARCE LA D-zeu. Rolul
    mintii(ratiunii constiente) renascute va fi acela de "manzul unei magarite" -magar de povara care
    va purta intrand pe strazile Ierusalimului (Sionului- ce prefigureaza CONSTIINTA UMAN )
    (Zaharia 9.9), va purta pe SPIRITUL omului renascut
    - pe Mesiah in calitate de IMPARAT, MARE
    PREOT si ELIBERATOR al constintei umane de sub jugul ratiunii constiente -(asupritorul care
    "lovea popoarele cu lovituri fara ragaz" - Isaia 14:6
    ). Spiritul renascut al omului este Mesiah, Shilo
    (Genesa 49:10,11), unul singur in CONSTIINTA lui D-zeu, dar renascut separat in constiinta
    fiecarui om, ca eliberator "al popoarelor". SPIRITUL renascut al omului , Shilo are datoria de a-si
    impiedica propiul magar (mintea omului) sau "manzul magaritei lui" (mintea omului renascuta
    dupa intalnirea cu D-zeu) de a-l insoti vie in fata lui D-zeu (chiar daca aceasta minte prtinde ca
    iubeste pe D-zeu si vrea sa intre la D-zeu) pentru a nu profana PREZENTA lui D-zeu. Mintea omului
    trebuie sa intre la D-zeu numai in calitate de jertfa de sange, deci moarta. Solutia pentru a rezolva
    aceasta situatie de catre Shilo este BLOCAJUL MENTAL ce este asociata cu vinul ametitor, cu
    sangele strugurilor, vitza sau "cel mai bun butuc de vitza" (pentru mintea renascuta - "manzul
    magaritei lui"). Mintea omului si mintea renascuta a omului este asociata de asemenea cu "haina" si
    "mantaua" lui Shilo care, din aceleasi motive sunt spalate (in mod figurativ) in "vin" si in "sangele
    strugurilor". Datoria lui Shilo-SPIRITUL RENASCUT al omului este sa vegheze asupra propiului
    sau magar de povara. In momentul in care (din cauza oboselii, a bolii, sau o oricarui alt motiv)
    propiul lui magar (ratiunea constienta a omului) nu mai ascculta de SPIRITUL omului, revoltandu-
    se impotriva lui D-zeu si incercand sa intre singur la D-zeu, intr-un comportament ce ofenseaza pe
    D-zeu, chiar in ACEL MOMENT (chiar in timpul derularii oricarei activitati -deci "in timpul
    mersului" spiritul renascut al omului TREBUIE sa merga imediat la D-zeu sa-si coboare capul
    (propiul magar de povara) in groapa mortii printr-un AUTOBLOCAJ MENTAL, aducand astfel
    JERTFA DE SANGE necesara, dupa care sa comunice informatie si energie catre D-zeu (intr-un
    limbaj spiritual-necunoscut de mintea lui chiar daca aceasta nu ar fi blocata total), band astfel din
    paraul de cunoastere a lui D-zeu. Acest lucru permite SPIRITULUI sa-si ridice din nou capul din
    groapa mortii - avand o noua ratiune constienta plina de bucurie si prospetime ( Psalm 110: 7).
    Astfel, disperarea fara margini a ofensarii lui D-zeu este transformata intr-o BUCURIE fara
    margini. In relatia cu oamenii si cu mediul fizic, exterior, mintea-ratiunea noastra constienta trebuie
    sa aiba o activitate maxima. Dar in relatia cu D-zeu, mintea noastra trebuie sa aiba activitatea zero,
    sa fie moarta, BLOCATA. Aici consta intregul secret al unei relatii benefice cu D-zeu. Mintea
    omului nu poate concepe sau intelege acest lucru, asa cum nu intelege nici continutul NOULUI
    LEGAMANT: "Niunul nu va mai invata pe aproapele, sau pe fratele sau, zicand "CUNOASTE PE
    DOMNUL", ci toti ma vor cunoaste dea cel mai mic pana la cel mai mare, zice DOMNUL... "
    (Ieremia 31:34)

    Avantajul practic al acestui AUTO- BLOCAJ MENTAL strict necesar atunci cand spiritul tau se
    prezita in FATA lui D-zeu a reiesit si dintr-o serie de discutii cu d-a Tabitha, o doamna credincioasa
    si educata fiind asistenta universitara (sper sa nu se supere ca vorbesc despre ea aici). Ea mi-a
    marturisi ca, de foarte multe ori, atunci cad spiritul ei se roaga, mintea ei devine activa, si fara sa
    vrea incepe sa puna la indoiala existenta lui D-zeu, profanand prin niste ganduri jignitoare,
    ofensatoare la adresa a tot ce este mai sfant, si distrugand astfel starea spirituala in care se afla. Din
    acest motiv, utilizarea acestui AUTO- BLOCAJ MENTAL prin care se instituie interdictie
    categorica mintii de a participa activa la intalnirea cu D-zeu i-a folosit foarte mult, eliminand
    stare distructiva mentionata.
    Acelasi avantaj reiese si dintr-o serie de discutii cu d-na X, o doama religioasa din Ploiesti (prefer sa
    nu dau nume aici, fiind un subiect sensibil) care mi-a marturisit ca mintea ei uneori are un
    comportament aberant, fortand-o sa ia niste decizii aberate, sa-si faca rau ei sau sa faca rau altora.
    Ea a marturisit si copiilor ei despre aceasta stare disperata in care se afla, atentionandu-i sa fie
    atenti sa nu cada victime acelor stari ale ei. Dupa o serie de discutii cu aceasta doamna, mi-a
    marturisit ca se simte eliberata de aceasta stare mentala bolnava, avand acum acest INSTRUMENT
    de condamnare la moarte a mintii bolnavicioase IN FATA LUI D-zeu; De fiecare data cand ii revine
    aceasta stare bolnavicioasa, merge in FATA lui D-zeu pentru cateva secunde (fara ca vreun martor
    cu care , poate chiar conversa, sa-si dea seama - "bea din parau in timpul mersului, de aceea isi
    inalta capul (care pana atuci a fost coborat in groapa mortii ca jertfa adusa lui D-zeu)"
    Psalm110:6,7) aduce ca jertfa chiar mintea ei pe care o omoara prin AUTO-BLOCAJ MENTAL,
    incepand sa se roage cu spiritul ei lui D-zeu intr-un limbaj neconventiuonal, spiritual, neinteles de
    mintea ei (care oricum este blocata) . Dupa numai cateva secunde dupa aceasta procedura, simte ca
    primeste o noua minte (nealterata de boala) de la D-zeu. Astfel, aceste stari urate sunt tot mai rare,
    dar panica acestei femei a disparut total, stiind ca are o solutie de rezolvare eficienta si sigura a
    problemei grave care i-a afectat viata (sotul ei decedase mai inainte din cauza tensiunii permanente
    la care era supus din cauza acestei situatii).
    Mai mult, a devenit depedenta de aceasta procedura,
    venind tor mai des in acest fel FATA lui D-zeu, chiar si atunci cand nu mai apare aceasta boala
    mentala, dar se simpte singura, trista, sau chiar atunci cand simte ca ceva (fara sa stie ce) nu este in
    ordine in viata ei (un inceput de raceala...ceva interior care intuieste un pericol apropiat, care o
    indeamna sa merarga la D-zeu pentru o cercetare mai profunda obtinand astfel o protectie si o pace
    deosebita).
    Un fenomen aparent neinteles, foarte interesant poate fi de asemenea elocvent. Am cunoscut un grup
    de oameni cu o credinta mare care se rugau la D-zeu pentru anumite persoane care treceau printr-o
    operatie medicala foarte grea, sau printr-o boala grea. In majorotatea cazurilor, pacientul pentru
    care se rugau trecea hopul, uimind chiar si pe medici iar rudele afirmau ca totul evoluiaza spre bine.
    Atunci acest grup considera ca este logic si rational sa mearga impreuna la D-zeu si sa-i
    multumeasca pentru ajutorul primit, folosind ratiunea lor constienta. Ei, bine....in majoritatea
    cazurilor, dupa o astfel de rugaciune se afla ca pacientul a murit. Acest fenomen este aparent
    neinteles la fel ca si mesajul: ..Atunci "Ii voi izbavi de la moarte......unde-ti este boldul
    moarte, ......,cainta este ascunsa de privirile MELE"   (Osea 13:14). Cainta nu va mai avea sens
    (ca si multumirile) deoarece cainta este exprimata de catre cel vinovat - adica de catre CAP-
    ratiunea constienta de cunoastere a binelui si raului, cu privire la raul facut. Cainta este inlocuita
    de autopedeapsa sau pedeapsa maxima-capitala pentru CAP-ratiunea constienta - cunoasterea
    binelui si a raului a persoanei care se roaga,  (murind, acesta nu poate sa-si mai exprime cainta, si
    prin extensie nici multumirea).
    Prezenta CAINTEI ca si a MULTUMIRII aduse la D-zeu de catre
    CAPUL-ratiunea constienta a omului profaneaza pe D-zeu, care pedepseste aspru pentru acest
    afront. Ratiunea constienta, CAPUL, mintea omului are voie sa vina in FATA lui D-zeu numai
    moarta, AUTOBLOCATA, in calitate de jertfa pentru cel vinovat (Isaia 53 12); De aici rezulta ca,
    folosind aceasta procedura poti sa te rogi la D-zeu si pentru alcineva, dar, daca nu respecti
    procedura, ii faci un foarte mare rau persoanei pentru care te rogi. Iertarea si VINDECAREA de
    catre D-zeu a celui vinovat (bolnav) nu se face printr-un artificiu sau "socoteala" si se face printr-o
    stare de fapt, astfel incat cel vinovat, (sa bolnav) sa fie adus in starea de "mort"-blocat mental in
    FATA lui D-zeu (aceasta fiind o pedeapsa capitala...) , de catre SPIRITUL lui insusi (sau de catre
    SPIRITUL altui om), acolo unde totul devine "sfant" , curat, VINDECAT (Exod 3:5). D-ze nu
    "socoteste" pe cel vinovat drept nevinovat si nici pe cel nevinovat drept vinovat, prin nici un
    artificiu de gandire sau prin nicio logica oarecare (de genul in care se socoteste ca cineva nevinovat
    plateste, se sacrifica pentru cel vinovat (Exod 34:6,7). Iertarea, vindecare in FATA lui D-zeu se face
    direct, printr-o stare de fapt, nu prin vreo logica, "socoteala". In FATA lui D-zeu cel vinovat trebuie
    sa plateasca in mod direct. Exod 34:7. "Cel ce iartă pe vinovat şi osândeşte pe cel nevinovat, sunt
    amândoi (cel ce iarta si vinovatul) o scârbă înaintea Domnului"(Proverbe 17.15). Faptul ca D-zeu
    pedepseste nelegiuirea prin copii pana la al patrulea neam, este pentru ca parintele decedat traieste
    inca prin copii sai cel putin pana la al patrulea neam. De aceea, copii au datoria morala sa intervina
    in Fata lui D-zeu (in felul aratat anterior) pentru pacatele parintilor lui pana la al patrulea neam ca
    si cand ar fi propiile pacate. Mintea noastra nu are voie sa apara functionala in FATA lui D-zeu,
    pentru a nu pangari pe D-zeu. Comunicare cu D-zeu nu trebuie facuta prin intermediul mintii
    noastre sau printr-un instrument lingvistic elaborat de mintea noastra (care ar pangari mesajul
    transmis catre D-zeu -Exod 20:25). Acest mod de comunicare oboseste si pe om oboseste si pe D-zeu,
    fiind total contraproductiv
    . Trebuie sa ne rugam catre D-zeu cu spiritul nostru, intr-un limbaj
    spiritual neinteles de mintea noastra omeneasca si care nu depinde de aceasta minte perisabila.
    Dezvoltarea acestei capacitati de comunicare iti da posibilitatea de a comunica cu D-zeu si dupa
    moartea creerului si a corpului tau uman, traind dupa moarte.

     

    Doctrina oricarei religii se adreseaza mintii si trebuie cladita pe acest mare adevar: intimitatea lui D-zeu nu trebuie incalcata de Mintea-ratiunea exterioara - constienta a omului.. Cu aceasta conditie indeplinita, D-zeu pune valoare pe CREDINTA - RATIUNEA ASCUNSA SUBCONSTIENTA A SPIRITULUI, permanent neinteleasa de minte. Spiritul este ratiunea interna, ascunsa ce se manifesta prin CREDINTA, pe cand mintea este ratiunea constienta - exterioara, suprafata exterioara a SPIRITULUI. La intalnirea omului cu D-zeu, SPIRITUL omului este RENASCUT de catre D-zeu intr-o noua forma - devenind CONDUCATORUL mintii omului-UNSUL-MASHIA (perceput de catre mintea omului ca fiind propria ei pereche, independent de ceilalti oameni din exterior, dar perceput de catre D-zeu ca fiind unul singur comun intregii umanitati-nascut din D-zeu, reunind astfel umanitatea desbinata, care acum are un SPIRIT comun.. Este voia si intentia Lui chiar imediat dupa moartea spiritului in Eden. Dar mintea, ratiunea constienta-exterioara, suprafata ratiunii interne si deci suprafata vechiului spirit, nu poate fi renascuta, nu poate lua forma exterioara a noului spirit renascut decat daca aceasta se da la moarte in FATA lui D-zeu, devenind astfel total flexibila, fluida, suprafluida, chiar inexistenta.. Daca aceasta conditie obligatorie nu este respectata, chiar spiritul renascut simte un disconfort enorm spre exterior, deoarece exteriorul lui nu mai are forma sa.. Astfel, daca mintea omului nu este renascuta, aceasta intra in conflict puternic, intra in lupte puternice cu SPIRITUL renascut, din care mintea iese intotdeauna schilodinta. Acest lucru este adevarat chiar si pentru profetii din BIBLIE care aveau spiritul renascut putand comunica cu D-zeu si primind de la D-zeu numai parti izolate de adevar, din care astazi putem reconstitui intregul adevar, sintetizat numai in cateva cuvinte, privitor la ce vrea D-zeu de la mintea noastra constienta. Nici acesti profeti ai Iudaismului nu cunosteau in intregime actuala CUNOSTINTA dedusa din mesajul lor colectiv, comun. Din acest motiv, desi SPIRITUL lor era renascut, totusi mintea lor nu era renascuta. Din acest motiv in interiorul fiecaruia era o lupta permanenta dintre SPIRIT si minte, din care mintea lor iesea intotdeauna schilodita luand decizii mentale foarte bizare (taieturi pe maini....etc. Zaharia 13:6), iar viata lor in general era o viata afectata de consecintele acelei lupte interne dintre spiritul lor si mintea lor, fiind intr-un permanent conflict cu cei din jurul lor. Profetul Zaharia previzioneaza (Zaharia 13:4) ca profesia de prooroc va disparea pentru ca toti vor primi mesajul direct de la D-zeu prin interiorul SPIRITULUI lor renascut (Ioel 2:28, Ieremia 31:34), cu restabilirea armoniei dintre SPIRIT si MINTE. La renasterea SPIRITULUI, mintea poate lua o noua forma dupa forma exterioara a spiritului renascut, facand ca "intre cei doi sa fie o intelegere desavarsita" (Zaharia 5:13) numai daca mintea este deja moarta -inactiva-blocata in FATA lui D-zeu in momentul renasterii spiritului. Daca, printr-o doctrina religioasa adresata mintii omului nu se instituie o regula precisa in acest fel, atunci, din necunoastere, regula mentionata anterior este incalcata, intrand in conflict cu D-zeu dar si cu SPIRITUL renascut al omului asupra caruia se revarsa efectele negative ale incalcarii acestei reguli.. Din acest motiv SPIRITUL renascut are tendinta sa ucida CAPUL (Psalm 110:6)(sau mintea veche a omului, deoarece aceasta nu copiaza forma exterioara a SPIRITULUI, incomodandu-l in deplasarea sa prin jungla spatiului material, intocmai ca o pereche de incaltaminte care "te rod" sau te "strang" ; Din cauza aceasta, la intalnirea SPIRITULUI lui Moise cu D-zeu, prima porunca este: "scoate-ti incaltamintea din picioare"..Exod 3:5, la care porunca, SPIRITUL lui Moise intelege sensul acestei interdictii ascundu-si FATA (PENTRU CA SA NU MOARA) - (Exod 3:6) pentru ca mintea-ratiunea constienta a lui Moise sa nu-l poata vedea pe D-zeu.. In interiorul acelui om apare astfel un conflict permanent din care vechea mintea pierde intotdeauna, iesind schilodita din acest conflict, aceasta avand consecinte tragice.. Asa s-a intamplat cu Cain si Abel care au fost primii oameni care au inceput sa practice ritualul unei religii. Pentru aceasta, mintii constiente a omului trebuie sa i se impuna o regula clara (o CUNOSTINTA - o doctrina -(Isaia 53:11 ) privitor la interdictia mentionata, regula ce trebuie urmata cu sfintenie in relatia cu D-zeu.
    Astfel, incepand cu al doilea LEGAMANT (Ieremia 31:31), se instituie un nou criteriu valoric UNIC de selectie in Fata lui D-zeu a oricarei minti omenesti, deci de selectie a oricarui om (reprezentat de mintea sa): "Ce este plecat (pana la moarte in FATA lui D-zeu) va fi inaltat (la o noua viata de catre D-zeu) si ce este inaltat (in Fata lui D-zeu) va fi plecat (de catre D-zeu) " (Ezechia 21:26, 20:47;21:4,5;20;48 )
    Astazi, umanitatea a ajuns la maturitate si este timpul ca SPIRITUL lui D-zeu mort in EDEN sa renasca in interiorul fiecarei fiinte umane. Dar, mintea omului nu intelege inca interdictia mentionata, intra intr-un conflict puternic- o lupta puternica cu SPIRITUL renascut, sub numele profetit de "AMARGHEDON" . Din aceasta lupta mintea omului iese schilodita imparatul ROSH (CAPUL-pe evreste) este schilodit, mintea este schilodita, astfel incat "sabia fiecaruia se va intoarce impotriva fratelui sau" (Ezechiel 38:21)). Singura salvare a mintii este acceptare de catre minte a CUNOSTINTEI, potrivit careia trebuie sa se dea singura la moarte in prezenta lui D-zeu, pentru ca D-zeu sa renasca un nou SPIRIT si o noua minte plina de pace si bucurie fara margini.
    Astfel, orice minte omeneasca va fi fortata sa accepte aceasta CUNOSTINTA, si o pace desevarsita se va instaura in constiinta umana (dintre minte si SPIRITUL MASHIA) si in intreaga umanitate - intre oameni..

     

     

    Acest adevar trebuia foarte bine inteles de catre MINTEA-RATIUNEA CONSTIENTA a omului, pentru a accpta si a intra cat mai repede in NOUL LEGAMANT.


    D-zeu a vrut sa marcheze foarte accentuat un adevar imens: In Fata lui D-zeu, dualitatea Spirit-Ratiunea constienta a omului are o asimetrie valorica foarte mare, in sensul ca exista o diferenta valorica foarte mare intre cele doua entitati. Astfel, numai SPIRITUL are voie sa se intalneasca cu D-zeu in calitate de MARE PREOT al mintii omenesti, SPIRITUL fiind cel care trebuie sa conduca ratiunea constienta spre bunastare, pace.... Pentru a face sa inteleaga mintea omeneasca acest adevar imens, D-zeu ofera acesteia mai multe modele umane. In primul model, Aaron tine loc de MARE PREOT (MASHIA) pentru popor, iar Moise tine locul lui D-zeu pentru Aaron (Exod 4:16). In acest model, NUMAI MARELE PREOT avea voie sa se apropie de D-zeu, poporul nu avea voie acest lucru, printr-o regula foarte stricta. aceasta regula a intrigat poporul evreu care s-a revoltat in mod justificat sub conducerea lui CORE care nu a inteles faptul ca VECHIUL LEGAMANT AVRAMIC, cu toate regulile instituitee acolo, nu era decat un model de intelegere a noului LEGAMANT (Ieremia 31:31), iar acest model trebuia sa functioneze pana la capat pentru a se putea extrage din el informatia necesara functionarii NOULUI LEGAMANT care urma sa-si produca efectul din plin, din momentul in care va fi inteles si acceptat de catre mintea omului. Mai tarziu intelegem (Zaharia 3:7,8,9; 6:12,13) ca cel ce ocupa functia de MARE PREOT (ocupat ulterior de Iosua) cat si "tovarasii lui de slujba' nu functionau decat "ca semne", deci ca un model de intelegere al sistmului NOULUI LEGAMANT, in care Mashia SPIRITUL renascut al omului-ODRASLA va fi MARE PREOT, IMPARAT pentru MINTEA omului. Alta dualitate menita sa joace rolul dualitatii SPIRIT-MINTE este dualitatea SEMINTIEI lui IUDA - si celelalte popoare. acesta este conducatorul tuturora, care conduce ca un LEU in JUNGLA, TOATE celelate POPOARELE (GENESA;49:9,10) pana va veni Shilo (Mashia). De el vor asculta toate popoarele, intr-un mod cu totul special deoarece el va face parte integranta din fiecare om apartinand oricarui popor, deci comanda ce va fi ascultata va veni din interiorul fiecarui om, fiind in deplina armonie si compatibilitate cu propria lui gandire. Mai intai se va naste spiritul (Isaia 9:6) iar apoi se va naste o noua minte (Isaia 11.1) a carei placere este frica de D-zeu cu care se da la moarte (Isaia 17:24, 21:26) pentru a nu se apropia in mod activ (vie) de D-zeu, ci numai in mod pasiv-adusa moarta in calitate de jertfa de sange in FATA
    lui D-zeu de catre Spirit, deoarece numai SPIRITU omului are voie sa se apropie in mod activ de D-zeu : "Capetenia lui va fi din mijlocul lui, si stapanitorul lui va iesi din mijlocul lui; il voi apropia, si va veni la Mine; caci cine ar indrazni sa se apropie din capul lui de Mine? - zice Domnul." (Ieremia 30:21); Venirea lui Shilo este un moment de mare eliberare pentru toate popoarele care erau nevoite sa asculte comenzi venite din exteriorul lor, incompatibile cu propria lor gandire) si de eliberare chiar si pentru LEU care, prin statutul lui a facut sa fie dusmanul tuturor "animalelor"din jungla al caror potential colectiv creste in fiecare zi, devenind de necontrolat. Dupa NOUL LEGAMANT, se va instaura o armonie generala, autentica, cand "LEUL" va manca paie ca BOUL"(Isaia 11:7);
    Continutul acestui NOU LEGAMANT, este modificat fata de Legamantul avramic, in sensul in care "Eu voi fi Dumnezeul lor si ei vor fi poporul meu" ca si in vechiul Legamant Avramic, dar toate demersurile acestui Legamant se vor face in "interiorul omului" (Ieremia 31:33) deci in SPIRITUL omului, in care MINTEA-RATIUNEA CONSTIENTA a omului nu mai participa in mod activ (Ieremia 31:34). Daca intarirea LEGAMANTULUI Avramic se facea printr-o jertfa de sange, in care o suprafata din carnea omului era sacrificata, ucisa (prin actul circumciziei Genesa 17:13), in Noul Legamant, intarirea acestui LEGAMANT se face prin darea la moarte a mintii - RATIUNII exterioare-constiente care este suprafata exterioara a SPIRITULUI (care este RATIUNEA INTERIOARA-ascunsa-subconstienta a omului).
    OMUL TREBUIE sa inteleaga cat mai repede termenii acestui nou legamant, pentru a-l accepta cat mai repede, inainte de a incepe marele conflict dintre SPIRIT si minte (AMARGHEDONUL), cu efecte dezastruase asupra mintii umane.

     

     



     



    IMPACAREA cu D-zeu are un efect exceptional. In general orice impacare, cu orice persoana sau
    lucru..sau loc...sau fenomen este benefica fiindca, fiecare din acestea are cate o proiectie specifica in
    mintea noastra pe o zona bine determinata geometric. Conflictul interior dintre noi si o persoana
    caruia ii reprosam permanent in interiorul nostru, (prin monologuri, chiar si cand aceasta persoana
    este departe, condamnand-o permanent la tot ce este mai rau, chiar la moarte), se reduce in
    interioul nostru la o lupta continua dintre noi si aceasta zona din creerul nostru unde am plasat
    persoana nedorita. Este o lupta dintre noi si noi insine, ce creeaza un disconfort continuu, si chiar
    leziuni majore in creerul nostru (cu urmari nefaste pentru noi: comotii cerebrale.....). IMPACAREA
    CU CEILALTI este cel mai mare dar pe care poti sa ti-l faci tie insuti.
    Impacarea mareste aria de
    armonie din creerul nostru cu consecinte imediate. DAR, impacarea cu D-zeu este cu mult mai
    importanta, fiindca iti transforma acea zona mentionata din fiinta ta, intr-un izvor de apa vie,
    intr-un izvor de viata ce izvoraste chiar din D-zeu.
    Astazi mintea omului crede ca face un "mare hatar" lui D-zeu ca vrea sa vina in FATA lui
    D-zeu sa se roage. Desi mintea omului simte (acest fapt) totusi nu intelege suficient de clar faptul ca, prin
    prezenta ei in Fata lui D-zeu , mintea (ratiunea noastra constienta) are tendinta nativa de razvratire
    impotriva lui D-zeu, tendinta de a profana pe D-zeu, starnindu-i mania aprinsa. Omul simte totusi acest
    lucru si banuieste ca aceasta stare proasta a sa numai el o are si se simte vinovat de acest lucru in FATA
    lui D-zeu, facand eforturi si mai mari pentru a se apropia de D-zeu pentru impacare. Este o incercare
    sinucigase, la propiu si la figurat in care mintea omului va fi grav lovita de D-zeu pentru a opri aceasta
    tendinta de aproiere a mintii omului de D-zeu.

    Astazi, daca incerci sa te intorci din nou acolo de unde ai fost alungat, si daca vei fi insotit de componenta mentala furata din spatiul de
    cunoastere edenic, atunci vei intalni "sabiile rotitoare" (Genesa 3:4) care lovesc in mod selectiv chiar aceasta componenta mentala si ti se va
    schilodi aceasta mintea constienta. Vei ajunge un alienat mintal, asa cu a ajuns Cain, primul om care a incercat sa reintre in spatiul edenic sa
    comunice cu D-zeu, fiindca nu a inteles ce jertfa trebuie adusa pentru a se putea intoarce cu succes in Eden-la D-zeu. Din acest motiv, Cain a
    ajuns sa-si ucida propriul sau fratele mai mic pe care-l iubea. Insa, cel mai pedepsit, dupa principiul cauza-efect enuntat chiar de D-zeu:
    "raul facut se intoarce asupra ta"(Genesa 4:7),
    a fost Abel. Acesta, desi a inteles ca trebuie adusa o jertfa de sange- deci apropiindu-se
    foarte mult de marele secret (fapt privit cu placere de D-zeu), totusi Abel a facut un rau enorm, a varsat un sange nepotrivit ca jertfa si
    deschizand astfel calea pentru varsarea unui sange nepotrivit ca jertfa, rau care s-a intors in mod inerent asupra propiului sange.
    Poti sa te reintorci cu bine in spatiul edenic de unde ai fost alungat, numai si numai daca esti insotit de o jertfa de sange speciala: Mintea ta
    constienta sa o jertfesti si sa o aduci moarta in fata lui D-zeu, aruncand sangele jertfit al cunoasterii binelui si raului "sub tarana pamantului".
    Acest sange este esenta vietii cognitive (de cunoastere constienta). In acest sange este viata punand in miscare mecanismul vietii cognitive
    al cunoasterii binelui si raului (Leviticul 17:11). In acest sange jertfit, aruncat al cunoasterii constiente, fara insa a jertfi sau a zdrobi oasele
    (spiritul) sta toata puterea de actiune a acestei jertfe ce-ti permite sa te intorci din nou cu bine acolo, in SPATIUL EDENIC de unde ai fost
    alungat, sa te intalnesti cu MARELE DUMNEZEU. De fiecare data D-zeu te va inzestra cu un alt sange care-ti va da o alta VIATA
    mentala de cunoastere constienta
    , cu un alt spirit. Acesta este MARELE secret al comunicarii cu D-zeu.
    Folosind o alta imagine care sa sugereze descrierea fenomenului expus anterior, spunem ca mintea constienta cu care spiritul omului a fost
    imbracat (incaltat) inainte de a fi alungat din spatiul edenic (Genesa 3:21) s-a stricat, s-a pangarit "in valtoarea luptei" dusa in jungla spatiului
    material, trebuind sa fie arsa-jertfita (Isaia 9:5) asa ca spiritul tau trebuie sa mearga din nou la D-zeu si arzand, jertfind in FATA lui aceasta
    incltaminte pangarita a spiritului pentru a-i naste un nou SPIRIT-MESIAH (Isaia 9:6,7) si APOI (dupa renasterea spiritului), o noua
    imbracaminte exterioara "din piele"-deci o noua minte se va naste care va fi animata si de " frica de D-zeu" (Isaia 11: 1,2,3); De fiecare data
    atunci cand spiritul se apropie de D-zeu mintea se va da cu placere la moarte de frica lui D-zeu, stiind ca D-zeu va renaste o noua minte mereu
    mai stralucitoare. Desi Spiritul (ratiunea ascunsa-spirituala) si Mintea (ratiunea constienta, vizibila in spatiul fizic-material) sunt nascute
    simultan ca facand parte din acelasi corp comun al ratiunii complexe, totusi, ratiunea constienta-mentala apare vizibila numai dupa ce omul
    (constiinta omului) iese din spatiul spiritual, fiind vazuta ca o suprafata exterioara a spiritului, ca si varful vizibil al aisbergului ascuns in apa.
    . Deci omul nu trebuie sa vina imbracat (incaltat cu vechea incaltaminte. Omul trebuie sa-si scoata
    incaltamintea de cunoastere exterioara -constienta (Exod 3:5) din picioarele spiritului pentru a primi o noua imbracaminte-nepangarata pe
    cararile junglei in care a fost alungat, o noua minte constienta (Psalm 110:6,7). Aceasta noua minte-ratiune constienta renascuta este activa in
    spatiul nostru fizic actual -exterior in care este definit, avand o obarsie omeneasca fiind prezentata in mod personalizat, ca o odrasla lui David
    (fiul lui Isai), a carei placere si datorie va fi FRICA de D-zeu (o frica ce-l va determina sa se dea mereu la moarte, sa accepte mereu moartea
    la apropierea de D-zeu. Acest act de autosacrificiu sau sacrificiu adus de spirit (jertfa necurmata) va fi o placere pentru minte, stiind ca, de
    fieare data va renaste iarasi intr-o noua forma plina de bucurie, ca o noua si iarasi noua veste buna) (Isaia 11:1-5). Noul spirit care se va naste
    este de asemenea personalizat intr-un copil care ni s-a nascut si care va domni peste minte-ratiunea constienta (mentionata anterior,
    personalizata prin odrasla lui David, fiul lui Isai sau prin casa lui David). Noul spirit renascut este activ definit in spatiul ascuns-interior-spiritual
    avand o obarsie divina (ca o suflare din D-zeu - Genesa 2:7) - Isaia 9:7: "Il vor numi Minunat, Sfetnic, Dumnezeu este puternic-Parintele
    vesniciilor -Domn al Pacii".....oferind o pace fara sfarsit pentru mintea renascuta. Intre cei doi va exista o "unire desavarsita" (Zaharia 6:13,
    4:14; 3: 8,9));
    Inceputurile crestinismului poarta ampreta acestui mare adevar iudaic: In Eden, FIUL lui D-zeu a fost muscat de un sarpe veninos,
    introducand o samanta otravita si facand ca in Fiul lui D-zeu sa se nasca un FIU al OMULUI. Rezolvarea - restabilirea situatiei initiale dinainte
    de pacat- este posibila numai daca (Ioan 3:14): "..dupa cum a inaltat (omorat) Moise sarpele in pustie, tot asa trebuie inaltat (omorat) si fiul
    omului". Aceasta samanta a sapelui (fiul omului) trebuie sa fie omorat, otrava ucigase produsa permanent in FIUL lui D-zeu sa inceteze, sa fie
    eliminata, pentru a permite renasterea Fiului lui D-zeu in constiinta omului.Aceasta omorare-jertfire a fiului omului trebuie sa aiba loc in
    constiinta fiecarui om, sa se petreaca in SPATIUL CUNOASTERII, unde fiul omului se identifica cu capacitatea de "cunoastere a binelui si
    raului" , o cunoastere exterioara-constienta situata ia exteriorul spatiului spiritual-ascuns, unde FIUL LUI D-zeu se identifica cu cunoasterea
    interioara, ascunsa- spirituala. Incepand dupa acest enunt extrem de important, crestinismul face o mutare extrem de gresita si extrem de
    periculoasa
    , impunand ca fiecare sa creada SI SA SE INCREADA in aceasta jertfa inaltata a 'fiul omului" "pentru ca oricine crede in el sa
    nu piara ci sa aiba vita vesnica" (Ioan3:15), indemnand deci la credinta totala in fiul omului, echivalentul inchinarii la acesta, facan din acesta un dumnezeu pentru om, in schimbul unei promisiuni fara nici o acoperire.

    Legamantul avramic este adresat mintii sau ratiunii constiente a omului si se sfarseste in momentul culminant in care mintea omului intelege
    cum trebuie sa procedeze pentru ca spiritul mort in Eden (Mesiah) sa fie renascut in constiinta omului, moment in care incepe Noul Legamant
    anuntat de catre profetul Iermiahu (Ieremia 31:31-34). Procedura si conditia strict necesara pentru renasterea Spiritului mort in Eden, consta in
    auto-jertfirea mintii in FATA lui D-zeu (Isaia 53); In NOUL LEGAMANT, mintea omului nu mai are voie sa apara in FATA lui D-zeu, pentru
    a nu-l profana. Comunicarea cu D-zeu nu se va mai face prin intermediul ratiunii constiente a vreunui om-profet ca in Legamantul Avramic
    (Zaharia 13:6), ci numai prin intermediul spiritului. Rolul profetului exterior este preluat acum de SPIRITUL renascut
    MESIAH-din interiorul fiecarui om, (Ieremia 31:34) si care este "samanta de urmasi" (Isaia 53) a SPIRITULUI MORT IN EDEN. Mintea
    (ratiunea constienta) a omului nu poate trai simultan cu SPIRITUL omului in FATA lui D-zeu; Dar. la periferia spatiului spiritual, intre spiritul
    renascut si mintea renascuta "va fi o intelegere perfecta" (Zaharia 6:13). Totusi, atunci cand spiritul se va prezenta in Fata lui D-zeu, in
    CENTRUL spatiului spiritual, va trebui sa aduca ca jertfa pe chiar MINTEA -ratiunea constienta pe care o iubeste.(Zaharia 13:6).
    Cunoasterea lui Adam -ca observator- dupa pacat a emigrat din spatiul interior-spiritual in exterior de unde s-a vazut chiar pe el neacoperit cu
    nimic la exterior-s-a simtit GOL-si a cautat o haina sa-si acopere goliciunea. D-zeu a trebuit sa-i finalizeze acest act al auto-expatrierii lui
    Adam, dar mai intai i-a facut acestuia o haina (incaltaminte) potrivita care sa-i protejeze spiritul inactivat-mort prin jungla spatiului exterior-
    spatiul nostru fizic cunoscut de de noi in prezent. Aceasta haina-incaltaminte minunata creata de D-zeu pentru spirit este reprezentata de
    mintea constienta actuala a omului care ofera o cunoastere exterioare-constienta, versus spiritul care ofera o cunoastere interioara-ascunsa.
    Avem ratiunea interiora (spiritul) si ratiune exterioara-mintea noastra actuala care, o data cu aparitia ei a acoperit spiritul-ratiunea ascunsa
    interioara, dezactivand-o-omorand-o. Procedand invers, prin acoperirea ratiunii exterioare cu o "chipa" noi omoram ratiunea constienta-mintea
    noastra pentru ca sa renasca spiritul-ratiunea interioara.. Moartea uneia duce in mod simultan la nasterea celeilalte, si invers (nasterea mintii-
    cunoasterea constienta a "binelui si a raului"- duce in mod simultan la moartea spiritului Genesa 2:17); Principiu JERTFEI SPIRITUALE
    enuntat in aceasta forma constituie chiar motorul de deplasare a spiritului spre exteriorul sau, respectiv, spre interiorul spatiului spiritual. Este
    mult eronata forma ancestrala a acestui principiu al jertfei "amoara-l sacrifica-l pe cel de langa tine: animal sau om, pentru ca sa-ti fie tie bine"
    chiar daca ulterior a fost mult rafinata la forma "sacrifica-l pe fiului de imparat, sau ulterior a fiului de dumnezeu pentru ca sa fii fericit in
    lumea cealalalta...fără vărsare de sânge nu este iertare." Sangele ce da viata corpului mental este informatia, cunostintele care sunt procesate
    de catre minte. Si aici este obligatorie pastrarea prescriptiei potrivit careia sangele unei jertfe nu trebuie mancat (Leviticul 17:11). Din acest
    motiv, orice informatie, cunoastere constienta continuta in mintea ce se auto-sacrifica nu trebuie mancata, ingerata de catre spiritul ce se naste
    simultan cu moartea mintii (noua minte se naste numai dupa ce spiritul iese din spatiul de intalnire cu D-zeu). Din acest motiv, observata de
    catre minte, procesul de auto-jertfire a mintii echivaleaza relativist cu procesul de disparitie apocaliptica a civilizatiei si a intregii realitati
    constiente. Aceasta auto-jertfire a mintii, cu aruncare SANGELUI JERTFIT al CUNOASTERII CONSTIENTE
    (deci a INFORMATIEI CONSTIENTE) este echivalenta, se identifica si se realizeaza ca un AUTO-BLOCAJ
    MENTAL in FATA lui D-zeu, continuand sa comunici (sa te rogi lui D-zeu) in aceasta
    stare, chiar si numai pentru cateva secunde "din timpul mersului" (Psalm 110:7). Daca poti sa
    comunici in aceasta stare, inseamna ca SPIRITUL tau a reinviat, a reintrat deja in spatiul edenic,
    realizand acolo comunicarea cu D-zeu intr-un limbaj ascuns si neinteles de orice minte omeneasca si
    "vei bea insetat din parau" un alt sange nepangarit, putand ca din nou sa-ti "inalti capul". Pentru
    aceasta, nu trebuie sa beai din sangele jertfit (Leviticul 17:11).
    Acest AUTO-BLOCAJ mental in fata lui D-zeu
    echivaleaza si cu mesajul: "Acum Doamne...ia-mi
    sufletul caci nu sunt mai bun in comparatie cu cei de langa mine..."
    Este rugaciunea SPIRITULUI lui Ilie care este
    asteptat sa pregateasca impacarea oamenilor intre ei si cu D-zeu, impreuna cu nasterea unui nou spirit (nasterea
    lui Mesiah) in constiinta celor implicati in acest proces. Aceasta echivaleaza cu pregatirea, golirea, curatirea totala a unui teren pe care urmeaza
    sa se construiasca o noua cladire mareata, CONSTRUCTIA CELUI DE-AL TREILEA TEMPLU in CONSTIINTA FIECARUI OM. .
    Dupa fiecare astfel de procedura, D-zeu iti ia VOINTA-INITIATIVA -RATIUNEA CONSTIENTA-
    sufletul, viata cognitiva constienta, impreuna cu toate componentele personale dar ascunse (conditia
    esentiala) din spatiul fizic, ti le
    recicleaza dandu-ti in schimb o noua VOINTA-RATIUNE- viata
    reinnoita, plina de bucurie si putere. D-zeu se ascunde, exista intr-un spatiu ascuns- ("Tu esti un
    Dumnezeu care Te ascunzi
    , Tu, Dumnezeul lui Israel, Mantuitorule"-Isaia 45:15). Din acest motiv,
    lucrul oferit de noi ca jertfa lui D-zeu trebuie sa-l ascundem de constient (de VOINTA-RATIUNEA
    noastra) oferind-o astfel unui spatiu ascuns, si sa-l descoperim spre partea ascunsa-subconstienta-
    spirituala a spatiului de cunoastere, spre EL-care este ascuns).
    Numai asa, poarta spre El este
    deschisa si jertfa noastra poate fi acceptata-primita de EL cu DEMNITATE. Procedand invers este
    ca si cand am sta in FATA LUI cu spatele nostru spre EL, si am incerca sa intram pe o usa care este
    blocata sau chiar nu exista. Dar, procedand corect ,VOINTA, INITIATIVA noastra,
    mintea, ratiunea
    noastra constienta trebuie sa se dea la moarte in spatiul constient (se ascunde de spatiul
    constient - devine nefunctionala in spatiul constient), nu trebuie sa spuna nimic lui D-zeu (altfel nu ar fi moarta) ci trebuie numai sa accepte
    moartea - ascunderea de spatiul constient, lasand SPIRITUL ce se naste (pe masura ce ratiunea constienta moare) sa comunice cu D-zeu
    intr-un limbaj neinteles de minte si perceputa ca o comunicare absolut neinteleasa de catre minte, ca o invocatie "shamanica", neinteleasa
    pentru constientul nostru dar neinteleasa nici de sarpele din Eden care este mereu curios si vrea sa intre ca albitru (parator-Iov 1:6-12; Zaharia
    3:1) intre om si D-zeu
    ..Aceasta para genereaza un conflict interior dintre noi si "noi insine" care are urmari nefaste pentru viata noastra; "Cele mai mari conflicte nu
    sunt între două persoane, ci între o persoană şi ea insăşi" (Garth Brooks). Acest conflict exista si trebuie sa existe numai in
    absenta lui D-zeu. In momentul aparitiei acestui conflict interior, noi trebuie sa comunicam direct
    cu D-zeu in modul aratat, intr-un limbaj al ratiunii ascunse-subconstiente-spirituale, neinteles de
    ratiunea noastraexterioara-constienta (furata din Eden prin intermediul sarpelui edenic). Astfel
    sarpele edenic (paratorul nostru la D-zeu) este eliminat pentru prima data (dupa pacatul edenic) din
    canalul de comunicare dintre om-D-zeu, nu intelege si nu poate participa la conversatia omului cu
    D-zeu, si nu poate sa o perturbe, sa o impiedice. Atunci, o pace desavarsita se va aseza in constiinta
    noastra, PACEA IMPACARII CU D-zeu.
    Durerea fizica a corpul nostru fizic poate fi un MARE DAR, fiind exprimata intr-un limbaj ascuns,
    cel mai puternic si eficient limbaj ascuns, avand cel mai mare potential de comunicare cu D-zeu.
    Intocmai ca un dictionar de cuvinte, exista un spectru foarte mare "dureri elementare" purtatoare
    de informatie diferita cu care fiinta noastra transmite informatii neintelese de mintea noastra (care
    intra in panica, nestiind ce sa faca la zgomotul asurzitor al acestor "voci" neintelese de ea). Dar
    acest limbaj ascuns "cod masina"este foarte bine inteles de catre D-zeu, creatorul omului.
    In aceste momente mintea noastra poate si TREBUIE sa faca un lucru foarte important si eficient,
    cu rezultate exceptionale de vindecare:EA trebuie sa se dea la moarte cognitiva, lasand spiritul
    nostru sa directioneze catre D-zeu aceste voci puternice ale durerii, fara a incerca sa insoteasca si ea
    aceasta durere in FATA lui D-zeu. Desi mintea noastra este construita de D-zeu intr-o situatie limita
    ca pe o haina sau o incaltaminte superba care sa proteje spiritul prin jungla spatiului material (unde
    a trebuit sa fie exilat din cauza noii incompatibilitati aparute), aceasta haina are propietatea de a
    ascunde pe om de D-zeu. Incompatibilitatea aparuta consta in faptul ca D-zeu are o scarba imensa
    pentru mintea noastra si, in mod relativist, se acunde de prezenta mintii omului. Desi pare exagerat
    spus, oriunde exista mintea omului, acolo D-zeu se ascunde ca si cand nu exista. Insotind aceste voci
    "catre D-zeu" mintea noastra nu face altceva decat sa zadarniceasca posibilitatea ca aceste voci ale
    durerii sa ajunga la D-zeu.

    Cea mai mare asteptare din partea lui D-zeu si cel mai mare deziderat
    pentru om este CUNOASTEREA lui D-zeu (Osea 6.6...). Aceasta CUNOASTERE se poate realiza
    prin apropierea de D-zeu. Dar, aceasta cunoastere nu trebuie sa se faca prin intermediul mintii-
    ratiunii constiente a omului; omul nu trebuie sa se apropie in mod mental-"cu capul" de D-zeu, ci
    numai cu SPIRITUL (ce va fi in viitor "capetenia, stapanitorul omului", nascut din "interiorul "
    omului-de la D-zeu (Isaia 30:21): "Capetenia lui va fi din mijlocul lui
    (deci va fi spiritul lui definit in spatiul
    interior)
    , si stapanitorul lui va iesi din mijlocul lui (deci va fi spiritul lui); il voi apropia, si va veni la Mine;
    caci cine ar indrazni sa se apropie din capul lui de Mine? - zice Domnul."
    Momentul transcendentei se petrece atunci cand toate dimensiunile exterioare se contracta
    relativist la zero, deci atunci cand cunoasterea constienta, se anuleaza complet. Acesta poate fi un
    reper in efortul de a atinge aceasta stare.
    Suprafata exterioara a cunoasterii ce acopera si protejaza
    cunoasterea interioara-spiritul este sacrificata intr-un proces din care rezulta puterea de a realiza
    conexiunea cu D-zeu si renasterea unui nou spirit si a unei noi minti constiente-exterioare.
    Omologul acestui act se regaseste in vechiul Legamant Avramic sub forma circumciziei, in care o
    parte din suprafata exterioara a corpului uman este anihilata, ..."si aceasta va fi un legamant vesnic
    in puterea caruia, Eu voi fi Dumnezeul tau si al semintiei tale dupa tine (Genesa 17:7).....astfel
    legamantul Meu sa fie intarit in carnea voastra ca un legamant vesnic (Genesa 17:13)"
    Astfel,D-zeu ,
    recicleaza vechea noastra structura, pe care o transforma intr-o noua structura
    dupa modelul Fiintei Lui. In acest proces, se mareste astfel viteza de anihilarea a structurii mintii
    noastre la sfarsitul careia are loc transcendenta totala, cu aparitia unui nou spirit al nostru si a unei
    alte ratiuni exterioare-constiente ("un cer nou si un pamant nou"). La intalnirea dintre structurile
    cognitive anihilate (deci avand forma de energie pura "fotonica") ale ratiunii noastre cu anti-
    structurile de energie negativa proiectate de la D-zeu se produce o reactie de anihilare (similara
    reactiei de anihilare dintre materie si antimaterie) genereaza o energie cognitiva foarte mare
    absolut necesare pentru renasterea din PREZENTA lui D-zeu a unui "nou spirit si a unei noi minti"
    ( a noi structuri cognitive atat in spatiul energiilor pozitive al mintii noastre, cat si in spatiul
    energiilor negative si implicit spirituale ale spiritului nostru).
    Si aici se impune o oservatie foarte
    importanta:
    Este interzisa aplicarea acestei proceduri de eliminarea a ratiunii noastre constiente
    (care imbraca spiritul nostru) in prezenta altei structuri spirituale din spatiul ortogonal (spiritual)
    deoarece, in acest caz suntem modelati dupa modelul structural al acelei structuri. Acest lucru se
    numeste curvie spirituala. In primul rand trebuie sa avem convingerea ca procesul enuntat anterior
    are loc in FATA lui D-zeu cel autentic-Dumnezeul evreilor, si nu in fata oricarui dumnezeu avand
    orice identitate. (Conceptul general de dumnezeu este atribuit celui caruia te inchini si ii slujesti;
    Poti sa divinizezi - sa te inchini la un copac-care devine d-zeul tau; Poti sa divinizezi un om, un
    copil... (in cazul acesta ii faci un mare rau acelui om, daca-ti accepta divinizarea.. fiindca D-zeu cel
    AUTENTIC este GELOS (cum este si normal, se simte pangarat in aceasta situatie, fiind bagat in
    aceiasi categorie cu alti dumnezei impuri)....cu efecte dezastruase asupra oricarui alt dumnezeu -
    imperfect prin definitie; Nu trebuie sa acceptam sa fim divinizati ca sa nu intram intr-un conflict
    deschis cu D-zeu cel AUTENTIC)).

    D-zeu evreilor asa cum s-a autointitulat EL (Exod 3:18) are o identitate unitara
    proclamata prin crezul evreilor (Shema), in timp ce dumnezeu crestinilor are o identitate trinitara
    (proclamata prin crezul crestinilor.) Din acest motiv, acest process trebuie inceput printr-o
    invocatie a lui D-zeu-al evreilor, dar facuta intr-un limbaj spontan, ascuns mintii si ratiunii noastre
    constiente.
    Sub rezerva celor mentionate anterior, binele absolut al omului
    vine intotdeauna numai din spatiul interior, nu din
    spatiul exterior. Tot ce vine prin spatiul exterior poate contine numai un bine relativ, insotit de un rau foarte mare. Astfel au aparut multi mesia
    pe pamant (prin spatiul exterior de cunoastere) care voiau sa salveze umanitatea-fiecare in felul sau: Isus, Sabatai Tzvi.... Chiar si Max, Lenin,
    Stalin, Hitler au fost considerati niste mesia (in anumite medii) care se considerau mediatorii binelui absolut pentru umanitateia. Perioada
    mesianica va incepe in momentul in care mesajul din Ieremia 32:34 va fi corect inteles in semnificatia lui.:
    Pentru ca noi sa intram si sa operam, sa comunicam in spatiul interior al cunoasterii trebuie sa ne anihilam existenta in spatiu exterior al
    cunoasterii. NU PUTEM EXISTA SIMULTAN IN CELE DOUA SPATII DE CUNOASTERE
    (Observatie:
    Astfel ratiunea constienta a inteles ca trebuie sa se jertfeasca in fata lui D-zeu pentru ca sa se nasca
    o noua ratiune subconstienta-spirituala plasata in subspatiul spiritual (Isaia 53:10). Acum omul
    intra in NOUL LEGAMANT anuntat de profetul IEREMIAH (Ieremia 28:32). Desigur ca
    VECHIUL LEGAMANT AVRAMIC a fost strict necesar. In baza acestui LEGAMANT AVRAMIC,
    omul trebuia sa-si creasca o constinta constienta pe care urma sa o dea la moarte (pe rol de jertfa
    cucher) pentru intrarea in NOUL LEGAMANT. Ca sa ajungi la NOUL LEGAMANT, trebuie mai
    intai sa treci prin VECHIUL LEGAMANT de constructie a constiintei constiente care urmeaza sa
    fie jertfita ca o jertfa casher, fiind astfel
    reciclata si transformata intr-o noua constiinta
    spirituala.


    In alta exprimare, miscarea efectuata de mintea noastra fata D-zeu in spatiul cunoasterii (inainte de
    renastere a noului spirit-Meshia in constiinta noastra ascunsa-pe coordonatele ortogonale ale
    spatiului spiritual) este o miscare relativista, adica viteza ce are efectul mentionat este o viteza
    relativa compusa din doua viteze: Viteza din spatiu cunoasterii constiente a ratiunii noastre si Viteza
    din spatiul cunoasterii spirituale, a lui D-zeu (care, se deplaseaza pe coordonata spatiului ascuns-
    ortogonal pe spatiul nostru constient, deci "D-zeu ne va taia calea"(Isaia 52:12). Dupa renasterea
    spiritului, spiritul nostru renascut pe coordonatele ortogonale ale spatiului spiritual (aceleasi
    coordonate ca ale lui D-zeu) va vedea adevarata imagine a lui D-zeu-Domnul venind in mod real in
    intampinarea spiritului nostru, deci avand viteza de deplasare cu aceiasi directie si de sens opus
    ("Domnul ne va iesi in intampinare" Isaia 52:12). Daca mintea noastra constienta nu ar fi
    dezactivata-nefunctionala-moarta in acele momente si ea ar fi vazut imaginea lui D-zeu aparand
    intr-o pozitie ireala (aparand efectul de"aberatia luminii") ca si cand mintea noastra fuge de D-zeu
    care vine in urma mintii noastre pentru a urma o lupta si o pedeapsa. Aceasta intalnire-lupta dintre
    mintea omului si D-zeu apare de mai multe ori in Thora, lupta care este castigata de mintea noastra
    daca aceasta ESTE IN STARE de moarte - de somn adanc (vezi lupta dintre Israel -aflat in stare de
    somn profund- si INGERUL lui D-zeu), dar lupta care este pierduta de minte fiind schilodita daca
    este in stare de functionare (intalnirea dintre Cain care face demersurile de a-l intalni pe D-zeu cu
    mintea lui aflata in starea constienta; Si in acest caz mintea lui Cain este schilodita ajungand sa faca
    lucrul cel mai oribil, sa-si omoare in mod aberant propiul frate pe care-l iubea. De asemenea
    intamplarea de la Turnul Babel este elocventa).
    Aici este tot secretul NOULUI LEGAMANT in RELATIA CU D-zeu anuntat de
    profetul IEREMIA (Ieremia 31:34), in care, pe durata oricarei relatii cu D-zeu este eliminata mintea constienta - ratiunea constienta a omului,
    dar, in compensatie este renascuta din interior ratiunea ascunsa a spiritului (MESIAH) in constiinta umana. Pentru aceasta MUNTELE
    CONSTIINTEI umane (prefigurat prin MUNTELE MASLINILOR (Zaharia 14:4) se va despica.."Jumatate din munte se va retrage inapoi
    spre miaza noapte (considerat polul cunoasterii constiente), iar jumatate spre miazazi" pentru ca din interior sa apara o "VALE FOARTE
    MARE".... VALEA MUNTILOR LUI D-zeu (ce se va intinde perpendicular...de la "apus spre rasarit Astfel, in constiinta umana, omul va
    atinge viteza critica de variatie relativista a CUNOASTERII CONSTIENTE ( de blocare, de micsorare a acesteia pana la zero, pe dimensiunea
    scurta a largimii vaii (de la miaza noapte-considerata polul intelepciunii...a cunoasterii constiente spre miaza zi, intr-o cursa echivalenta cu
    "iesirea din Babilon" (Isaia 52:11,12) dar, pe directia ortogonala apare adevarata cursa a cunoasterii spirituale cu cresterea vitezei (Zaharia
    14:5) de cunoastere ascunsa-spirituala si simultan cu cresterea dimensiunilor spirituale- dimensiunilor ratiunii ascunse- orientate pe directia
    perpendiculara marcata in mod simbolic spre rasarit, marcata de orientarea PICIOARELOR lui D-zeu care ne va "taia calea" in spatiul
    cunoasterii constiente (Isaia 52:12) si ne va iesi inainte in spatiul spiritual (spre rasarit Zaharia 14:4). Astfel se mentine invariant-constata suma
    celor doua viteze relativiste (de conoastere in cele doua spatii ortogonale ale constiintei umane) ortogonale intre ele, si evoluind in spatii
    diferite; si cu aceasta realizarea transcendentei spirituale si intalnirea cu D-zeu.(Zaharia 14:5).
    Semnele luminoase specifice ce insotesc procesul de transcendenta sunt elocvente ( Zaharia 14:6,7,8). Atunci vor izvora izvoarele "de APA
    VIE" care vor alimenta intreaga umanitate.(Zaharia 14:8) Atunci "DOMNUL VA FI IMPARAT PESTE TOT PAMANTUL. El va fi
    SINGURUL DOMN, si NUMELE LUI VA FI SINGURUL NUME" Zah.14:9


    OBS. Pentru cei morti in spatiul nostru fizic, dar vii in spatiul spiritual-in relatia cu D-zeu, este pacat orice incercare de a comunica, de a vorbi
    cu ei intr-un limbaj constient, fiindca astfel, ii fortam sa reinvie spiritul ratiunii constiente, aceasta fiind toxic pentru SPIRITUL RATIUNII
    LOR ASCUNSE -SUBCONSTIENTE-responsabil de relatia cu D-zeu si deci, pe ansamblu distrugand relatia acestuia cu D-zeu. De aceea, in
    Traditia iudaica este un pacat enorm vorbirea cu cei morti direct sau prin intermediul vrajitorilor..

    Folosind termenul de Hamiltonian cuantic (care descrie in mod complet un sistem), aceasta transcendenta a omului se va petrece atunci cand
    conditia esentiala este indeplinita: ENERGIA totala controlata de mintea omului in relatia cu D-zeu se va anula complet in Fata lui D-zeu..
    (Daniel 12:7),.Din punct de vedere termodinamic, acest fapt coincide cu eliminare a intregii calduri Q dintr-un sistem, atragand dupa sine
    obtinerea maximului pentru neg-entropia (ordinea) acestui sistem. Din punct de vedere relativist, orice sistem este organizat pe doua
    dimensiuni ortogonale intre ele: o dimensiune vizibila-exterioare (de unitate 1) si o dimensiune ascunsa-interioare (de unitate i). Si viteza de
    variatie a acestor dimensiuni va evolua in mod similar;. Eliminarea caldurii Q din componenta materiala a ratiunii constiente-exterioara coincide
    cu anularea energiei cinetice si implicit a vitezei pentru toate punctele materiale ce sunt continute in suportul ratiunii constiente-vizibile-
    exterioare mintea -creerul omului. Deci asistam la autoblocarea ratiunii constiente, in conditia in care rezultanta celor doua componente de
    viteza una in spatiul fizic material iar alta in spatiul ascuns -spiritual.trebuie sa ramana invarianta in valoarea absoluta (conditie impusa de teoria
    relativitatii restranse): Altfel zis asistam la un transfer de ratiune din spatiul exterior constient al ratiunii in spatiul interior ascuns (spiritual)
    Acest proces trebuie sa aiba loc numai in PREZENTA lui D-zeu). Aceasta energie mentala se anuleaza pe dimensiunea materiala a mintii dar
    nu se pierde ci se transfera pe dimensiunea spirituala-ortogonala catre spiritul renascut, in virtutea conservarii acestei energii. Acest transfer de
    energie exprimat in termeni de viteze de variatie a dimensiunii sistemului, este nuantat in Mecanica Relativista prin pastrarea invarianta la
    valoarea maxima ca modulului sumei dintre cele doua viteze de variatie asociate minti materiale si respectiv asociat spiritului. Cele doua viteze
    se gasesc permanent in cuadratura de faza (cand una scade, cealalta creste - sau invers- suma lor in valoarea absoluta ramanand invarianta).
    Blocare mintii aduce viteza minima zero de deplasare a mintii prin spatiu constient al constiintei (prefigurat prin Babilon), impunad viteza
    maxima de transcendenta pentru spirit, prin spatiu subconstient ortogonal-spiritual al constiintei. In urma acestei transcendente are loc
    intalnirea cu D-zeu. (Zaharia 14; 5; Isaia 52:12)

    Vremea mesianica care va incepe in curand, va functiona in puterea NOULUI LEGAMANT anuntat de profetul Ieremia (Ieremia
    34:34), imediat dupa renasterea SPIRITULUI in constiinta omului, dupa care mintea omului nu mai are dreptul sa participe activ la actul
    spiritual, la intalnirea cu D-zeu, ci numai SPIRITUL RENASCUT AL OMULUI. La intalnirea cu D-zeu, Spiritul renascut al omului are
    obligatia de a gasi resursele necesare pentru a se detasa, de a se separa complet de minte, realizand BLOCAJUL MENTAL, dand astfel mintea
    (ratiunea exterioara-constientainta) la moarte, jertfind-o in FATA LUI D-zeu, nemailasandu-se condus de catre minte (ratiunea exterioara-
    constientainta) in actul de intalnire cu D-zeu. ("Legati cu funii vita pentru jertfa si aduceti-o pana la coarnele
    altarului"; Psalm 118.27).

    Aceasta jertfa trebuie sa fie "fara cusur", neprihanita, sfanta, fapt realizabil numai si numai in PREZENTA lui D-zeu, acolo unde totul din
    apropierea lui D-zeu devine sfant, neprihanit (Exod 3:5). Din acest motiv, ACEST ACT SPIRITUAL TREBUIE SA AIBA LOC IN prezenta
    SI NUMAI IN prezenta lui D-zeu, si deci in locurile sfintite de prezenta lui D-zeu. Astfel, ratiunea noastra constienta care se da ca jertfa (se
    asunde de la FATA lui D-zeu, se autoblocheaza) chiar daca este moarta, detine totusi un indicator clar pentru a testa daca intreg acest proces
    decurge la locul potrivit; Daca si numai daca aceasta ratiune simte pe parcursul acestui proces o sfintire reala irationala, o lumina divina
    eliberatoare irationala, atunci cu siguranta ratiunea se afla in FATA DUMNEZEULUI CEL ADEVARATcare sfinteste, curateste, vindeca;
    Traditia iudaica marcheaza in mod simbolic acest act spiritual de jertfire a mintii, a ratiunii constiente localizate in fruntea omului, prin
    acoperirea de mare urgenta a fruntii cu orice, chiar cu palma daca nu are altceva la dispozitie, atunci cand omul intra intr-un loc sfant (asta in
    contrast cu traditia crestina care procedeaza invers)..
    (Urgenta cu care se "acopera fruntea" face diferenta dintre viata si moarte,- stiind
    faptul ca D-zeu are o aversiune cumplita impotriva mintii constiente, motiv pentru care va fi lovita imediat "cu sabiile rotitoare
    plantate la intrarea -Gen.3:24- in Eden, imediat ce aceasta ratiune constienta se va face vizibila constiintei divine, spatiului edenic)
    .
    Atentiune!!!! Aceasta detasare de ratiunea constienta pentru a activa ratiunea subconstienta-
    spirituala este un instrument exceptional de puternic, motiv pentru care este si foarte periculos de
    folosit daca nu se cunosc regulile de manevrare a acestui instrument.
    Ca o prima regula, de o importanta vitala,
    este permis utilizarea acestui instrument numai si numai in relatia- PREZENTA lui D-zeu si nu in relatia-prezenta altor oameni, in caz contrar
    acest instrument devine extrem de nociv, putand conduce la fel de fel de ticalosii efectuate "fara ratiune" in numele unor presupuse "teluri
    inalte" fiind interzisa si interpretata ca un act de curvie spirituala (cand spiritul se expune gol in exterior, desbracat de inbracamintea sau
    INCALTAMINTEA exterioara a spiritului, constituita de minte - ratiunea exterioara-constientainta, ) (Exod 20:26). Aici shalul de rugaciune-
    TALITUL are un rol esential. Daca nu se tine seama de aceasta regula vitala, D-zeu nu accepta sa fie prezent la acest eveniment, dar se
    gasesc alte spirite malefice care "poftesc goliciunea spirituala a experimentatorului neinitiat, facand sa se nasca spirite malefice (in acest
    experimentator neinitiat) capabile de a efectua acte ingrozitoare.
    Spiritul vinovat nu se simte confortabil daca este gol (Genesa 3:10) in FATA lui D-zeu si atunci incepe sa se imbrace cu fel de fel de
    rationamente constiente (adresate ratiunii constiente), "logice" considerand ca asta il "protejeaza" de D-zeu (exemplu re-inventeaza mitul
    ticalos, denigrat si respins de D-zeu, al jertfei fiului de imparat sau fiului de D-zeu, nevinovat dar omorat pentru pacatele umanitatii). Aceasta
    imbracaminte sau incaltaminte a spiritului, (ca si multe alte similare) constituie o haina a unei false neprihaniri, ce conduce la mutilarea spiritul..
    Singura haina a neprihanirii, care aduce o neprihanire reala pentru om (spirit-minte), si impacarea cu D-zeu, asigurand apropierea om-D-zeu in
    deplina siguranta, este CUNOSTINTA constienta care invata ratiunea constienta de faptul ca, in FATA lui D-zeu trebuie sa se jertfeasca, sa se
    dea la moarte intr-un mod imperativ. Da, in Fata lui D-zeu si numai in FATA lui D-zeu, spiritul nostru are voie dar si OBLIGATIVITATEA
    de a se dezgoli de imbracamintea sau INCALTAMINTEA sa care este mintea-ratiunea exterioara constienta (daca privim spiritul deplasandu-
    se pin jungla spatiului exterior-material, avand picioarele protejate de o incaltaminte exterioara a sa constituita din ratiunea exterioara-
    constientainta (incaltaminte construita de D-zeu -Genesa 3;21 -omului inainte de a fi exilat din spatiul spiritual).. Aici este tot secretul unei bune
    relatii dintre om si D-zeu. Moise intelege atentionarea facuta de D-zeu in Exod 3:5 de descaltare a spiritului (pentru a se putea apropia in
    siguranta de D-ze), ca pe o porunca de a-si ascude fata , ochii, mintea constienta exterioara de D-zeu (Exod 3:6), pentru a nu-l putea vedea
    sau percepe pe D-zeu cu mintea-ratiunea constienta-exterioara).

    Starea de goliciune a spiritului in FATA lui D-zeu este o stare intima de normalitate, atata timp cat in
    relatia aceasta nu mai apare o a treia persoana ) deci daca scena nu este privita si de catre altcineva (Genesa 3:9,10,11).Totusi, apar situatii de
    urgenta (de sete spirituala intensa) care cere intalnirea ultra-rapida a spiritului cu D-zeu, "din timpul mersului"(Psalm 110: 6,7) adica chiar in
    timpul activitatilor cotidiene pe care le intrerupem pentru cateva momente, dar fara ca cei de langa noi sa-si dea seama.
    Dupa fiecare intalnire cu D-zeu, Spiritul omului va fi renascut, si o data cu el va fi renascuta si ratiunea constienta a omului care este suprafata
    exterioara a spiritului) de fiecare data mereu mai bogat in structura si in putere. Implicit, si capul mintea- suprafata exterioara a spiritului, va fi
    renascuta ascunzand sub ea "vulcanul subteran" al spiritului renascut ce clocoteste de bucurie, fericire speranta, lumina...stari induse direct din
    D-zeu, Spiritul iarasi "ridicandu-si capul" din groapa mortii (Psalm 110;7).
    Acest lucru se va intampla dupa marea lupta data in constiinta fiecarui om, intre mintea ce vrea sa controleze si sa
    supuna Spiritul si Spiritul care va supune mintea. Dupa acest mare razboi, Spiritul omului va supune mintea-capul omului in calitate de animal
    (magar) ce va purta povara pacatului edenic mostenit de catre Spiritul renascut, in deplasarea lui prin spatiul material (initiind astfel procesul
    invers, de extindere a spatiului spiritual si restrangere a spatiului material) dar si in calitate de jertfa necurmata adusa la altar de catre Spiritul
    renascut al omului in mod necurmat-adica de fiecare data cand acesta se intalneste cu D-zeu. Efectul acestei jertfe necurmate aduse de catre
    Spiritul omului in FATA LUI D-zeu are si va avea proportii imense, impacand cu D-zeu Spiritul ce mosteneste vinovatia pacatul edenic (ce a
    antrenat si antreneaza inca dupa el prin avalansa si oricare alt pacat) Astfel a venit momentul culminant mentionat in profetul Daniel (Daniel
    9:24) de "incetarea faradelegilor, ispasirea pacatelor ispasirea nelegiuirii, aducerea neprihanirii vecinice, descifrarea vedeniei si proorociei,
    UNGEREA SFANTULUI SFINTILOR ( adica a spiritul omului renascut).

    Spatiul cunoaterii (binelui si raului) este atat de important fiindca acolo a fost pierduta lupta
    spiritului cu pacatul si tot acolo se va da si ultima batalie finala in care spiritul
    va iesi biruitor. Mintea omului (imparatul Rosh), protagonistul principal, imbracat cu o haina a
    cunoaterii speciala, "in chip stralucitor" va fi scos din polul intelepciunii umane "din fundul
    miazanoaptei" si tarat la lupta "cu un carlig" cu care va fi tinut la distanta de catre D-zeu (din cauza
    repulsiei puternice a lui D-zeu fata de mintea omeneasca), pentru ca aceasta minte omeneasca
    imbracata cu aceasta CUNOSTINTA stralucitoare sa sfinteasca pe D-zeu sub ochii tuturor
    popoarelor (Ezechiel 38:16). Astazi, aceasta haina-CUNOASTINTA stralucitoare este gata sa fie
    imbracata, razboiul va incepe, pentru ca finalul fericit sa se arate.

    Mintea omului-care este responsabila de ceea ce se numeste SUFLETUL omului, prin aceasta CUNOASTINTA trebuie sa respecte o
    regula foarte importanta care ii asigura viata: Aceasta regula este urmatoare: SA NU INCERCE SA VADA PE D-zeu
    (Exod 33: 20-23; 1 Regi 19. 13; ...), pentru ca astfel va aduce atingere la demnitatea lui D-zeu, va profana NUMELE SAU CEL
    SFANT, ducand la moartea prematura a acelui om. Sufletul omului este predispus la acest pacat de moarte ori de cate ori spiritul
    sau vrea sa se apropie de D-zeu pentru a avea o intalnire intima cu EL, si chiar atunci cand aude in jurul sau pronuntandu-se
    NUMELE lui D-zeu, sau ideea de D-zeu. In acele momente, daca spiritul nu are taria de sacrifica mintea, de a o cobora in groapa
    mortii, mintea are obligatia de a se da singura la moarte pentru a nu-L vedea pe D-zeu. Aceasta este regula de aur, de selectie dintre
    viata si moarte, enuntata chiar de catre D-zeu: "Nu poate omul sa MA vada si sa traiasca" (Exod 33:20), regula care este respectata
    (1 Regi 19. 13) de catre profetul ILIE, si care va fi impusa de catre ILIE la venirea lui pentru a pregati astfel nasterea lui Mesiah in
    constiinta fiecarui om.
    Pentru MINTE, D-zeu ESTE CEL CE ESTE, sau CEL CE EXISTA (Exod 3:14). Acesta este NUMELE LUI CEL MAI SFANT.
    Mintea nu trebuie sa faca vreun efort sa vada in mod mental mai mult din IMAGINEA REALA a lui D-zeu, aceasta fiind foarte
    periculos; In primul rand nu va putea sa vada mai mult si nici nu ii este permis sa vada mai mult. Orice imagine a mintii despre
    D-zeu va fi una complet deformata care va aduce profanare IMAGINII REALE a lui D-zeu. Aceasta IMAGINE REALA a lui
    D-zeu este inacesibila mintii, dar este acesibila numai spiritului renascut al omului. ORICE INVITATIE perceputa de MINTEA
    OMULUI DE A-L CUNOASTE PE D-ZEUcoincide cu invitatia mintii de a-si lasa propiul lui SPIRITU SA RENASCA- singurul
    care poate si are voie sa se apropie de D-zeu si sa-L cunoasca. Incercarea mintii de a-l cunoaste ea pe D-zeu este toxica atat pentru
    SPIRIT, dar mai ales pentru minte care este ucisa-schilodita de D-zeu in tendinta de a opri aceasta tendinta care devine sinucigase.
    In acest sens sunt elocvente consecintele care au urmat dupa ce PRIMUL OM nascut pe pamant -CAIN-(Genesa 4:8) sau PRIMUL
    POPOR cu aceeasi limba (Genesa 11.7) nascut pe pamant AU INCERCAT sa-L cunoasca pe D-zeu cu propia lor MINTE. Astfel de
    tragedii se petrec frecvent (si spitalele psihiatrice sunt pline de astfel de cazuri) cand mintile unor oameni de mare valoare sunt
    schilodite (aparent fara sens) atunci cand incearca sa-L cunoasca pe D-zeu si nu cunosc cum sa faca acest lucru. Este ca si cand vrei
    sa folosesti o SURSA de energie electrica conectata la sute de mii de volti, si nu cunosti legile electricitatii, sfarsind prin a fi
    electrocutat.
    Mintea omului trebuie sa-si inteleaga "pre-sentimentul" propriu in momentul cand este in situatia de a profana NUMELE -
    IMAGINEA REALA - a lui D-zeu, moment in care trebuie sa aplice de foarte mare urgenta aceasta regula inainte de a se produce
    dezastrul. Aplicarea acestei reguli de aur permite o viata "izomerica" pentru sufletul omului.

    Modelul izomeriei nucleare poate descrie foarte bine acest fenomen, cand viata
    unei stari nucleare excitate este marita in mod miraculos fata de viata aceleiasi stari nucleare excitate la un alt nucleu similar (cu aceleasi
    propietati fizice), daca acel nucleu izomer respecta o lege de selectie care-i interzice degradarea starii excitate respective.
    In relatia om-D-zeu se retrage astfel inctrederea in mintea-ratiunea constienta a omului care depinde de suportul material (creerul omului),
    degradabil o data cu varsta; In compensare, aceasta incredere totala se acorda SPIRITULUI renascut al omului care poate avea o viata eterna,
    fiind definit in spatiul imaterial-spiritual si avand o proiectie special dedicata in constiinta si in mintea ascunsa a omului. Totusi, chiar si spiritul
    poate fi contaminat de erori venite din exteriorul lui, prin intermediul mintii-ratiunii constiente. In aceasta situatie se impune o noua intalnire a
    spiritului cu D-zeu, in conditiile si cu efectele mentionate anterior. Desigur ca toate aceste fenomene au efecte fizice ce apar in mod evident in
    spatiul nostru fizic. Ca urmare, intelegerea spirituala a acestui proces poate sa aiba si o proiectie in spatiul fizic printr-o intelegere fizica a
    acestui proces. Astfel ca, fiecare element din spatiul spiritual isi are proiectia sa in constiinta omului proiectata in spatiul fizic mental.

    Da...ratiunea constienta are puterea de decizie in spatiul nostru material, contribuind activ la descatusarea SPIRITULUI pe care-l sufoca inca
    din momentul in care Ratiunea constienta s-a nascut in mod fraudulos din relatia cu Sarpele din Eden.
    Aceasta Ratiune Constienta de care vorbesc este chiar Capacitatea omului de CUNOASTERE a BINELUI si a raului, consecinta nedorita a
    pacatului dintre om si Sarpele din Eden (fructul interzis).
    Desigur ca si pana la pacat omul avea o Capacitate ascunsa-spirituala- de mare profunzime, de cunoastere a Binelui (dar nu si a raului).
    Aceasta Capacitate este chiar Spiritul omului -Ratiunea subconstienta- care a murit in momentul in care Ratiunea constienta superficiala s-a
    nascut.
    Pentru RENASTEREA spiritului (RATIUNEA SUBCONSTIENTA) care a murit in EDEN , sufocata fiind de RATIUNEA CONSTIENTA
    (care s-a nascut la pacat), singura cale viabila este ca evenimentele sa parcurga un drum invers: Ratiunea constienta sa moara pentru ca
    SPIRITUL sa poata fi renascut.
    D-zeu nu a nascut in Spiritul omului CAPACITATEA DE CUNOASTERE A RAULUI, pentru a nu umbri fericirea lui alaturi de D-zeu.
    Ratiunea CONSTIENTA-superficiala a omului a fost CREATA de D-zeu spiritului (deja mort) ca o haina sau INCALTAMINTE mortuara de
    protectie (impotriva Raului) a spiritului inainte de a fi aruncat din Eden si ingropat in spatiul fizic-material. Aceasta Ratiune constienta va fi
    renascuta si ea (o data cu renasterea spiritului) si are rolul de protectie a SPIRITULUI impotriva RAULUI (avand deci capacitatea de a
    cunoaste RAUL prezent la marginea spatiului spiritual - in spatiul fizic-material). Protectia asigurata de catre Ratiunea constienta va functiona
    ca si efortul unui animal de povara orientat pe directia anihilarii tendintei de distrugere a oricarei structuri (formulata prin legea a doua a
    termodinamicii) deci de distrugerea ORDINII in contact cu Raul exterior ce predispune la dezordine generala.. Desigur ca prin Ratiunea
    constienta intelegem intreg ansamblu de capacitati care contribuie impreuna ca un singur arhitect si constructor la acesta munca foarte
    importanta din spatiul fizic material. De aceea se poate intelege faptul ca moartea ratiunii constiente trebuie sa aiba loc pe o durata de timp
    foarte mica (isi coboara capul pentru a " bea din parau in timpul mersului de aceea isi inalta capul" din nou (Psalm 110:7) . Acest proces se
    petrece in PREZENTA lui D-zeu care va renaste spiritul omului, si cu aceasta renaste o alta Ratiune constienta, dandu-i sa bea din paraul de
    apa vie (Psalm 110:7) generat in acest proces. Aceasta APA VIE din PARAUL lui D-zeu se identifica cu ENERGIE LIBERA ce alimenteaza
    vointa si ratiunea umana (capul omului)
    . Pentru ca acest lucru sa se intample , trebuie ca vechiul cap al omului sa se coboare in moarte.
    Simultan cu aceasta moarte renaste de la D-zeu SPIRITUL omului care genereaza o groapa de potential cu ENERGIE LIBERA,
    asemanatoare cu albia unui rau de APA VIE din care Ratiunea constienta moarta sa bea si sa reinvie. Pentru initierea acestui proces, Ratiunea
    constienta foloseste putina ENERGIA LIBERA pe care o mai avea inainte, pentru a atrage aparitia unui FLUVIU DE ENERGIE LIBERA.
    Totul se petrece in modul similar in care ILIE, insetat, arunca cu apa pe care o mai avea la dispozitie peste jertfa (1Regi 18:35) pentru ca
    aceasta sa declanseze furtuna de apa ce urma sa vina de la D-zeu, aducand apa din belsug care sa readuca la viata vitele si plantele si oamenii
    care mureau pe camp din cauza secetei..(vezi GROAPA DE POTENTIAL si ENERGIA LIBERA)


     


    Daca pana acum omul (reprezentat de CAPUL omului) avea un spirit (deci CAPUL avea un SPIRIT), dupa al doilea LEGAMANT, ordinea se inverseaza, SPIRITUL conduce omul, si deci SPIRITUL are si un CAP (o ratiune exterioara constienta), pe langa ratiunea ascunsa-subconstienta a SPIRITULUI. Intr-o alta exprimare, SPIRITUL trebuie sa-si blocheze suprafata exterioara (constienta) a ratiunii, sa o LEGE, sa o "ucida" sa nu se mai miste-sa nu mai functioneze in spatiul de cunoastere exterior- (si deci "capul este plecat" -Psalm 110.6,7) pentru a forma panza de potential, o suprafata a potentialului energiei de cunoastere -PES, al carei zone centrale sa se scufunde in spatiul adanc de energie absolut negativa (numita negativa in sens algebric-prin conventie), spatiul ascuns al lui D-zeu, sapand in acest loc astfel un PUT (izvor) de "APA VIE vie de la D-zeu, din care SPIRITUL sa se adape (Psalm 110:6,7), Ezechiel 47:12), aducand vindecarea trupului mintii si spiritului.. Succesul acestei operatiuni depinde in mod hotarator daca marginile acestei panze sunt blocate ferm in spatiul de energie "exterioara" (prin conventie numit spatiul energiilor absolut pozitive). Altfel zis, marginile blocate ale cunoasterii creaza un camp fix, stabil de potential pentru cunoasterea ascunsa spirituala, pentru SPIRIT, care poarta SPIRITUL in SPATIUL ENERGIILOR PROFUNDE ale lui D-zeu. Spunem ca numai astfel SPIRITUL nostru acum poate sa se deplaseze spre D-zeu, daca mintea noastra constienta-exterioara este sacrificata in FATA lui D-zeu. Spiritul se imbogateste, capata o noua forma plina de bucurie, si in mod automat suprafata lui exterioara-constienta-mintea-capul (intreg sistemul nervos somatic, vegetativ.....de care depinde buna functionare a intregului organism) va renaste intr-o noua forma data de noua forma exterioara a spiritului (Ezechiel 39:29). Daca in vechiul LEGAMANT AVRAMIC, orbii, schiopii, si oricine avea o defectiune nu puteau sa intre in TEMPLU, in FATA lui D-zeu si chiar si oamenii peste o anumita varsta erau impiedicati sa mai slujasca la TEMPLU, acum , in noul LEGAMANT, lucrurile se schimba fundamental: "Iata Dumnezeul vostru, razbunarea va veni, rasplatirea lui Dumnezeu; El insusi va veni si va va mantui."5. Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor;6. atunci schiopul va sari ca un cerb, si limba mutului va canta de bucurie; caci in pustiu vor tasni ape, si in pustietate, paraie;7. marea de nisip se va preface in iaz, si pamantul uscat, in izvoare de apa. In vizuina care slujea de culcus sacalilor vor creste trestii si papura.8. Acolo se va croi o cale, un drum, care se va numi Calea cea sfanta: niciun om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinti; cei ce vor merge pe ea, chiar si cei fara minte, nu vor putea sa se rataceasca.9. Pe calea aceasta nu va fi niciun leu, si nicio fiara salbatica nu va apuca pe ea, nici nu va fi intalnita pe ea, ci cei rascumparati vor umbla pe ea.10. Cei izbaviti de Domnul se vor intoarce si vor merge spre Sion cu cantece de biruinta. O bucurie vesnica le va incununa capul, veselia si bucuria ii vor apuca, iar durerea si gemetele vor fugi!" (Isaia 35) "El iti iarta toate faradelegile tale, El iti vindeca toate bolile tale;4. El iti izbaveste viata din groapa, El te incununeaza cu bunatate si indurare;5. El iti satura de bunatati batranetea si te face sa intineresti iarasi ca vulturul."(Psalm 103).

     

     

    Astazi am avut o discutie foarte interesanta cu Prof. dr. Stefan Cazimir despre diferenta dintre
    cuvantul constient scris si cuvantul constient rostit.

    Diferenta dintre cuvantul constient scris si cuvantul constient rostit este foarte mare.

    Ambele moduri de utilizare a cuvantului constient este facuta de catre mintea-ratiunea constienta a omului care o tendita rea de profanare-pervertire a perfectiunii, a tot ce este sfant. Un cuvant rostit este mai usor de utilizat, de manevrat de catre minte si deci este mai usor de pervertit decat cuvantul scris. Ratiunea noastra constienta nu are voie sa rosteasca CUVANTUL care denota NUMELE lui D-zeu, pentru a nu-l profana-pangari. Dar, ratiunea noastra constienta are voie sa scrie acest CUVANT in mod ponderat, ca un compromis la necesitatea de a transmite cunoasterea constienta despre D-zeu prin spatiul informational constient, cunoasterii constiente a omului care se gaseste sub Legamantul Avramic (incheiat de catre D-zeu cu ratiunea constienta a omului). Ratiunea constienta a omului se gaseste sub incidenta Legamantul Avramic, pe cand Spiritul renascut al omului (Mashia) se gaseste sub incidenta Noul Legamant mentionat in Ieremia 31:31,32,33,34, cu obligativitatea ca, la fiecare intalnire cu D-zeu, Spiritul renascut al omului sa aduca ca jertfa propriul animal de povara-ratiunea constienta, pentru ca intalnirea dintre Spiritu renascut al omului cu D-zeu sa nu fie profanata de catre PREZENTA ACTIVA a ratiunii constiente. Sub orice cuvant constient se ascunde o famile de cuvinte, o multime foarte mare de alte
    cuvinte ascunse aflate intr-o stransa interactie care denota semnificatia acelui cuvant. Aceasta interactie dintre cuvinte genereaza o energie potentiala ascunsa in care orbiteaza cuvantul constient, cat si cuvintele subconstiente ce se ascund in spatele acestuia, acestea avand o anumita energie "cinetica" exterioara-pozitiva. Altfel spus, sub orice cuvant se ascunde o energie "de legatura" reactiva-spirituala ascunsa, acumulata intr-un camp informational, energie ce da putere de infaptuire acelui cuvant. Dar aceasta energie "de legatura" poate fi contracarata, slabita din partea energiilor exterioare venite de la ratiunea constienta profanatoare a omului. Tinand seama ca structura omului este in primul rand informationala (prin spirala ADN-ului), intelegem ce impact major poate avea acest efect asupra sanatatii si vietii omului. Atunci cand Iacob isi binecuvinteaza copii, pune o corespondenta stricta intre cuvintele constiente folosite si binecuvantari. Astfel, el nu-si permite sa folosesca aceleasi doua cuvinte identice (binecuvantari identice de doua ori) pentru a nu risca sa profaneze-erodeze cuvantul si deci binecuvantarea corespondenta. Prima binecuvantare rostita deja este ireversibila (Binecuvantarea lui Iacb si a lui Esau de catre tatal lot). Energia spirituala ascunsa din spatele cuvantului rostit este deja consumata. Rostirea din nou a cuvantului nu face decat sa erodeze primul cuvant rostit. Amintindu-ne de spirala ADN, putem spune ca omul este o suma de cuvinte rostite de catre D-zeu, cuvinte supuse efectului de profanare-terfelire, erodare-degradare venit din spatiul exterior constient. Unica metoda de reincarcare cu energie spirituala a cuvantului rostit de catre D-zeu, este prin apropierea de
    D-zeu, acolo unde chiar LOCUL devine sfant-neerodat datorita PREZENTEI lui D-zeu (Exod 3:5). Dar acest lucru este acceptat de catre D-zeu numai in conditia in care CUVANTUL EXTERIOR-CONSTIENT, RATIUNEA CONSTIE NTA PROFANATOARE (incaltamintea exterioara din picioarela spiritului) SE DA LA MOARTE sau este data la moarte in FATA lui D-zeu, care incarca TOATE CUVINTELE ROSTITE CU O NOUA ENERGIE SPIRITUALA ASCUNSA, SCHIMBAND SI MORFOLOGIA ACESTORA. De fiecare data cand ne simtim lipsiti de putere spirituala, erodati, profanati, obositi, gata de a fi devorati de virusi sau bacterii, atunci SPIRITUL nostru trebuie sa vena in Fata lui D-zeu, aducand pe ALTARUL INTALNIRII CU D-zeu chiar RATIUNEA CONSTIENTA-EXTERIOARA, pentru ca aceasta INTALNIRE CU D-zeu sa nu fie profanata de PREZENTA ACTIVA a RATIUNII CONSTIENTE.

    Acest mic articol este dedicat tinerilor care au decedat in incendiul produs la clubul "Collective"
    din Bucuresti.

    Aici vreau sa raspund la o intrebare tulburatoare: "De ce cauta tineretul sa se reuneasca in grupari
    colective ?"
    Este o intrebare cu un raspuns de mare profunzime. Folosind MODELUL NUCLEAR
    COLLECTIVE, care se apropie cel mai mult de comportarea colectiva umana, un grup colectiv de
    oameni se comporta din punct de vedere energetic ca un lichid nuclear, de foarte joase energii
    cinetice de miscare , aflat intr-un potential energetic colectiv nuclear. La aceste energii mici,
    sistemul colectiv luat ca un tot unitar, atinge stari energetice colective cuantice foarte interesante,
    avand propietati stranii, necunoscute in spatiul starilor de energie mari "uniparticula", individual-
    umane. Aflat in aceste stari colective de energie sistemul colectiv are mereu tendinta spontana de a
    radia energii cuantice fapt ce-i permite transcendente de pe stari energetice colective mai ridicate
    pe stari energetice colective mai coborate. Aflate in aceste stari colective, miscare colectiva este
    guvernata de principiul de nedeterminare al lui Heisenberg, cand miscarea in spatiul nostru
    geometric a unui sistem se realizeaza in pasi cuantici, adica dispare intr-un punct din spatiul
    geometri si apare in alt punct al spatiului geometric dupa un timp dt, la distanta dr . Pe tot acest
    interval de timp dt si de spatiu dr nu se cunoaste unde dispare sistemul (in cazul nostru sistemul
    colectiv mentionat), intrand intr-un alt spatiu ascuns pe care vreau sa-l numesc spatiu spiritual.
    Marimea timpului dt in care sistemul petrece in spatiul spiritual este cu atat mai mare cu cat
    energia lui de miscare este mai mica, si similar, drumul (pasul) dr de nedeterminare in care
    sistemul, in miscarea lui cuantica l-a sarit din spatiul nostru fizic si l-a parcurs in spatiul ascuns-
    spiritual, este cu atat mai mare cu cant impulsul de miscare in spatiul nostru fizic al sistemului este
    mai mic. Apare de inteles tendinta spontana a sistemului colectiv uman, luat ca un singur organism
    de atingere in acest fel a starii de energie cuantica cea mai coborata, cunoscuta in fizica nucleara ca
    starea "s" de moment cinetic 0, stare obtinuta prin tranzitia energetica din starea energetica "d" de
    moment cinetic 2. Cu aceasta tranzitie din starea "d" in starea "s" sistemul colective radiaza energii
    colective in exterior, realizand astfel o transcendenta din starea lichida in starea supra-lichida sau
    supra-fluida, cand legaturile energetice dintre membrii colectivitatii devin foarte puternice putand
    comunica non-verbal, printr-un spatiu ascuns spiritual, cand se realizeaza o coerenta a miscarii
    tuturor membrilor colectivitatii. Aceasta ultima stare colectiva "s" are niste propietati exceptionale,
    neintalnite in spatiul nostru fizic. Este o stare energetica colectiva de miscare minima, cand
    principiul de nedeterminare a lui Heisenberg functioneaza intr-un mod miraculos, impunand ca
    pasul cuantic dr de miscare al colectivitatii prin spatiul spiritual si timpul dt petrecut acolo sa fie
    maxim. Putem afirma ca pe fiecare durata dt a timpului sistemul colectiv de oameni realizeaza cate
    o STARE SPIRITUALA-ascunsa spatiului nostru fizic
    . Daca am presupune ca printr-n proces
    colectiv necunoscut am reduce la zero energia si impulsul colectiv de miscare al sistemului, pasul
    cuantic dr si timpul dt petrecut in spatiul spiritual ar fi foarte mare, practic infinit de mare.
    Cu aceasta stare energetica colectiva minima ne amintim de profetul Daniel care spunea: "...si ca
    toate aceste lucruri se vor sfarsi cand puterea (colectiva) a poporului sfant va fi zdrobita de tot"
    (Daniel 12:7) .

    Stari energetice suprafluide similare intalnim si la colectivitati de animale pesti, pasari .. De
    exemplu, cand intreaga colectivitate, intregul "card" de pasari "intra in transa" intr-un spatiu
    ascuns, permitand o comunicare instantanee dintre toate pasarile aflate in spatiul geometric la o
    distanta foarte mare intre ele (deci neputand comunica prin acest spatiu fizic, dar putand cominica
    prin spatiul ascuns) , ceea ce permite intregii colectivitati sa realizeze in aer in mod spontan niste
    figuri geometrice colective dinamice foarte coerente si sugestive.

     

    Acest adevar trebuia foarte bine inteles de catre MINTEA-RATIUNEA CONSTIENTA a omului, pentru a accpta si a intra cat mai repede in NOUL LEGAMANT.

     

     

    Dincolo de orice necaz, suparare si nenorocire HAI SA
    NE BUCURAM SI SA NE FERICIM CACI DUMNEZEU EXISTA CU ADEVARAT

    THE SPIRITUAL KNOW-HOW FROM THE JUDAISM'S MYSTERY AND SECRET

    INTREGUL SUCCES ESTE DETERMINAT DE CAPACITATEA OMULUI DE A-SI PROVOCA
    BLOCAJUL MENTAL LA LOCUL SI MOMENTUL POTRIVIT (in FATA si in TIMPUL intalnirii
    cu D-zeu).
    Astfel, ratiunea constienta nu are voie sa faca nici o evaluare, judecata sau orice operatiune logica
    constienta asupra spiritului (si cu atat mai mult asupra lui D-zeu: Ieremia 31:34; Exod 33:20),
    deoarece in acest fel imbolnaveste spiritul (asa cum numaratoarea poporului sfant efectuata de
    David a adus dezastrul 2Sam.24) si atrage mania aprinsa a lui D-zeu. Gandirea, ratiunea constienta
    (creata de D-zeu ca o imbracaminte sau o incaltaminte foarte valoroasa pentru SPIRITUL omului,
    pentru a proteja spiritul dupa expulzarea lui prin spatiul fizic-material - Gen. 3:21, are si rolul de
    rob al lui D-zeu (Isaia 53:11) creat pentru SPIRITUL omului, MAGAR de povara pentru acest
    SPIRIT care este creat ca fiu-suflare de viata din D-zeu. In timpul intalnirii dintre SPIRITUL
    omului cu D-zeu, in TEMPLUL constiintei umane, MAGARUL spiritului trebuie lasat in afara
    TEMPLULUI, neavand voie sa-l vada pe D-zeu pentru a nu-L profana.
    Din acest motiv, in TRADITIA IUDAICA este interzis
    ratiunii constiente chiar sa pronunte NUMELE lui D-zeu, iar fruntea (sediul ratiunii constiente) este
    acoperita cu o kippa, in mod simbolic in LOCURILE IN CARE D-ZEU este PREZENT. Iubirea de
    D-zeu este o actiune involuntara, subconstienta realizata de catre SPIRITUL omului.
    CAUZA ORICAREI BOLI, cauza mortii provine din interferenta gandirii -ratiunii constiente (a
    sistemului nervos somatic-voluntar-constient) asupra sistemul vegetativ (involuntar-subconstient -
    asociat cu SPIRITUL omului) pe care il deregleaza, (blocheaza, paralizeaza) in acest fel. O
    cunoscuta fabula poate ilustra aceasta afirmatie:
    Se spune ca un miriapod (larva cu "o mie de picioare") a fost intrebata: "cum faci de-ti misti fiecare picior in
    locul si la momentul potrivit?" La care miriapodul sta pe ganduri si se intreaba si el: "chiar cum
    fac?" Se spune ca din acel moment acel miriapod a paralizat de picioare si nu a mai putut merge.

    Secretul unei rugaciuni efectuat catre D-zeu de catre SPIRITUL
    renascut, care iti vindeca chiar si cancerul malign sau benign.

     

     

     

    Dacă ardere_de_ tot va fi jertfa din cireadă, de parte bărbătească și fără cusur să fie adus, în fața Cortului Întâlnirii să fie adus pentru a fi plăcut în fața D-lui. (Lev 1:3)
    În Cartea Judecătorilor și în Cartea Regilor găsim jertfirea animalelor ca o practică larg răspândită la popoarele păgâne. Săpăturile arheologice atestă și ele acest fapt. În
    acele condiții jertfirea animalelor în Templu în cinstea D-lui era o practică ce nu ridică nici un semn de întrebare. Dimpotrivă, găsim că din exces de zel strămoșii noștri mai
    aduceau jertfe și în afara Templului și câteodată chiar jertfeau idolilor. 
    Distrugerea Templului de la Ierualim care ne-a pus în imposibilitatea de a aduce jertfe, precum și răspândirea creștinismului, care a abolit total jertfele de animale, au
    schimbat radical această situație. Rostul jertfelor a încetat să mai fie clar. Schimbarea de atitudine se regăsește în scrierile înţelepţiilor evrei din Spania care ridică întrebarea
    și bâjbâie în întuneric încercând să ghicească un răspuns convingător. 
    În opinia lui Maimonide tot rostul jertfelor este... de a ne dezvăța să mai aducem jertfe. Ele nu sunt total interzise ci doar strict limitate. Avem voie să le aducem doar în
    cinstea D-lui, doar în fața Cortului întâlnirii sau după ce s-a clădit Templul de la Ierusalim, în curtea interioară a Templului. Numai vite pure fără cel mai mic cusur sunt
    acceptate și încă multe alte restricții. Dacă jertfirea animalelor ar fi fost total interzisă, oamenii din acea generație nu ar fi făcut față. De aceea D-zeu ne-a lăsat un făgaș
    îngust pe care să canalizăm întreaga dorință de a jertfi. Un fel de cură de dezintoxicare. 
    Punctul de vedere al lui Maimonide, deși interesant, e greu de acceptat. În toate rugăciunile de Musaf amintim faptul că din cauza păcatelor noastre a fost distrus Templul
    de la Ierusalim și nu mai avem condiţiile pentru a aduce jertfe și apoi ne rugăm ca acesta să fie reclădit și să putem din nou aduce jertfe. Sensul este că jertfele au rost în
    sine, nu doar pentru a ne dezvăța să aducem jertfe idolilor, ceea ce și așa de multe generații nu mai facem.
    Răspunsuri clare nu avem. Nutrim doar speranța că odată cu reclădirea Templului și reînnoirea practicii jertfelor vom primi și inspirația divină pentru a le înțelege și a le
    simți rostul. Numai astfel va fi bucuria reclădirii Templului o bucurie deplină. 
    Din acest motiv, capul-sediul de existenta a ratiunii noastre constiente trebuie jertfit - acoperita
    in mod simbolic cu o kippa, oriune ne asteptam sa
    existe PREZENTA lui D-zeu. Aceasta jertfire a mintii constiente (a capului) de catre Spirit (Psalm 1
    10:6) permite SPIRITULUI "sa bea din PARAU din timpul
    mersului" - adica foarte rapid, chiar in timpul realizarii altor activitati cotidiene) in urma caruia Spiritul din nou "isi ridica capul" (Psalmul 110;7); Mintea profaneaza
    PREZENTA lui D-zeu; Chiar si un instrument (dalta) elaborat de mintea omului are propietatea de a profana piatra din care este construit ALTARUL dedicat lui
    D-zeu (Exod 20:25); Mintea omului nu are voie sub nici o forma sa apara in FATA lui D-zeu, nici chiar prin orice instrument elaborat de ea care, prin simpla
    prezenta aminteste lui D-zeu de pacatul edenic, echivalentul unui ADULTER al omului cu sarpele din Eden. Desigur ca mintea noastra nu poate concepe cum
    se poate comunica cu D-zeu fara macar utilizand un limbaj conventional- construit-invatat si lustruit de mintea omeneasca. Dar totusi acest lucru
    este posibil, folosin un limbaj spiritul pe care mintea omului nu poate si chiar ca nu are voie sa-l inteleaga.
    Mintea omului beneficiaza in mod indirect
    (prin intermediul SPIRITULUI) de intalnirea SPIRITULUI omului cu D-zeu
    .Dupa nasterea SPIRITULU, actul spiritual de intalnire cu D-zeu se va
    face in interiorul constiintei umane unde trebuie construit cel de-al treilea TEMPLU, pastrand toate regulile si interdictiile impuse. La constructia
    celor doua Temple anterior construite la Ierusalim nu s-a putut pastra regula de baza privitor la respectarea interdictiei categorice de a nu folosi
    vreo dalta pentru cioplirea pietrei din care sa fie construit ALTARUL si chiar TEMPLUL in intregime (Exod 20:25)
    ; S-a incercat o explicatie timida
    si neconvingatoare a acestui impediment folosind magia legendara a lui Solomon. Rezulta ca, cele doua Temple anterior construite avea rolul sa
    pregateasca contruirea celui de-al Treilea TEMPLU in spatiu constiintei fiecarui om, la a carei constructie ratiunea constienta a omului nu are voie
    sa participe sub nici o forma, nici chiar indirect prin intermediul unor unelte concepute de aceasta ratiune constienta pentru comunicare (Ieremia 31;34) ..

    Inainte de a arata concret modul cum se realizeaza vindecarea, vom face o expunere sumara a stiintei constiente ( a ratiunii exterioare,
    constiente) ce sta in spatele acestei vindecari.

    Constiinta omului este definita intr-un hiper-spatiu al coordonatelor de cunoastere, compus dintr-un prim spatiu al dimensiunilor
    de cunoastere exterioare-constiente si un al doilea spatiu (ortogonal pe primul, din care cauza este un spatiu ascuns primului) al
    dimensiunilor de cunoastere interioare -ascunse -subconstiente-spirituale. Acest lucru este foarte greu de inteles de catre ratiunea
    umana, dar poate fi sugerat daca reducem numarul acestor coordonate ale spatiului la doua, caz in care avem de aface cu
    suprafete de spatiu. Astfel ca suprafata exterioara de cunoastere apartine spatiului nostru fizic, exterior -constient de
    cunoastere, iar suprafata interioara (in intelesul matematic) si toate suprafetele interioare apartin spatiului
    interior-spiritual-subconstient. D-zeu este SPIRIT, si poate fi gasit in spatiul spiritual-interior. Omul se poate intalni
    cu D-zeu, putand interactiona cu EL numai daca
    reinvie SPIRITUL sau (care este definit in spatiul interior-spiritual) mort in EDEN (Geneza 2:17).
    Interactia omului cu D-zeu este
    strict necesara si eficienta atuci cand mintea omului este coplesita de stari energetice emotionale mari (emotii puternice, frica
    puternica in fata unui examen, perceptii senzoriale intense de durere..... Aceasta interactie cu D-zeu este strict necesara in aceste
    momente de inalta tensiune si devine posibila daca omul coboara pe nivele cat mai profunde de energie din constiinta sa, lucru
    posibil daca Hamiltonianul de interactie al omului se schimba profund in timpul acestui act spiritual. Astfel, orice interactie a
    omului cu elementele din exteriorul lui (din spatiul constient al constiintei sale) trebuie anulata, pentru ca omul sa poata cobora pe
    nivelele adanci de energie, in spatiul energiilor interioare, cat mai aproape de originea SISTEMULUI DE REFERINTA ABSOLUT al
    energiilor, cat mai aproape de D-zeu. In acest fel, ratiunea constienta percepe o distrugere apocaliptica a intregului spatiu constient-
    exterior si a intregii civilizatii, inclusiv distrugerea, moartea proprie, a ratiunii constiente a omului care se da astfel (sau este data de
    catre SPIRITUL renascut al omului) la moarte in FATA lui D-zeu. In acele momente omul nu trebuie sa interactioneze nici macar
    cu un limbaj constient de comunicare, invatat din exterior....trebuind sa comunice cu D-zeu intr-un limbaj subconstient, interior,
    neinvatat, nativ, spontan. Ratiunea constienta nu poate opera cu un astfel de limbaj dar, procedand in acest fel fortam renasterea a
    spiritului care, numai el poate comunica cu D-zeu intr-un limbaj spiritual, subconstient. SPIRITUL omului pune astfel un baraj
    impotriva oricarei emotii si perceptii venite din exterior, deschizand astfel un canal subconstient de comunicare spre partea
    spirituala a barajului, spre spatiul spiritual prin care SPIRITUL cominica, transfera toate starile emotionale negative puternice catre
    si numai catre D-zeu care aduce rezolvare imediata la orice problema a omului. Astfel ca, prin acest BARAJ mental sau
    BLOCAJ MENTAL AUTOINDUS, in spatele caruia apare un "GOL" de astfel de stari nedorite,
    toata acesta tensiune emotionala enorma la care este supusa mintea omului este pusa sa lucreze in mod benefic in folosul omului,
    nemaiavand un caracter distructiv pentru om (lucru mai usor de inteles daca este privit si prin teoria BCS a cvasi-particulelor si
    cvasi-golurilor).

    Omul a avut un parcurs nefericit: Aflat in spatiul interior-spiritual (Garadina Eden) omul a fost convins de sarpe sa alerge la
    periferia spatiului spiritual unde pierde (moare) componenta spirituala-interioara a cunoasterii, iar in schimb se naste o cunostinta
    constienta - exterioara a binelui si raului. Acest lucru este echivalent cu exilarea-alungarea omului din spatiul spiritual-interior in
    spatiul exterior-fizic. Acesta este omul din prezent aflat in spatiul exterior al cunoasterii.
    Pentru reconstituirea situatiei initiale, omului trebuie sa parcurga drumul invers: Cunoasterea-Ratiunea eterioara-constienta trebuie
    sa se dea la moarte la periferia spatiului spiritual, la poarta de intrare in spatiul spiritual, chiar pe drumul de intalnire cu D-zeu,
    pentru ca Spiritul sau sa se renasca din D-zeu, fapt echivalent cu repatrierea, cu intrarea din nou in interiorul spatiului spiritual-
    interior. Altfel zis, pentru a se intalni cu D-zeu, omul aflat in spatiul exterior trebuie sa intre in spatiul interior-spiritual. Dupa
    pacatul edenic, spiritul omului a murit, ramanand sa reprezinte pe om numai Ratiunea exterioara- "Cunoasterea binelui si raului"
    care detine intreg actul decizional. Numai acesta poate decide daca se da singur la moarte sau nu pentru ca spiritul sa renasca,
    parcurgand drumul invers al mortii spiritului atunci cand Ratiunea exterioara- constienta sau Cunoasterea binelui si raului s-a
    nascut. Pentru a ajunge la aceasta decizie salvatoare pentru spirit, Ratiunea exterioara trece prin Legamantul Avramic. In urma
    acestui Legamant, Ratiunea constienta ajunge la CUNOSTINTA salvatoare, potrivit careia trebuie sa ceara moartea in fata lui
    D-zeu, ca jertfa pentru mantuirea Spiritului. Profetul Isaia (Isaia 53) vede acesta Ratiune constienta care accepta sa se jertfeasca, ca
    pe o persoana de rang inferior (rob) dar neprihanit "rob neprihanit" deoarece aceasta Ratiune constienta paraseste starea de
    aroganta (propie ratiunii constiente care dispretuieste spiritul si chiar ii reneaga existenta) si accepta umilinta totala in fata
    spiritului, ajungand din acest motiv sa fie "dispretuit si parasit" de semenii sai care inca nu au INTELES ACEASTA CUNOSTINTA
    (Isaia 53:3) PRODUCAND O SUFERINTA ZDROBITOARE.
    Neprihanirea Mintii, a ratiunii constiente nu vine din faptul ca ar fi adus vreo jertfa exterioara sau cineva nevinovat ar fi murit
    pentru el , ceea ce ar fi fost oricum o jertfa nedreapta; Neprihanirea vine din faptul ca, in starea "de mort" este carat de catre
    spiritul renascut in Fata lui D-zeu unde devine sfintit prin apropierea de D-zeu, acolo unde chiar si "locul unde calci este un pamant
    sfant" (Exod 3:5). Pentru asta era obligatorie propia lui moarte (a Ratiunii constiente-a mintii), cu valoare echivalenta de jertfa,
    dreapta, corecta, dupa principiul biblic care spune ca
    "cel vinovat va muri" si "cel ce iarta pe vinovat si osandeste pe nevinovat,
    sunt amandoi o scarba inaintea Domnului" (Prov 17:15),
    nu cel nevinovat va muri pentru ca cel vinovat sa nu moara (asa cum
    afirma principiul crestin). Ratiunea constienta-EXTERIOARA poarta pacatul faradelegii edenice care a excomunicat in exteriorul
    spatiului spiritual, spiritul omului. Continutul CUNOSTINTEI acestei RATIUNI exterioare pune in evidenta necesitatea de "a se da
    PE SINE INSUSI la moarte" (deci nu de a fi dat de catre altcineva la moarte: Isaia 53:12) ca jertfa de rascumparare a sa dar si a
    Spiritului mort in Eden. Astfel el a fost "lovit de moarte" de catre el insusi (refuzand sa mai "functioneze") sau de catre spiritul
    renascut dupa renasterea acestuia. De aici rezulta si modul concret in care se aduce la indeplinire acest act de auto-sacrificiu, de
    catre chiar mintea, sau ratiunea exterioara a omului, care ea insasi stie cum sa procedeze in acest sens,
    AUTO -INDUCANDU
    - SI O STARE DE "SOMN ADANC" AL RATIUNII (pana cand orice gandire, simtamant, vointa,
    ..si orice stare: bucurie, frica, speranta, desnadejde.....etc, care ajunge din interiorul subconstient al
    ratiunii la suprafata exterioara-constienta a ratiunii, dispare) IN FATA LUI D-zeu (si numai in Fata
    lui D-zeu).
    In acest mod, se elimina suprafata exterioara a spiritului, deci a ratiunii interioare-
    ascunse, pentru a se realiza transcendenta direct la spirit (la spatiul spiritual), fapt ce echivaleaza
    cu deplasarea Spiritului prin spatiul exterior-constient cu o viteza relativa maxima de transcendenta
    in spatiul interior -spiritual (Zaharia 14:5)
    si echivaland de asemenea cu "a scoate incaltamintea din
    picioarele spiritului"-Exod 3:5. Astfel ca, mintea omului se prezinta in Fata lui D-zeu fara vreun alt
    scenariu viclean, ci numai cu scenariul propiei morti, stiind totusi ca D-zeu va renaste un nou Spirit
    si implicit o noua minte. Pe intreg parcursul acestui proces, Spiritul -Mesiah, nascut imediat dupa
    moartea ratiunii, comunica cu D-zeu intr-un limbaj al spiritului, necondus de minte, de ratiunea
    externa, un limbaj spontan, indescifrabil pentru ratiunea externa, (chiar daca aceasta s-ar trezi din
    somnul profund) dar in care spiritul-Mesiah, nascut imediat dupa moartea ratiunii, simte o
    comunicare profunda cu D-zeu. Dupa numai cateva secunde, intalnirea cu D-zeu se termina,
    SPIRITUL renascut (ratiunea interna a omului) reintra in spatiul exterior unde se i se pune in
    evidenta ratiunea lui exterioara -forma exterioara (deci constienta) a Spiritului renascut, care este
    alta, plina de bucurie, pace.....
    Starea constienta, carnala a omului pe durata acestui proces trebuie sa fie o stare de inchinare prin
    LEGANARE in FATA LUI D-zeu, "ca un dar de leganare-Numeri 8:11".
    Acest proces se va repeta acum, de fiecare data cand Spiritul-Mesiah (Ratiunea
    interioara-spirituala a omului) se simte insetat
    de a se intalni cu D-zeu. Acum, dupa pacat si
    dupa ce spiritul omului-Mesiah s-a nascut din nou- in om va exista
    doua persoane (plasate in doua sptii diferite si ortogonale intre ele):
    omul exterior-constient care are rolul in spatiul exterior de animal
    de povara (magar de povara) al omului interior -subconstient-
    SPIRITUL omului-Mesiah.
    Dintre cele doua persoane, numai una are voie sa se intalneasca cu
    D-zeu. La o fiecare noua intalnire cu D-zeu, SPIRITUL omului este
    dator sa-si coboare capul (animalul sau de povara-ratiunea
    constienta-exterioara) in groapa mortii - aducand astfel propiul sau
    animal ca jertfa in FATA lui D-zeu, putand acum sa bea din paraul
    de "apa vie" al lui D-zeu (Psalm 110:6,7). Structura spiritului se va
    imbogati, si implicit suprafata lui exterioara (mintea-ratiunea
    exterioara-constienta) se va reinnoi .
    Acest mod de a proceda, prin care suprafata exterioara-constienta
    de cunoastere (partea fluida, moale, sangele de cunoastere) a
    omului dispare, se da, sau este data la moarte, dar fara a afecta
    partea osoasa- tare-spirituala, de credinta a cunoasterii)
    asigura deschiderea portii dintre cele doua spatii si transcendenta
    omului din spatiul material constient in spatiul spiritual-
    subconstient al cunoasterii.
    Este un lucru simplu pe care-l poate
    face oricine, dar cu efecte enorm de benefice pentru cel ce-l face.
    D-zeu nu ne cere sa facem lucruri complicate. Acest act de sacrificiu
    echivaleaza cu transcendenta in spatiul spiritual a spiritului exilat in
    spatiul material, permitand trecerea de "sabiile invartitoare" ce
    pazesc aceasta granita de transcendenta (Genesa 3:24).

    Intreaga aceasta INTALNIRE cu D-zeu dureaza numai cateva secunde, de aceea poate avea loc "in timpul mersului" (Psalm 110:7)
    adica in timpul oricarei activitati cotidiene. Dupa fiecare acest proces de intalnire cu D-zeu, Spiritul revigorat intra din nou in
    spatiul interior unde i se vede numai forma exterioara-(ratiunea exterioara). Astfel, imaginea SPIRITULUI RENASCUT (Mesiah)-al
    omului se naste prima data in imaginatia, in viziunea, in profetia imparatului DAVID care vede ca "EL ISI INALTA DIN NOU
    CAPUL" deoarece "El bea din PARAU in timpul mersului" (Psalm 110.7). Din acest motiv Mesiah este considerat ca fiind si fiul
    lui David. Mintea are rol de incaltaminte a spiritului care poarta (transporta) spiritul prin jungla spatiului exterior intocmai ca un
    magar de povara. Mintea fiind ratiune exterioara a spiritului mai este vazuta de catre profet si ca o "manta" a spiritului.
    Apare absolut necesara renuntarea omului la componenta lui cognitiva din spatiul exterior care este chiar suprafata exterioara a
    spiritului, sau incaltamintea spiritului (Exod 3:5) avand FORMA EXTERIOARA a SPIRITULUI mort in Eden. Aceasta
    SUPRAFATA EXTERIOARA A SPIRITULUI, ce ia forma exterioara a SPIRITULUI (initial mort), este construita initial in spatiul
    exterior- constient al cunoasterii, dupa modelul oferit de vechiul LEGAMANT AVRAMIC si are rolul de "rob neprihanit" care are
    (Isaia 53:10) o "CUNOSTINTA" a lui EXTERIORA- CONSTIENTA (cladita in baza vechiului LEGAMANT AVRAMIC) si care,
    initial, i-si da propia viata (ca jertfa adusa in FATA lui D-zeu) pentru ca adevaratul SPIRIT-Mesiah sa se nasca "ca o samanta de
    urmasi" al SPIRITULUI MORT in EDEN in SPATIUL INTERIOR-SPIRITUAL, activand CREDINTA deplina in D-zeu in calitate
    de RATIUNE interioara-ascunsa, subconstienta, spirituala a omului (Geneza 15:6). Aceasta JERTFA a Noului LEGAMANT
    (anuntat de profetul Ieremia (Ier. 31:34)) prin care SUPRAFATA EXTERIOARA a spiritului (a "inimii") este data la moarte are in
    corespondenta JERTFA CIRCUMCIZIEI adusa in Legamantul Avramic, prin care o parte simbolica din suprafata exterioara
    corpului omenesc este inlaturata, deci data in mod similar la moarte, pentru ca "samanta de urmasi" sa se nasca (Isaia 53:10).
    Aceasta circumcizie a SPIRITULUI este descrisa de profet ca "circumcizia inimii" a carei consecinta este iubirea sincera, fara
    viclesug a lui D-zeu de catre inima (SPIRIT-ratiunea ascunsa subconstienta-spirituala) dar si de catre suflet (ratiunea exterioara-
    constienta-materiala-fizica), si implicit VIATA (eliminarea bolilor spirituale si fizice) pentru om (Deut.30:6).
    Astfel, D-zeu face ca INIMA (spiritul) omului s-a fie taiat imprejur
    (Deut.30:6) a carei consecinta imediata este VIATA pentru om.
    .
    Mintea omului este sfatuita sa accepte "taierea imprejur a inimii"(Deut.10:16), ca un tel final urmarit de D-zeu prin alegerea poporului evreu.
    Dupa nasterea spiritului in om, omul devine o fiinta duala: SPIRIT-
    MINTE. Mintea omului se afla la periferia spatiului spiritual, la
    exteriorul spatiului spiritual continuind sa fie permanent afectata
    de perversiunea spatiului material, de viclesugul sarpelui din Eden,
    si este purtatoare de viclesug, de eroare. Prin minte SPIRITUL
    omului poate fi permanent contaminat. Din acest motiv, chiar dupa
    renasterea spiritului in om, mintea omului va fi o permanenta
    amenintare pentru viata omului. De aceea trebuie mereu reinnoita.
    Astfel, inainte de a se intalni cu D-zeu, SPIRITUL omului trebuie sa
    se descalte de incaltamintea sa (Exod 3:5) (de mintea sa care este
    purtatoare de nelegiuire si viclesug in raport cu D-zeu si in raport
    cu oamenii-incercand sa eludeze legea si facand cele mai mari
    promisiuni mai mult sau mai putin realizabile pentru a fi ajutat
    atunci cand este la mare greutate). Astfel, D-zeu face ca INIMA
    (spiritul) omului s-a fie taiat imprejur (Deut.30:6) a carei consecinta
    imediata este VIATA pentru om.
    Imediat dupa acest act prin care omul renunta la viata lui
    constienta pe care " o da ca jertfa pentru pacat" (Isaa 53:10), in
    fiinta lui nu mai exista purtatorul de "nelegiuire" si viclesug" (Isaia
    53:9) putand acum intra in SPATIUL INTERIOR-SPIRITUAL
    unde se gaseste D-zeu, pentru ca acolo D-zeu sa renasca un nou
    spirit - MESIAH, avand o noua forma exterioara (o noua ratiune
    constienta) pusa in evidenta dupa ce omul intra din nou in spatiul
    exterior. Desigur ca, fiind in spatiul fizic pervertit de pacat, mintea
    se va perverti repede, pervertind structura interioara a omului si
    deci amenintand viata omului.
    Din acest motiv trebuie o permanenta
    reinnoire a SPIRITULUI si implicit a mintii omului (care este
    suprafata exterioara, haina, mantaua, incaltamintea spiritului).

     

     

    Putem intelege SPIRITUL ca fiind o manifestare colectiva a mai multor parti de acelasi fel (cu aproximatie). Exemplu, SPIRITUL umanitatii (compus din toti oamenii) nu are minte, ratiune exterioara-constienta, dar are o ratiune profunda ascunsa , subconstienta care mentine UMANITATEA in echilibru si o deplaseaza spre mai bine. Exista sisteme colective de feed back, de reglaj, .... de calcul, de memorie..... Spiritul umanitatii este foarte complex. Astfel, in mod neinteles, raportul dintre numarul de barbati si nr de femei se mentine practic constant. Apoi, dupa niste razboaie cand numarul barbatilor a scazut, numarul femeilor a crescut pentru ca sporul populatiei sa creasca. Privit sub acest aspect, modelul colectiv al nucleului prezinta un interes deosebit prin similitudine. Astfel vedem ca starile colective de energie stationara sunt mult mai coborate decat starile uniparticula, amintind de profetia lui Daniel (12:7) in care tinta evolutiei istoriice este pozitionata pe directia reducerii starilor de energie deci deplasarea starilor de energie "uniparticula" din starea libera de mare energie pozitiva, spre starile de energie zero si chiar spre starile de energie negativa al starilor legate, deci spre starile de energie colective, coborate prin care putem comunica cu umanitatea ca un intreg, putem comunica cu D-zeu.. Starile de vibratie colectiva, de rotatie colectiva sunt foarte interesanta, indicand felul cum putem sa ne exprimam si sa comunicam in starile colective-spirituale.. Modelul de SENIORITATE unde intelegem capacitatea enorm mai mare de exprimare si comunicare a omului daca se afla intr-o stare colectiva decat din starea de "uniparticula"si Modelul BCS in care intelegem deplasarea starilor de energie uniparticula in jos sau in sus in functie daca numarul de membrii ai colectivitatii sunt pari-pari (even-even) sau impari (odd). Potentialul rezidual....SUPRAFATA ENERGIEI DE POTENTIAL, ne ajuta mult sa intelegem starile colective si deci, prin similitudine pe cele spirituale.

     


    In cazul in care omul incerca sa INTRE in spatiul spiritual fara sa-si dea la moarte suprafata exterioara a spiritului sau - ratiunea
    exterioara-constienta, atunci sabiile invartitoare (Genesa 3:24) ce apara SPATIUL SPIRITUAL vor lovi in plin aceasta ratiune
    exterioara a omului (castigata sau pusa in evidenta dupa ce pacatul edenic a aruncat spiritul omului spre exteriorul spatiului
    spiritual) incompatibila cu spatiul interior-spiritual. In consecinta, acel om nu va reusi sa intre in spatiul spiritual ci, mai mult, va
    deveni un "nebun", cu ratiunea constienta grav ranita, ale caror fapte pot fi ingrozitoare.
    Prima victima a nesocotirii acestui pricipiu este Cain care a ajuns la nebunia de a-si ucide propiul frate pe care-l iubea mult. De
    asemenea, evenimentul cu urmari tragice asociate cu Turnul Babel este elocvent in acest sens. . . Spitale de specialitate neurologica
    si psihiatrica sunt pline astazi de astfel de oameni care incearca sa se apropie de spatiul spiritual, de D-zeu, insotiti de mintea,
    ratiunea lor constienta-exterioara, iar numarul mare de sinucigasi este o consecinta a acestui fenomen (Genesa 17.14).

    Deci, ca un grandios secret,
    aceasta renastere a spiritului se face numai prin intrarea constiintei
    omului in spatiul interior-spiritual al cunoasterii, acolo unde nu mai
    exista nici o componenta sau forma "exteriora" a spiritului (aceasta
    componenta exterioara fiind plasata, lasata in spatiul exterior), fapt
    echivalent cu moartea sau sacrificarea acestei ratiunii exterioare-
    constiente -gandirea capul omului in FATA lui D-zeu.
    Acest lucru se
    face in mod concret printr-o rugaciune ca a lui ILIE (ELIIAHU):
    Acum DOAMNE, ia-mi actuala mea viata cognitiva din acest
    spatiu exterior-constient al cunoasterii (in calitate de jertfa) pentru
    a-mi da un nou spirit (o noua ratiune interioara) care o sa aiba in
    mod logic o noua forma exterioara - o noua ratiune exterioara-
    constienta atunci cand constiinta omului iese din spatiul spiritual
    -interior, intrand in spatiu exterior-constient al cunoasterii.("Acum
    Doamne ia-mi sufletul......." (1Regi 19:4)

    Astfel Ilie este primul care nu cere VINDECAREA, ci cere direct
    MOARTEA pentru viata lui din spatiul acesta exterior
    reprezentata de ratiunea constienta-exterioara. Aceasta cerere a
    lui nu este ca o revolta printr-un act sinucigasi impotriva
    CREATORULUI, ci este bine motivata. "fiindca nu sunt mai bun
    decat parintii mei". Si noi, de fiecare data cand cerem moartea
    ratiunii noastre constiente in FATA lui D-zeu, trebuie sa justificam
    corect acest lucru, altfel o sa sune in FATA lui D-zeu ca un
    act de
    aroganta si revolta a ratiunii noastre constiente.
    Din acest motiv,
    Spiritul lui Ilie ( pus in evidenta de partea lui exterioara-ratiunea
    lui constienta) este considerata ca trebuie sa revina in spatiul
    nostru exterior-constient pentru a face posibila venirea lui Mesiah
    (Maleahi 4.5)


    Atat ratiune omului cat si spiritul omului pot fi reinnoite pe
    acelasi suport carnal al omului, fara ca trupul lui carnal sa moara.
    Dar, dupa renasterea ratiunii si a spiritului, trupul carnal al omului
    sufera o serie de transformari spectaculoase: Bolile din trupul
    carnal se vindeca, armonia corporala se instaureaza, totul se
    modifica in bine....chiar si fizionomia fetei se modifica... apare o
    noua structura fina pe fata (si in intreg corpul) omului care incepe
    chiar sa straluceasca, sa emane o lumina speciala (in modul similar
    in care fata lui Moise a inceput sa straluceasca dupa intalnirea cu
    D-zeu).

     

    Incercarea omului de a-si invia spiritul (deci a ratiunii ascunse) fara asi ucide sau sacrifica ratiunea constienta (intr-un proces reversibil) duce la un conflict
    violent dintre spirit si gandire (cap) care poate avea urmari tragice pentru om, deoarece, intotdeauna SPIRITUL este mai puternic decat gandirea-capul
    omului. Asta inseamna ca, gandirea omului va fi ucisa in in mod ireversibil in aceasta lupta dintre SPIRIT-RATIUNE, cu urmari tragice pentru om,
    fortandu-l la acte de nebunie inspaimantatoare., Spitalele "de nebuni" sunt pline de astfel de cazuri, si primul caz a fost al lui Cain care a ajuns sa-si ucida
    fratele pe care-l iubea foarte mult. A urmat episodul cu Turnul Babel...etc.. Ca o concluzie, daca ratiunea constienta a omului nu accepta de buna voie sa se
    dea la moarte, intr-un proces reversibil ( similara cu imbatarea cu vin a ratiunii) in lupta cu spiritul, atunci ratiunea omului va fi ucisa
    in mod ireversibil cu urmari groaznice pentru om si pentru cei din jurul sau. . Spiritul reinviat al omului apare in revelatia biblica ca fiind imbracat intr-o
    manta inmuiata in vin: "... Pana va veni Shilo (Mesiah-spiritul omului-ratiunea ascunsa, interioara - subconstienta a omului, spirit unic
    acelasi pentru fiecare om, care va veni de la D-zeu in interiorul fiecarui om in parte, daca acesta va incheia cu D-zeu NOUL
    LEGAMANT-Ieremia 31:31), si de el vor asculta popoarele ( ratiunile constiente ale fiecarui om in parte). El isi leaga magarul
    (mintea veche a omului, haina informationala sau gandul -ratiunea constienta dar si haina carnala construita de D-zeu omului din
    "piele", inainte de a-l izgoni in spatiul material-Genesa 3:21) de vita si de cel mai bun butuc de vita manzul magaritei lui (mintea
    renascuta a omului dupa renasterea spiritului - Mesiah, suprafata exterioara constienta a spiritului, dar si haina carnala a omului
    renascut.....isi spala haina (haina informationala) in vin si mantaua (haina carnala) in sangele strugurilor (must). Are ochii (haina
    informationala) rosii de vin si dintii (haina carnala) albi ca de lapte" Geneza 49:10...12)

    De fapt numai SPIRITUL omului se poate intalni cu D-zeu, deoarece EL este SPIRIT. MOISE (spiritul lui ) se intalneste la MUNTELE SFANT cu
    D-zeu ( Exod 3:2) care ii arata lui Moise modul cum trebuie sa
    procedeze pentru a putea intra in spatiul interior, spiritual, acolo
    unde exista D-zeu
    .
    Pentru deschiderea USII ce desparte spatiul exterior-material al lui MOISE de spatiul interior-spiritual al lui
    D-zeu, SPIRITUL lui MOISE primeste porunca "sa scoata incaltamintea din picioare sale" (picioare care se identifica cu SPIRITUL lui MOISE,
    singurul care poate sa se deplaseze catre D-zeu).
    Numai dupa indeplinirea acestei conditii strict, absolut necesare, Moise poate si are voie sa intre in spatiul interior
    spiritual al lui D-zeu, acolo unde totul devine SFANT, CURAT,, VINDECAT si unde chiar si locul din jurul lui D-zeu este SFANT (curat,
    vindecat de orice eroare- defectiune sau pacat;Exod 3:5).
    ACOLO SE PRODUCE MAREA VINDECARE A OMULUI.
    Orice boala are in primul rand o componenta spirituala, informationala. Organismul uman are toate mecanismele necesare pentru a
    lupta impotriva oricarei boli. Totusi, atunci cand patrunde eroarea (echivalenta pacatului) in spiritul omului (care se identifica
    componenta informationala - ratiunea ascunsa a omului) unul (sau mai multe) din astfel de mecanisme nu mai functioneza corect
    neputand elimina instalarea bolii si apoi a mortii in acel organism. Pentru a evita aceasta situatie, sau pentru remedierea ei daca deja
    s-a intamplat, spiritul omul trebuie sa elimine orice erore sau pacat din fiinta lui, fapt posibil numai prin intrarea omului in campul de
    actiune al lui D-zeu, acolo unde totul este sfant, lipsit de orice eroare..... Dar, pentru a primi permisiunea, spiritul omului trebuie "sa-si
    scoata incaltamintea" din picioare...


    Dar.... concret ..ce inseamna ca SPIRITUL omului sa-si "scota incaltamintea" ?

    In ziua in care spiritul omului a pacatuit in EDEN, D-zeu a construit spiritului niste haine "de piele" (Geneza: 3:21)
    care sa imbrace la exterior spiritul (care va muri chiar in ziua aceia Geneza 2:17). Acestea erau niste haine mortuare
    ale spiritului care sa incapsuleze si sa pastreze spiritul mort pana in ziua in care va fi posibila reinvierea SPIRITULUI.
    Astfel, spiritul ce se identifica cu ratiunea interioara, ascunsa, a fost imbracat cu o ratiune exterioara constienta, ce se
    identifica cu MINTEA constienta a omului. Aceasta minte are sediul in fruntea omului care, (dupa canoanele religiei
    IUDAICE) trebuie acoperita cu o chipa atunci cand omul (ca MINTE SI SPIRIT) se intalneste cu D-zeu. In mod simbolic,
    tocmai aceasta acoperire cu chipa a fruntii omului, simbolizeaza dezactivarea ratiunii constiente -exterioare, pentru
    ca numai ratiunea subconstienta-interioara-spirituala sa se poata intalni cu D-zeu. Aceasta dezactivare a ratiunii
    exterioare reprezinta chiar descaltarea spiritului sau descaltarea ratiunii interioare-spirituale de ratiunea
    exterioara-mentala.
    Acesta este marele secret care FACE POSIBILA
    INTALNIREA OMULUI CU D-ZEU, IN SPATIUL IN CARE
    TOTUL DEVINE SFANT, CURAT,VINDECAT DATORITA
    PREZENTEI LUI D-ZEU, CE VINDECA ASTFEL PE OM DE
    ORICE BOALA, EROARE, DEFECTIUNE SAU PACAT.
    ACEST
    FAPT ESTE ECHIVALENT CU MAREA IERTARE. EA POATE FI POSIBILA NUMAI DACA
    RATIUNEA EXTERIOARA - constienta A OMULUI (CARE ASTAZI CONDUCE DESTINUL
    OMULUI), ACCEPTA PROPIA MORTEA- CU VALOAREA DE JERTFA ADUSA LUI D-ZEU
    PENTRU RASCUMPARAREA, RENASTEREA SPIRITULUI INITIAL (ce se identifica cu
    MESIAH), CONCOMITENT CU RENASTEREA UNEI NOI RATIUNI EXTERIOARE; ISAIA 53.
    DUPA RENASTEREA SPIRITULUI (MESIAH), desi se va naste o noua minte, o noua
    ratiune exterioara, destinul omului intra in atributiile spiritului care, el insusi aduce ca
    jertfa (de fiecare data la intalnirea cu D-zeu) ratiunea exterioara (Psalm 110:6) care va fi
    reinoita dupa fiecare intalnire cu D-zeu , (Psalm 110:7).
    ACESTA NOUA interpretare a mesajului lui D-zeu transmis prin profeti umanitatii privitor la
    conceptul de JERTFA, FACE O CORECTIE A FOSTEI TEORII PRIMITIVE SI BARBARE DIN
    EVUL INTUNECAT IN CARE UN OM NEVINOVAT SAU CHIAR UN DUMNEZEU (sau fiu de
    D-zeu) TREBUIA SACRIFICAT PENTRU SALVAREA UMANITATII.


    Oricine stie ca orice plan,strat... chiar orice lucru are doua fete: o fata exterioara vizibila care ascunde imediat sub ea, intocmai ca o
    POARTA FERECATA o alta fata interioara si un alt spatiu interior.
    Aceasta observatie este valabila in orice spatiu, nu numai cel geometric. In spatiul cunoasterii, de exemplu, exista cunostiinte,si legi
    exterioare, vizibile noua, dar si cunostiinte interioare ascunse noua. Legile creatiei se
    identifica cu "mana dreapta a lui D-zeu". Nu exista minuni in sensul strict al cuvantului; D-zeu lucreaza, prin LEGILE LUI, prin
    CUNOSTINTELE LUI (ascunse noua in marea lor majoritate). De-a lungul timpului o mica parte din aceste CUNOSTINTE ASCUNSE au
    fost intelese si de om si folosite de acesta. In Thora (BIBLIE) suntem informati ca "Lucrurile ascunse sunt ale DOMNULUI-
    DUMNEZEUL NOSTRU, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre si ale copiilor nostrii...."(Deut. 29:29) Pentru a avea
    acces la spatiul interior ascuns al cunoasterii trebuie sa eliminam stratul exterior al RATIUNII EXTERNE-CONSTIENTE si deci SA
    DESCHIDEM POARTA spre RATIUNEA INTERNA ASCUNSA-subconstienta CARE SE IDENTIFICA CU SPIRITUL nostr - RATIUNEA
    CREDINTEI. Altfel zis, trebuie sa "SCOATEM INCALTAMINTEA DIN PICIOARELE" spiritului dezactivand ratiunea (cu care este
    incaltat spiritul) si activand astfel credinta in relatia cu D-zeu. Numai si numai aceasta credinta in D-zeu este permisa; Orice alta
    credinta este insotita de un blestem. Chiar credinta in orice om este insotita de blestemul: "Blestemat sa fie omul ce se increde in alt
    om" (Ieremia 17.5). Daca veti aplica
    prescriptiile enuntate in aceasta informatie certitudinea necesara si credinta autentica se va naste direct din relatia d-voastra cu D-zeu.
    DESCHIDEREA ACESTEI PORTI catre spatiul spiritual ESTE MARELE SECRET CARE TREBUIE INTELES FOARTE BINE de catre
    pacient PENTRU CA SINGUR SA POATA REALIZA ACEST LUCRU.

    Ce este "incaltamintea din PICIOARELE lui MOISE "
    si cine era MOISE?

     

    Moise se identifica cu spiritul muribund (Geneza al omului dupa pacat, arucat in spatiul material-extern dupa ce
    inainte D-zeu i-a "construit haine de piele (deci inclusiv incaltaminte in picioare)" Geneza 3:21. Nu spune ca pentru
    aceasta a trebuit sa omoare vreun animal. In tot cursul creatiei D-zeu nu a trebuit sa omoare pe nimeni ca jertfa..sau
    ca altceva...pentru a ajuta in actul creatiei.
    Pentru a intelege ce era acea incaltaminte din picioarele lui Moise care-l impedicau sa inainteze spre D-zeu, mergem
    la (Geneza 3: 9,10,11); Aici aflam ca Spiritul omului era un observator al lucrurilor interioare-intime neavand perceptia
    vreunui lucru exterior. Dupa pacat s-a NASCUT UN ALT OBSERVATOR CARE PRIVEA LUCRURILE DIN
    EXTERIORUL OMULUI, MINTEA EXTERIOARA CONSTIENTA A OMULUI, CARE A FACUT PE OM SA "VADA"
    CA ESTE gol si i se vad partile interioare-intime, impiedicandu-l sa inainteze spre D-zeu - Geneza 3:11.
    O astfel de cunostinta exterioara POATE FI ASOCIATA CU " pielea" din care a construit D-zeu omului o "haina " de
    cunoastere exterioara-constienta (dar cu mult mai perfectionata decat cea capatata dupa pacat) inainte de a fi aruncat in
    spatiul material. Din acest motiv a fost asociata cu o imbracaminte sau o incaltaminte din "piele"
    ce separa partea intima-interioara (spirituala) de spatiul exterior-material: Geneza 3:21).
    Deci haina din piele construita omului de catre D-zeu este corpul material al omului, iar
    incaltamintea spiritului este de fapt creierul, mintea materiala avand ca functie gandirea noastra
    constienta (observatorul lumii exterioare) ce protejaza spiritul prin jungla materialitatii.
    Fiind totusi cununa creatiei exterioare a lui D-zeu, mintea omului este aflata la exteriorul
    gandirii interioare - spirituale , la exteriorul spatiului spiritual in care astfel omul s-a
    autoexilat.
    Astfel omul a devenit dupa pacat un schizofrenic cu dedublare de personalitate. Rezolvare putea veni
    numai dupa ce una din cele doua personalitati va muri. In prima faza, spiritul (persoana interioara) a murit fiind atins
    de o eroarea ce afecteaza conexiunea cu D-zeu - canalul prin care curge raul de apa vie. Functia cea mai importanta a
    corpului omenesc exterior-material in raport cu spiritul o are mintea omului. In momentul in care persoana exterioara-
    reprezentata de mintea omului va intelege ca trebuie sa se dea la moarte pentru ca spiritul sa renasca, persoana interioara
    (spiritul) va invia si se va putea intalni cu D-zeu. D-zeu, care este UNITAR (vezi Shema), nu accepta
    SCHIZOFRENIA, dedublarea de personalitate, decizia cu doi sau mai multi centrii de comanda
    independenti, aceasta fiind imprevizibila si periculoasa fiind considerata o profanare a lui D-zeu,
    motiv pentru care EL accepta sa se intalneasca NUMAI CU unul dintre cele doua persoane, numai
    cu spiritul OMULUI, NEINSOTIT DE MINTEA LUI CONSTIENTA care trebuie sa se dea la
    moarte sau sa fie omarata de catre spirit ca jertfa adusa lui D-zeu, pe durata acestei intalniri. Daca
    in aceasta procedura, ratiunea nu moare complet atunci, desi se naste un alt spirit si o alta ratiune,
    se poate ajunge la o disociere de personalitate in om ducand deci la o de - dublare-multiplicare
    nedorita de personalitate, in care omul are mai multe ratiuni constiente disparate, separate intre
    ele. Rezolvarea acestei situatii tragice se face numai prin repetarea in mod corect a acestui
    sacrificiu adus in FATA lui D-zeu, unde trebuie sa fie date la moarte toate acele ratiuni-constiente
    dedublate in om, pentru a renaste in om o noua, unica si unitara ratiune impreuna cu un nou spirit .
    Traim in asteptarea unui moment din spatiul cunoasterii "cand puterea poporului sfant"(cu referire
    la componenta fizica, superficiala a cunoasterii - ratiunea constienta va) fi zdrobita de tot"(Daniel
    12:7) pentru a incepe un nou ciclu mult mai fericit, cand se naste de fiecare data un nou spirit si o
    noua ratiune constienta in om. Repetarea acestui ciclu in care se aduce sacrificiu periodic, ciclic la
    templu chiar ratiunea constienta a omului, conduce la purificarea ratiunii constiente a omului cat si
    la nasterea "unei seminte de urmasi" (Isaia 53:10) -a unui nou "popor sfant" de spirite nascute din
    D-zeu si om.
    Actul de sacrificiu practicat de catre spiritul omului care-si sacrifica in FATA LUI D-zeu suprafata exterioara de cunoastere
    constienta este similar actului de circumcizie a corpului fizic cand o o portiune din pielea acestuia este sacrificata si data la moarte.
    Astfel ca, spiritul se infatisaza inaintea lui D-zeu - care este SPIRIT- in toata INTIMITATEA sau "goliciunea" sa (Geneza 3:11).
    Astfel, ratiune exterioara a omului este adormita, (ucisa) de catre spirit pentru a nu profana PREZENTA lui D-zeu, si a permite o
    intalnire intima dintre Spiritul omului si D-zeu..
    RATIUNEA EXTERIOARA (constrienta) a fost creata de D-zeu dupa pacat cu scopul de a proteja corpul omenesc
    material (care este haina exterioara a spiritului omului construita de D-zeu dupa pacat) si implicit de a conserva
    spiritul mort in Eden. Dar aceasta Ratiune exterioara este compatibila numai cu spiritul mort pe care-l conserva,
    deci are marele dezavantaj ca ucide spiritul daca acesta invie. Pentru INVIEREA sau vindecarea spiritului OMULUI din
    PREZENTA lui D-zeu trebuie ca RATIUNEA EXTERIOARA, constienta sa se dea la moarte. Spiritul omului (RATIUNEA
    LUI INTERIOARA-ascunsa-spirituala trebuie sa vina GOL in FATA LUI D-zeu, neacoperit de haina lui exterioara
    (ratiunea constienta-exterioara, intelepciunea mentala). Aceasta goliciune a SPIRITULUI este permisa NUMAI SI
    NUMAI in FATA LUI D-zeu (altfel i se interpreteaza ca o curvie spirituala). Astfel, urcarea spiritului pe trepte spre
    ALTAR- spre intalnirea cu D-zeu (acolo unde trebuie sa fie GOL) trebuie sa se faca cu foarte mare grije, ca sa nu i se
    vada goliciunea de jos - de catre oameni (Exod 20:26).
    Religiozitatea trebuie afisata numai si numai in Fata lui D-zeu, si nu in fata oamenilor; Sa nu trecem neglijent,
    oriunde peste cele doua limite extreme aflate in opozitie una fata de alta (care se acopera, se acund, se omoara
    una pe alta in mod reciproc): Religiozitatea excesiva (spiritul) ce omoara intelepciunea-ratiunea exterioara, si
    intelepciunea ce vede partea exterioara a spiritului, vede ca este gol si vrea sa-l acopere (Geneza 3:10):
    (Eclesiastu 7:16) " nu te arata prea sfant si nu te arata prea intelept; pentru ce sa te pierzi singu?"; Spiritul trebuie
    dezvelit, golit de intelepciune numai in FATA lui D-zeu, din urmatoarele considerente:
    1) Orice vindecare autentica a omului vine din interiorul lui, din SPIRITUL lui . D-zeu vindeca mai intai spiritul
    (ratiunea si existenta ascunsa, subconstienta a omului), in spatele careia exista partea exterioara constienta si
    carnala a corpului omenesc. Din acest motiv, SPIRITUL omului TREBUIE SA SE INTALNEASCA GOL, LIBER cu D-zeu,
    neascuns, ne-incapsulat in hainele (incaltamintea lui exterioara) de RATIUNEA CONSTIENTA- suprafata exterioara de
    protectie a spiritului.
    2) D-zeu pazeste partea materiala a fiintei noastre (corpul nostru CARNAL) SA NU I SE INTAMPLE VREUN RAU in lipsa
    cainelui de paza care este RATIUNEA EXTERIOARA-CONSTIENTA;
    3) PENTRU VINDECAREA SPIRITULUI (daca acesta este in viata -deci traieste dar este bolnav) ,
    SPIRITUL bolnav al OMULUI TREBUIE SA-SI OMOARE RATIUNEA SI SA VINA CU EA MOARTA IN FATA LUI D-zeu, CA
    JERTFA DE RASCUMPARARE A SPIRITULUI ( Psalm 110;7, ISAIA 53); Daca spiritul este MORT, (valabil in majoritatea
    cazurilor) atunci singura posibilitate este ca RATIUNEA EXTERIOARA sa se dea ea insasi la moarte ca jertfa de
    rascumparare a spiritului..(Isaia 53); Dupa vindecarea spiritului prin regenerarea lui din SPIRITUL LUI D-zeu,
    va fi renascuta in mod automat pentru om si o noua RATIUNE exterioara-constienta ca parte exterioara a spiritului..
    Altfel zis, D-zeu va face cadou omului o noua incaltaminte (imbracaminte) nepangarita.
    Intreg acest proces poate fi
    inteles dupa modelul de purificare a unei bare de cristal (din siliciu, germaniu....) prin topirea zonala, utilizandu-se "un
    foc sacru al lui D-zeu " ce topeste, omoara cristalul, pentru ca acesta sa recristalizeze in jurul "unui graunte de cristal",
    si in care
    orice eroare, defectiune a cristalului este segregat, separat , scos afara din cristal.
    Aici spiritul meu -
    (care comunica cu D-zeu ca printr-un vis nocturn, folosind un instrument de comunicare (limbaj) neelaborat de
    mintea omeneasca, ci unul spontan, neinvatat, similar ganguritului unui copil abia nascut, impletit cu un limbaj
    spontan, gestual al mimicii, al corpului ce se balanseaza spontan intr-un ritm modulat in amplitudine, frecventa
    si faza cu o informatie ascunsa ce trebuia transmisa lui D-zeu (ca la ZIDUL PLANGERII din IERUSALIM)),
    cerea lui D-zeu aceasta curatire totala a spiritului ce contine intreaga informatie vizibila sau ascunsa a fiintei
    mele, inclusiv informatia scrisa pe suportul de ADN - identificandu-se cu acea bara de cristal.

    La sfarsitul acestui proces, in aparenta apare aceiasi bara de cristal care a intrat in procedura, dar, de fapt este
    o cu totul alta bara de cristal avand o structura cristalina purificata, din care s-au eliminat erorile de cristalizare,
    prin mai multe treceri succesive a zonei de topire prin bara de cristal;




    Cum deschidem POARTA spre spatiul interior, spiritual,
    pentru a intra acolo unde totul devine sfant, vindecat; orice
    boala este vindecata de prezenta lui D-zeu, chiar fara sa
    cerem noi acest lucru..

    Orice boala ESTE UN BOLD AL MORTII DESPRE CARE THORA SPUNE (Osea 13:14): "UNDE-TI ESTE BOLDUL MOARTE? CAINTA
    ESTE DEPARTE DE PRIVIRILE MELE! CAINTA ESTE EXPRIMAT DE RATIUNE , GANDIREA CONSTIENTA CARE PANA acum a cerut
    IERTARE, s-a CAIT. De acum ratiune nu trebuie sa-si mai ceara iertare sau sa se caiasca..trebuie sa se autopedepseasca, sa se dea la
    moarte pe drumul de intalnire cu D-zeu, ca jertfa de rascumparare a spiritului mort din cauza pacatului edenic.
    Revenind la actul medical, de vindecare a unui cancer malign sau benign este clar ca exista un act medical furnizat de oameni (medici),
    dar a caror cunostinta si instrumentatie este foarte limitata. Medicii mileniului urmator se vor mira cat de naivi au fost medicii actuali in
    foarte multe privinte, actionand fara cunoasterea unor fenomene si deci facand mai mult rau pacientului decat bine, motivand ca ei "au
    facut tot ce au putut mai bine" Desigur ca omul nu trebuie sa refuze total actul medical furnizat de oameni; Pentru multe afectiuni,
    oamenii au luat de la D-zeu cunostinta ascunsa care ii face capabili de a vindeca, desi intr-un mod limit. Dar, marele DOCTOR, D-zeu
    are toate informatiile si instrumentele de vindecare.. Dar, pentru ca omul sa se poata
    apropia de D-zeu prin SPATIUL CUNOASTERII (ce este complex, avand un semispatiu interior-spiritual-subconstient si un
    semispatiu exterior-constient), omul trebuie sa se deplaseze de la exterior spre interiorul acestui spatiu complex. Numai astfel se poate
    apropia de D-zeu ce este in CENTRUL subspatiului interior-spiritual al cunoasterii. O data ajunsi aici, D-zeu face marea operatie
    in corpul nostru pe care-l vindeca de orice de orice boala ascunsa. Prima mare operatie asupra omului a fost facuta in momentul in
    care a constatat o tristete, melancolie cancerigena asupra omului care era singur, fara un partener. Omul a fost adus de EL "trimitand
    un somn adanc asupra omului care a adormit" (Genesa2:21). Acest somn adanc a adormit, a omorat temporar componenta de ratiune
    constienta a omului care-l despartea de D-zeu prin spatiul cunoasterii.
    Retinem ca ratiunea din spatiul complex al cunoasterii are (ca oricare lucru limitat) o fata interioara (spirituala-subconstenta) si una
    exterioara(constienta). Chiar si D-zeu are cunoastere atat interioara-ascunsa-spirituala cat si o cunoastere exterioara-constienta, dar
    ultima se afla undeva la exterior, situata undeva la infinit fiindca cunoasterea lui D-zeu este infinita. Dar, TRONUL lui D-zeu,
    MASA de operatie a CREATIEI si a vindecarilor se afla in centrul spatiului interior-ascuns-subconstient.


    Pacientul care nu poate intelege clar cu ratiunea exterioara -constienta cum stau aceste lucruri, el trebuie sa
    inteleaga cu ratiunea interioara -subconstienta (fapt ce echivaleaza cu activarea CREDINTEI). In urma acestei
    INTELEGERI, omul trebuie sa accepte sa-si dea
    ratiunea exterioara-constienta la moarte temporala (pe toata durata interventiei actului medical divin realizat de D-zeu). Acesta este
    marele secret al VINDECARILOR "MIRACULOASE". Privita din exterior totul devine absurd, fara sens, iar comunicarea om-D-zeu apare
    ca o incantatie shamanica la care ratiune subconstienta interioara-spirituala a omului "varsa integul foc" lui D-zeu si la care ratiunea
    constienta nu poate participa - nici a pacientului, dar nici al vreunui alt obsevator exterior). La aceasta intalnire cu D-zeu nu are voie sa
    participe decat propiul spirit care si el cunoaste din interior toate informatiile privitor la boala si suferinta corpului suferind, informatie
    pe care o va transmite lui D-zeu printr-un limbaj spontan, neinteles de ratiune. Din acest
    motiv pacientul trebuie sa gaseasca un loc unde sa nu fie deranjat si nici observat de catre oricare alta persoana, deoarece, dupa
    modul de manifestare al spiritului prin mimica desfigurata si desnadajduita a fetei, prin gestica :anormala", dupa bolboroseala
    indescifrabila adresata lui D-zeu, ar fi etichetat ca fiind nebun, fara judecata, fara ratiune. Si intr-adevar asta este si scopul pacientului
    de a scoate, de a disloca propia ratiune din locul ei ramanand fara judecata, fara ratiune, dar...ATENTIE, acest lucru este permis numai
    in FATA lui D-zeu care nu te va lasa sa actionezi intr-un mod aberant, ca un nebun, fara judecata (facand cine ce stie ce nebunii).
    Altfel zis, te vei lasa complet pe increderea lui D-zeu, iti vei arata astfel si CREDINTA in EL. Pe cat posibil, intreg acest proces sa
    ramana un secret de intimitate intre tine si D-zeu.,
    Pacientul trebuie sa faca acest lucru de fiecare data cand simte un imbold interior
    pentru a aface acest lucru.

    Acest imbold interior este o chemare de la D-zeu care chiama pacientul din interior pentru vindecare. Daca acest imbold interior
    lipseste inseamna ca relatia cu D-zeu este proasta si ca pacientul trebuie sa bata cu disperare la poarta inchisa, care se va
    deschide atunci cand apare CREDINTA, adica atunci cand ratiunea ascunsa iese la iveala iar ratiunea externa este adormita intr-un
    somn profund. Dupa intalnirea cu D-zeu se naste un nou spirit (Mesiah) si o noua ratiune (un cer nou si un pamant nou). Acestia sunt
    cei doi UNSI care reprezinta CEI DOI MASLINI (Zaharia 4:14) prin care functionarea TEMPLULUI devine posibila. . Un maslin la dreapta,
    si altul la STANGA FATA DE CEI 7 OCHI AI LUI D-zeu (Zaharia 4:3). Spiritul (Mesiah) este "ODRASLA" (Zaharia 3 :8;6:12,13), reprezentat
    la dreapta lui D-zeu (Zaharia 3;1) prin - MARELE PREOT- Iosua- numai ca semn (Zaharia 3:8), iar Ratiunea care este pozitionata "la
    dreapta Spiritrului (Iosua) ", adica la stanga lui D-zeu este asociata cu "satana- (si el tot o creatie a lui D-zeu) - cel ce paraste pe Iosuah"
    (Zaharia 3:1); In jungla lumii materiale, de fiecare data (in mod periodic) cand ratiunea exterioara (CONSTIENTA) a pacientului SE
    PERVERTESTE , aceasta perverteste spre interior si SPIRITUL si simte ca are tendinta sa profaneze in mod inerent pe D-zeu.
    Atunci se impune cu necesitate ca aceasta ratiune exterioara sa se dea mai profund la moarte in Fata lui D-zeu, autopedepsindu-se
    astfel cu pedeapsa maxima: moartea; Chiar Spiritul are obligatia de a se prezenta in FATA lui D-zeu cu RATIUNEA moarta - pe rol de
    jertfa, asa cum evreul venea la Templu aducandu-si jerta. (Templu este astfel asaociat in functionarea lui cu credinciosul care poate
    veni la D-zeu insotit de jertfa) ATENTIUNE: RATIUNEA EXTERIOARA (constienta) NU ARE VOIE SA APARA in stare functionala IN
    FATA LUI D-zeu, ci numai in stare de JERTFA; Orice tendinta de comunicare a RATIUNII exterioare cu D-zeu este echivalenta cu o
    "parare" deci cu o profanare a spiritului de catre ratiunea constienta , si chiar o profanare a lui D-zeu. Cainta si parerile de rau formulate
    de ratiune privind diferitele pacate efectuate de ratiune nu-si mai gaseste sensul aici (Osea 13;14), deoarece ratiunea este deja
    condamnata cu pedeapsa maxima:MOARTEA; (In Thora suntem atentionati ca chiar si un instrument construit de ratiunea omului
    profaneaza chiar si piatra care este folosita la constructia altarului de intalnire cu D-zeu; Exod 20:25). Limbajul conventional al unei
    limbi conventionale (limba romana, engleza....etc..) este un astfel de instrument
    al ratiunii pe care nu trebuie folosit in fata lui D-zeu pentru a nu-L profana. Prima si cea mai dificila si cea mai importanta problema pe
    care o va trebui invinge pacientul este lupta cu propia ratiune care, cu greu va accepta sa iasa din staful de conducere al omului,
    lasand spiritul sa preia conducerea la intalnirea cu D-zeu. Acest lucru este echivalenr cu circumcizia spirituala in care o parte din
    suprafata externa a ratiunii este data la moarte, ramanad ratiunea interna, spirituala. Astfel, "fruntea" (cu sensul de ratiunea
    constienta) trebuie acoperita cu o KIPPA.
    Functionarea spiritului fara a fi sprijinit de ratiune-minte, este strict necesara si ca un exercitiu pentru atunci cand
    spiritul trebuie sa continuie sa existe si fara prezenta ratiunii ce are suportul in fruntea-creerul omului si care dispare dupa moartea trupului.
    Spatiul cunoasterii este compus din doua subspatii:
    1) sub-spatiul exterior-superficial al cunoasterii exterioare-constiente care este ocupat de ratiunea mentala -exterioara- de CAPUL omului,
    2) sub-spatiul interior-"din "mijloc" este ocupat de cunoasterea interioara-ascunsa-spirituala, sub-spatiu ocupat de SPIRITUL omului.
    Astazi relatia D-zeu - om sta sub mania aprinsa a lui D-zeu ce se revarsa asupra CAPULUI -mintii-ratiunii eterioare a omului.
    Acest lucru pare "greu de inteles" (Ieremia 30:24) dar trebuie sa fie inteles "in cursul vremurilor" fiind considerata cununa de aur si
    diamante a oricarei cunostinte. Astazi se contureaza intelegerea atentionarii divine: "cine ar indrazni sa se apropie de CAPUL lui de mine"(Ieremia 30:21)
    si sigurul caruia ii este permisa o astfel de APROPIERE de D-zeu este "CAPETENIA (SPIRITUL) " care vine din "mijlocul tau", nu CAPUL omului.
    Inaltarea vreunui CAP in FATA lui D-zeu reprezinta o profanare a lui D-zeu si deci un pacat de moarte; Acesta ridicare a capului este echivalent si cu
    NUMARAREA acelui cap (Numeri 1: 1,2). La o astfel de operatiune este obligatorie ca fiecare cap numarat (ridicat) SA-SI ADUCA PROPRIA JERTFA
    -aceiasi pentru bogat sau sarac ( Exod 30:12) pentru atenuarea pacatului, si deci, pentru a nu ATRAGE BLESTEMUL LUI D-zeu asupra CAPULUI
    NUMARAT (RIDICAT); Aceasta jertfa era o jumatea a unei unitati valorice umane; Mintea si spiritul omului fac impreuna o unitate umana deplina; In
    NOUL LEGAMANT, aceasta jertfa este una si aceiasi pentru bogat sau sarac: Unitatea umana isi da la moarte ca jertfa adusa luui D-zeu o jumatate din
    el; propria minte este jertfita-data la moarte (sau spiritul ofera ca jertfa mintea constienta cu care ), pentru ca D-zeu sa-i ridice un NOU CAP, o noua
    ratiune constienta (Psalm 110:7); Fiindca David a nesocotit aceasta prescriptie foarte importanta, numararea poporului de catre David a avut atunci
    consecinte foarte tragice pentru fiecare dintre cei numarati;
    Acum, D-zeu accepta un nou legamant (Ieremia 30:22; 31:31), cand CAPUL omului nu mai conduce relatia om-D-zeu (Ieremia 31;34), iar mania lui D-zeu
    va inceta (Ieremia 30;21, 31:34); Atunci, in NOUL LEGAMANT,
    orice boala - "bold al mortii" dispare, fiindca prezenta in FATA LUI D-zeu
    a capului omului, a ratiunii umane
    care-si manifesta cainta (regretul pentru pacatele comise) nu mai este, facand ca mania lui D-zeu sa
    inceteze iar spiritul omului sa se poata apropia de D-zeu, de spatiul SFANT...Atunci "Ii voi izbavi de la moarte......unde-ti este boldul
    moarte, ......,cainta este ascunsa de privirile MELE"   (Osea 13:14). Cainta nu va mai avea sens deoarece cainta este exprimata de
    catre cel vinovat - adica de catre CAP- ratiunea constienta de cunoastere a binelui si raului, cu privirile la raul facut. Cainta este inlocuita de
    autopedeapsa sau pedeapsa maxima-capitala pentru CAP-ratiunea constienta - cunoasterea binelui si a raului,  (murind, acesta nu
    poate sa-si mai exprime cainta). Astfel are loc o circumcizie a SPIRITULUI (a INIMII). "Inima (SPIRITUL) netaiata imprejur" este
    responsabila de pacatul facut si "trebuie sa plateasca datoria faradelegilor "(Leviticul 26:41). O prima rezovare provizorie este
    smerenia inimii netaiate imprejur si plata datoriei faradelegilor facute (Leviticul 26:41).. O rezovare definitiva vine o data cu
    "taierea imprejur a inimii" deci a spiritului care da putere de functionare noului LEGAMANT (Ieremia 31:31), si in care Ratiunea
    exterioara-constienta a omului - suprafata exterioara a SPIRITULUI nu mai conduce relatia om-D-zeu fiind data la moarte in
    FATA LUI D-zeu (Ieremia 31:34). Circumcizia inimii implica moartea "celui vinovat" eliminand obligativitatea smereniei , a caintei.
    a platii faradelegilor.. Se elimina boala, eroarea, pacatul si urmarile lui.

    Printr-o astfel de procedura se poate vindeca orice tip de cancer ...... si in general orice
    boala, stiind ca in spatele oricarei boli-afectiuni a corpului nostru fizic-exterior, se afla o
    boala-afectiune spirituala ascunsa a spiritului nostru. Dar, preferam sa vorbim despre
    vindecarea cancerului ...a bolilor considerate incurabile, ca semn puternic de verificare a
    acestei CUNOSTINTE a profetului ILIE (ELIAHU), cel care este asteptat sa vina inaintea
    venirii lui Mesiah (Maleahi 4:5). Cunostinta lui Ilie poate fi sintetizata printr-o simpla
    rugaciune adresata lui D-zeu de catre copii: "Doamne ia-mi viata , ca nu sunt mai bun
    decat parintii mei !" sau de catre parinti: "Doamne ia-mi viata, ca nu sunt mai bun decat
    copii mei !" Rugaciunea aceasta se refera strict la viata ratiunii constiente a omului, a
    mintii omului, deoarece functia ratiunii constiente a omului echivaleaza cu viata actuala
    a omului, dupa moartea spiritului in Eden si este facuta intr-un moment infricosetor
    (Maleahi 4:5) (pentru ratiunea constienta a omului), dar strict necesar, evitand blestemul
    final (Maleahi 4:6) si obtinand marea VINDECARE (Osea 13:14).





    Cine vrea sa aprofundeze acest fenomen, poate citi mai departe.

     

    REZULTA ca adevarata religie nu se adreseaza ratiunii constiente,
    mintii omului, ci se adreseaza in exclusivitate SPIRITULUI omului.
    Singurul lucru de importanta covarsitoare pe care TREBUIE SA-L
    INTELEAGA MINTEA OMULUI ESTE CA EA NU ARE VOIE
    SA AIBA VREO INTERFERENTA CU ACTUL RELIGIOS SI
    DECI NU TREBUIE IN NICI UN FEL SA INTERVINA IN
    ACTUL RELIGIOS, pentru a nu-l profana. Din acest MOTIV
    MINTEA-RATIUNEA constienta -exterioara a omului TREBUIE
    SA FIE COMPLET INACTIVA-MOARTA IN TIMP CE
    SPIRITUL EFECTUEAZA ACTUL RELIGIOS.

    Trecerea mea de la Crestinism la IUDAISM o simt ca pe o mare
    eliberare, ca pe un grandios exod-emigrare din IAD in CERUL
    SENIN, la D-zeu.

    FUNDATIA "THE REVIVAL"

    DOCUMENT DE CONSTITUIRE

    nr.3296/23 decembrie 1996.

    Numele fundatiei va fi schimbat in : Fundatia

    "ELIBEREAZA-TI SPIRITUL

    Toti marii savanti recunosc faptul ca, daca o stiinta exacta ne poate apropia de
    spatiul spiritual, atunci aceea va fi Fizica Relativitatii Restranse dezvoltata prima data de Einstei.
    Aceasta fizica opereaza cu niste legi speciale pe care intuitia mintii noastre le respinge fiindca acestea
    actioneaza contrar sensului de gandire si intelegere a mintii noastre. De exemplu
    aceasta FIZICA ne informeaza ca viteza unui foton de lumina care pleca de la o sursa de
    lumina spre noi are viteza c=300000km/s mereu aceiasi;
    Indiferent daca observatorul merge in directia sursei sau in sens opus cu orice viteza V. Acest
    observator constata in mod invariant ca viteza c a acestui foton este mereu aceiasi INDIFERENT
    DE STAREA DE MISCARE SAU REPAUS A OBSERVATORULUI, si deci c nu se compune cu viteza V a
    observatorului. Imaginati-va ca o presupusa fiinta creata numai din fotoni de lumina se apropie de
    dumneavoastra cu viteza luminii c=300000Km/s; Daca D-voastra alergati in intampinarea ei cu oricare
    viteza, oricat de mare, nu va intalniti mai repede, fiindca viteza dintre acea fiinta si d-voastra se mentine
    mereu aceiasi, indiferent daca d-voastra va indepartati sau va apropiati de acea fiinta. Acest lucru este
    pe deplin dovedit experimental in foarte multe experimente reale. Totusi, acest mare adevar
    depaseste intuitia mintii noastre care ramane contrariata de acest adevar.
    Vreau sa spun ca, pe masura ce
    ne apropiem de spatiul spiritual, mintea
    noastra ESTE TRAUMATIZATA, nu mai intelege (refuza , nu accepta realitatea, se comporta intr-un mod
    sfidator, jignitor, aberant, bolnavicios fata de D-zeu, - primul simtom este indoiala, necredinta...). De aceia Mintea
    nu are voie sa se apropie de spatiul spiritual, de D-zeu... Dar, mintea omului inca refuza cu incapatanare aceasta
    CUNOSTINTA care ii pune interdictie de a insoti spiritul omului la D-zeu. Spitalele
    psihiatrice sunt pline de bolnavi a caror minte permanent este traumatizata (incrcand sa insoteasca spiritul
    omului pe drumul de intalnire cu D-zeu) in urma conflictului dintre ea si D-zeu, Mintea crede in mod sincer
    ca este de datoria ei sa se insoteasca spiritul la D-zeu, si face eforturi disperate in acest sens pentru a se achita " pe deplin"
    de aceasta datoria ce crede ca o are. Dar , de fapt atunci se intampla doua lucruri oribile: D-zeu este jignit, iar mintea
    este traumatizata, ranita, schilodita in urma conflictului, a luptei camuflate dintre ea si D-zeu.. Pe masura ce mintea
    noastra se apropie de Spatiul Spiritual,( insotind spiritul) devine o pieica, un balast, ca niste "sandale" (Exod 3:5) de
    plumb ce impiedica spiritul sa inainteze spre D-zeu, deoarece MINTEA ESTE O SCARBA IN FATA LUI D-zeu.
    Din acest motiv EL nu a construit aceasta minte inca de la inceput in calitate de "incaltaminte" pentru spiritul omului.
    Aceasta incaltaminte superba a fost construita de D-zeu mai tarziu, dupa pacat, atunci cand se deschidea perspectiva
    iminenta pentru om de a fi aruncat in afara spatiului spiritual, dincolo de prapastia adanca care separa spatiul
    spiritual de spatiul material.. Apropierea mintii de D-zeu, echivaleaza cu apropierea de D-zeu a acelei prapastii
    mentionata anterior producand disconfort lui D-zeu. Da ...MINTEA a fost construita superba, o capodopera a lui
    D-zeu,.....ca un "inger scanteietor de lumina plina de neprihanire primind shansa de la D-zeu chiar sa locuiasca
    in prezenta lui D-zeu, . . Dar mintea s-a "inganfat" din cauza frumusetii ei, vrand sa aiba puteri decizionale "ca D-zeu"
    si a profanat pe D-zeu..cazand. Mintea nu avea inca acea CUNOSTINTA finala care o facea sa procedeze dupa voia lui
    D-zeu (Isaia 53:11). In continuare, mintea considerand ca este un drept si chiar o datorie SA SE APROPIE
    de D-zeu, vrand chiar "sa fie ca D-zeu". (Ezechiel 28..). Cu toate acestea ramane o interdictie categorica pentru minte de
    a nu se apropia de D-zeu. Singura datorie a mintii este ca, pe
    drumul de intalnire a spiritului omului cu D-zeu,
    mintea sa se dea la moarte, constienta ca face
    acest lucru numai si numai "ca jertfa de rascumparare" a
    spiritului omului, intaiul nascut al lui D-zeu (Genesa 2:7),
    prefigurat ulterior prin poporul Israel : Exod 4:22, Isaia
    53:8), eliberand spiritul omului, numai si numai astfel
    facand posibila intalnirea acestuia cu D-zeu si inceperea
    transferului valorilor necesare de la D-zeu pentru reinnoire.

    Astfel ca, din momentul
    in care ratiunea mintii inceteaza sa mai functioneze (mintea moare), incepe sa
    functioneze CREDINTA care este ratiunea ascunsa a spiritului. PRESCRIPTIA cea mai
    importanta este ca acest fenomen sa se petreaca numai si numai in RELATIA cu D-zeul
    CEL UNIC-AUTENTIC- DUMNEZEUL LUI ISRAEL- (Exod 5.1; altfel, aceasta procedura
    devine extrem de periculoasa, din cauza unor posibile forte spirituale malefice care ne
    poate transfera valori false,malefice).
    Avram a obtinut neprihanirea numai si numai
    fiindca a avut CREDINTA, dar nu in orice himera...ci numai si numai in D-zeul (Genesa
    15:6) care se se auto-numeste ulterior (Exod 5:1) ca fiind "D-zeul lui Israel" (in puterea
    Legamantului Avramic -Genesa 17;7)
    . In formalismul noului LEGAMANT (care este Legamantul Spiritului-al Ratiunii
    Interioare, Ascunse, asa cum Legamantul Avramic este Legamantul Mintii- al Ratiunii Exterioare, Constiente) mentionat de Iermiahu
    (Ieremia 31.31), mintea care acepta aceasta prescriptie cu neprihanirea obtinuta prin propia moarte, joaca rolul mielului de jertfa
    (Isaia 53) din vechiul legamant avramic (care ARE astfel UN ROL PREFIGURATIV - Zaharia 3:8- prefigurand Legamantul Spiritului).
    Dupa moartea mintii, omul se identifica cu propiul spirit renascut care, dupa intalnirea cu D-zeu va avea o noua minte
    daruita de la D-zeu, putand "sa ridica iarasi capul" (Psalm 110 6,7). Dupa ce mintea accepta acea CUNOSTINTA finala
    va intelege ca cel mai important lucru bun pe care il asteapta D-zeu de la ea este sa se auto-sacrifice , sa se
    "dea la moarte" pentru pacatul spiritului efectuat in Eden, pentru ca spiritul sa se poata intalni cu D-zeu.
    De aceia, D-zeu a poruncit acolo pe Muntele Sfant lui Moise (spiritului lui Moise) (Exod 3:5), si ne porunceste si spiritului
    nostru astazi: Ca sa putem inainta spre EL mai intai trebuie sa dam sandalele jos din picioare. Dupa aceia, putem si
    chiar trebuie sa le incaltam din nou. De fapt, dupa intalnire, D-zeu ne va face cadou o alta pereche de sandale, facand
    spiritul nostru "sa-si ridice din nou capul" (Psalm 110:7), un nou cap, o noua minte, o noua gandire plina de
    lumina si viata, voie buna, , bucurie, fericire...(Isaia ...)

    Da, este momentul ca mintea noastra sa inteleaga ce asteptari are D-zeu de
    la noi, ce vrea D-zeu de la noi. VIATA NOASTRA NU MAI ESTE REPREZENTATA
    DE SPIRITUL NOSTRU MORT IN EDEN (din cauza fructului interzis). ACUM VIATA
    NOASTRA ESTE REPREZENTATA DE MINTEA NOASTRA CONSTIENTA. Prin profetul
    ILIE (a carei viata este reprezentata de propia lui MINTEA ) trebuie sa vina inaintea
    venirii lui MESIA (Maleahi 4.7). DE CE TOCMAI ILIE SI NU ALT PROFET? ILIE A AVUT
    O RUGACIUNE SCURTA (1Regi 19:4) catre D-zeu: " ACUM DOAMNE ia-mi viata (care era
    reprezentata de mintea lui ILIE) ca nu sunt mai bun decat parintii mei" In mod indirect,
    Ilie se roaga: "Acum DOAMNE ia-mi ratiunea ,mintea aceasta si naste-mi un nou SPIRIT
    si o noua ratiune" Aceasta rugaciune este de o importanta covarsitoare in relatia cu
    D-zeu. Astfel Ilie, la intalnirea cu D-zeu, aduce ca jertfa suprema propia lui ratiune pentru
    a fi data la moarte in calitate de miel de jertfa pentru pacatele spiritului mort in EDEN din
    cauza fructului interzis (Isaia 53).
    Aceasta jertfa suprema este
    adevarata jertfa pe care o doreste D-zeu; Interpretarea
    crestina in care jertfa este "fiul lui D-zeu", duce la
    pericolul iminent al dolatriei si perversiunii spirituale,
    in care omul este fortat in mod inevitabil sa se inchine
    si la jertfa facand astfel din jertfa un dumnezeu. Acest
    fapt este un pacat mortal (din punct de vedere spiritual)
    amputand omului demnitatea si spiritul.

    Spiritul omului are o forma de plural, ca si NUMELE
    LUI D-zeu-ELOHIM):"pacatele poporului meu" (Isaia 53:8,12)-certificand faptul ca
    proiectia unui spirit din spatiul spiritual in spatiul material are o forma multipla)
    Dupa actuala revolutie a comunicatiei dintre oameni prin intermediul telefoniei mobile,
    ne asteptam ca normal sa apara marea revolutie a comunicatiei dintre om (ca spirit) si
    CREATORUL sau, dintre om si D-zeu, si cu aceasta intrarea in noul legamant
    anuntat de profetul Ieremia (Ieremia 31:31)


    Pentru a se ajunge la aceasta situatie fericita omul trebuie sa inteleaga si
    sa aplice o CUNOSTINTA (isaia 53:11) care-l invata care sunt CONDITIILE asteptate de D-zeu
    in acest sens. Pentru a ajunge la aceasta CUNOSTINTA, trebuie sa intelegem
    de ce ILIE (ELIAHU) este asteptat sa vina inaintea nasterii lui Mesiah. Astfel, constatam ca
    interesul lui D-zeu pentru ILIE a crescut brusc atunci cand ILIE EXPRIMA FATA
    DE D-zeu O RENUNTARE COMPLETA LA PROPIUL sau EU (care se identifica cu propia lui minte)
    cerand lui D-zeu sa-i ia viata ca O PEDEAPSA a faptului ca El- Ilie nu a devenit mai bun decat
    parintii lui, si nici nu poate devenii decat daca este omorat de D-zeu spre un final
    fericit, adica pentru a-l renaste din nou. Mai mult , Mintea lui Ilie trebuie sa se dea singura la moarte
    pentru "a vedea o samanta noua de urmasi" (Isaia 53). Mintea lui ILIE era o minte bogata plina de
    bogatie cognitiva. Spiritul lui Ilie stie cand trebuie sa-si aplece mintea-capul in groapa
    mortii "pentru a bea din paraul de apa vie" (gasit la intalnirea cu D-zeu) repede, chiar "din timpul
    mersului" (Psal110), pentru a-si "ridica din nou capul"- un nou cap, o noua minte (Psalm 110)
    din groapa mortii in care a fost " asezat alaturi de cel bogat" cognitiv (Isaia 53),
    Mintea lui Ilie nu cere moartea in mod viclean (Isaia 53) pentru a dovedi lui D-zeu ceva, ci cere
    aceasta moarte ca o necesitate, ca pe unica solutie pentru ca spiritul sau sa se elibereze din
    inchisoarea mintii bastarde, si sa se poata intalni cu D-zeu (care nu poate sa primeasca spiritul
    insotit de minte, deoarece aceasta profaneaza pe D-zeu, amintind permanent lui D-zeu de pacatul
    infidelitatii bastarde a spiritului din Eden) pentru renasterea UNUI NOU SPIRIT - MESIA in om si
    A UNEI NOI MINTI DIN D-zeu. Dupa ce mintea se da la moarte, spiritul omului va fi renascut de D-zeu
    (apare credinta).
    De fiecare data cand mintea (ratiunea externa) se va perverti si spiritul
    omului va avea de suferit fiind contaminat din exterior. Acest lucru se intampla in mod inerent
    in aceasta jungla a spatiului material. In aceasta situatie, spiritul va efectua in mod periodic si actul de
    sacrificiu prin care-si va da mintea din nou la moarte ca jertfa adusa in Fata lui D-zeu pentru
    rascumpararea, renasterea sa si pentru renasterea unei noi minti nepervertite. Dupa acest act ce poate dura si
    numai o fractiune de secunda ("din timpul mersului"- Psalm 110:7), spiritul din nou i-si va "ridica
    capul"(Psalm 110:7), deci are loc renasterea unui nou spirit dar si a unei noi minti curate nepervertite.
    In marea lor majoritate, pacatele vin de la mintea exterioara care contamineaza si spiritul omului,
    aducand bolile cele mai ascunse ale corpului.
    Mai mult, orice spirit renascut are datoria sa "zdrobeasca capete pe toata intinderea tarii" (Psalm 110;6),
    adica sa aduca CUNOSTINTA aceasta catre oricare alta ratiune exterioara (al altor oameni) pentru ca si
    acestia sa inteleaga necesitatea de a-si da propia ratiune la moarte pentru renasterea SPIRITULUI (Mesiah) in ei.

    Astfel, aceasta CUNOSTINTA a mintii exterioare, a ratiunii exterioare, prin care aceasta intelege necesitatea
    propiului sacrificiu, "va pune pe multi intr-o stare dupa voia lui D-zeu" (Isaia 53:11)
    Numai asa D-zeu nu mai este pus in situatia sa veda in FATA lui mintea omului, ce aminteste (prin simpla
    prezenta) permanent lui D-zeu de pacatu spiritului din Eden. Astfel D-zeu nu-si va mai aminti de acest
    pacat (Ieremia 31:34) putand accepta o comunicare cu TRANSFERARE DE VALORI SPIRITUALE in
    spiritul OMULUI, fapt ce echivaleaza cu aparitia noului LEGAMANT anuntat de profetul Ieremia (Ieremia 31:31) cand
    mintea nu va mai fi un instrument care sa conduca spiritul spre D-zeu (Ieremia 31:31). Totusi mintea renascuta
    va fi animalul de povara al spiritului, magarul lui Mesia, care va purta toate poverile lui Mesia-
    SPIRITUL renascut, inclusiv povara pacatului (Isaia 53) efectuat de spirit in Eden.

    Astazi, omul mental al carui spirit este mort, trebuie fie un ISRAEL adica un "CEL CE SE LUPTA
    CU D-zeu", fiindca, altfel D-zeu i-l evita deoarece mintea omului are nefericita caracteristica
    de a profana pe D-zeu. Singura SANSA A OMULUI MENTAL este aceea de a forta o intalnire cu D-zeu
    adica de a intra in LUPTA cu D-zeu, DAR... inainte de a se apropia de D-zeu omul mental
    trebuie sa se dea la moarte mentala, cognitiva, pentru ca D-zeu sa-l accepte in PREZENTA lui CEA
    SFANTA si sa-i nasca un nou SPIRIT, pe MESIAH, si o noua minte. Acesta este marele secret al
    mileniilor viitoare. D-zeu accepta provocarea omuluide a intra in lupta cu omul, dar rezultatul acestei
    lupte este tragic pentru om daca omul nu respecta aceasta ultima prescriptie,.

    Primul Israel consemnat in Biblie a intrat in lupta cu D-zeu in timpul somnului, cand mintea lui era
    moarta, adormita putand astfel sa smulga o binecuvantare imensa de la D-zeu.
    Numai dupa
    acest prim model poate decurge lupta noastra victorioasa
    cu D-zeu , dupa care mintea omului (perceputa ca o putere
    sau ca un potential al spiritului asa cum spiritul
    este o putere sau un potential al mintii) trebuie sa fie
    adormita, moarta, nimicita complet in timpul intalnirii cu
    D-zeu.
    Numai atunci cand puterea spiritului noastru (perceputa de catre D-zeu si descrisa de catre profetul
    Daniel -Daniel 12:7- ca "puterea poporului sfant va fi nimicita complet")....numai atunci vremurile vechi se vor
    termina si va incepe o alta era a bucuriei...Daniel 12:7). Mintea noastra trebuie sa inteleaga ca trebuie sa se
    autodistruga, sa adoarma sa devina nefunctionala in fata lui D-zeu inainte de a se apropia de EL. Un alt model
    de lupta cu D-zeu duce la o lupta pierduta de catre om, si spitalele de nebuni sunt pline de astfel de oameni ce
    se lupta cu D-zeu in mintile lor.


    Deductia experimentala a faptului ca "Cine vede pe D-zeu moare" devine astfel si o mare, cea
    mai mare porunca: Ca sa poti sa te intalnesti si sa vezi pe D-zeu fara a desacraliza Numele lui cel sfant,
    trebuie sa mori mai intai, (pentru a nu lua NUMELE LUI D-zeu in desert) - cu referire la moartea
    componentei constiente, de suprafata a cunoasterii umane, (cea castigata in urma pacatului din Eden)
    lasand spiritul singur sa se intalneasca cu D-zeu. Daca nu respecti aceasta prescriptie si vrei totusi
    sa te intalnesti cu D-zeu, vor iesi niste consecinte urate, ingrozitoare...care te vor distruge ca
    fiinta. Asa s-a intamplat si cu primul om - CAIN care a incercat sa se intalneasca cu D-zeu. Fiindca
    Cain a acceptat sa fie insotit de mintea sa atunci cand se intalneste cu D-zeu - nestiind ca prezenta
    mintii sale a devenit o amenintare si un obstacol pentru D-zeu.
    Procedand in mod corect, D-zeu i-a schilodit mintea, deoarece prezenta mintii era o amenintare pentru
    sfintenia LUI D-zeu. Si astfel Cain ajunge sa faca fapte pe care o minte sanatoasa nu le poate face. ......Asa
    s-a intamplat si la TURNUL BABEL.....si exemplele pot continua la nesfarsit cu intamplari nefericite,
    zguduitoare, aberante care s-au intamplat in trecut si care se intampla si in prezent acolo unde nu s-ar fi
    asteptat nimeni. Sa nu iai NUMELE lui D-zeu in desert...este cea mai mare porunca si trebuie sa o intelegem
    perfect pentru a nu o calca, fapt ce ne-ar periclita propia noastra viata si a celor din jurul nostru.


    Cele mai grandioase evenimente, dar si cele mai tragice
    se petrec in subconstientul nostru. Numai coborand in
    subconstientul nostru putem sa actionam, evitandu-le pe
    unele si realizandu-le pe celelalte. Aici invatam cum putem
    face acest lucru.

    Fara DUMNEZEU, viata aceasta este un dezastru chiar si
    atunci cand ai toate bogatiile materiale!!!!!!!
    Cu DUMNEZEU chiar si in noroi, cand nu ai absolut nici o
    bogatie materiala poti fi fericit !!!!!!!!. Ciudat....nu?
    Enormul sectret, descoperit in paginile care urmeaza si
    cunoscut pana acum numai de profetul ILIE (Eliahu hanavi)
    de a putea fi cu DUMNEZEU se regaseste in cuvintele
    magice pe care acesta le-a pronuntat: "acum Doamne ia-mi
    viata".Ce, si cum....veti intelege citind mai departe....

    Veti intelege ca mintea omului invata mereu lucruri mereu
    mari si frumoase. Mereu are de invatat si niciodata nu poate
    sa spuna ca le stie pe toate. Dar....coroana regala a tuturor
    cunostintelor intelese de minte este aceea care invata puterea
    mentala cum trebuie sa procedeze pentru ca omul sa se
    poata intalni cu D-zeu pentru a primi salvarea.
    Iar aceasta ultima
    cunostinta invata puterea mentala a omului ca nu va rasari mantuirea
    omului, pana ce D-zeu nu constata ca s-a anihilat (Daniel 12:7) puterea
    mentala (nascuta in Eden in urma desfraului cu Sarpele edenic si
    tradarii fidelitatii conjugale dintre om si D-zeu care avea drept de
    sot spiritual asupra omului - Ieremia 31:32) .
    Asta inseamna ca, pe durata intalnirii cu D-zeu
    aceasta putere mentala trebuie sa se dea la moarte...sa nu mai vrea
    sa stie nimic...sa nu mai vrea sa inteleaga nimic...sa intre ca intr-un
    somn adanc al cunoasterii, sa-si dea ASTFEL LUI D-ZEU viata cognitiva
    (obtinuta in Eden in urma pacatului ).

    Coroana regala a tuturor cunostintelor:
    Numai atunci cand puterea mentala a omului se
    auto-anihileaza complet in relatia cu D-zeu (si numai in
    relatia cu D-zeu), puterea ticaloasa de a profana
    pe D-zeu de catre mintea omului se anihileaza complet si
    astfel, numai asa D-zeu accepta sa se apropie de om
    pentru a renaste spiritul mort in Eden, deci pentru a
    renaste pe MESSIA in om.

    (Daniel 12:7)

    Din cauza puterii ticaloase a mintii omului de a profana pe D-zeu, traditia si SPIRITUL IUDAIC nu permite
    mintii omenesti nici macar sa pronunte in mod constient prin intermediul gurii a NUMELUI LUI D-ZEU, iar
    mintea omului (capul, fruntea omului) trebuie in mod obligatoriu sa fie ascunsa de PRIVIRILE LUI D-zeu
    cu o Kippa de fiecare data cand omul se afla intr-un loc SFANT, deci acolo unde PREZENTA si PRIVIRILE
    LUI D-zeu se manifesta mai puternic. De asemenea, este interzis ca vreun instrument conceput de mintea
    omului sa fie folosit in creerea de forme care sa fie folosite la constructia oricarui canal de comunicare
    (altar) cu D-zeu pentru a nu-l pangari (Exod 20:25).


    Aceasta ultima si noua CUNOSTINTA va fi CUNOSTINTA secolelor, mileniilor
    urmatoare,
    desi in prezent, aceasta pare a fi o aberatie in fata mintii omului, si
    va fi greu de acceptat de catre mintea omului care dispretuieste spiritul,
    considerand ca fara prezenta mintii, chiar spiritul nu are nici o valoare, nu
    are nici o capacitate, fiind rusinos, scandalos, chiar periculos ca spiritul
    omului sa se prezinte in FATA LUI D-ZEU fara prezenta si conducerea mintii
    ).
    Procedand in acest fel,
    mintea omului reneaga, "strapunge" (Zaharia 12:10) sau anihileaza spiritul
    in om si implicit reneaga existenta lui D-zeu. Dar mintea omului va fi fortata
    in final sa accepte aceasta CUNOSTINTA cu totul noua, acceptand sa joace
    rolul animalului de povara pentru spiritul omului renascut (Zaharia 9:9). Dar
    acest lucru devine posibil numai in urma unui razboi spiritual dintre SPIRIT
    SI MINTE - in care mintea, (capul omului -ROSH-pe evreeste)
    este asociat cu un imparat venit din spatiul intelepciunii - de la "miaza-noapte".
    Chiar D-zeu va participa la finalul acestui razboi. Atunci mintea va intelege ca
    prezenta ei in fata lui D-zeu pangareste Numele cel Sfant al lui D-zeu
    (Ezechiel 39:7).

    Mintile care nu se vor supune acestei noi
    cunostinte vor pierde din discernamant, ajungand
    sa faca lucruri groaznice ....chiar "sa ridice sabia
    impotriva propiului frate" pe care il iubeste

    (Ezechie 38:21)

    Accepta aceasta cunostinta, practic-o
    si vei gasi fericirea autentica.... spiritul tau se
    va intalni cu D-zeu

    THE SPIRITUAL KNOW-HOW FROM THE JUDAISM'S MYSTERY AND SECRETS

       
          "ELIBEREAZA-TI SPIRITUL"

    Personalitatea omului se identifica cu propia lui cunoastere. Dincolo de cunoastere,
    omul nu mai este nimic, nici macar un aInimal care are propia lui cunoastere, este o
    simpla leguma. Dupa actul CREATIEI, omul a fost creat mort. Numai dupa ce D-zeu
    a suflat in el un SPIRIT de viata din EL INSUSI, omul a capatat viata, si deci a capatat
    o cunoastere interioara, SUBCONSTIENTA, SPIRITUALA. Atunci omul se identifica cu
    cunoasterea spirituala, interioara, subconstienta a binelui, fiindca in jur nu era nici un
    rau. Atunci traia omul spiritual.Imediat dupa pacat, a urmat fuga din Eden
    in urma careia a murit cunoasterea interioara-spirituala si deci moartea
    spiritului, iar in schimb s-a nascut omul constient, avand o cunoastere
    exterioara, constienta. Cunoasterea spirituala, interioara a fost "sufocata"
    de cunoasterea exterioara care acoperea la exterior spiritul, devenind inactiva,
    nefunctionala, Putem afirma ca omul spirituai a murit asa cum a avertizat
    D-zeu pe om. D-zeu a gasit o solutie salvatoare:
    Pentru eliberarea spiritului de sub sufocarea venita de la exterior din partea
    cunoasterii constiente a binelui si raului trebuia ca aceasta cunoastere
    constienta, ratiunea constienta sa se convinga singura ca trebuie sa se dea
    singura la moarte, proces echivalent cu o fuga relativista -prin "VALEA
    MUNTILOR MEI -Zaharia 14 -(prin care se parcurge drumul invers nasterii
    ei prin pacat pentru eliberare a spiritului si in care cunoasterea constienta
    exterioara se anuleaza iar, in compensare apare cunoasterea
    subconstienta-spirituala. Acest proces reversibil este descris in Thora in forma
    in care D-zeu a construit spiritului omului o haina de piele (Genesa 3:21) sau,
    intr-o alta imagine a construit pentru picioarele spiritului o incaltaminte de piele,
    care se identifica cu MINTEA, RATIUNEA OMULUI.
    Aceasta MINTE este cununa
    creatiei lui D-zeu asigurand omului capacitatea de a face rationamente corecte, constiente (totusi aceasta
    trebuie sa se dea la moarte pentru salvarea spiritului) in spatiul exterior-matterial. De acum omul se va
    identifica cu noua cunoastere constienta, asigurata de mintea, capul sau. Urmatorul pas a fost ca D-zeu
    sa introduca mintea omului sub disciplina legamantului avramic. Aceasta Minte (CAP) accepta sa devina
    ROB al lui D-zeu, aflat sub puterea LEGAMANTUL avramic, in urma careia MINTEA omului
    ajunge la o CUNOSTINTA constienta a MINTII (Isaia 53:11), care aplicata va putea restabili renasterea din
    D-zeu a SPIRITULUI MORT. In Isaia 53:10 gasim atat robul lui D-zeu in ipostaza renascuta dupa
    propia moarte (o minte noua), cat si SAMANTA de urmasi (Mesiah) care va aparea ca efect al
    mortii ROBULUI cel neprihanit (mintii disciplinate de legamantul avramic)
    Aceasta CUNOSTINTA arata mintii ca, pentru a se parcurge drumul invers din SPATIUL material
    spre EDEN , si a se restaura situatia anterioara caderii in pacat, MINTEA constienta ce
    inglobeaza si cunoasterea BINELUI SI RAULUI, trebuie sa se dea la moarte, pentru ca spiritul
    din interior sa fie eliberat si lasat sa se intalneasca liber cu D-zeu pentru a fi renascut. Noul
    SPIRIT renascut este MESIAH si va veni la sfarsitul legamantului avramic adresat mintii, dupa
    care incepe noul legant adresat SPIRITULUI, cand CUNOASTEREA lui D-zeu nu se va mai face
    din exterior prin intermediul mintii ci din interior prin intermediul noului SPIRIT renascut- MESIAH.
    (Ieremia 31:31). Extrem de important este faptul ca, pentru realizarea acestui LEGAMANT NOU,
    trebuie ca toate evenimentele sa fie orientate spre interior nu spre exterior ca in vechiul legamant
    care a servit ca model mintii pentru a intelege functionarea noului legamant. Astfel ca, jertfa nu
    trebuie sa fie adusa din exterior; Nu mai trebuie sacrificat vreun animal , vreun om existent in
    exteriorul omului; Acum trebuie sacrificata mintea omului aflata in interiorul omului, similar cum
    in vechiul legamant se sacrifica o parte din propia lui carne prin actul circumciziei. Vechiul
    LEGAMANT era intarit astfel in carnea propie prin circumcizie; Similar si NOUL Legamant - ce este
    pus in valoare in momentul intalnirii omului cu D-zeu, este intarit prin moartea mintii omului in
    momentul acestei intalniri. Atata timp cand mintea omului traieste in momentul intalnirii omului
    cu D-zeu, nici NOUL LEGAMANT nu are nici o putere. Ilie (Eliahu) care se identifica cu propia lui
    minte, cere de la D-zeu propia sa moarte, adica moartea propiei minti. La sfarsitul vechiului
    LEGAMANT, spiritul si dorinta lui Ilie (Eliahu) va reveni (Maleahi 4:6) pentru a impaca pe tatal cu fiul
    sau, adica pe D-zeu cu FIUL SAU (MESIAH) care este Spiritul omului suflarea de viata nascuta chiar din
    D-zeu (Genesa 2:7), dar moarta in Eden din cauza propiului pacat. Numai asa mania aprinsa a lui
    D-zeu se poate potoli (Maleahi 4:7), daca mintea exterioara a spiritului este sacrificata pe durata
    intalnirii spiritului cu D-zeu, dupa care spiritul "isi va ridica din nou capul" (Psalm 110: 7), cu o minte
    noua, nascuta din D-zeu.
    D-zeu nu l-a creeat de la inceput pe om cu cunoasterea constienta, deoarece l-a prevazut
    cu o cunoastere subconstienta, spirituala, mult mai profunda, adecvata pentru a functiona
    in spatiul spiritual, ascuns noua, stiind ca aceasta cunoastere constienta polarizeaza pe om
    pe un pol egocentrist, conducandu-l in final sa ceara egalitatea cu D-zeu, adica dorinta de a
    lua decizii de importanta universala. Asta ar fi degenerat in distrugerea Universului.. Acest creier
    este creeat cu mare intelepciune de catre D-zeu, fiind un miracol, CUNUNA CREATIEI
    LUI D-ZEU, totusi, la intalnirea cu EL, in spatiul spiritual, cand spiritul omului se intalneste
    cu Spiritul lui D-zeu, ca o conditie strict necesara pentru a accepta aceasta intalnire,
    D-zeu da porunca : "da jos incaltamintea din picioarele (spiritului)" (Exod 3:5), incaltaminte
    care este un instrument de lucru (al spiritului), care profaneaza orice lucru sfant
    (inchinat lui D-zeu) pe care-l atinge (Exod 20:25).
    Incepand cu Templul construit de Solomon (primul Templu) si continuand cu al doilea Templu, nu
    s-a putut respecta conditia impusa in mod imperativ in Exod 20:25, pentru ca nici o piatra din
    constructia ALTARULUI sa nu fie atinsa de vreun instrument conceput de mintea omului.
    Numai AL TREILEA Templu, care va fi construit in constiinta fiecarui om de catre Spiritul omului
    renascut - Meshia, va indepliuni aceasta conditie fiind construit fara participarea mintii omului,
    aceasta acceptand sa-si dea viata, sa moara pe durata constructiei acestui Al Treilea Templu,
    pentru a NU PROFANA PRIN ATINGERE, A VREUNUI LUCRU SFANT DEDICAT LUI D-ZEU.

            

     

         

     

    ................De la rabinul Isaac Luria, la Freud si la Biblie

     

    .......Este meritul lui Freud de a pune in evidenta cele doua instante psihice, cognitive umane definite in spatiul cunoasterii:
    1) O instanta cognitiva interioara, subconstienta, de mare profunzime, ce s-a impus in literatura de specialitate sub numele de "SE" (SINE).Noi identificam pe acest SINE cu chiar SPIRITUL omului, comun , acelasi pentru oricare om, in sensul cel mai larg de spirit al umanitatii, spiritul lui ADAM, spiritul "suflat in narile omului"(Genesa 2:7) direct din D-zeu la creatie avand in spatiul cognitiv al cunoasterii constiente, proiectii multiple, in fiecare om in parte, putand fi descris deci cu o forma de plural- ex: "poporul Meu" (Isaia 53: 5,11), la fel cum se intampla cu Numele lui D-zeu-Eloheim). Acest SINE are o valoare inestimabila, dar numai in prezenta lui D-zeu, Imbatat de cuvintele frumoase ale sarpelui: "vei fi ca D-zeu" acest SINE, (spiritul omului), a inceput sa se simta ca un d-zeu, fiind animat de forte centrifuge de respingere fata de adevaratul D-zeu alaturi de care nu se mai simtea confortabil. A aparut o indepartare CU O ANUMITA VITEZA, fapt ce a creat un transfer relativist, o transcendenta relativista a ratiunii interne, subconstiente care este chiar spiritul omului in alt spatiu exterior de cunoastere ( spatiu ce este ortogonal pe spatiul interior, spiritual) producandu-se o contractie relativista a acestui spirit pana la anularea dimensiunilor lui spirituale si disparitia, moartea spiritului, simultan cu aparitia ratiunii exterioare, si expansiunea relativista a dimensiunilor acestei ratiuni externe constiente pe masura ce viteza de indepartare a spiritului de D-zeu creste. Spunem ca spiritul omului s-a acoperit cu o "haina" cognitiva exterioara, cu un prim strat exterior de cunoastere constienta, cu care a delimitat propiul lui spatiu spiritual, facand astfel ca suprafata acestor haine sa reprezinte granita exterioara, marginea exterioara a spatiului spiritual, de unde incepe prapastia sau "goliciunea" spirituala,facand ca omul sa se simta gol spiritual, aparand si frica specifica ce apare la marginea unei prapastii fara fund, a neantului, a golului spiritual (Genesa 3:10); Acoperirea cu o astfel de suprafate exterioara sau haina cognitiva constienta este echivalenta si cu incaltarea de catre spirit a unei incataminte cognitive de cunoastere exterioara, constienta, a "binelui si raului" ,incaltaminte care i-a deschis drumul (deplasarea) spiritului spre un singur sens, spre spatiul cognitiv exterior-material, de indepartare prin spatiul cognitiv interior ascuns, spiritual a spiritului omului de D-zeu,
    ...... D-zeu se identifica cu conceptul de ADEVAR in opozitie cu conceptul de NON-ADEVAR deci de EROARE generatoare de boli si moarte. Astfel ca, aceasta incaltaminte cognitiva exterioara, constienta poate fi comparata ca o noua "sarcina electrica" exterioara a spiritului, care a schimbat atractia initiala dintre el si D-zeu, intr-o respingere, comportandu-se ca o bariera in drumul spiritului spre interior, spre spatiul spiritual, spre D-zeu. Din acest motiv, pentru a stopa aceasta INDEPARTARE de D-zeu, anuland viteza enorma de indepartare de D-zeu, spiritul omului trebuie sa revina la "sarcina electrica" initiala, deci sa arunce din picoarele lui aceasta incaltaminte cognitiva, de cunoastere exterioara, constienta "a binelui si raului" (Exod 3:5), dupa care poate incepe apropierea de D-zeu (Exod 3:10). Aceasta apropiere a spiritului omului de D-zeu va avea loc prin spatiul spiritual, reprezentat simbolic cu o singura dimensiune (cale), pe o cale (sau "VALE a muntilor mei" din hiperspatiul edenic spiritual-material descris in mod simbolic simplificat ca avand doar doua dimensiuni; una spirituala, subconstienta, interna, dimensiune orientata in mod simbolic de la apus la rasarit si alta materiala, constienta, exterioara, orientata in mod simbolic pe o directie de la sud la nord (aripa uraciunii idolatre Daniel 9:27), ortogonala primeia -Zaharia 14:4,5) ; Exod 3:24;.
    ......Indepartarea omului de D-zeu, a facut sa se induca o multime de non-adevaruri, de erori in structura sa, a devenit "contagios", pentru tot ce era in jurul lui, motiv pentru care D-zeu i-a dat un impuls suplimentar imens pentru izgonirea completa Exod 3:23 (spre "Apus" -Exod 3:24- fata de gradina Edenului) prin spatiul spiritual, ducand la contractia relativista a dimensiunilor spiritului pana la anularea, deci moartea acestuia (dupa atingerea pragului maxim de viteza relativista cauzata de impulsul mentionat). Acest strat exterior al spiritului a aparut in momentul cand omul s-a expatriat din spatiul spiritual, intrand in spatiul non spiritual (aflat pe directia simbolica de la sud la nord) din jurul imediat al pomului de cunoasterii constiente al binelui si raului" spatiu de care D-zeu a avertizat: "nici sa nu te apropii" (Geneza 3:3);
    ..... Din acest motiv, ca o solutie provizorie care sa remedieze situatia, D-zeu, a modelat acel strat de cunoastere constienta furat din Eden intr-un mod special astfel incat sa care intreaga informatie constienta pe care omul o va dobandi in timp, avand deci rolul unei "magarite" de povara in spatiul cognitiv, identificandu-se cu memoria inconstienta (definita tot in spatiul cognitiv constient) in care s-au depozitat toate evenimentele trecute ale individului dar si a intregii umanitati de-a lungul intregii ei existente). De pe acest strat "inconstient" de memorie omul poate sa scoata oricand orice informatie in exteriorul constient, Apoi D-zeu a creat acestui strat exterior furat din Eden, un al doilea strat de cunoastere constienta, o "manta" de cunoastere constienta special construita pe un suport carnal (Genesa 3:21) pe rol de animal DE POVARA (manzul unei magarite) care sa deserveasca spiritul , dar si pe rol de paznic al spiritului, asa cum magarul lui Balaam s-a impotrivit intentiilor pervertite ale stapanului sau). Acesta este reprezentat de cea de a doua instanta constienta (eul), cu extensia sa mai interioara in stratul furat din Eden, inconstientul, si cu extensia lui mai exterioara: "SUPRAEUL", Rolul Eu-lui, a acestui de-al doilea strat de cunoastere constienta este de a proteja si a supraveghea SPIRITUL aflat sub influienta negativa a primului strat de cunoastere constienta furat din Eden, pe care s-au acumult multe erori ca efect al indepartarii de D-zeu, Astfel ca primul strat al constientului a fost acoperit si fortat astfel sa intre in INCONSTIENT, adica intr-o zona de memorie "acoperita", pentru a atenua efectele lui..

    2).Instanta constienta cunoscuta sub numele de "EUL", care este diferit de la o persoana la alta (componenta mostenita si dobandita care contine orice informatie a vreunui eveniment petrecut in spatiul constient si inconstient din propiile experiente dar si din experientele intregii umanitati; spatiu descris in mod simbolic simplificat ca avand o singura dimensiune de la sud la nord din hiperspatiu edenic) care contine si "SUPRAEUL" (ultimul strat din exteriorul spiritului, cel mai indepartat de spatiul spiritual si cel mai exterior strat cognitiv din spatiul de cunoastere exterioara, constienta aflat jurul imediat al pomului cunoasterii binelui si raului, contine spatiul de cultura si istorie, STRATUL DE CUNOASTERE desprins din EU, prin invatarea constienta a unor sisteme de valori de catre aceasta; Pentru ca spiritul sa se nasca si sa creasca fata de propiul sistem de referinta din spatiul spiritual si a se intalni cu D-zeu, ratiunea externa constienta trebuie sa sufere un fenomen de contractie, in spatiul exterior, constient, intr-un mod similar celui mentionat de Rabbi Isaac Luria de TZIMTZUM". Pe intreaga durata a acestui demers, incepand cu acest strat exterior constient de cunoastere (ce contine si stratul inconstient de cunoastere), omul trebuie sa se indeparteze din jurul pomului interzis prin scufundarea ACESTUI strat de cunoastere constienta IN SPATIUL SPIRITUAL, SUBCONSTIENT SI DECI PRIN iesirea din spatiul constient sau MOARTEA APOCALIPTICA a stratului constient din mintea omului (PROFETITA DE TOTI PROFETII), A ACESTUI INTREG STRAT exterior DE CULTURA, istorie....ACUMULAT in memoria UMANITAII DE-A LUNGUL intregii ei existente. Desigur ca aceasta APOCALIPSA nu are loc in spatiul geometric, ci numai in spatiul mentalului, in spatiul constiintei fiecarui om care accepta si aplica aceasta procedura, prin care, Eul ce contine si Supraeul se da singur la moarte in spatiul lui de existenta constient, prin contractie pana la zero, adica prin scufundarea totala a ACESTUIA in spatiul subconstient, SPIRITUAL, ca intr-o mare de apa. Ca raspuns al actiunii lui, din spatiul intern, subconstient, SPIRITUAL, de la D-zeu are loc un proces invers de expansiune din interior spre exterior a SPIRITULUI, a lui Masiah. Se realizeaza astfel un transfer relativist transcedental al fiintei sale din spatiul cunoasterii constiente, exterioare,(descris in mod simbolic simplificat cu o singura dimensiune de la nord la sud din hiperspatiu edenic) in spatiul cunoasterii ascunse, subconstiente spirituale (descris in mod simbolic simplificat cu o singura dimensiune de la vest la est din hiperspatiu edenic).
    Cel mai sugestiva descriere a acestui fenomen o face profetul Ieremia care vede acest proces
    ca avand loc pe o singura directie : interior-exterior dar pe doua sensuri diferite ce se petrece in constiinta omului comparat cu un CAZAN in care o fiertura - fiinta omeneasca- sufera un proces de "CLOCOT": Fiertura de la suprafata exterioara a cazanului, avand temperatura mai mica (si deci densitatea mai mare) coboara la fundul cazanului, iar cea de la fundul cazanului avand temperatura mai mare (densitatea mai mica) se ridica la suprafata externa, producand efectul de "clocot" de intoarcere, rasturnare de la interior spre exterior si de la exterior spre interior. Aceasta constiinta, acest cazan vine (Ieremia 1:13) de la MIAZA NOAPTE, considerat polul perfectiunii cunoasterii constiente, de acolo pana unde constiinta constienta, exterioara (ratiunea constienta a omului) zburand "pe aripa uraciunii idolatre" (Daniel 9:27) prin spatiul exterior, constient al constiintei umane, (descris in mod simbolic simplificat cu o singura dimensiune din hiperspatiu edenic, figurativ de la sud la nord) s-a intins, a expandat (catre Polul absolut al cunoasterii constiente, exterioare ce se identifica cu componenta constienta alui D-zeu) a "doborat de acolo ADEVARUL la pamant" (Daniel 8:12) de unde a extras o "CUNOASTINTA" (Isaia 53:11) care l-a facut sa inteleaga in mod constient ca numai prin coborarea constientului in subconstient (adica prin prpropia moarte, propia contractie relativista pana la disparitie) se realizeaza singura cale de renastere a SPIRITULUI omului cazut ca urmare a pacatului edenic, dar renascut prin acest procedeu ce-l face sa creasca sa expandeze pe aripa sfinteniei pana la D-zeu, prin spatiul spiritual (ortogonal spatiului exterior-constient, descris in mod simbolic simplificat cu o singura dimensiune de la vest la est din hiperspatiu edenic Zaharia 14:4). Este foarte interesant cat de exact a exprimat profetul Zaharia acest fenomen, descris intr-un mod care, pana acum parea un paradox: " Şi în vremea aceea se vor sprijini picioarele Lui pe Muntele Măslinilor, care este în faţa Ierusalimului, la răsărit; iar Muntele Măslinilor se va crăpa în două de la răsărit la apus şi se va face o vale foarte mare şi jumătate din munte se va da înapoi către miazănoapte şi cealaltă jumătate către miazăzi" . Astfel va exista o contractie -un tzimtzum-creind un GOL pe directia cunoasterii constiente (NORD-SUD) si in compensatie se va crea o VALE, o CALE pe care va exista o expansiune spirituala pe directia ortogonala apus - rasarit. "Şi voi veţi alerga prin valea munţilor Mei, căci valea munţilor se va întinde până la locul unde Eu voi da izbăvire" (Zaharia 14:4).
    Uciderea unei suprafete exterioare din propia carne a omului prin actul Circumciziei si scufundarea in baia rituala are tocmai aceasta semnificatie de retragere- tzimtzum-a componentei fizice, constiente, exterioare a omului facand astfel locul unei expansiuni a componentei spirituale a acestuia.

    CONTRACTIA RATIUNII EXTERIOARE, constiente DUCE LA EXPANSIUNEA RATIUNII INTERIOARE, subconstiente, care se identifica cu SPIRITUL LUI adam DINAINTE DE PACAT, COMUN, ACELASI PENTRU TOTI OAMENII. In acest fel, fiecare om poate transmite o informatie constienta din constient catre propiul spirit care este spiritul comun, fiind perceputa simultan de spiritul fiecarui om, informatie care se ridica din interiorul, din spiritul fiecarui om spre exterior, spre constientul fiecarui om, intermediind in acest fel comunicarea telepatica dintre oameni. Pe aceasta cale se va comunica si cu SPIRITUL lui D-zeu, ajungandu-se la situatia de neinteles pana acum, a mesajului profetic din Ieremia 31:34: "Niciunul nu va mai invata pe aproapele sau pe fratele sau, zicand "Cunoaste pe Domnul !". Ci toti Ma vor cunoaste de la cel mai mic pana la cel mai mare...."
    Din punct de vedere genetic, Eul si Supraeul este chiar haina exterioara a lui Se (SINE, SPIRIT ), suprafata externa a acestui SPIRIT, "haina" de cunoastere cpnstienta care a aparut prin transferul relarivist, transcendenta relativista a spiritului in spatiul cunoasterii exterioare, datorita fortelor centrifuge ce au indepartat spiritul omului de D-zeu, forte centrifuge ce sunt simbolizate cu o incaltaminte zburatoare furate din Eden, ce l-au impulsionat pe om sa se indeparteze, sa se ascunda (Genesa 3:8) departe de PREZENTA lui D-zeu, in spatiul din apropierea pomului interzis, de care D-zeu i-a spus sa nu se apropie (Genesa 3:3).Aceasta haina exterioara a aparut conform Legilor lui D-zeu, care reprezinta MANA creatiei lui D-zeu, deci a fost creata de D-zeu pentru a imbraca pe om inainte de a-l izgoni in spatiul material, constient. Aceasta "haina" construita de D-zeu, are si functia de a compensa fortele "centrifuge", impulsurile negative venite ca "efect de margine" din partea stratului exterior de cunoastere constienta, echivalent cu a "incaltaminte" furata din Eden, care forteaza pasii "SE-ului" (spiritului) spre exterior, spre neant, cat mai departe de PREZENTA lui D-zeu. Atunci apare o frica paralizanta la marginea prapastiei, a golului spiritual, de a cadea de la marile inaltimi spirituale in neant, (Genesa 3:10), in exterior, in gol, facandu-l pe "SE" sa se simta un dumnezeu (Genesa 3:5) care nu se simte confortabil alaturi de adevaratul D-zeu, actionamd cu forte centrifuge de respingere, de "fuga" spre exterior spre neant, de repulsie, de profanare. Pentru a elimina acest efect dezastruos, trebuie aplicat principiul pe care-l vom reaminti mai departe si care intentioneaza iesirea spiritului din spatiul pomului interzis, si reintrarea in spatiul spiritual; Altfel zis orice strat de cunoastere constienta trebuie aruncat sau scufundat in subconstient, trebuie "omorat" din punct de vedere constient, trebuie provocata o contractie totala (TZIMTZUM) a ratiunii constiente, cu o viteza accelerata de contractie, acest lucru fiind echivalent cu aplicarea unei forte care sa deplaseze spiritul omului spre spatiul interior, spiritual, spre centrul gradinii Eden, spre D-zeu. Asa cum aparitia acestui strat de cunoastere constienta a binelui si raului a reprezentat in spatiul cunoasterii o FORTA imensa care a dus la contractia spiritului pana la disparitia acestuia, respingandu-l rapid departe de Fata lui D-zeu, tot asa moartea aceluiasi strat de cunoastere constienta reprezinta o FORTA imensa de sens contrar care renaste spiritul omului urmat de o marire (expansiune) a acestuia, readucandu-l rapid din departari la FATA lui D-zeu, care-l reinoieste.
    .Eul, a doua instanta cognitiva a omului numit si SUFLETUL omului, care nu cuprinde si componenta carnala, corporala a omului construita de D-zeu ca "manta" de protectie a spiritului, (construita alaturi de "haina" sa (Eul) inainte de izgonirea din Eden).Eul are si rolul unui animal de povara, a unui magar de povara care sa deserveasca necesitatile spiritului, ale SE-ului, cu care comunica in mod spontan prin intuitie, prin "inpulsuri". Eul nu intelege prea mult si anumite cerinte venite din partea spiritului sunt interpretate ca fiind nocive. Din acest motiv lupta pana la epuizare pentru inabusirea acestor cerinte, impulsuri interioare. De aici se nahsc tot felul de boli psihice.Rezolvarea acestor stari devenite maladive, pot fi rezolvate usor prin eliberarea spiritului de presiunea EU-lui constient care trebuie sa se AUTO-COMPRIME , lasand libera EXPANSIUNEA SPIRITULUI , dar acest lucru numai in prezenta lui D-zeu, lasand astfel spiritul sa se deplaseze catre D-zeu (prin respectarea principiului ce va fi enuntat mai departe), pentru ca acolo D-zeu sa elimine orice stare conflictuala, generand un nou spirit si deci o noua minte (aceasta fiind forma exterioara a spiritului). In timpul acestei deplasari relativiste prin spatiul constiintei umane, intregul strat constient, de la supraeu la inconstient inclusiv la primul strat de cunoastere a binelui si raului furat din Eden , sufera o contractie relativista, o micsorare a grosimii lui, pana la anulare, la "moartea acestuia", fapt echivalent aruncarea "incaltatintei" din picioarele spiritului, si echivalent cu un proces de explorare a intregului constient, de curatire, de catarsis dupa expresia folosita de Froid - prn explorarea de catre SPIRIT a inconstientului dar si a constientului, in drumul lui catre D-zeu..


    MASHIAH poate acum veni, deoarece spiritul si ratiunea profetului ELIAHU a revenit printre noi,
    aducand in constiinta noastra CUNOSTINTA (Isaia 53:11) lui, enuntata sub forma urmatorului
    principiu religios rege, ce va guverna in viitor relatia dintre om si D-zeu.

        Pentru a nu profana NUMELE lui D-zeu, spiritul omului poate fi reprimit in PREZENTA lui D-zeu,
    numai daca omul nu este insotit sau "ajutat" de catre "componenta de cunoastere a binelui si raului"(sau "incaltamintea", din picioarele spiritului), "dobandita" in EDEN, in urma pacatului originar).




         Acest PRINCIPIU a fost enuntat intr-o forma sintetizata chiar de catre D-zeu lui Moise in forma sub care a pus bazele Iudaismului: "Scoate-ti incaltatintea din picioare, caci locul pe care calci este un pamant sfant"(Exod 3:5)

    Pentru a indeplini acest principiu religios absolut obligatoriu, componenta informationala de "cunoastere
    a binelui si raului" din intreaga noastra fiinta (care cuprinde si ratiunea actuala ce domneste in centrul fiintei umane) care se identifica cu sufletul omului, trebuie sa accepte moartea (1 Regi 19:4), ca "jrtfa pentru pacat" (Isaia 53:10), atunci cand spiritul omului se apropie de PREZENTA lui D-zeu, lepadandu-se de aceasta componenta de cunoastere, intocmai ca de o incaltaminte a spiritului (Exod 3:5; Genesa 3:21) facand urmatoarea invocatie catre D-zeu: "DESTUL! ACUM, Doamne, ia-mi sufletul (nu mai exista alta alternativa) caci nu sunt mai bun decat parintii (copii) mei". Lepadarea acestei incaltaminti din picioarele spiritului, care este mintea cu care D-zeu a incaltat spiritul, este similar acoperirii fruntii omului cu o kippa, sau de dezvelire a spiritului ce se realizeaza intr-un mod relativist in functie de viteza relativa a mintii (ce se identifica cu toate gandurile din mintea omului)- fata de D-zeu, deci o dezvelire intima a spiritului ce se realizeaza numai privirilor lui D-zeu. Acest proces se realizeaza prin efect relativist, prin insusi aceasta deplasare relativista a gandurilor din mintea omului indreptat in acele momente NUMAI SI NUMAI spre IDEA de PERFECTIUNE OBSOLUTA, ideea de D-zeu localizata in spatiul constiintei omului, realizandu-se contractia relativista a mintii (ratiunea exterioara), pe masura ce viteza relativa Minte-D-zeu creste, cand ratiunea exterioara (mintea) intra intr-un proces de contractie, avand ca efect o ametire specifica, similara betiei "vitezei" ce induce exaltare, beatitudine, fericire, extaz, sentimente care se amplifica pe masura ce se apropie acel moment de sarbatoare si lumina sublima de la sfarsitul acestei curse relativiste al intalnirii cu D-zeu, cand viteza relativa atinge pragul maxim, critic al transcendentei totale. Pe parcursul acestei curse relativiste ramanand vie in el dragostea pentru tot ceea ce merita iubit, pentru D-zeu, pentru PARINTII SI COPII lui (Mal.4:5,6),]. Fiind un proces relativist, aceasta transcendenta poate avea loc si daca viteza de variatie a coordonatei minte-D-zeu este una de indepartare, de crestere a coordonatei mentionate, daca si D-zeu s-ar indeparta de om cu o viteza care se aduna la viteza relativa om-D-zeu. Dar D-zeu vrea sa se apropie de om-creatia lui, si deci directia vitezei lui este de scadere a coordonatei mentionate. Pentru a beneficia de viteza lui D-zeu, crescand viteza relativa om-D-zeu, omul trebuie sa se apropie de D-zeu (deci sa se indeparteze de "Babilon" ). De fapt, viteza omului in constituirea acestei vitezi relative este mica si nici nu trebuie sa creasca, deoarece, pe masura ce ratiunea exterioara scade de la valoarea maxima pana la minim, simultan Mesiah (spiritul omului) se naste de la valoarea minima si creste pana la valoarea maxima, "iesind (astfel) in intampinarea" ratiunii constiente; Pe tot parcursul acestei cresteri Mesiah (domnul) va accelera procesul de eclipsare a tiunii umane, marind astfel viteza relativa: "Iesiti din Babilon...nu iesiti in GRABA fiindca Domnul (Mesiah) ne va iesi inainte (care va continua sa "zdrobeasca" capul -mintea, ratiunea externa -gandurile constiente exterioare ale omului, accelerand procesul relativist, in urma caruia mintea constienta se contracta pana la zero, dar spiritul-ratiunea interna a omului se mareste creste pana la valoarea maxima: Psalm 110:6) si D-zeu ne va taia calea" (Isaia 52:12). Intreg acest proces relativist are drept scop ca, pe masura ce Ratiunea exterioara a omului se micsoreaza pana la zero, Mesiah (Ratiunea ascunsa-Spiritul omului) sa creasca la dimensiunile maxime, sa se poata astfel intalni cu D-zeu,ca sa "bea din parau din timpul mersului" (Psalm 110:7) putand astfel din nou sa "isi inalte capul" , ratiunea externa care a aceptat sa moara pentru a fi renascut la o noua stare de fericire, pace, bucurie.
    Si prin betia propiuzisa (cu bauturi alcolice) se realizeaza o "moarte", o extinctie, o eclipsare relativista a ratiunii umane, dar unii oameni sunt cuprinsi de extaz bahic, altii de violenta....depinde spre ce tinta se deplaseaza prin constiinta lui, spre ce gand exterior-constient, sau spre ce idee constienta se deplaseaza RELATIVIST prin constiinta lui, IN SPATELE CAREIA SE POATE ASCUNDE UN gand interior sau un SPIRIT MAI MULT SAU MAI PUTIN BUN, care preia controlul asupra pesoanei respective; Cand ne apropiem de D-zeu prin spatiul constiintei noastre nu avem voie sa folosim bauturi alcolice, deoarece in acest fel procesul relativist nu poate fi finalizat, tot mai ramane ceva din mintea constienta neacoperita, care profaneaza pe D-zeu, nu lasa spiritul sa se apropie suficient de D-zeu. Mintea noastra constienta trebuie sa fie foarte limpede pentru a se putea focaliza pe directia ideii de perfectiune, de D-zeu, idee localizata prin CREDINTA (Genesa 15:6) in spatiul constiintei omului. Daca directia aceasta este gresita, intreg acest proces este pervertit.
    Iata ca omul inainteaza spre D-zeu cu doua "aripi":aripa sfinteniei" cu care se deplaseaza spiritul omului, Mesiah, si aripa uraciunii idolatrii (Daniel 9:27) cu care ratiunea externa a omului se apropie de D-ze pana in momentul in care "doboara la pamant ADEVARUL". Potrivit acestui ADEVAR "doborat la pamant" ratiunea externa a omului intelege CUNOSTINTA potrivit careia omul nu poate fi salvat decat daca ratiunea externa se indeparteaza de D-zeu prin procesul de " propria acoperire", propria moarte functionala, deoarece, potrivit acestei CUNOSTINTE, spiritul are o evolutie dictata de evolutia ratiunii externe cu care este in cuadratura de faza ( spiritul ajunge fata de D-zeu la valoarea maxima, deci se apropie de D-zeu pe aripa sfinteniei), numai daca ratiunea externa atinge fata de D-zeu valoare minima-adica se indeparteaza de D-zeu).Ratiunea externa (asimilata cu chiar puterea spiritului) se apropie de D-zeu pe aripa uraciunii idolatre pana ce "cel ce trebuia distrus" va fi distrus, (Daniel...).Cu acest eveniment se va produce Sfarsitul nenorocirilor si inceputul FERICIRII, atunci cand "puterea poporului sfant va fi nimicita complet (Daniel 12...); Cu aceasta intelegem mai bine cine trebuie distrus.
    OBS.
    Pentru a usura intelegerea acestui proces, facem o analogie cu spectrul energetic al atomului sau al nucleului, problema fiind translatata in spatiul energiilor, in care nivelul energetic fundamental de minima energie pe care, inainte de PACATUL EDENIC se gasea spiritul omului insuflat de D-zeu, (avand o structura fina specifica de energii), in urma pacatului a degenerat intr-un spectru de energii din ce in ce mai mari, si implicit intr-un spectru de spirite indepartandu-se din ce in ce mai mult de nivelul fundamental de energie si implicit de nivelurile din spatiul absolut negativ de energie, unde temperatura absoluta este negativa. Procesul invers de apropiere de
    D-zeu, are loc printr-un proces invers de pierdere de energie si coborarea spectrului de energii mari si implicit a spectrului de spirite, figurat ca fiind "poporul sfant" care accepta aceasta "putere" a lui sa fie "nimicita" pentru coborarea pe un singur nivel fundamental de energie, si implicit intr-un singur spirit fundamental, ca cel initial, dar avand o structura fina mai bogata.

    Folosindu-ne de expresia matematica pe care o vom da mai jos, putem mentiona faptul ca cele doua aripi evoluiaza dupa aceiasi lege dar functie de unghiul de evolutie propiu (deci in timpul propiu), cu mentiunea ca cele doua aripi fac parte din doua spatii ortogonale intre ele, in care unghiurile de evolutie sunte defazate cu 90 grade.Descrise fata de un timp comun , cele doua aripi evolueaza defazat cu 90 grade (una creste, cealalta scade, facand ca acestea sa evolueze in cuadratura de faza).
    Acest principiu religios este o consecinta a urmatorului principiu universal valabil, cunoscut ca al treilea principiu al lui Newton, sau principiul actiunii si reactiunii, pus la forma cea mai generala:

    Un proces, fenomen, obiect ..etc, asupra caruia actioneaza o forta de actiune de o anumita natura, reactioneaza cu o forta de reactiune de aceiasi natura, egala in marime, pe aceiasi directie, dar de sens contrar fortei de actiune.

    In spatiul coordonatelor geometrice unde suntem cel mai familiarizati, percepem acest principiu la fiecare pas, ex, atunci cand suntem intr-un tranvai si dorim sa incercam sa ne deplasam spre fata chiar
    in momentul in care asupra tramvaiului se aplica o forta de actiune pentru inaintare (cand tranvaiul
    porneste), sau daca dorim sa ne deplasam spre spate chiar atunci cand asupra tramvaiului se aplica o forta de actiune de franare (cand tranvaiul se opreste). Atunci, asupra noastra si asupra oricarui obiect din tranvai se exercita niste forte de reactiune avand aceiasi directie dar de sens contrar fortei de
    actiune , aruncandu-ne pe aceiasi directie dar in sensul opus dorintei noastre de deplasare.

    De asemenea, conform reciprocei aceluiasi principiu functioneaza un motor cu reactie; Astfel, pentru a functiona, un motor cu reactie (racheta, avion cu reactie...), acesta trebuie sa renunte la o parte din incarcatura pe care o transporta (pe care o numim jertfa sau combustibil) pe care trebuie sa o arunce cu o forta cat mai mare indreptata pe aceiasi directie dar in sens contrar sensului pe care vrea sa se deplaseze.

    Acest principiu trebuie acum aplicat in spatiul cunoasterii sau in spatiul constiintei noastre, unde noi ne identificam la un anumit moment cu structura nostra informationala din acel moment de timp.Aceasta structura are o componenta exterioara constienta care reprezinta numai "varful aisbergului" vizibil deasupra "apei". Structura exterioara, constienta, contine GANDIREA noastra CONSTIENTA, ratiunea constienta, sufletul constient si este foarte lenta, ineficienta, consuma multa energie si este captivata de egocentrism, de egoism, mandrie de sine, aroganta...Dar cea mai mare parte a acestui aisberg, deci a structurii noastre informationale, a gandirii, a ratiunii, a sufletului nostru are o componenta ascunsa, subconstienta, spirituala, aflata in interior, "sub apa", adica in spatiul cunoasterii subconstiente, ascunse, spirituale din constiinta noastra. Acest suflet ascuns, subconstient, este chiar SPIRITUL nostru (gandul nostru ascuns din interior) cu care ne identificam in acel moment. Acest gand interior in actiune, reprezinta gandirea interioara, spirituala, ascunsa a omului. Desi spiritul omului, gandirea lui ascunsa a murit in Eden, totusi, acesta a revenit din nou la viata, sub actiunea unui camp de forte care l-a apropiat pe om din nou de D-zeu, urmand ca sa-l aduca din nou in Eden, reconstituind situatia initiala dinainte de pacat; Constiinta fiecarui om are o componenta interioara, ascunsa, spirituala care este comuna intregii umanitati, si este creata de D-zeu ca un SPATIU SUBCONSTIENT, SPIRITUAL in care chiar D-zeu isi are locul sau, dar are si o componenta exterioara, constienta, diferita de la un individ la altul in functie de credinta acestuia. Credinta omului in D-zeu a fost reactivata ca o perceptie spirituala de a "VEDEA" mai bine sau mai rau, in mod subconstient in spatiul subconstient al constiintei omului pe D-zeu, ca o idee de perfectiune absoluta, fara eroare, localizat intr-un loc special (pe care-l numim SFANTA SFINTELOR) din aceasta constiinta umana. Acest eveniment face ca pe cerul subconstientului uman sa apara soarele stralucitor care propaga lumina sa spirituala prin toate ungherele ascunse ale constiintei, care aduce bucurie, pace spirituala, viata, fericire; Faptul ca in constiinta lui ascunsa, omul a putut sa "vada" in mod spiritual, sa identifice (sa creada) pe D-zeu, ca un GAND curat absolut, ca o idee de perfectiune absoluta unde nu exista eroare, este interpretat de D-zeu ca o "neprihanire" a acestei constiinte a omului, o neprihanire a omului (Facerea 15:6), accentuata si de faptul ca aceasta PREZENTA difuzeaza perfectiune in tot spatiul constiintei umane (Exod 3:5); Luat ca om unitar, exterior, omul nu se poate schimba de unul singur, El insusi constituie o referinta fixa, ce nu poate fi modificata, fata de care judeca toate evenimentele din jurul lui.El se obisnuieste cu propiul sau miros (chiar daca este demential), cu propiile lui pacate, acesta stare fiind considerata de catre el ca fiind o stare de referinta, de normalitate, fata de care raporteaza oricare alta stare din exteriorul lui;...Singurul mod de a se putea schimba, omul trebuie sa patrunda in interiorul sau ascuns, din constiinta sa ascunsa, si sa se deplaseze relativist, cu viteza relativista accelerata , "in graba" asa cum a fost fuga din Egipt (Babilon), atingand viteza relativista maxima de transcendenta totala, "viteza gandului" ( similara vitezei luminii din spatiul geometric, fapt posibil numai tinand seama de principiul sus enuntat) spre locul din constiinta lui unde l-a identificat pe D-zeu, spre SFANTA SFINTELOR. Acolo puterea radiatiilor PREZENTEI lui D-zeu este maxima putand transforma in bine, renascand spiritul omului, si implicit reinnoirea mintii lui (minte care este forma, suprafata exterioara a spiritului, sau bariera din spatiul spiritual si spatiul material al spiritului, permitand totusi o deplasare a spiritului anihilat (deci numai ideea se spirit) numai prin spatiul material, comportandu-se intocmai ca o incaltaminte a spiritului ce se pot deplasa numai prin spatiul material); Dar pentru aceasta, principiul enuntat afirma ca bariera spiritului trebuie inlaturata, mintea constienta, suprafata exterioara a spiritului trebuie "sa moara", sa sufere o contractie pana la zero (Tzimtzum) din spatiul cunoasterii constiente, trebuie sa se dea singura la moarte functionala pe intregul parcurs al acestei curse relativiste a spiritului omului spre D-zeu, Pentru ca, simultan, spiritul (cu care este in cuadratura de faza) sa sufere o expansiune, sa creasca de la zero pana la valoarea lui maxim posibila). Acest proces este similar cu "acopere fruntii, a mintii cu o kippa", pentru ca spiritul sa fuga, sa se indepaereze astfel de spatiul constient ( figurat de Babilion sau Egipt), spre spatiul subconstient spiritual, unde este prezenta ascunsa a lui D-zeu. Acest lucru se realizeaza si chiar este echivalent cu aruncarea in spatiul subconstient, spiritual a ratiunii externe, constiente care este forma exterioara a spiritului, provocand astfel un impuls ce permite deplasarea libera a spiritului contaminat din imediata apropiere a pomului interzis (Babilon, sau Egipt) spre centrul gradinii Eden sau Ierusalim, unde este Prezenta lui D-zeu, (printr-o cursa relativista (Zaharia 14:5). Avem promisiunea ca si "Domnul ne va iesi inainte si D-zeu ne va taia calea" (Isaia 52:12) pentru a se ajunge la viteza relativa critica de deplasare, ce realizeaza transcendenta completa in spatiul spiritual, sau scufundarea completa a componentei constiente in spatiul subconstient-spiritual, similar scufundarii , trecerii prin Marea Rosie perceputa in mod diferit: din exterior ca o moarte (de catre urmaritori, din spatiul constient) dar ca o salvare din interiorul celor urmariti, din spatiul spiritual).
    Deci spiritul readus la viata, care acum poate sa vada pe D-zeu prin "CREDINTA", este inca plin de erorile pacatului efectuat in Eden. Din cauza
    acestor erori, prestatia gandirii interioare este plina de greseli, desi actioneaza foarte rapid, cu viteze mult mai mari decat gandirea constienta , neconsumand energie fizica, comunica cu gandirea constienta in mod spontan prin intuitie.Singura posibilitate de a remedia erorile spiritului nostru este ca acest gand ascuns al nostru, ratiunea ascunsa a noastra ce cuprinde toate gandurile noastre ascunse,ce se identifica cu SPIRITUL NOSTRU reinviat, trebuie sa se deplaseze prin spatiul propiei constiinte spre SFANTA SFINTELOR, acolo unde TOTUL devine SFANT, fara eroare, renascut (Exod 3:5), spre D-zeu care radiaza in jur sfintenie si deci perfectiune; (Chiar "pamantul" pe care calca Moise era SFANT pentru ca acolo era PREZENTA lui D-zeu;); Indicatia lui D-zeu este clara: 1) Stop Moise in spatiul material
    (Exod 3:5); 2) Arunca incaltamintea spiritului care-ti permite sa te deplasezi prin acest spatiu material, dar care-ti interzice ca o bariera a spiritului sa mergi prin spatiul spiritual (Exod 3:5); 3) Acum vino (Exod 3:10); Spiritul nostru, acest gand interior al nostru poate alerga, zbura spre aceasta DESTINATIE din spatiul propiei noastre cunoasteri ascunse, din spatiul propiei noastre constiinte ascunse, fiind asemanator cu niste picioare alergatoare care sunt incaltate la exterior cu niste sandale (gandul exterior, constient ce imbraca sau incalta spiritul).Spiritul omului ne apare in profetie si sub numele de SHILO, care, pe drumul de intalnire cu D-zeu isi inmoaie haina in vin ametitor, aruncand astfel in spate capacitatile de functionare ale acestei haine exterioare ce reprezinta gandirea constienta a omului furata din Eden.. Pentru ca spiritul nostru sa poata functiona ca un motor cu reactie ce se deplaseaza inainta cu o forta foarte mare de deplasare,(deci cu viteze si acceleratii foarte mari), el trebuie sa arunce inapoi cu o forta cat mai mare o parte din propia sa componenta, "sandalele" sale cu care el este incaltat (Exod 3:5) ca jertfa ("combustibil") care sa asigure deplasarea.Numai si numai in PREZENTA lui D-zeu spiritul are voie sa arunce aceste sandale. In rest ele sunt strict necesare, functionand ca un caine de paza al spiritului.
    Daca spiritul nu arunca aceste "sandale" din picioare, ele devin o frana de netrecut, aparand ca niste forte de franare percepute ca o mandrie exacerbata care profaneaza pe D-zeu, dar daca le arunca devin o forta ce propulseaza spiritul inainte spre D-zeu; Partea ascunsa a gandului nostru, (atat de ascunsa incat nici chiar ratiunea noastra constienta nu o intelege) apartine lui D-zeu,
    caruia ii apartine orice lucru ascuns (Deut 29:29: "Toate lucrurile ascunse apartin lui D-zeu, dar lucrurile vizibile sunt ale oamenilor"), Conform principiului enuntat,
    D-zeu nu poate accepta in PREZENTA SA spiritul omului (gandul lui ascuns, ratiunea sa ascunsa) decat daca acesta nu este insotit de componenta lui de "cunoastere a binelui si raului" constienta, furata din
    Eden.
    In acest spatiu de cunoastere se poate defini dupa modelul spatiului geometric, o
    coordonata de cunoastere unidimensionala, o viteza si acceleratia de cunoastere a unui gand, masa, impulsul, forta si energia de cunoastere a unui gand......etc. Astfel, directia de cunoastere sau de deplasare a gandului nostru, este una singura avand doua sensuri: Sensul de deplasare a gandului nostru de la exterior spre interior, (de la exteriorul Gradinei Eden spre interiorul gradinei Eden; adica de "pe
    pamant" spre "cer"(din Babilon spre Ierusalim), respectiv sensul contrar sensului anterior.

    .

    Vorbind in spatiul cunoasterii, ratiunea externa a omului (mintea noastra) are atat capacitatea de a
    sfinti ( sub influenta unor forte ale gandurilor bune avand acelasi sens cu sensul de deplasare spre Eden: sa te gandesti la ziua de Shabat ca s-o sfintesti Deut.) cat si o capacitate de a profana, atunci cand este sub influenta unor forte ale gandurilor rele, avand sensul contrar deplasarii spre Eden. Forta ratiunii este gandul; Ratiunea externa definita in spatiul real de unitate pozitiva (al temperaturilor si energiilor absolut pozitive) Ratiunea reala interna este definita tot in spatiul real dar de unitate negativa (spatiul temperaturilor si energiilor absolut negative).Desigur ca Ratiunea, gandul, ca oricare alt element, poate fi asemanat cu un vehicol care are patru laturi sau patru roti, doua in spatiul real si doua in spatiul spiritual (similar celui vazut de profetul Ezechiel in viziunea sa, Daca exista interesul in aceasta problema fundatia noastra va prezenta un studiu fundamentat prin instrumente matematice asupra acestei probleme;)
    Distanta om-D-zeu cunoaste doua faze importante (Universul Om=se indentifica cu suma simultana a doua universuri: Universul Ratiunii ascunsa a omului (sau Spiritul omului ) si Universul Ratiunii lui constienta, nascut ca o consecinta a pacatului din Eden, descris ca "un corn mic care s-a marit foarte mult spre miaza zi, spre rasarit si spre tara cea minunata"(Daniel 8:9,10,11)...dar in final el "a aruncat adevarul la pamant" din care extrage o CUNOSTINTA (Isaia 53:11) ce va aduce impacarea dintre cele doua universuri. Aceasta cunostinta va pune in evidenta ca numai prin moartea de sine, prin auto-contractia Universului ratiunii umane, Universul Spiritual al omului se poate extinde si ajunge pana la D-zeu, putand fi renascut. Dar in drumul lui spre D-zeu, Universul ratiunii exterioare a omului "zboara pe aripa uraciunii idolatre"(Daniel 9:27); Cele doua Universuri de ratiune sunt diferite si definite in cate doua spatii diferite si ortogonale intre ele, in care evoluiaza in mod diferitfata de originea comuna a propiului sistem de referinta, find permanent in cuadratura de faza unul fata de celalalt, adica atunci cand unul este maxim celalalt este minim, suma lor vectoriala fiind invarianta in valoarea absoluta. In cele doua universuri se mai poate defini poate o referinta tinta , comuna reprezentata de PREZENTA lui D-zeu, fata de care, fiecare din cele doua Unuversuri umane se deplaseaza pe doua aripi diferite: pe aripa sfinteniei si respectiv pe "aripa uraciunii idolatre" ; D-zeu este o referinta care contine atat o referinta a spiritului lui D-zeu, cat si o referinta a cunoasterii constiente a lui D-zeu; Teoria evolutiei universurilor pune in evidenta urmatoarea evolutie a acestor universuri, fata de propiul sistem de referinta sub actiunea unui IMPULS INITIAL.
    Prima faza de alungare, contractia (TZIMTZUM), in spatiul spiritual a spiritului omului (a Ratiunii lui ascunse, subconstiente) sub actiunea impulsului initial generat de aparitia Ratiunii constiente din spatiul constient (material) si simultan de expansiune in spatiul cunoasterii constiente, de apropiere a Ratiunii constiente a omului de RATIUNEA constienta a lui D-zeu, (de unde va extrage CUNOSTINTA impacariidintre cele doua universuri, cu reconstituirea situatiei initiale Isaia 53:11).
    Contractia (micsorarea pana la marimea zero) a spiritului omului, alungarea din spatiul edenic, se datoreazai expansiunii (marirea pana la valoarea lui maxima posibila) a ratiunii constiente , expansiune datorata pacatului din Eden; Efectul acestei aparitii se pune in evidenta prin aplicarea in spatiul spiritual a unui impuls initial enorm, deci o forta enorma intr-un timp foarte scurt, din care a rezultat viteza maxima cu care SPIRITUL omului a suferit in spatiul spiritual o contractie relativista extrema fata de D-zeu s-a indepartat de D-zeu (contractia spiritului pana la extinctia, moartea, disparitia lui), dar acest impuls initial (forta imensa aplicata intr-un interval de timp foarte mic, a indus niste forte de sens contrar de franare ce se opun acestei indepartari din Eden,ca raspuns al fortelor de respingere (conform principiului mentionat). Din acest motiv, in mod natural forta de franare aparuta face ca viteza de indepartare, de comprimare sa fie incetinita in timp. Aceasta prima faza se termina in mod natural in momentul in care viteza de indepartare atingea pragul minim egal cu zero, semn ca iertarea lui D-zeu s-a realizat, ACEASTA contractie, alungare a Ratiunii ascunse, subconstiente (ce se identifica cu Spiritul omului) ARE LOC dupa legea: ds=iDcos(ut)- propia marime a spiritului fata de propiul sistem de referinta, scade in timp, dar distanta fata de D-zeu creste in timp, fiind deci o alungare fata de D-zeu) ; Vs= -iDu sin (ut) - viteza de contractie creste in timp pana atinge valoarea maxima de prag (similare vitezei luminii) cand contractia este extrema; as=-iDuucos (ut)-acceleratia de contractie scade in timp; (am descris spatiul spiritual ca un spatiu ortogonal de unitate i, daca este vazuta de catre un observator din spatiul material de unitate 1, dar de unitate 1 daca este vazuta de un observator local din spatiul spiritual); Simultan in spatiul cunoasterii constiente (de unitate 1 unde este plasat observatorul) are loc o expansiune, o marire (fata de propiul sistem de referinta) sau apropierea Ratiunii constiente a omului de RATIUNEA CONSTIENTA a lui D-zeu, realizandu-se o crestere continua a conostintelor constiente a omului, dupa legea: dr= Dsin(ut)-propia marime a ratiunii externe, constiente fata de propiul sistem de referinta creste in timp, deci fiind o apropiere a ratiunii omului de Ratiunea constienta a lui D-zeu;
    Vr= Ducos(ut); viteza reala scade de la valoarea maxima la valorea minima, zero;
    ar= -Duu sin(ut);(este o accelerare de franare ce scade in timp, unde u=1/T este viteza unghiulara de expansiune naturala, iar t este timpul, D este distanta maxima a Universului;T este durata naturala a procesului.Acum intelegem clar faptul ca alungarea omului din Eden s-a facut intr-un proces LEGIC, dat de aparitia ratiunii constiente care a generat impulsul initial al contractiei si deci indepartarii Spiritului de la Fata lui D-zeu ( micsorarii lui pana la anihilare) in Eden, semn ca Legea lui D-zeu se identifica cu chiar D-zeu, cu MANA CREATOARE a lui D-zeu.


    Idealul din aceasta faza este ca omul sa poata sa incheie cat mai repede aceasta faza naturala a expansiunii spiritului (reducerea duratei naturale, T prin aplicarea unui impuls de sens contrar primului impuls initial) pentru a putea incepe mai repede faza a doua a contractiei , deci a reapropierii Spiritului omului de D-zeu. Pentru realizarea acestui deziderat se poate actiona fie din spatiul spiritual in care numai spiritul poate fi activ (dar acum este mort din cauza pacatului-asa cum a avertizat D-zeu) fie din spatiul material unde ratiunea constienta este activa. Rezulta ca, in acest demers, singurul care poate actiona in aceasta prima faza il are Ratiunea constienta DIN SPATIUL cunoasterii constiente, care, pentru scurtarea perioadei T=1/u, aceiasi de EXPANSIUNE (in spatiul material) si CONTRACTIE (in spatiul spiritual ) mentionat anterior, trebuie sa se apropie suficient de mult de RATIUNEA CONSTIENTA a lui D-z ca sa "sa coboare adevarul de la D-zeu la pamant", din care sa decopere o CUNOSTINTA de la D-zeu care da solutia micsorarii acestei perioade T. Aceasta Cunostiinta pune in evidenta necesitatea mortii cunoasterii, Ratiunii constiente, ca o jertfa pentru pacat, prin care se aplica un impuls egal si de sens contrar impulsului care a aparut la nasterea acestei Ratiuni constiente "de cunoastere a binelui si raului". Acest eveniment este marcat de profetul Daniel, in profetia lui care compara cunoasterea, Ratiunea constienta a omului cu un "corn mic" care se apropie de Adevarul din CER si "arunca ADEVARUL la pamant" (Daniel 8:12). IN ACEST FEL se stopeaza procesul natural de Expansiune a ratiunii constiente, exterioare si incepe imediat procesul de Contractie, de miscorarea pana la anihilare a ratiunii exterioare, constiente, a Eului,comparat cu "un cazan a carei murdarie, "rugina" se poate scoate doar prin foc, prin anihilare (Ezechiel 24:11,12).avand ca o consecinta logica marirea pana la maxim a SINE-lui, a spiritului , pana la atingerea lui D-zeu.Sau cum se exprima Freud: "Wo Es war, soll Ich werden" ("Unde era Sinele, trebuie sa fie Eul"), dar in sensul invers: "Unde era Eul, trebuie sa fie Sinele".
    Ratiunea constienta care a inteles si a aceptat CUNOSTINTA si a difuzat CUNOSTINTA care "pune pe multi oameni dupa voia lui D-zeu" (Isaia 53: 12),(stopand astfel procesul natural de indepartare a spiritului din fiecare om de D-zeu) reducand aceasta perioada naturala T=1/u. Acceptand cunostinta "doborata din Eden" , devene astfel "robul neprihanit al lui D-zeu" care s-a apropiat mult de D-zeu "rugandu-se pentru cei vinovati", realizandu-se catarzisul (dupa termenul folosit de Freud), sau cainta., pentru ca sa incete mania lui D-zeu impotriva spiritului, fapt posibiul numai prin darea la moarte a intregului constient ca o jertfa (Idaia 53:12) pentru pacatul spiritului (poporului meu), jertfa ce introduce un impuls ce stopeaza procesul natural de moartea completa a spiritului, si sa inceapa faza a doua a cresterii si apropierii spiritului de D-zeu;.Asa cum aparitia acestui strat de cunoastere constienta a binelui si raului a reprezentat in spatiul cunoasterii o FORTA imensa, un impuls uriasi care a ucis si respins spiritul omului departe de Fata lui D-zeu, tot asa moartea aceluiasi strat de cunoastere constienta reprezinta o FORTA imensa, un impuls uriasi aplicat in sensul contrar care readuce intr-un timp foarte scurt pe om din departari la FATA lui D-zeu, care-l reinviaza. Dupa incheierea acestei faze, urmeaza
    faza a doua, faza noului Legamant (Ieremia 31:34) cand omul a atins deja viteza nula in fuga lui din Eden, urmand in mod legic, natural, faza a doua a expansiunii in spatiul spiritual cand urmeaza o apropiere accelerata a spiritului de D-zeu, si contractia (tzimtzum) cunoasterii constientesi deci indepartarea acesteia de D-zeu, curatirea SFANTULUI LOCAS, ajungerea spiritului in Sfanta Sfintelor si renasterea lui din D-zeu, (RENASTEREA lui Mashiah). Indepartare de pomul interzis (si deci apropiere de D-zeu. Acest proces natural ar dura un timp enorm daca nu s-ar interveni in mod suplimentar, cu acel IMPULS uriasi mentionat anterior, aplicat chiar din prima faza a acestui proces, impuls care finalizeaza primul proces si incepe pe ce-l de-al doile, finalizandu-l intr-un timp foarte scurt.. Urgentarea acestui proces devine posibila numai prin aplicarea acestui impuls uriasi care consta in eliminarea, uciderea stratului de cunoastere (de ratiune) constienta, ce tine spiritul legat de pomul interzis, prin dezactivarea ratiunii externe,constiente deci uciderea acesteia ca jertfa de rascumparare PENTRU A ASIGURA ASTFEL deplasarea spiritului spre D-zeu in vederea reinnoirii lui. Ratiunea constienta,a devenit Robul cel neprihanit al lui D-zeu care deja a ajuns la o CUNOSTINTA (Isaia 53:11) care-l face sa inteleaga sa accepte propia moarte, sa-si dea viata ca o jertfa pentru pacat; Acum orice ganduri de cainta pentru anumite fapte rele savarsite mai intai in mintea constienta a omului, deci savarsite de minte, deci cainta mintii constiente pacatoase nu mai este necesara si nici posibila, deoarece mintea noastra primeste oricum pedeapsa maxima: MOARTEA IN PREZENTA lui D-zeu, pentru ca spiritul sa fie "rascumparat din locuinta mortilor";. Osea 13:14 "Îi voi răscumpăra din mâna locuinţei morţilor, îi voi izbăvi de la moarte. Moarte, unde îţi este ciuma? Locuinţă a morţilor, unde îţi este nimicirea? Căinţa este ascunsă de privirile Mele! " Cainta care se facea inainte de catre ratiunea exterioara, constienta a omului, considerata vinovata de faptele rele efectuate, se facea cu scopul de a primi iertarea si viata. Acum nu se mai face aceasta cainta, ci se auto-decide direct verdictul de VINOVAT si PEDEPSIT CU PEDEAPSA MAXIMA-MOARTEA. aceasta ratiune care-si da viata , primeste pedeapsa maxima, nemaifiind necesara aceasta cainta a ratiunii; Executorul judecatoresc care va duce pana la capat aceasta "EXECUTIE" a gandirii constiente a omului a "capului" omului este SPIRITUL OMULUI renascut din D-zeu Mesiah ( Psalm 110:6), instantaneu imediat ce mintea omului accepta moartea., . Ajuns in Fata lui D-zeu, Ratiunea noastra ascunsa, subconstienta , care este chiar SPIRITUL nostru este renascut din D-zeu. Dar si gandirea, Ratiunea noastra constienta, exterioara, care este de fapt forma exterioara a Spiritului nostru, "capul" omului este , din nou ridicat la viata (Psalm 110:7), PUTAND GENERA NUMAI GANDURI BUNE, CARE VOR ACTIONA IN VIITOR IN SENSUL ORICAREI REPARATII ALE FAPTELOR SALE rele efectuate in trecut. Dupa renasterea, gandirea noastra exterioara va fi in slujba spiritului renascut, intocmai ca un animal de povara (magar de povara) Dupa reinvierea spiritului nostru (Shilo, Mesia), relatia dintre oameni  si relatia om - D-zeu se va modifica in mod radical:
    "... Pana va veni Shilo, si de el vor asculta popoarele. El isi leaga magarul (haina informationala sau gandul constient furat din Eden) de vita si de cel mai bun butuc de vita manzul (haina carnala, inclusiv creerul omului, din "piele"- Genesa 3:21-construita de D-zeu omului inainte de a-l izgoni in spatiul material) magaritei lui...isi spala haina (haina informationala) in vin si mantaua (haina carnala) in sangele strugurilor (must). Are ochii (haina informationala) rosii de vin si dintii (haina carnala) albi de lapte" Geneza 49:10...12)

    Revenind la teoria lui Freud, putem mentiona faptul ca Freud a ramas doar la prima faza, la iertarea subconstientului sau a spiritului omului. Neajunsul acestei teorii trebuie completat cu necesitate cu faza a doua (cu mult mai importanta decat prima faza) a renasterii spiritului si mintii (CARE ESTE FORMA EXTERIOARA A SPIRITULUI), din D-zeu, respectand cu necesitate CUNOSTINTA anterior mentionata, privind necesitate mortii ratiunii externe, constiente pe durata apropierii spiritului de D-zeu, pentru a impulsiona aceasta apropiere...

    Mult mai aproape de adevar, s-a apropiat Profesor Mordechai Rotenberg lansand ideia de Jewish Psychology, bazat pe Jewish sources (Midrach, Hasidism si Kabbalah) si valorificand conceptul de TZIMTZUM (contractie) lansat de Rabbi Isaac Luria.acesta propune aplicarea generalizata a principiului de TZIMTZUM (contractie) a RATIUNII omului in dialog cu RATIUNEA altei parti de dialog, facand astfel loc celeilalteo parti de dialog si asigurand astfel impacarea cu aceasta, Acest principiu trebuie deci sa se aplice si in relatia omului cu D-zeu, dar cu mentiunea strict obligatoriu ca acest principiu poate sa se aplice cu oricare alta parte dar numai in PREZENTA LUI D-zeu, pentru ca acest principiu sa nu fie abuzat de interese nesanatoase..

    Revenind la procesul de TZIMEZUM (contractie) putem astazi afirma c acesta este un proces LEGIC, consecinta a faptului ca orice proces este definit CA SUMA VECTORIALA a DOUA PROCESE, fiecare din cele doua procese fiind definite .in doua spatii ortogonale intr ele (ORICE VECTOR DINTR-UN SPATIU FACE UN UNGHI DE 90 GRADE CU ARICE VECTOR DIN CELALALT SPATIU), in care SI UNGHIURILE CARE URMARESC FAZA DE EVOLUTIE A ACESTOR DOUA PROCESE SUNT DEFAZATE INTRE ELE TOT CU 90 GRADE.(DIN CARE REZULTA CA chiar si CELE DOUA aXE TEMPORALE SUNT ORTOGONALE INTRE ele).Consecinta foarte importanta a celor spuse este ca in timpul evolutiei oricarui proces, cele doua procese ce-l compun sunt permanent in cuadratura de faza. Daca unul se mareste(micsoreaza) oricat de putin sau mult , celalalt se micsoreaza (mareste) astfel incat s a se pastreze relatia de cuadratura de faza.Acest lucru face ca orice proces, particola, univers...sa pulseze, avand propia perioada de pulsatie.

    .

    Freud a incercat sa dea o ecuatie a salvarii omului aflat in mare dificultate, fara insa a introduce in aceasta Ecuatie PREZENTA lui D-zeu, cu un efect de participare hotarator, fapt ce constituie o gresala din start.

     


         Respectand acest PlRINCIPIU, la izgonirea omului din Eden sub actiunea unei forte de actiune imprimate de catre D-zeu aplicate ratiunii constiente active a omului, aceasta ratiune constienta activa a generat o forta de reactiune care sa se opuna indepartarii din Eden. Aceasta forta de reactiune benefica s-a inmagazinat intr-un camp de forte benefic, sub influienta caruia omul traieste astazi, care-l indeamna sa se intoarca in Eden, gandul de mai bine de mai frumos,...gandul de superlativ in general...
         Cain este primul om care a incercat sa se reintoarca in Eden, dar nu stia cum sa faca pentru "a fi bine primit" (Genesa 4:7) in Eden.Ca si oamenii care au incercat ulterior la TURNUL BABEL sa se apropie de D-zeu, din ignoranta, Cain a procedat in mod gresit acceptand langa el ratiunea constienta activa in stare de functionare, furata din Eden, asupra caruia a actionat un camp de forte actiune care s-o transporte in Eden, (fiecare forta actiune putand fi simbolizata cu o "sabie" benefica a ratiunii, orientata spre deschiderea drumului spre Eden). Dar PRINCIPIU anterior( care functioneaza ca "un heruvim ce roteste sabia" deja existenta ) a facut ca ratiunea activa sa reactioneze cu un camp de forte reactiune egal, de aceiasi natura dar de sens opus campului de forte actiune. Adica, aceiasi sabie a actiunii (gandurile bune) a fost duplicata si "rotita in sens opus" sa lupte ca o sabie reactiune (ganduri negre), impotriva acestei deplasari. Forta ratiunii este gandul; Ca o reactie la gandurile pozitive (de cinstire a lui D-zeu,de pace, bucuri, dorinta de a face bine, de a se apropia de D-zeu) ce transporta ratiune in Eden, au aparut gandurile reactiune negre indreptate in sens opus deplasarii spre Eden, ganduri groaznice (de profanare a lui D-zeu, de razboi, de frustrare, dorinta de a face rau, dorinta de ascundere de D-zeu), care i-au posomorat fata, facand presiune si "pandind la usa" actiunilor lui Cain, caruia in primul rand "ca i s-a posomorat fata".Nu a avut taria sa "stapaneasca" presiunea mare generata de aceste ganduri negre (asa cum l-a sfatuit D-zeu: Genesa 4:7) si a incercat sa se elibereze de aceste ganduri infioratoare dand curs gandurilor lui aberante, ucigand in mod aberant pe fratele sau Abel desi il iubea foarte mult.. Cain a procedat rau nu fiindca s-a deplasat sa se intalneasca cu D-zeu, ci fiindca aceasta deplasare a fost facuta in mod gresit, din necunoastere.
    Abel nu a fost afectat asa rau de gresala lui, deoarece a privit lucrurile mai superficial; La el, forta
    RATIUNII lui de reintoarcere in Eden era una de foarte slaba intensitate, imitand pe fratele lui mai
    mare pe care-l asculta "orbeste" (Genesa 4:8). In plus, cea mai mare parte din energia acestor
    forte reactive nimicitoare au fost disipate prin efectuarea unui lucru rau, de a ucide sau nimici (jertfi) un animal nevinovat consumand astfel din energiile si presiunile generate de aceste forte reactive ce se acumuleaza, pandesc "la usa" actiunilor lui Abel (Genesa 4:7). Au ramas astfel ca reactie, o forta necompensata de o foarte slaba intensitate.Dar, aplicand asupra lui Abel reciproca principiului enuntat de D-zeu "daca faci bine esti bine primit"( Genesa 4:7)
    , si stiind ca in final lui Abel nu i s-au intamplat lucruri bune, "nu a fost bine primit" rezulta concluzia ca el nu a procedat bine (uciderea unui animal in scopuri strict necesare- de a ne salva viata de la infometare- este cu totul altceva ( Isaia...: "mancati carnea") fiind permisibil desi contine o componenta de nedreptate (Isaia: "cine ucide un bou este ca si cand ucide un om).; Deci facerea unei fapte rele exterioare (in acest caz uciderea unui animal nevinovat pe rol de jertfa) pentru atenuarea efectelor generate de fortele reactive, consumand astfel din energiile si presiunile generate de aceste forte reactive ce s-au acumuleaza "la usa" lui Abel, nu a fost solutia cea mai buna. Putem sa ne gandim ca, undeva in aceasta Galaxie, D-zeu ar fi creat niste fiinte extraterestre cu mult mai evoluate decat noi,IN RATIUNEA CARORA am fi asimilati cu niste animalele si care ar crede ca aducand jertfa un om, ei sunt mantuiti.Nu ar fi aberant?
    In definitiv, daca consideram pe D-zeu ca parintele nostru care ne-a creat pe noi oamenii, acelasi D-zeu a creat si animalele, intr-un mod similar, numai ca, in plus omului i s-a mai insuflat un duh de viata spirituala din D-zeu. Sub acest aspect, putem considera animalele ca fiind fratii nostrii de creatie. Deci Abel si-a omorat un frate in fata lui D-zeu care nu suporta nedreptatea, si a fost la randul sau ucis de propiul sau frate ( CA UN EFECT AL ACELUIASI PRINCIPIU ENUNTAT ANTERIOR). El trebuia sa-si ucida propia ratiune externa, constienta (furata din Eden) pe rol de jertfa care sa compenseze fortele de reactie ce se opuneau deplasarii spiritului si a ratiunii, stiind ca D-zeu va renaste la intalnirea cu EL, o noua ratiune si un nou spirit. Procedand asa, exista si avantajul imens ca fortele de reactiune nu mai au nici un efect asupra mintii care este acum inactiva pe durata inaintarii omului spre D-zeu, cand actioneaza aceste forte, si deci neputand-o influenta in vreun fel negativ..
         Omul a inventat din experienta de fiecare zi de-a lungul istoriei mai multe metode incorecte (injuraturi, fapte rele, posomorarea fetei, mania, uciderile...) pentru a consuma energia fortelor de reactiune ce s-au acumulat in campul propiilor forte si fac presune "la usa" actiunilor lui. Un psiholog sfatuia pe pacientii lui ca, atunci cand devine insuportabila presiunea acumulata la "usa" ratiunii pacientului, indemnandu-l la fapte rele-irationale, sa sparga cate o farfurie noua, dintr-un set de
    farfurii special cumparat. Metoda aceasta este costisitoare si ineficienta, in comparatie cu apropierea
    imediata a pacientului de D-zeu, dar cu respectarea si aplicarea principiului mentionat,
         La despartirea omului de D-zeu sub actiunea fortelor de actiune, atat ratiunea renascuta cat si
    spiritul renascut sunt active, generand forte de reactiune benefice de aceasta data, care se opun
    fortelor (de actiune) ce actioneaza pentru despartirea lui de D-zeu. Deci, aceste forte de reactiune se impotrivesc despartirii de D-zeu,inmagazinandu-se in campul de forte de reactiune ce devine un camp potential de mare energie ce actioneaza in sensul trimiterii omului inapoi, la D-zeu,atunci cand fortele de actiune de respingere au devenit mai mici decat cele conservate in campul de reactiune.
    Asa se explica dorinta omului de mai frumos, mai mare, mai mult...dorinta omului de absolut, de perfectiune. Ori de cate ori omul depune eforturi mari pentru realizarea acestor dorinte, fara sa-si dea seama el depune eforturi pentru apropierea de D-zeu. Daca el ignora principiul mentionat, atunci la "usa" lui, in campul fortelor lui se vor acumula energii imense care vor face presiune continua, distrugand confortul lui interior. Incalcarea acestui principiu religios atunci cand omul se apropie de D-zeu, atrage dupa sine consecinte tragice din cauza aparitiei fortelor de reactiune in mintea omului care functioneaza ca niste
    "sabii rotitoare" (Fac.3:24), ce actioneaza fara mila prin incurcarea si intunecarea acelei ratiuni care
    a indraznit sa profaneze centrul Gradinii Eden si deci PREZENTA lui D-zeu. Uciderea lui Abel, si
    evenimentele de la Turnul Babel sunt consecinte sugestive la incalcarea din ignoranta a cestui principiu.
    (Nu este cazul celor care sunt superficiali in demersul lor, demers care nu are nici un fel de efect.)
         Astazi, de TISHA BE AV 2012, putem afirma ca, dupa mai multe cicluri, in care SPIRITUL si
    RATIUNEA omului vor fi renascute din D-zeu, si aceasta CUNOSTINTA va avea o forma din ce in ce
    mai rafinata, avand functia ca si a unui TEMPLU, sa ghideze spiritul omului spre SFANTA SFINTELOR
    la intalnirea cu D-zeu, punand "multi oameni dupa voia lui D-zeu" (Isaia 53:10), avand deci valoarea
    celui de AL TREILEA TEMPLU cu care se identifica, construit in constiinta fiecarui om. Atunci va intra
    in functiune un nou LEGAMANT dintre om si D-zeu, similar si dupa modelul LEGAMANTULUI avramic, acesta fiind numai un simbol al noului LEGAMANT anuntat de profetul Ieremia 31:34;.Chiar si
    oamenii care deserveau templul aveau numai valoare de simbol (Zaharia 3:8); Intarirea prin circumcizie (Geneza 17:7,13) a LEGAMANTULUI avramic, adica prin uciderea de catre fiecare om a unei bucati de piele exterioara ce acopera la exterior propiul sau organ, devine in noul LEGAMANT intarirea acestuia prin uciderea de catre SPIRITUL fiecarui om a suprafetei lui exterioare, constiente, ce acopera la exterior spiritul si care se identifica cu sufletul omului ce acopera ca o haina sau ca o incaltaminte spiritul, (incaltaminte ce trebuie "aruncata in foc" Isaia 9:5; Exod 3:5). Spunem ca SPIRITUL si-a dat la moarte sufletul (Isaia 53:10; 1Regi 19:4). Dar pentru asta, trebuie ca acest suflet trebuie sa accepte sa moara, "sa se dea pe sine la moarte" (Isaia 52:12); Numai procedand in acest fel se naste un nou SPIRIT , intocmai ca un nou copil "ce ni s-a dat" (Idaia 10:6) sau un nou "vlastar din radacinile lui Isai" si un nou SUFLET constient, intocmai ca o "odrasla din tulpina lui Isai" (Isaia 11:1,2), cei doi, identificandu-se cu "cei doi unsi" ce vor sustine functionarea celui de-AL TREILEA TEMPLU, cladit in constiinta fiecarui om (Zah.4:14)


     

         Omul actual este compus din doua componente esentiale: spirit (ruah) si
    ratiune (neshama) dar si de trup si putere.
    Spiritul este tot o ratiune dar una interioara, ascunsa, de mare
    profunzime, si de foarte mare performanta, fiind insa definita in spatiul spiritual
    ("cer"), in timp ce cea de a doua componenta este o ratiune superficiala ,
    neperformanta, plina de erori, fiind construita din "tarana pamantului" definita
    in spatiul nostru fizic, material ("pamant"), DISPARE COMPLET LA MOARTEA
    TRUPEASCA A OMULUI, SPE DEOSEBIRE DE SPIRIT CARE DAINUIESTE in
    spatiul spiritrual SI DUPA ACEASTA MOARTE. Cele doua spatii sunt ortogonale
    intre ele, motiv pentru care spiritul si ratiunea nu se percep intre ele decat in
    conditii relativiste, asigurate de o viteza relativa de deplasare continua dintre
    sangele (unde , in mod relativist, sufletul localizeaza spiritul, respectiv spiritul
    localizeaza sufletul) ce curge cu o viteza relativa fata de suflet (capacitatile
    de cunoastere si perceptie) (Leviticul 17:14; Genesa 9:5)
    Spiritul si ratiunea omului pot fi reprezentate prin doi vectori definiti in cele doua spatii mentionate anterior, diferite si ortogonale intre ele.
    Din acest motiv, cele doua componente vectoriale sant una fata de cealalta in
    cuadratura de faza, deoarece sant
    ortognale intre ele si suma lor vectoriala da o
    rezultanta aproape constanta intr-un interval de timp, (rezultanta ce defineste
    pe acel om in acel interval de timp).
    Asta inseamna ca, atunci cand ratiunea omului are activitatea maxima, spiritul
    omului are activitatea minima, si invers. Omul a fost creat in Eden in starea in
    care spiritul lui care este "suflarea lui de viata" in sufletul omului (Genesa 2:7)
    sau gandirea lui D-zeu venit direct de la D-zeu trebuia sa aiba valori dominante,
    maximale, iar ratiunea lui sa aiba valori minimale; Asa se explica moartea in Eden
    a spiritului omului "suflarea de viata suflata in narile omului"... "unsul -Mashiah",
    "uns" de D-zeu pe functia de a da viata sufletului, de a face ca omul sa fie "un
    suflet viu", Genesa 2:7 . Intelegem ca inainte de acest act omul era "un suflet" dar
    ne-viu, lipsit de spirit, un suflet mort, creat din "tarana pamantului", in spatiul fizic
    actual..
    In momentul cand acesta s-a alimentat din fructul interzis, componenta omului lipsita
    de spirit, componenta actuala a omului de cunoastere a binelui si raului", adica
    ratiunea lui exterioara (ce se identifica cu sufletul-mort spiritual- al omului), a
    capatat valori dominante, maximale ce actioneaza numai pe "cai pamantesti", Isaia
    55;8,9 si ascunzandu-se de PREZENTA lui D-zeu in intunericul spiritual, omul ajunge
    sa-si piarda vederea spirituala, adica CREDINTA in D-zeu, sa moara spiritual.
    Astfel, SPIRITUL-MASHIAH suflat direct din D-zeu in om, este chiar gandirea
    ascunsa a lui D-zeu in om-Deut.29:29- si actioneaza pe cai din spatiul spiritual sau
    pe "cai ceresti"), este fortat in acest fel sa se miscsoreze la limita, sa moara.
    Acest pacat al omului spiritual s-a produs in Eden nu fiindca omul nu a fost capabil
    atunci sa rationeze corect ci fiindca s-a lasat imbatat de cuvintele frumoase ale
    sarpelui: "vei fi ca D-zeu".
         Aceasta relatie vectoriala de "cuadratura de faza" dintre spirit (gandirea ascunsa, relativista de mare profunzime) si gandirea exterioara, impune ca, pentru
    atingerea unui moment de activitate maxima pentru spiritul nostru, trebuie ca sa
    reducem in acel moment la minim activitatea ratiunii noastre, fapt echivalent
    cu sacrificarea ratiunii noastre pentru acel moment. Este un fel de sacrificare
    reversibila, in sensul in care, dupa cateva momente de timp, ratiunea poate fi
    reactivata la maxim, prin reducerea la minim a activitatii spiritului. Dupa mai
    multe cicluri de acest fel realizate numai in PREZENTA lui D-zeu, performantele
    spiritului si ale ratinii cresc considerabil, prin cedarea vietii rationale a omului
    lui D-zeu (Doamne ia-mi viata ca nu sant mai bun de cat parintii -copii- mei) si
    obtinerea la schimb prin transfer de SPIRIT (ratiune ascunsa a lui D-zeu) in
    om.Acest ciclu de transfer reversibil de ratiune, este similar unui act de
    "judecata" intre D-zeu si om, in urma caruia omul capata neprihanirea si iertarea
    tuturor pacatelor sale (Isaia 1:18): "Veniti totusi sa ne judecam, zice Domnul
    De vor fi pacatele voastre cum e carmazul, se vor face albe ca zapada; de vor fi
    rosii ca purpura se vor face ca lana." pentru ca astfel “cu duhul judecatii si cu
    duhul nimicirii" (Isaia 4:4) sa se nasca neprihanirea. .
    Astfel D-zeu creaza un nou spirit
    (Mashiah - "ceruri noi") si o noua gandire ("un pamant nou")" asa ca "nimeni
    nu-si va mai aminti de lucrurile trecute" (Isaia65:17,18). Cu alte cuvinte ratiunea
    omului, este componenta aparuta ca o consecinta a pacatului din Eden si nu are voie
    sa fie prezenta la intalnirea omului cu D-zeu, pentru a nu pangari NUMELE lui
    cel SFANT. Orice actiune (asupra unui lucru sau fiinta) coordonata de catre mintea
    exterioara a omului, (indiferent de natura instrumentului intermediar folosit) in
    PREZENTA sau pentru PREZENTA lui D-zeu, contamineaza, perverteste (pe acel
    obiect sau fiinta) Exod 20:25, alungand PREZENTA lui D-zeu. Cel de-al treilea
    templu trebuie construit tinand seam de aceasta CUNOSTINTA a lui ELIAHU,
    putand fi construit in constiinta omului de catre RATIUNEA ascunsa a omului
    (care va renaste din D-zeu, prin aplicarea acestei CUNOSTINTE), adica de
    catre MASHIAH, si nu de mintea (ratiunea) exterioara a omului. Atunci omul
    se va putea intalni si CUNOASTE pe D-zeu in SFANTA SFINTELOR din
    Templul construit in constiinta lui interioara, fara participarea mintii
    exterioare a vreunui om din exterior sau a mintii lui exterioare
    (Ieremia 31:34): "Niciunul nu va mai invata pe aproapele sau pe fratele sau
    zicand: "Cunoaste pe Domnul"; Ci toti MA vor cunoaste de la cel mai mic pana
    la cel mai mare, zice Domnul; caci le voi ierta nelegiuirea si nu-MI voi mai
    aduce aminte de pacatul lor"
    Inainte de renasterea lui Mashia este strict necesara
    revenirea ratiunii lui Eliahu care reglementeaza chiar aceasta problema
    (Maleahi 4:6):  "Iata ca voi trimite pe profetul Eliahu, inainte de a veni ziua
    Domnului, ziua aceea mare si infricosata".
    La venirea lui Eliahu, ratiunea omului capatata in Eden in urma
    pacatului, ajunge la o CUNOSTINTA-Isaia 53:11 (inteleasa bine de catre ratiunea
    lui Eliahu) care, dupa acceptarea si aplicarea ei, devine o ratiune sfanta, un rob
    "neprihanit" (Isaia 53:11) al lui D-zeu. Aceasta CUNOSTINTA  face ratiunea sa
    inteleaga ca  trebuie cu necesitate sa accepte moartea (1Regi 19:4) in fata
    lui D-zeu, sa se dea la  moarte (Isaia 53) ca o jertfa strict necesara pentru
    rascumpararea spiritului mort in Eden. Aceasta operatie este una esentiala si
    strict necesar de realizat, pentru ca spiritul omului sa ajunga la capacitati
    maxime de actiune, putandu-se intalni cu D-zeu, pentru a fi renascut,
    putandu-se hrani de la POMUL VIETII, si devenind astfel mereu mai puternic.
    Numai astfel
    se naste din D-zeu o noua "samanta  de urmasi (Isaia 53:10):
    un nou  spirit - Mesiah (Isaia 9:6), dar si  o noua ratiune (Isaia 11.3) nepervertita, capabila de a intelege
    comenzile spiritului si a se supune intocmai, pentru a nu zadarnici operatia de comunicare a spiritului
    cu D-zeu.. Pentru noua ratiune renascuta " ziua aceia mare"  va fi in continuare infricosata dar va fi
    si plina de  placere - Isaia 11:3, (caci infricosarea , frica de D-zeu, strict necesara pentru ratiune va
    fi asociata cu o mare placere a unei renasteri ce duce la pacea mentala prin eliminarea angoaselor,
    la castigarea de noi orozonturi luminoase de  gandire, la "ridicarea din nou a capului" Psalm 110:7).
          Aceasta frica  de D-zeu este strict necesara pentru ratiunea renascuta (Isaia 11:3) a omului fiindca
    aceasta ratiune   in om trebuie sa inteleaga cu multa frica faptul ca aceasta, chiar daca acum este
    renascuta din D-zeu, ea exista in om ca  o consecinta razvratirii ,  neascultarii, tradarii conjugale din
    Eden, motiv pentru care, ratiunea omului nu are voie sa apara niciodata in fata lui D-zeu, trebuind sa fie
    ascunsa sub o "kippa"  pentru a nu profana NUMELE LUI CEL SFANT..Frica DE DOMNUL (Isaia 11.3), 
    este atat de mare incat aceasta ratiune se ascunde de PREZENTA lui D-zeu sub o  "kippa"  devenind
    nefunctionala, fapt echivalent cu moartea ratiunii  din placere in fata lui D-zeu de  fiecare  data cand SPIRITUL
    se intalneste, se apropie de D-zeu pentru a fi renascut.. Potrivit lui Eliahu, meritul salvarii omului se obtine prin sacrificarea ratiunii omului pe drumul de intalnire
    cu D-zeu (ratiune ce confera viata rationala a omului). Astfel ca, Eliahu renunta in FATA lui D-zeu la propia
    viata, dar nu ca sa renunte la D-zeu,  ci ca un act de justitie strict necesar pentru a putea inainta pe drumul intalnirii
    cu D-zeu, debarasandu-se de ratiunea sa ce actioneaza intocmai ca o incaltaminte (Exod 3:5) de plumb
    introduse in picioarele spiritului, impiedicand pe om sa se deplaseze catre D-zeu pentru a fi renascut.
    Aruncarea acestei incaltaminte deformate "in invalmasala luptei" de existenta, devine astazi o necesitate
    strigenta, o provocare pentru intreaga umanitate, dar acest lucru trebuie facut numai in prezenta lui D-zeu.
    In lipsa lui D-zeu indicatia este contrara. Noul spirit renascut si noua ratiune renascuta a omului vor functiona
    ca doi stalpi de sustinere a celui de-al treilea templu realizat in constinta fiecarui om, sau ca doi unsi, sau ca doi
    maslini care asigura  alimentarea cu ulei necesar pentru iluminarea acestui templu (Zaharia 4: 3,14).
    Intre cei doi unsi va exista "o desavarsita unire" (Zaharia 6:13).


            Orice sfarsit presupune un nou inceput; Tulpina stejarului erodat, pervertit de mediul inconjurator este taiat pentru ca din el sa iasa
    un nou vlastar nepervertit (Isaia 6:13);
    ROBUL NEPRIHANIT DUPA CE GASESTE O CUNOSTINTA (Isaia 53:10), INTELEGE ca TREBUIE SA ISI DEA PROPIA VIATA
    LA MOARTE PENTRU A SE NASTE O SAMANTA DE URMASI (Isaia 53:10,11), dar aceasta moarte este una speciala care-i permite
    ca "dupa ceisi va da viata ca jertfa pentru pacat (cel din Eden), va vedea o samanta DE URMASI, VA TRAI MULTE ZILE SI
    LUCRAREA D-LUI VA PROPASI IN MAINILE LUI"  nefiind deci o moarte ce se petrece in spatiul corporal-carnal ci intr-un spatiu
    mult  mai important , in spatiul cunoasterii, al gandirii, al judecatii, cand gandirea omului, judecata lui este condamnata la nimicire, pentru
    ca sa se nasca o alta gandire, (o alta judecata in om) dar si un alt spirit luminos  in om: MASHIA- CEL UNS DE LA INCEPUT SA
    CONDUCA DESTINUL OMULUI-SUFLAREA- FLACARA DE VIATA VENITA DIRECT DE LA D-zeu (Geneza 2:7) si care
    s-a stins (Geneza 2:17) din cauza pacatului din Eden;
    Fiica sionului va naste o Odrasla (Mashiah) (Isaia 7:14), dar  numai dupa ce (Isaia 3;26) aceasta va trece prin
    nimicire- moarte  (pentru ca astfel “cu duhul judecatii si cu duhul nimicirii" (Isaia 4:4) sa se nasca neprihanirea. .
    Ilie (Eliahu), dupa multe actiuni ale lui ajunge intr-un moment in care, dezgustat de viata pe care o avea nu mai cere vindecare
    ci cere lui D-zeu sa-I ia viata. Numai atunci a considerat D-zeu ca Eliahu este pregatit sa se intalneasca cu El. Trebuie sa credem ca
    lui D-zeu i-a placut aceasta rugaciune, care pune in evidenta un adevar considerabil: oricat ar face omul in viata cognitiva exterioara
    (a cunoasterii binelui si raului care a furat-o din Eden, cu pretul mortii vietii cognitive interioare-ascunse pline de pace pe care
    o avea inainte de a pacatui), viata lui ramane o viata falimentara. Trebuie sa credem ca D-zeu i-a ascultat si aceasta RUGACIUNE finala
    care urma sa incheie un ciclu de viata,  si, in consecinta, la intalnirea cu D-zeu, lui Eliahu i s-a luat viata falimentara de dinaintem,  dar nu
    viata materiala, corporala, ci viata mentala, cognitiva, gandirea, judecata care  a condus pe Eliahu intr-o stare care "nu era mai buna
    decat a  parintilor lui" cu tot efortul depus de el, si cu toate asteptarile  aparent indreptatite) si i s-a dat in schimb o alta viata ce calatorea
    impreuna cu D-zeu intr-un car de foc; Ilie se leapada de viata cognitiva, de propia gandire, de propia judecata, intocmai ca
    de “o incaltaminte purtata in invalmasala luptei” (Isaia 9:5; Exod 3:5) (D-zeu da viata, nu ia ; Dar moartea nu vine de la D-zeu ci este
    consecinta pacatului; Moartea o da pacatul; Dar D-zeu ne  poate proteja ca un scut impotriva efectelor pacatului, impotriva mortii); Din
    acest motiv noi trebuie sa fim aceia care sa ne dam viata cognitiva furata din Eden,(Geneza 3:7) dar reconstruita de D-zeu (Geneza 3:21);
    (sa o lepadam in fata lui  D-zeu INTOCMAI CA PE O INCALTAMINTE stricata. Moartea fetei noastre cognitive exterioare-constiente in FATA
    lui D-zeu echivaleaza cu intoarcerea fetei cunoasterii subconstiente- spirituale (adevarata fata interioara a omului ) orientata catre D-zeu.
    Altfel ar fi ca si cand s-ar  fi apropiat de D-zeu mergand cu spatele la D-zeu.  D-zeu poate accepta spiritul nostru in  prezenta lui protectoare
    generatoare de pace desavarsita, numai daca acest spirit se leapada de incaltamintea din picioarele lui (Exod 3:5), aceasta incaltaminte 
    fiind mintea exterioara, gandirea exterioara- constienta,  judecata  exterioara constienta construita de D-zeu in Eden dupa pacat, intocmai
    ca pe o imbracaminte sau incaltaminte care sa incalte spiritul
    din Eden aflat in agonia mortii (si a proteja  spiritual mort, pana  ce acest spirit va reinvia, cautand interventia lui D-zeu in interiorul sau
    pentru a elimina eroarea generatoare de moarte din fiinta lui ( numai un spirit viu poate sa aiba
    credinta in D-zeu).  Aceasta incaltaminte buna pana  atunci pentru a proteja  vechiul spiritului mort, acum devine o inchisoare, un loc prea
    stramt pentru  ca sa se nasca din D-zeu un alt spirit plin de glorie care  atrage dupa sine aparitia unei alte incaltaminte (gandirea
    constienta-exterioara-judecata) pe masura noului spirit nascut.  Salvarea vine de
    la mintea veche  (devenita un rob sfant, neprihanit  prin credinta in D-zeu (Geneza 15:6)), care, extragand o CUNOSTINTA prin descifrarea
    “vedeniei si  proorociei” (Daniel 9:24), va invata mintea cum trebuie sa procedeze pentru  ca D-zeu sa RENASCA
    UN NOU SPIRIT nepervertit SI O NOUA MINTE nepervertita, plina de pace si glorie; Pentru indeplinirea acestui grandios deziderat,
    aceasta CUNOSTINTA  (judecata) invata  mintea (gandirea, judecata, capul omului) ca trebuie cu necesitate sa se dea la moarte in
    Fata lui D-zeu, eliberand spiriritul reinviat pe care l-a tinut captiv pana atunci, si lasandu-se anihilata de acest spirit (Psalm 110:6.7);
    Numai dupa aceasta moartea fraticida  ( adica o CUNOSTINTA-judecata va ucide alta judecata) (Ezechiel 38:2,21) a acestei 
    gandiri-judecati (avand locuinta in "fundul miaza noaptei" Ezechia 38:15, care, dupa axa de simetrie a omului - similara axei de rotatie
    a planetelor (sau axei propii de rotatie a pamantului), acest  locas este  chiar capul, fruntea omului)    se va produce sfarsitul vechiului
    ciclu de viata, sfarsitul nenorocirii  si noul inceput de
    glorie profetit de catre Daniel, numai dupa momentul in  care “puterea poporului sfant va fi nimicita complet” (Daniel 12:7; Isaia 6:12);
    Numai atunci SLAVA  puternica a lui D-zeu va fi cu noi –Emanue, oferindu-ne protectia si pacea totala (Isaia 4:4,5; 8:10); Numai “peste
    cei care locuiau in tara umbrei mortii rasare - O LUMINA DE  cunoastere –Mesia-Odrasla (Isaia 9:1;. Mesia se naste numai dupa venirea
    duhului lui Ilie (Eliahu) care aduce acea dorinta de moarte in Fata lui D-zeu, de lepadare a vietii, dorinta ce izvoraste din frica de D-zeu.
    Duhul lui Ilie renascut in om, este "fiul lui Isai"  a carei placere esre FRICA de DOMNUL, frica ATAT DE MARE INCAT MOARE de fiecare
    data (din cauza acestei frici) in PREZENTA lui D-zeu. Dar de fiecare , imediat dupa aceasta moarte, D-zeu naste un nou duh al omului,
    plin de bucurie si pace, mostenind vechea invatatura si primind noi si noi informatii ascunse de la D-zeu, ce imbogatesc capacitatile
    ascunse ale lui Mesia. Acest fenomen este similar cazului unei operatii cand, pentru ca medicul sa intervena in structura interna a omului,
    trebuie ca pielea exterioara trebuie taiata, sau cunoasterea constienta (exterioara) trebuie omorata, fortata la un "somn profund".
    Aceasta moarte trebuie sa se produca ca si la Eliahu, nu in spatial corporal, carnal, ci intr-un spatiu cu mult mai important,
    spatiul  cunoasterii binelui si rauluiin, putand continua sa “umble prin tara umbrei mortii”(Isaia 9:2); Acesta nu poate fi decat SPATIUL
    CUNOASTRII prin care umbla  mintea, gandirea, judecata omului  care incalta spiritual inviat in momentul in care a rasarit credinta in D-zeu;
    In definitiv orice pdeapsa corporala este aplicata tocmai cu acest scop ca gandirea ticaloasa,, judecata pervertita a omului sa moara si sa
    fie schimbata, Numai dupa acceptarea acestei morti, judecata, gandirea, mintea omului devine Rob neprihanit dupa
    placul lui D-zeu; In acest spatiu-tara, umbla Robul care nu stie, nu cunoaste nimic, deoarece s-a dat singur la moarte
    cognitiva( Isaia…,) din care cauza tara , spatiu in care este definit acest rob) devine o pustie (Isaia35:1) in care umbla orbii, schiopii, dar in
    care se va  deschide ochii adevaratei cunoasteri a lui D-zeu.; In acel moment gandirea - judecata - mintea
    omului- prefigurata in “imparatul Babilonului” care era considerata inainte ca un “Luceafar stralucitor -fiu al zorilor” va fi aruncata, 
    data la moarte (Isaia 14:12;Ezechiel 28: 13, 14)- aceasta mintea cu care omul-spirit din Eden a fost incaltat ca sa suplineasca spiritual
    mort in Eden, aceasta minte pervertita, s-a inganfat din cauza propiei ei frumuseti (Isaia 28:17) , tinand in captivitate spiritul inviat.
    Ea trebuie sa moara in Fata lui D-zeu, sa fie lepadata ca o incaltaminte pangarita (Isaia 9:13), pentru ca sa se nasca un nou vlastar,
    o noua samanta de urmasi" ; Acesta este mesajul prophetic complet venit
    prin Isaia de la  D-zeu (Isaia 6:9), aratand cum trebuie sa se  intample cu necesitate : “intr-una veti auzi si nu veti intelege,  intr-
    una veti vedea  si nu veti pricepe”- aceasta este o cale strict necesara de urmat ca mintea  actuala cu care D-zeu a incaltat
    spiritual muribund in Eden, sa nu ceara TAMADUIREA CI SA ceara moartea cognitiva (minte, judecata ce este comparata cu
    ARIEL-leul lui D-zeu fortat sa intre in agonia mortii, CAND D-ZEU CERE:" inchideti ochii si fiti orbi"(Isaia 29:9)), adica in spatial
    determinat de  simturile auz vaz simtit (cu inima)  (Isaia 6:10; Isaia 29:18), adica in spatiu
    cunoasterii constiente (exterioare) a binelui si raului sau spatiul cognitiv  exterior (constient). Imediat dupa moartea, lepadarea
    acestei ”incaltaminte a spiritului” (care este mintea omului capatata in  urma pacatului din Eden), se va naste o  noua minte a
    omului ca o odrasla iesita din tulpina (vizibila in spatial nostru exterior) sau ca un copil (Isaia 9:6,7; Isaia 29:18) si un nou spirit
          Ca o consecinta, in mod practic noi, copii (sau parintii - Maleahi 4:6), trebuie sa ne lasam ghidati  de spiritul lui Eliahu sa
    invocam  PREZENTA  lui D-zeu, care transforma totul, sfinteste totul (Exod 3:5), si, acolo, sa repetam ultima RUGACIUNE facuta
    de Eliahu lui D-zeu: " AJUNGE!; Acum, Doamne ia-mi viata, caci  nu sant mai  bun decat parintii (sau copii - Maleahi 4:6) mei";
    Este vorba de viata cognitiva, de cunoastere a binelui si raului furata din Eden, la care spiritul nostru reinviat renunta in mod efectiv,
    lepadandu-se de ea in fata lui D-zeu intocmai  ca de o incaltaminte stricata care a tinut captiv spiritul nostru pana  in acel moment;
    Numai in acest fel mintea- judecata noastra elibereaza spiritul  nostru (care a reinviat, lasand ca semn al reinvierii lui CREDINTA in D-zeu)
    pe care gandirea-judecata noastra l-a reprimat si tinut captiv pana in acel moment.
      Atunci vom constata minunea; Ramane sa  experimentati, sa vedeti despre ce minune este vorba.


           Acest lucru trebuie facut de fiecare data cand simtim ca gandirea, judecata noastra s-a ticalosit, devenind 
    o gandire animalica,  spiritul nostru (reinviat si pus in libertate de catre  gandirea sau judecata noastra)   trebuie sa mearga in
    PREZENTA lui D-zeu care sfinteste totul din jurul sau (inclusiv  gandirea-judecata noastra) pentru a o aduce la 
    moarte "ca jertfa pentru pacat" sfintita de catre PREZENTA lui D-zeu,   pe aceasta gandire sau judecata a noastra (Psalm 11: 6,7,  
    care este corpul sau  incaltamintea, sau suprafata externa de protectie a spiritului nostru, asa cum corpul nostru material este
    incaltamintea sau   suprafata externa a judecatii noastre). Numai dupa acest eveniment,  mintea noastra  a eliberat spiritul reinviat
    pe care l-am tinut captiv D-zeu  se poate intalni cu noi, in urma careia se va  naste imediat o noua "samanta de urmasi", o noua 
    gandire, o noua judecata, ce ne va  lumina spiritul nostru si viata noastra corporala. Numai asa spiritul mesianic mult asteptat  se
    va naste, aducand  pacea UNIVERSALA.

          Falimentul religiei crestine este recunoscut chiar de mentorul ei  care este cel cunoscut sub numele de apostolul Pavel sau Paul ,
    (Evrei 6: 4-6), recunoscand ca pedeapsa cu moartea a corpului omenesc pe rol de jertfa poate fi adusa o singura data. Cei ce au
    cazut din nou,"este cu neputinta sa fie inoiti iarasi, fiindca ei rastignesc din nou pentru ei pe fiul lui d-zeu si-l dau sa fie rastignit"
    Pedeapsa cu moartea a corpului uman are un efect pozitiv numai fiindca da un exemplu pentru ceilalti oameni sa nu greseasca
    la fel. De fapt, pedeapsa corporala prin suferinta ( Geneza 3:17) are rolul de a produce , 
    o durere, suferinta a gandirii sau judecatii noastre   pentru indreptarea acesteia pe un drum corect. Dar auto-pedeapsa cu moartea
    "ca jertfa pentru pacat"  (ACEST LUCRU NUMAI SI NUMAI IN FATA - PREZENTA LUI D-zeu) a gandirii sau judecatii noastre pervertite,
    (de catre o  alta judecata sau cunostinta a noastra care justifica efectul acestei actiuni - Isaia 53:11)   FACE LOC  nasterii in om a unei
    alte gandiri sau judecati nepervertite venite direct din PREZENTA lui D-zeu. (Isaia 53:10) "
          

     

            In Deuteronomi 29:29 aflam ca "Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeu nostru, iar lucrurile
    descoperite sunt ale noastre....". Aceasta afirmatie cuprinde doua adevaruri capitale:
    Pe de o parte, exista lucruri ascunse noua oamenilor, cu valabilitate pentru orice lucru; Altfel zis orice lucru sau
    fenomen, este perceput in  spatiul nostru material numai ca avand o singura componenta din cele doua
    componente ale sale:
        1) O componenta descoperita perceptiilor omului, vizibila, materiala, exterioara; Omului
    exterior, nascut mort in Eden, i s-a suflat o flacara spirituala de viata, o flacara interioara fiind despartit
    astfel de animale care au ramas in exterior, si introdus intr-un domeniu interior, in gradina Eden. In urma
    pacatului din Eden, omul din interior a murit, ramanand animalul din el, omul exterior ticalosit
    care a fost aruncat din Eden, trimes in mediul exterior al animalelor de unde a fost luat omul. Sacrificiul
    pe care  trebuie sa-l faca astazi omul este sa-si dea la  moarte propia componenta animalica ticalosita adica
    pe omul exterior  ticalosit, pus in evidenta in spatiul cunoasterii exterioare - constiente (adica gandirea
    animalica, distorsionata,ticalosita a omului), pentru ca sa se nasca un nou spirit si o noua gandire dupa
    modelul Spiritului si Gandirii lui D-zeu ("CAT SANT DE DEPARTE CERUL FATA DE PAMANT TOT ASA SANT
    DE DEPARTE GANDURILE MELE FATA DE
    gandurile voastre" (Isaia....). (Toate sacrifiicile de animale sant prevazute tocmai ca sa puna in evidenta acest aspect).
           Acest lucru trebuie sa se intample de fiecare  data cand constatam ca spiritul si gandirea noastra s-au distorsionat,
    s-au ticalosit. Astfel ca, dupa modelul stejarului a carei tulpina stramba, pervertita este taiata ca sa apara un nou Vlastar
    (Isaia 6:11; 53:10) nepervertit, la fel se  petrece si aici. In spatiul fizic, corporal-carnal, nu este posibil acest lucru, dar in
    spatiul cunoasterii, al gandirii este foarte posibil, trebuind ca orice gand rau sa fie taiat, pentru ca sa apara un nou gand
    de lumina si un alt spirit dupa  placul lui D-zeu.                 
        2)  O componenta ascunsa perceptiilor omului, interioara, ascunsa noua dar nu si lui D-zeu.
    Deci putem sa numim aceste componente ascunse noua ca fiind lucruri imateriale, sau hai sa le numim lucruri ce
    sunt proprii lui D-zeu, proprii spatiului ascuns, interior, in care D-zeu se face perceput, pe care vrem sa-l numim
    spatiul spiritual, iar aceste lucruri ASCUNSE FIIND LUCRURI SPIRITUALE; In acest spatiu spiritual-interior, spiritele
    tuturor oamenilor sant reprezentate de fapt de un singur spirit comun: spiritul omului care va cunoaste pe D-zeu din
    interior, nu din exterior (Ieremia 34:34) spirit de cunoastere care exista pe functia de Mesia (cel UNS
    de drept de catre D-zeu sa functioneze). Pentru a se putea ajunge acolo trebuie ca acest spirit unic de
    cunoastere comun al omului sa fie renascut de D-zeu, din EL insusi, deoarece Spiritul interior de cunoastere care
    exista pe functia de Mesia (cel UNS  de drept de catre D-zeu sa functioneze), ce se manifesta numai in spatiul interior
    spiritual-in prezenta lui D-zeu, acum este mort din cauza primului pacat edenic. Procesul de sfintire, de
    separare a binelui de rau adica de eroarea generatoare de moarte nu se mai poate produce. Dupa transcendenta
    constiintei umane in spatiul interior de cunoastere, unde se intalneste cu D-ze, facand ca Mesia-spiritul
    interior -spiritual de cunoastere a binelui si raului  sa se sfinteasca cu usurinta, sa se desparta cu usurinta de spiritul
    de cunoastere a raului, deoarece acest proces avea loc in PREZENTA lui D-zeu care are capacitatea de a sfinti orice
    lucru (Exod 3;10).Procesul  de tranzitie este unul  relativist. Din Zaharia 14:4 deducem ca D-zeu era pe Muntele
    Maslinilor, (muntele impreuna cu toate evenimentele fiind plasate in spatiul cunoasterii ) Aceasta cunostinta exterioara
    a invadat Ierusalimul in urma unui razboi din spatiul cunoasterii cand conostintele EXTERIOARE ALE tuturor popoarelor
    vor invada si vor profana cunoasterea interioara- ADICA spiritul din Ierusalim, DAR vor ridica inaltimea de
    cunoastere externa a constiintei umane aflata in Ierusalim. In prima faza s-a creat o crapatura de la est la vest prin
    mijlocul muntelui, dupa care cele doua jumatati s-au retras ca si Marea Rosie la exodul din Egipt spre Tara sfanta
    promise), spre nord si respective spre sud , pe directia ortogonala directiei de deplasare din spatiul interior pe pista
    de alergare astfel formata a constiintei omului de la vest la este spre D-zeu plecand din Ierusalim situat in vest, si
    avand o inaltime si deci o energie potential mare de cunoastere constienta (exterioara) pe masura ce se coboara,
    viteza de cadere de alergare catre D-zeu aflat in Spatiul cunoasterii interioare- deci in spatiul spiritual) creste ,
    atingandu-se viteza maxima atunci camd inaltimea –nivelul cunoasterii exterioare atinge nivelul minim,. Astfel ca,
    iesind din Ierusalim, asistam la o coborare a constiintei umane externe pentru a se putea atinge nivelul minim de
    cunoastere externa si implicit un nivel maxim de cunoastere interna, simultan cu o viteza limita maxima de tranzitie
    relativista totala a constiintei adica a cunoasterii umane din spatiul exterior in cel interior
    fapt echivalent cu nasterea
    Copilului ce ni s-a dat (Isaia 10:1) sau cunostinta interioara, Mesia, pe rol de DOMN si acesta va veni in intampinarea
    omului aflat in procesul relativis de deplasare din Babilonul cunoasterii exterioare, se va naste o cunostinta exterioara,
    "fiul lui Isai"  pe rol de suport, peste care se va odihni (aflat pe  suprafata pereche interioara) DUHUL DOMNULUI, un
    DUH  de INTELEPCIUNE si PRICEPERE, duh de SFAT si de TARIE, duh de CUNOASTERE de DOMNUL si FRICA
    DE DOMNUL (Isaia 9:6,7) , difuzand astfel aceasta cunostere de DOMNUL si in exterior, manifestandu-se ca un soare
    comun a carei lumina patrunde prin fereastra deschisa din fiinta fiecarui om, facand ca toti oamenii sa-L cunoasca
    pe D-zeu "de la cel mai mic pana la cel mai mare". Dupa pacatul edenic, cele doua spirite sant ingemanate, impletite
    atat de strans incat nu pot fi despartite prin procesul de cainta a omului iar, pentru om, ajungerea la o sfintenie totala
    prin acest proces de cainta este imposibila, deoarece D-zeu " este un D-zeu care se ascunde" de acest spatiu
    exterior..Ramane ca SINGURA SOLUTIE, ca spiritul de cunoastere sa realizeze o transcendenta relativista de pe
    suprafata externa pe suprafata interna a cunoasterii, fapt ce se realizeaza prin reducerea coordonatelor de cunoastere
    din spatiul exterior pana la zero intr-un timp record ceea ce echivaleaza cu obtinerea vitezei maxime la care se
    realizeaza transcendenta totala pe suprafata interioara unde exista prezenta lui D-zeu ce sfinteste, separa binele
    de rau, adevarul de eroarea generatoare de moarte. Aceasta anulare a coordonatei de cunoastere devine posibila
    prin faptul ca spiritul de cunoastere a binelui si raului ce se identifica cu aceste coordonate de cunoastere) va
    inteleaga necesitatea de a se da la moarte de buna voie (Isaia 53). Aceasta necesitate este sesizata prima data de
    Eliahu (Elie) care nu mai cere vindecarea trupului sau cognitiv ci cere moartea de la D-zeu, pentru a se putea naste
    o "samanta de urmasi" asa cum, dupa taierea trunchiului de stejar apare un nou vlastar. ASADAR, INAINTE DE
    NASTEREA LUI MESIA TREBUIE SA APAR DUHUL LUI ELIE. Aceasta
    are ca efect producerea fenomenului de sfintire totala a acestui spirit in PREZENTA lui D-zeu, care completeaza
    acest spirit cu noi capacitati din EL, rezultand renasterea lui Mesia (cel uns de  drept de catre D-zeu sa functioneze)
    isaia 10:1) ca un nou copil iar domnia va fi pe umerii lui, va realiza functia de mare preot in spatiul interior si de imparat
    in spatiul exterior; (Zaharia 6:7) : Simultan vor fi 2 unul in spatiul interiorca mare preot iar celalalt in spatiul exterior ca
    imparat, iar intre cei doi va fi o "intelegere perfecta"; Existenta simultana a doua persoane aflate in spatii diferite se
    realizezeaza ca un proces relativist, prin care Mesia este permanent in timpul mersului, transcendenta realizandu-se
    numai pe jumatate, sau va fi o transcendenta totala dar se va realiza intr-un timp infinit mic, pe doua axe temporale
    ortogonale intre ele; o clipa dintr=- o axa temporala echivaleaza  prin proiectie cu un timp enorm pe cealalta axa.
    Atunci Mesia care va fi sfintit total (separat de cunoasterea exterioara a raului
    care-l facea sa fie profanat ), va fi complet sfant, putand sa se apropie de D-zeu, de Pomul VIETII, sa BEA DIN
    PARAUL DE APA VIE de la D-zeu, din timpul mersului, efectuat cu o viteza relativa pe  suprafata interioara a
    cunoasterii, ducand la o transcendenta pe suprafata exterioara  a unei noi minti a omului, facand ca si spiritul de
    cunoastere  a raului (capul omului) sa renasca dar CA O FAPTURA NOUA, fiul lui ISAI  (Isaia 11.1) ridicata din
    moarte de catre MESIA, ajungand sa fie  propietatea lui MESIA (DEOARECE ESTE CHIAR MESIA- SFANTUL
    LUI ISRAEL CARE A IESIT IN INTAMPINAREA OMULUI (iSAIA ....) CARE A SUFERIT TRANSCENDENTA
    DIN SPATIUL INTERIOR IN CEL EXTERIOR, DEVENIND FORTA FIZICA A LUI mESIA, magarul de povara a lui
    MESIA. Asta inseamna ca Mesia "isi va ridica capul" Psalm 110:6,7. DE FIECARE DATA CAND CAPUL LUI mesia
    SE VA LASA IN JOS DIN CAUZA PROBLEMELOR SE VA PRODUCE UN nou mers, O NOUA CURSA RELATIVISTA
    (similara celei anterioare-prin darea la moarte, lasarea capului si mai jos, de reducerea coordonatelor de cunoastere
    exterioara, CU INTRAREA DIN NOU A LUI mesia IN SPATIUL INTERIOR in PREZENTA lui D-zeu DE UNDE VA
    performa o noua sfintire in prezenta lui D-zeu fapt echivalent cu a BEA APA vietii DIN TIMPUL MERSULUI FAPT
    CE-I VA RIDICA DIN NOU CAPUL;
    Atunci boldul mortii va dispare, cainta in fata lui D-zeu va disparea ("unde-ti este boldul moarte, cainta este ascunsa
    de privirile MELE"   Osea 13:14) , cainta nu va mai avea sens deoarece cainta aceasta este exprimata de catre cel
    vinovat-adica de catre spiritul de cunoastere a raului, indreptat cu privirile spre raul facut. Cainta este inlocuita de
    autopedeapsa maxima-capitala pentru acel spirit de cunoastere a binelui si raului,  (murind, acesta nu poate sa-si mai
    exprime cainta). Pana se ajunge in aceasta faza,
    cainta trebuie sa functioneze in om (Osea 14:2); Cea mai importanta caracteristica ce va da certitudinea ca Mesia a
    venit este exprimata in Ieremia 34:34, atunci nemaifiind nevoie de "evanghelisti" care sa faca cunoscut pe D-zeu,
    deoarece PREZENTA lui D-zeu va lumina ca un soare stralucitor pe fereastra spirituala din interiorul fiecarui
    om, "de la  cel mai mic pana la cel mai mare", facandu-se astfel cunoscut "
    Pentru a ajunge aici nu trebuie sa
    moara un fiu de imparat sau de "dumnezeu" nevinovat (ca la religiile barbare-pagane), ci  fiecare din noi trebuie sa
    ajungem atat de neprihaniti in Fata lui D-zeu incat, insufletiti de duhul lui ELIAHU, sa simtim necesitatea de a ne
    condamnam la  moarte propiul nostru "eu" in fata lui D-zeu, adica pe spiritul de cunoastere a binelui si raului din noi
    (furat din EDEN), fiul bastard al omului ce profaneaza PREZENTA lui D-zeu care astfel, este impiedicata sa se manifeste
    si sa lumineze in fiinta noastra spirituala, stiind ca radiatiile PREZENTEI LUI distruge eroarea, generatoare de moarte,
    produce separarea binelui de rau, deci SFINTIREA omului.. (Exod 3:10)
    . Aceasta cedare a vietii noastre constiente lui
    D-zeu este de o importanta covarsitoare si trebuie facuta in Fata lui D-zeu, intr-o comunicare cu EL: "Doamne, acum
    ia-mi viata" dar fara a ne folosi de capacitatile aceastei vieti exterioare-constiente, deci fara a folosi un limbaj exterior-
    constient de comunicare cu D-zeu, (ci folosind un limbaj ascuns, interior, subconstient, limbajul muntilor, al copacilor
    din padure sau de la campie.....care dau permanent slava lui D-zeu) aratand prin acest lucru ca nu mitim pe D-zeu ci sa
    dovedim ca  deja i-am cedat lui D-zeu in mod complet aceasta viata exterioara, urmand ca D-zeu sa ne nasca imediat
    o alta viata interioara "copilul"- Mesia (Isaia 9:6) in noi insotita de o alta viata  exterioara, "pe care se va odihni"
    (Isaia 11:2).Atunci viata spirituala a omului nu va mai fi trecatoare, nu va mai aparea boala-eroarea adica nu vom mai fi inraiti,
    afectata de evenimentele generate de
    observatori din spatiul nostru material  ( aflati in diferite sisteme de referinta, asa cum viteza luminii are o propietate
    de neinteles pentru un pamantean, aceea de a avea viteza constanta  fata de orice observator, indiferent daca acesta
    este in miscare sau in repaus. Aceasta propietate ciudata a luminii pune in evidenta tocmai acest spatiu ortogonal,
    ascuns prin care se propaga. Comparand fotonul de lumina ce se propaga prin spatiul material cu un om ce se
    deplaseaza pe o anumita directie, viteza acestui om prin spatiul nostru este vazuta de catre orice observator din
    acest spatiu mereu aceiasi, maxima posibila indiferent daca observatorul acela incearca sa se indeparteaza sau sa
    se apropie de acel om.


          Desigur, este foarte probabil insa, sa existe lucruri care sa apartina numai lui D-zeu, adica sa aiba numai o
    componenta spirituala, adica sa existe lucruri pur spirituale.

    PACATU generator de MOARTEA A PATRUNS IN OM PRIN DESCHIDEREA USII CUNOASTERII BINELUI SI
    RAULUI, a ratiunii, SI IN CONSECINTA TREBUIE SA IASA DIN OM PRIN INCHIDEREA ACELEIASI USI A
    CUNOASTERII BINELUI SI RAULUI; MAINTUIREA OMULUI TREBUIE SA VINA PRIN USA CUNOASTERII ;

    D-zeu a considerat ca pentru a defini pacatul primordial al omului din Eden a trebuit sa vorbeasca in
    termeni de cunoastere a binelui, de cunoastere a raului, de cunoastere a binelui si raului.
    Fiindca BINELE  este asociat cu D-zeu care se afla in spatiul interior, ascuns, spiritual, Inseamna ca
    putem pune in corespondenta cunoasterea  ascunsa, subconstienta cu cunoasterea lui D-zeu, cunoasterea
    BINELUI, a adevarului iar cunoasterea constienta putem sa o punem in corespondenta cu RATIUNEA,
    deci  cu cunoasterea BINELUI si a raului, a adevarului si a falsului adevar, a minciunii, a erorii
    aducatoare de boala, moarte. Ratiunea nu are voie sa aplice operatii
    rationale asupra spiritului, deoarece RATIUNEA UCIDE,
    sufoca  SPIRITUL;
    Asa s-a  intamplat in Eden dupa cum a avertizat si D-zeu
    Geneza 2:17 (aceasta a fost cauza pentru care spiritul
    omului-flacara de viata suflata -Geneza 2:7 - chiar din
    D-zeu) s-a stins, si asa se intampla mereu si oriunde
    ratiunea aplica aprecieri rationale, operatii, asupra
    spiritului, daca nu luam masurile necesare; Din acest
    motiv apar atatea nenorociri astazi. De exemplu,
    numaratoarea poporului evreu, a fiecarui  membru (al
    carui spirit , suflet a reinviat atunci cand apare credinta
    in D-zeu) este o  operatie rationala neutra, (nici
    buna nici rea) aparent inofensiva, aplicata fiecarui
    membru, care pune in pericol viata spiritului,  a 
    sufletului acestui membru, motiv pentru care, la
    numerotarea  poporului trebuia avut mare grije, 
    invocand NUMELE divin pentru protectie sau
    rascumparare a fiecarui suflet  in  parte (Exod 30:12),
    aceasta fiind o slujba sau o jertfa sub forma unei
    rugaciuni, "aduceri aminte inaintea Domnului (Exod
    30:15) pentru rascumpararea sufletului. Atunci cand
    s-a neglijat acest aspect, CONSECINTELE AU FOST
    TRAGICE PENTRU POPOR; (2 Samuel 24:1); Daca
    emitem judecati rationale, bune, rele sau neutre (nici
    bune nici rele), privitor la o persoana, putem sa-i lovim,
    sau chiar sa-i, ucidem sufletul care contine intreaga
    informatie interioara raspunzatoare de buna functionare
    a intregului organism a acelei persoane, ; In acest caz
    consecinta imediata a acestor lovituri aplicate sufletului
    este aparitia bolilor, a mortii;
    De judecatile  rele poate sa te scape  D-zeu, dar de
    judecatile bune este mai greu sa te scape cineva, fiindca
    aceste judecati bune nu sant intotdeauna bine
    fundamentate, deci nu sunt pe placul lui D-zeu. Din
    acest motiv Iosif a trait mai putin decat fratii sai, fiind
    inconjurat permanent de laude si aprecieri rationale
    care pot afecta spiritul si deci intreaga persoana in cele
    mai diverse moduri.
    Desi  pare un paradox, pericolul este extrem. Rezolvarea ACESTEI
    PROBLEME VINE CU O SOLUTIE RADICALA: RATIUNEA NOASTRA avand un potential atat de nefast, distrugator,
    motiv pentru care D-zeu nu accepta sa primeasca pe om in prezenta LUI, TREBUIE SA ACCEPTE SA MOARA in
    FATA lui D-zeu, SA-SI DEA VIATA CA JERTFA DE RASCUMPARARE A  SPIRITULUI (ISAIA 53:8,10);
    Asa se va naste din D-zeu "o noua samanta de urmasi" adica un nou spirit si o noua ratiune inofensiva (Isaia 53:10)
    Asadar putem spune despre cunoasterea adevarului ca are doua fete:
    -O Fata interioara, COMPONENTA ASCUNSA, interioara, SPIRITUALA- cunoscuta sub numele de cunoasterea
    subconstienta (SAU DUPA UNELE DEFINITII, CUNOASTEREA INCONSTIENTA. Vom folosi termenul de
    SUBCONSTIENT, pentru ca este mai sugestiv, punand in evidenta semnificatia ascunsa, de profunzime a
    cunoasterii, acoperita de cunoasterea descoperita-constienta, ce se manifesta in spatiul interior-spiritual al
    PREZENTEI lui D-zeu. Cunoscand CAPACITATEA  de SFINTIRE a lui D-zeu, cand in PREZENTA lui TOATE
    LUCRURILE DEVIN SFINTE (Exos 3:10), lipsite de eroarea generatoare de moarte, intelegem cat de important
    este sa fim plasati in acest spatiu interior al cunoasterii;
         -O fata exterioara, COMPONENTA de CUNOASTERE DESCOPERITA, exterioara, cunoascuta sub numele de
    cunoasterea constienta, cunoasterea BINELUI SI A RAULUI al carui spirit de cunoastere S-A NASCUT in EDEN
    CA UN FIU BASTARD, NEACCEPTAT DE CATRE D-zeu si care se manifesta in spatiul exterior de cunoastere , in
    lipsa lui D-zeu; PROCEDAND IN ACEST FEL OMUL A INCERCAT SA "EVADEZE" DIN SPATIUL CUNOASTERII
    INTERIOARE-spirituale, intr-un spatiu exterior de cunoastere, unde D-zeu nu vrea sa-si faca PREZENTA; Solutia este
    transferul relativist a intregii noastre cunoasteri de pe suprafata exterioara de
    cunoastere pe suprafata interioara de cunoastere, acolo unde se manifesta cu plenitudine PREZENTA lui D-zeu care ne
    poate sfinti, ne poate separa de orice eroare  generatoare de boala, moarte; Acest transfer se realizeaza printr-o pista
    relativista de alergare special amenajata prin spatiul exterior al coordonatelor de cunoastere, cand omul iese din
    Babilonul cunoasterii exterioare-constiente, indreptandu-se spre cunoasterea lui D-zeu.
        

    Cunoasterea constienta este o cunoastere superficiala, de suprafata. Astfel, putem vorbi despre ganduri
    subconstiente-ascunse-spirituale indreptate spre BINE, spre D-zeu si ganduri constiente indreptate spre BINE si
    spre rau; Implicit putem vorbi de un limbaj (de exprimare a cunoasterii) constient, accesibil capacitatilor noastre
    constiente  cu care exprimam BINE dar si raul, adevarul dar si minciuna, eroarea si putem vorbi de un limbaj
    ( de exprimare a cunoasterii) subconstient, ascuns, spiritual accesibil numai capacitatilor noastre ascunse, subconstiente,
    spirituale, cu care exprimam BINELE si raul catre D-zeu intr-un proces in care D-zeu realizeaza sfintirea noastra,
    distrugerea raului, a erorii din noi generatoare de boala si moarte; Acest fapt a fost observat de catre filozofii populari
    care au concluzionat ca "in vin este adevarul"  deoarece atunci cand omul isi pierde din coordonatele onstiente de
    cunoastere el uneori se apropie de D-zeu, devine mai sincer , mai bun. Dar, aceasta pierdere a coordonatelor de
    cunoastere trebuie sa se faca numai si numai pe directia apropierii de D-zeu care va naste un  nou spirit si o noua
    cunostinta exterioara si nu de alte spirite care i  va genera niste stari spirituale rele;
    sa exprime adevarul, BINELE; Energiile subconstiente, ascunse , sant similare energiilor reactive din electricitate,
    nu se fac vizibile perceptiilor noastre constiente, si Energii vizibile accesibile perceptiilor noastre. Putem trage o
    concluzie generala:
    Orice componenta spirituala sta ascunsa in spatele componentei constiente, vizibile,( care acopera ca si o haina
    sau ca o incaltaminte)  corpul spiritual; Pentru a se putea intalni cu noi, D-zeu ne informeaza sa fim sfinti : "Fiti
    sfinti pentru ca EU sant SFANT"; Sfintirea noastra devine posibila numai dupa ce dam jos componenta exterioara
    a picioarelor noastre, incaltamintea noastra ce alearga pe drumul cunoasterii lui D-zeu, a Binelui; Aceasta
    suprafata exterioara constienta a gandurilor noastre este comparata si cu o haina care este imbibata, spalata in
    vinul rosu al ametelii.
    Pentru a ne sfinti trebuie sa dam jos  haina exterioara de cunoastere a binelui si raului, haina constienta-superficiala
    de la suprafata a spiritului, haina care contine o componenta buna impletita cu o componenta rea, eronata, plina de
    erori generatoare de moarte.

    Si cunoasterea are doua componente:
          -O cunoastere interioara, spirituala ce reprezinta spiritul acelei cunoasteri (informatii) si
          -O cunoastere exterioara , constienta, exterioara (INFORMATIE exterioara) care reprezinta corpul material
    al spiritului cunoasterii.
    Pedeapsa capitala a spiritului este anihilarea propiului corp material reprezentat de propia cunostinta constienta-
    exterioara. Astfel ca putem  defini informatia, cunostinta sau cunoasterea
    ca reprezentand corpul, suportul, 
    incaltamintea  carapacea superficiala acelui spirit. Niciodata informatia nu poate descrie in  profunzime ci numai
    superficial  spiritul  acelei informatii dar, in schimb NE GENEREAZA NOUA O PERCEPTIE RIGIDIZATA,
    INFLEXIBILE A ACESTEI forme exterioare a spiritului, datorita CAPACITATILOR NOASTRE LIMITATE
    DE INTELEGERE. Ca  un ideal, atunci cand ne propunem sa intelegem continutul constient, literar al unei informatii,
    trebuie sa ne propunem sa  intelegem si spiritul acelei informatii (in litera si in spiritul ei). Vorbind in spatiul coordonatelor de cunoastere, D-zeu a creat mai intai corpul omului reprezentat de o parte
    informationala exterioara, constienta de cunoastere a binelui, de niste ganduri constiente ce se deplaseaza in spatiul
    cunoasterii pe un singur ses, spre cunoasterea binelui, a lui D-zeu, orientata in spatiul coordonatelor de  cunoastere
    pe  cunoasterea  adevarului, a binelui, a lui D-zeu. In acest  corp informational constient ,  D-zeu a insuflat din
    SPIRITUL SAU o componenta informationala interioara, subconstienta spiritula, mole, superfluida (putin  similar cu
    sangele si cu partea  moale, carnoasa a omului), ceea ce urma  sa devina spiritul omului-Shilo, nascut din D-zeu.
                "Cunostinta binelui si raului" cu care Adam (imbatat de cuvintele frumoase furnizate de sarpe) a incercat
     sa-si infrumuseteze in exterior spiritul, este o cunoastere informationala exterioara   orientata atat pe cunoasterea
    adevarului, a binelui cat si spre cunoastere a falsului adevar, a minciunii, a erorii; raul si binele fiind atat de impletite
    intre ele incat nu pot fi separate in mod complet unul de celalalt. Acest lucru a facut sa patrunda eroarea in
    structura interna a spiritului si implicit moartea spirituala. Incantat de dorinta de a fi ca D-zeu, omul a dorit sa mearga
    pe ambele sensuri ale autostradei de cunoastere, atat spre cunoasterea binelui cat si spre cunoasterea raului ca
    si D-zeu;  D-zeu are nevoie de aceasta capacitate strict necesara in actul CREATIEI, dar EL a vrut sa fereasca pe om
    de cunoasterea raului pentru a nu-i impietri inima, asa cum un tata intelept ACOPERA OCHII FIULUI SAU ATUNCI
    CAND SE INTAMPLA O NENOROCIRE IN JURUL LUI. Dar D-zeu are o putere imensa de separare a binelui de rau,
    adica de SFINTIRE. Capacitatea omului de a separa binele de rau a fost si este foarte limitata astazi, dar totusi D-zeu
    ne cere acest lucru la modul imperativ, pentru a elimina din noi eroarea, GENERATOARE DE MOARTE: "FITI SFINTI
    FIINDCA EU SANT SFANT-SPUNE D-zeu, adica trebuie sa ne sfintim, sa separam bine din noi de raul din noi. Aceasta
    "cunoastere a binelui si raului"   se comporta ca o incaltaminte cu care omul se deplaseaza pe aceasta autostrada a
    cunoasterii binelui si raului, incaltaminte ce este IMPLETITA CU DOUA TIPURI DE FIRE: FIRE BUNE SI FIRE RELE,
    fire impletite atat de strans intre ele incat omul nu poate sa realizeze separarea binelui de rau adica sfintirea lui, a
    gandurilor lui. Din acest motiv, pentru a se sfinti cu usurinta in FATA lui D-zeu, omul trebuie sa-si lepede complet
    incaltamintea din picioarele ce fac aceasta deplasare in spatiul cunoasteriia cunoasterii binelui si raului. Aceasta
    haina pe care omul a furat-o  din eden construita din bine si rau, adevar si eroare, facand sa patrunda EROAREA
    IN SPIRITUL CE-L ACOPERE, PROFANANDU-L, UCIGANDU-L.  
                Acesta este pacatul pe  care l-a facut primul  om spiritual cand a vrut sa  se "infrumuseteze" cu haina, sau
    incaltamintea  informationala a "cunoasterii  binelui si raului" , acest lucru echivaland cu un  act de sinucidere.
    Ca urmare a acestui pacat, cel care a fost creat ca om  spiritual care vedea pe D-zeu "fata in fata",
    a murit atunci,  ramanand activa din el numai haina informationala a cunoasterii binelui si raului ce pastra numai la
    exterior forma spiritului, dar care tinea spiritul prizonier, inactiv, mort in intunericul erorii generatoare de moarte..
    Acesta putea fi acum numai un animal de  povara, un Magar de povara (ce apartine spiritului - Shilo-Mesia
    acum mort dar care va invia in anumite conditii), o carapace informationala  ce, pastreaza doar forma
    informationala exterioara rigida a spiritului  mort. Ca sa salveze ce mai putea fi salvat, D-zeu s-a apropiat
    de acest fost om,  devenit  acum un magar de povara  si a creat la exterior o alta haina speciala  (din "piele",
    Geneza 3:21), ca un suport   de  materialitate carnal care are trasaturi informationale mixate atat de la D-zeu
    (informatie ascunsa-subconstienta-spirituala) cat si o informatie constienta (a binelui si raului) de la acest
    Magar (Magarita) de povara . Aceasta haina de piele creata de D-zeu , este chiar haina carnala a omului actual
    unde este   inscrisa atat o cantitate de informatie  ascunsa, de adancime,  subconstienta- pe care putem sa o
    definim ca  fiind informatie spirituala, de la D-zeu, (genele informationale, componenta informationala
    subconstienta a  omului actual,...) cat si o informatie constienta, de suprafata (reprezentata de gandurile
    constiente actuale ale omului)  caracteristice ale acestui Magar de povara. Aceasta haina  
    speciala are scopul de a prelua niste functii ale spiritului care a murit, (avand deci rolul unor
    "carje" ale spiritului mort).  Putem numi aceasta haina carnala ca fiind "manzul magaritei" dar si fiul al doilea al
    lui D-zeu, sau a doua tabla a Legii pe care chiar D-zeu a scris ceea ce trebuia scris.
    Ca un mesaj cu totul
    special se gaseste in TORA mesajul in care, dintre mai multi frati, "intr-o ordine inversata"
    numai cel mai mic primeste binecuvantarea de intai nascut. Acest  mesaj  este special
    deoarece constituie in mod codificat chiar esenta iudaismului, potrivit  careia  D-zeu a
    creat  in Eden omul in stare moarta spiritual, dupa care a suflat din propiul SPIRIT, un
    Spirit  de viata - ce a  facut din om un suflet viu, SPIRIT pe care, nu gresim  daca-l numim
    primul fiu al lui  D-zeu, sinonim cu prima tabla a Legii lui D-zeu pe care chiar D-zeu a
    inscris  ceea ce trebuia scris..  Acest fiu a dezamagit, renuntand astfel la dreptul de
    intaiul nascu, lasandu-se imbatat de  cuvintele frumoase ale sarpelui in Eden, fapt care
    l-a dus la moarte, sinonima cu spargerea  primei table a legii. Dupa cum am vazut
    anterior, pentru a solutiona in mod provizoriu situatie de criza, D-zeu a creat  UN NOU
    FIU DE D-zeu, sinonim cu  o a DOUA TABLA A LEGII si sinonim cu haina carnala a
    omului existenta si in prezent; Urmeaza ca in viitorul apropiat sa se indeplineasca
    conditiile necesare pentru ca D-zeu sa se poata apropia din nou de omul mort spiritual,
    pentru a sufla in el un nou duh de viata in el, pe care-l numim fiul al treilea al lui D-zeu,
    sinonim cu a treia  tabla a  legii pe care chiar D-zeu va scrie  "ceea ce trebuie scris pe
    ea" (Zaharia 2:9), si sinonim cu al treilea Templu al lui D-zeu;
            Iata ca putem deci vorbi de doua table ale legii care au
    existat in trecut iar a treia TABLA urmand sa apara
    curand, (Zaharia 2:9); Putem de asemenea  vorbi de doua
    temple, iar al treilea TEMPLU urmand sa apara curand;
    Putem vorbi de asemenea de doua zile (perioade) , iar a 
    treia zi (perioada) urmand sa apara curand (Osea 6:2): "El
    ne va  da iarasi viata în doua zile; a treia zi ne va scula, si
    vom trai înaintea Lui". Putem vorbi de asemenea de doua
    interventi directe efectuate de D-zeu asupra omului creat
    mort "din tarana pamantului", iar a treia interventie se
    asteapta sa apara curand. (o prima interventie cand i-a
    suflat in om un duh de viata din EL insusi, a doua cand i-a
    creat o haina potrivita, si a treia pe care o asteptam sa
    apara in curand)

                   Dupa ce D-zeu  a construit omului informational, mort spiritual o haina  minunata din "pielea" materialitatii,
    (mai sant unii naivi care-l vad pe D-zeu in rolul unui croitor, omorand niste animale si jupuind pielea lor pentru haine)
    omul a incetat sa mai fie un om spiritual, incepand sa fie un om informational-carnal, traind sub dictatura
    informatiei infectata de eroare, sub dictatura rigida a dogmei. Prin aceasta haina minunata de "piele" cu care
    D-zeu a imbracat pe om in momentul in care omul  a fost izgonit din spatiul edenic in spatiul material,
    omul informational devine si un om carnal. Aceasta haina carnala   va proteja pe omul informational 
    (mort spiritual), pentru ca sa ajunga la momentul in care omul  informational sa intelega necesitatea de a se
      da singur la moarte "pentru pacatele poporului meu" (Isaia 53:11), adica pentru pacatele omului spiritual,
    intelegand prin aceasta ca haina sau incaltamintea informationala care tine captiv spiritul, sa elibereze spiritul,
    sa fie eliminata din jurul spiritului. Dar aceasta eliberare sau goliciune a spiritului,  trebuie sa se produca  numai
    si numai in Prezenta lui D-zeu, pentru ca acest spirit sa poata fi renascut in LIBERTATE dintr-o noua suflare de
    viata a lui D-zeu  care se apropie relativist de om (Geneza 2:7). Moartea, sau "somnul  ratiunii noastre"
    produce eliberarea spiritului sau goliciunea spiritului .  Este foarte important de inteles ca aceasta goliciune a
    spiritului  trebuie  vazuta numai  si numai de D-zeu care naste astfel in om un nou om spiritual si un nou om
    informational, un nou spirit si o noua minte. Goliciunea spirituala a omului nu trebuie vazuta si de alte
    spirite exterioare care pot "naste monstrii" in acel om ; Somnul ratiunii omului naste monstrii numai atunci cand
    spiritul  omului nu se gaseste in PREZENTA lui D-zeu. Pentru aceasta trebuie sa avem  mare grija sa nu  ne
    dezvelim goliciunea spiritului inainte de a ne intalni cu D-zeu,   in timp ce ne "urcam la D-zeu pe treptele
    altarului", in spatele carui trepte se ascunde sarpele pe un  drum al "falsei modestii spirituale" pe care
    vrem uneori sa o dovedim  oamenilor, in prezenta sarpelui care va profita de  goliciunea noastra si ne
    va injecta veninul mortii (Exod 20:26). Remarcam faptul ca somnul profund al ratiunii omului, inlaturand
    carcasa dura inflexibila a ratiunii, este strict necesar dupa pacatul din Eden, pentru ca D-zeu sa patrunda
    si sa intervina in structura interioara, spirituala a  omului, asa cum a fost  necesar si atunci cand D-zeu a
    creat FEMEIA (avand acelasi "os"- continut informational si  aceiasi  "carne, sange - continut spiritual ca
    si Adam - Geneza 2:21), cufundand pe om intr-un somn profund al ratiunii lui. Cu atat mai necesar este acum,
    dupa pacat, cand componenta rationala, de cunoastere a omului este mult mai
    accentuata, comportandu-se ca o carcasa exterioara a spiritului , devenita dupa pacat mult mai rigida.
               Scopul final este renasterea lui Mesia (Shilo) sau a spiritului omului din suflarea de viata a lui D-zeu, pentru a-si
    prelua  atributiile initiale, motiv pentru care sandalele dogmei, haina informationale a  "cunoasterii binelui si raului"
    care l-a ucis, dogmatismul cu care omul  spiritual   s-a incaltat la  indemnul sarpelui trebuiesc  date jos.     Trebuie sa
    facem distinctie clara dintre:
               1) haina informationala-dogmatica, gandirea constienta, ce are o forma foarte rigida, mulata pe forma
    exterioara a spiritului  si cu care omul s-a imbracat din initiativa sarpelui, (crezand ca astfel devine mai frumos, dar
    care l-a  sufocat,  ucigandu-l) si :                 
               2) haina din "pielea"  materialitatii-haina carnala umana cunoscuta pana astazi, cu care D-zeu a imbracat pe
    omul informational, mort  spiritual sufocat de gandirea constienta care se comporta ca o carcasa rigida.
    Scopul acestei imbracaminti minunate confectionate de catre D-zeu este acela de a prelua, a suplini anumite
      functii ale spiritului acum mort, (avand rolul unor carje) , pentru a putea sa aiba o existenta  materiala, intr-un
    spatiu material unde este exilat si alungat din spatiul   SPIRITUAL  impreuna cu intregul UNIVERS vegetal si
    animal care a fost creat  pentru om. A ceasta haina carnala contine atat o gandire constienta ce face interfata cu
    gandirea constienta furata din eden, cat si o gandire subconstienta , ascunsa ce face interfata cu D-zeu;
                 Intreaga personalitate umana are la baza constructiei sale aceasta haina minunata din piele materiala sau
    carnala cu care D-zeu l-a inzestrat pe omul informational, haina care este dotata  cu un mecanism admirabil ce are
    capacitatea de a simula  mental in mod rapid noi modele functionale impuse de necesitatea de a actiona
    intr-un  mod corect  [in baza legilor lui D-zeu privite atat in litera lor (de catre constientul nostru)] cat si in spiritul
    lor, (vazute de spiritul nostru). Prin mecanismul informational de GANDIRE, oricare din aceste modele
    informationale este gasit si verificat prin metoda simularii, fiind supus unor scenarii informationale cat mai dure de 
    verificare la nivelul gandirii omului, fiind permanent imbunatatit, pentru ca numai acel model care trece cu succes
    o multime cat mai mare de scenarii sa poata fi selectat pentru a fi aplicat in practica, de catre elementele de actiune ale
    omului  (maini, picioare, limba....
    Acesta este mecanismul de gandire care este unul morfologic, realizat  de catre neuroni care se combina spatial intre
    ei, formand structuri neuronale diferite, asezate pe mai multe nivele stratificate
    ce formeaza o piramida. La nivelele din varful piramidei se pot realiza numai cateva structuri neuronale
    ce au rolul unor simboluri, generand un limbaj cu care se va opera pe straturile urmatoare de gandire
    dand o denumire fiecarei actiuni sau fiecarui obiect cu care sau asupra caruia se actioneaza. Apoi se fac conexiuni
    intre diferite actiuni elementare si se realizeaza  alte actiuni din ce in ce mai complexe care
    capata noi nume simbolice. Totul decurge intr-un mediu ostil, mort spiritual, cu disperare, "pe viata si pe
    moarte" avand scopul unic de a suplini moartea spiritului  dupa un program simplificat la maxim, orientat pe
    obiecte, in care orice actiune, lucru...se numeste obiect, capatand propiul nume si avand propiile propietati  
    si o memorie propie,  obiect care este invitat sa interactioneze cu celelalte obiecte, tinand seama de
    experienta capatata din scenariile anterioare.
    Pe masura  ce coboram pe nivele de suprafata mai mare de gandire, intre obiectele ce au capatat deja un nume sant
    conectate  intre ele si invitate sa joace anumite roluri, cu scenarii cat mai nastrusnice, mai  variate, cat mai absurde, 
    cat mai " inspaimantatoare" si monstruoase, cat mai complexe si mai complete. La baza  piramidei iese in spatiul
    cunoasterii constiente - (si deci actionand cu o forta in sensul executarii lui) - numai scenariul
    care a trecut toate aceste texte de verificare
    , fiind selectate numai acele
    scenarii bune, iar scenariile rele fiind aruncate la "cosul de gunoi". Desigur ca toate aceste scenarii inspaimantatoare
    la care  sant supuse actiunile noastre inainte de a fi validate, sant de natura care sa creaze repulsie totala, cosmaruri..
    ...respingere totala...dar sant strict necesare pentru ca numai asa se poate selecta binele de  rau intr-un mediu ostil,
    lipsit de viata spirituala. Logica acestui program se bazeaza pe instructiunea   "if"    ( in romaneste, "daca")
    si instructiunea "go" ( in romaneste mergi sa efectuezi actiunea care se impune si verificata de experienta
    ACUMULATA IN MEMORIE. De exemplu: 

     (if) daca si numai daca se intampla in realitate actiunea A, atunci dezvolta si analizeaza toate scenariile posibile
    in legatura cu actiunea A si selecteaza din ele scenariul cel mai potrivit - pe care-l numim scenariul B'; In prima
    secventa pentru infaptuirea acestui scenariu, trebuie sa executi actiunea B.

    Dupa cum am vazut, haina carnala, deci si mintea, ratiunea omului se poate imparti in doua parti distincte: O ratiune
    subconstienta, ascunsa, mostenirea "genetica" de la   D-zeu ce continea numai o cunoastere a adevarului fara eroare,
    si ratiunea constienta - mostenirea genetica rezultata din pacatul edenic care contine si o cunoastere a raului, a falsului
    adevar, a erorii. In consecinta, si scenariile mentionate anterior pot fi impartite in doua grupe:
         -Scenarii ce au legatura cu cunoasterea binelui;
         -Scenarii ce au legatura cu cunoasterea  binelui si raului (amestecate);
    Pentru a insenina viata omului, D-zeu a hotarat ca dezvoltarea si analiza tuturor scenariilor posibile
    actiunilor noastre  sa aiba loc in mod spontan in ratiunea subconstienta, in cunoasterea subconstienta, spirituala
    pe care D-zeu a inscris-o in constructia hainei  carnale a  al fiecarui individ, aceste SCENARII fiind complet ascunse
    retiunii constiente,  cunoasterii constiente, (adica "CUNOASTERII BINELUI SI RAULUI") infectata de erori. Altfel,
    aceste scenarii ar fi infectate de erori specifice cunoasterii constiente, generand niste scenarii ingrozitoare, aberante
    obosind pana  la epuizare orice individ, inspaimantandu-l, paralizandu-i vointa  facandu-i  viata un calvar, gandirea
    omului poate intra in panica, procesul de gandire fiind total compromis si in final determinandu-l sa ia niste decizii
    complet aberante, contrar vointei lui..omul putand valida niste scenarii infioratoare, facand ca propia "sabie" cu care
    este inarmat sa fie utilizata  in mod aberant. Orice gand al omului pornit dintr-o ratiune constienta , chiar un gand
    aparent bun de a se apropia de D-zeu si a comunica in sensul pozitiv cu D-zeu, contine
    erori care genereaza mesaje eronate ce profaneaza, huleste NUMELE lui D-zeu. Se poate
    intampla acest fenomen nedorit atunci cand omul se apropie de POMUL VIETII, de D-zeu, fara a-si da la moarte
    cunoasterea constienta, cunoasterea binelui si a raului. La apropierea de POMUL VIETII, capacitatile de cunoastere
    a binelui si a raului incepe sa functioneze aberant, incepand sa deruleze scenarii din ce in ce mai aberante,
    in avalanse, in care propia arma, propia "sabie" este rotita in  mod  "invapaiat" impotriva sa, sau impotriva fratelui
    sau celui mai  drag, ca si cand ar fi un scenariu  validat si deci apt de a fi pus in executie.
    Aceasta stare anormala se  identifica cu acel "Heruvim ocrotitor" al POMULUI VIETII, care "roteste o sabie
    invapaiata" pentru ca omul insotit de ratiunea constienta ilicita, fiul nelegitim al sarpelui sa nu se apropie de
    POMUL VIETII  (Geneza 3:24). Pus in aceasta situatie, omul este supus unui bombardament de astfel de scenarii
    groaznice, ce "i-l pandesc  la usa" cunoasterii constiente (Geneza 4:7), "trebuind sa fie stapanite" dar care uneori
    i-l obosesc, il epuizeaza  si, de atata lupta interioara, fata lui devine ravasita, "posomorata"(Geneza 4:5)
    reprosindu-si permanent: "Cum pot sa gandesc atat de infiorator?". Omul intra intr-o capcana de moarte in care,
    cunoasterea lui constienta
    primeste impulsuri interioare de executie a unor scenarii infioratoare. Pus in aceasta situatie neinteleasa de el, asupra
    caruia aparent nu mai exista nici o solutie de scapare,
    individul poate da frau liber  "maniei", violentei verbale si de actiune, executand fapte oribile pentru a racori
    vapaia ce arde in el ca un vulcan (Geneza 4:6). Dar de fapt solutia este foarte simpla si la indemana oricarui
    om:Solutia pe care D-zeu o da la
    rezolvarea acestei situatii grave este una singura: Ratiunea constienta sa inteleaga CUNOASTINTA SPECIALA
    care-l invata sa se dea singura la moarte "ca jertfa de ispasire pentru pacatele poporului meu" lasand ca orice
    scenariu sa fie generat numai de ratiunea subconstienta, ascunsa, izvorata din D-zeu. Numai atunci, aceasta ratiune
    constienta, "fiul" nelegitm, devine un "rob neprihanit al lui D-zeu" ,
    IN ACEST CAZ OMUL TREBUIE SA elimine aceste scenarii din spatiul gandirii CONSTIENTE, . Dar acest lucru
    poate deveni posibil numai daca ratiunea constienta  a omului, cunoasterea binelui si a raului furata din Eden se
    da la moarte Omul (omul informational) trebuie sa se prezinte din nou la POMUL VIETII, la D-zeu, dar trebuie
    sa-si dea la moarte (dar numai si numai in Fata lui D-zeu) cunoasterea, ratiunea constienta - cunoastere a binelui
    si raului furata de om din EDEN prin pacatul curviei cu sarpele din Eden.. Acest lucru se realizeaza foarte usor si
    simplu, facand o mica corectie,  modificare a programului anterior, intercaland intre cele
    doua actiuni o alta actiune strict obligatorie:
              -daca se intampla oricare actiunea A atunci, mai intai, pentru numai cateva secunde aplic in mod
    automat  actiunea unica de a-ti indrepta gandul constient si subconstient catre D-zeu si imediat de a-ti ucide orice
    gand constient in FATA lui D-zeu, (Ioel 2:34) pentru a te da  din propia
    initiativa la moartea cognitiva (informationala - cunoasterea constienta) in FATA LUI, continuind sa comunici
    cu D-zeu, dar nu intr-un limbaj constient ci
    folosesti un limbajul de comunicare  absolut subconstient, al unui copil acum nascut , lipsit de orice
    informatie constienta, extrem de scurta cu D-zeu, comunici, spui ceva subconstient in numai cateva
    secunde..nu trebuie sa sti  ce spui....dar simti  ca te-ai eliberat  complet spiritul de aceste angoase ce-ti
    faceau viata un chin. Moartea gandirii tale constiente atrage in pereche moartea si a gandirii tale subconstiente,
    dar asta numai pentru o fractiune de secunda , dupa care se naste din D-zeu doua fiinte, in pereche (asa cum se
    anihileaza sau ia  nastere numai simultan si in pereche o noua particola si o noua antiparticola, cu atat mai mare
    cu cat energia pusa in  acest "proces" este mai mare): O noua gandire constienta, avand acum o noua
    cunoastere constienta putand sa aiba o putere corecta de decizie  dar si o noua gandire subconstienta, t6ygg
    un nou spirit, - Shilo-Mesia,  care se va alimenta din Pomul Vietii, va bea din "paraul" de apa vie, spirituala ce
    curge  de la D-zeu, "din timpul mersului"  Psalm 110:7, in timp ce gandirea constienta , nou nascuta merge sa-si
    execute actiunea C, in lumina si bucurie (1Samuel 10:7).    Acum Mesia din tine, spiritul tau renascut,
    mananca din POMUL VIETI, "bea din paraul"  de apa vie,"din timpul mersului" motiv pentru care isi "ridica
    din nou capul" (Psalm 110:7) pana atunci mereu aplecat si impovarat de ganduri intunecate. Mintea ta renascuta,
    capul tau devine  acum propietatea spiritului tau renascut, propietatea lui Mesia. Personalitatea ta se va schimba,
    vei deveni o fiinta noua de fiecare data cand vei face acest lucru (1 Samuel 10:6). Timpul necesar
    efectuarii acestei  proceduri este din ce in ce mai mic, ajungand la fractiuni de secunda (din timpul mersului). 
    Mesia este un spirit, adica o CUNOASTERE INTERIOARA, A CAREI ARMA   ESTE CONSTITUITA
    DE "BUZELE LUI" care, printr-un limbaj interior, spiritual va nimici raul, Isaia 11 :4 , "va lovi cu toiagul
    cuvantului sau si cu suflarea  gurii lui  va omorii pe cel rau"din propiul spatiul al cunoasterii, adica informatia
    eronata generatoare de moarte, boala;Mesia instaurandu-se in fiecare om, SPIRITUL FIECARUI OM SE
    UNESTE INTR-UN SPIRIT COMUN CE VA APLICA CUNOSTINTA, ucigand CAPETE - adica
    gandurile-mintea" PE TOATA INTINDEREA TARII"
    Psalm110: 6,7; pentru ca sa se nasca o alta minte cu alte ganduri luminoase; si mereu cu o alta cunostinta
    interna, un alt spirit "Sfantul lui Israel" * Odrasla insufletita de cele 7 Spirite (Isaia 11:1) ,
    TRANSFORMANDU-SE INTR-UN FOC MISTUITOR CE VA ARDE SPINII SI MARACINII
    (Isaia 10: 17) DIN SPATIUL CUNOASTERII; in aceste conditii se va instaura pacea globala;
    Isaia 11:6-9 si o bucurie si o lumina deosebita pentru cei care umblau in intunericul cunoasterii,
    nascandu-se o noua lumina de cunoastere ,avand atat o componenta exterioara cat si una interioara,
    un spirit, un Copil (Isaia 9:6) pentru cei care umlau prin TARA UMBREI MORTII (Isaia 9:2)


     

    Dupa reinvierea spiritului nostru (Shilo, Mesia), relatia dintre oameni  si relatia om - D-zeu se va modifica in
    mod radical.
    "... Pana va veni Shilo, si de el vor asculta popoarele. El isi leaga magarul (haina informationala) de
    vita si de cel mai bun butuc de vita manzul (haina carnala) magariteu lui...isi spala haina
    (haina informationala) in vin si mantaua (haina carnala) in sangele strugurilor. Are ochii
    ( haina informationala) rosii de vin si dintii (haina carnala) albi de lapte" Geneza 49:10...12

    Invocarea Prezentei lui D-zeu si moartea informationala a omului in fata lui D-zeu, reprezinta
    o CUNOSTINTA constienta speciala, al carui SPIRIT nu a fost inventat de catre vreun om, ci a
    existat dintotdeauna, creat de D-zeu. Forma exterioara a acestui spirit este rigidizata de catre
    aceasta CUNOSTINTA constienta speciala profetita sub diferite forme in intreaga THORA  care
    exprima necesitatea mortii omului informational, ca o anestezie informationala generala sau
    ca o betie profunda, pentru ca D-zeu sa se poata apropia de om pentru a renaste (din
    SUFLAREA lui de VIATA Geneza 2:7)   a spiritului mort acolo in Eden.  A bea din acest vin
    informational special este echivalent cu a se adapa in sensul de a intelege si a aplica aceasta
    CUNOSTINTA speciala (Isaia 53:11) ce "va pune pe multi oameni intr-o stare dupa voia lui D-zeu".
    Procedand in acest fel se genereaza o stare de moarte informationala, de neintelegere profunda
    a omului informational  care este haina informationala acum inmuiata in vin ametitor.   Cu aceasta
    haina informationala, de cunoastere a binelui si raului a acceptat spiritul viu al omului imbatat de
    cuvintele sarpelui, sa o imbrace. Acum se impune ca aceasta haina sau aceasta incaltaminte
    informationala sa fie data jos fiind inmuiata in vin  pentru a permite apropierea lui D-zeu de
    om (Exod 3:5). Simtomele acestei betii sant clasice:  omul informational se vaita (in mod
    subconstient), geme, ofteaza, plange in Fata lui D-zeu:

    "Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftarile? Ale cui sunt neintelegerile?
    Ale cui sunt plangerile? Ale cui sunt ochii rosii?
    Ale celor ce intarzie la vin,
    si se duc sa goleasca paharul cu vin amestecat.
    Nu te uita la vin cand curge ros
    si face margaritare in pahar;
    el aluneca usor,
    dar pe urma ca un sarpe musca
    si inteapa ca un basilisc" (Prov. 23:29-32).

    Band din acest "vin tare" in FATA lui D-zeu, omul informational moare, piere
    din punct de vedere al  ratiunii, al gandirii, al cunoasterii constiente; Muzica este
    o forma de bautura tare, ca si vorbirea ritmata,POEZIUA CARE IMBATA RATIUNEA;
    Dar, ATENTIE, poate fi o muzica pot fi o poezie cu mesej fals;

    "Dati bauturi tari celui ce piere,
    si vin celui cu sufletul amarat;
    ca sa bea si sa-si uite saracia,
    si sa nu-si mai aduca aminte de necazurile lui" (Prov. 31:6-7).

     

    Vinul a facut parte din elementele jertfelor mozaice, tocmai ca sa prefigureze jertfirea omului
    informational din vremurile mesianice: " ... iar vin pentru jertfa de bautura la arderea de tot sau
    la jertfa sa aduceti un sfert de hin de fiecare miel. ... si sa faci o jertfa de bautura de o treime de
    hin de vin, ca dar de mancare de un miros placut Domnului" (Num. 15:5,7).

    Spiritul trebuie sa fie permanent viu, treaz, nu trebuie sa se lase imbatat de cuvinte frumoase
    asa cum s-a lasat imbatat de cuvintele informationale frumoase ale Sarpelui in Eden:

    Lui Aaron si preotiei (care prefigureaza spiritul din constiinta omului) le-a fost ceruta
    abstinenta: "Tu si fiii tai impreuna cu tine, sa nu beti vin, nici bautura ametitoare, cand
    veti intra in cortul intalnirii, ca sa nu muriti: aceasta va fi o lege vesnica printre urmasii
    vostri" (Lev. 10:9).

    Similar pentru "nazireu", adica orice om inchinat lui Dumnezeu, care trebuia sa traiasca
    sub interdictia consumului de bauturi alcoolice: " ... sa se fereasca de vin si de bautura
    imbatatoare" (Num. 6:3).

    "Nimeni, dupa ce a auzit cuvintele legamantului acestuia incheiat cu juramant, sa nu se
    laude in inima lui si sa zica: "Voi avea pacea, chiar daca as urma dupa pornirile inimii
    mele, si chiar daca as adauga betia la sete " (Deuteronom 29:19).

    "Caci vor fi ca niste manunchiuri de spini incilciti, si tocmai cand vor fi beti de vinul lor, vor
    fi mistuiti de foc, ca o miriste de tot uscata" (Naum 1:10)

    Asadar, moartea gandirii constiente are consecinta imediata nasterea unei noi gandiri
    constiente si a unui nou spirit (Shilo-Mesia) in interiorul fiintei noastre,
    dupa modelul spiritului lui D-zeu. Asa se face ca, dupa renasterea acestui model al lui D-zeu
    in fiinta noastra, noi o sa-L cunoastem pe D-zeu chiar din interiorul nostru, nu din exteriorul
    nostru de la vreun alt om (Ieremia 31:34).

    obs.
             In Thora  toate personalitatile biblice ne sant
    infatisate cu putinele lor calitati si cu multele
    lor defecte, fiindca nu se intetioneaza crearea unor
    modele umane,...... niste sfinti care trebuiesc copiati
    in comportament, ca la alte religi. Singurul model
    CUSHER ce trebuie copiat este modelul lui D-zeu.
    D-zeu ne spune: "Fiti sfinti..."  nu pentru ca David
    a fost sfant, sau Avram..sau Moise,  ...ci:"Fiti
    sfinti  caci EU SANT SFANT" (Levitic 11:44). Acest
    lucru este atat de important in Judaism incat capata
    accente  dramatice prin BLESTEMUL: "Asa zice DOMNUL:
    Blestemat sa fie omul care se increde om,
    care se sprijineste pe un muritor...si isi abate inima
    de la Domnul"(Ieremia 17:5), in opozitie cu Avram, 
    care "a  crezut in Domnul, si Domnul i-a socotit lucrul
    acesta ca neprihanire" (Genesa 15:6); Putem avea
    incredere in D-zeu, daca-L putem cunoaste, si putem
    sa-L cunoastem (Isaia 31:34) daca (folosind
    CUNOSTINTA mentionata anterior) facem sa
    renasca in  interiorul fiintei noastre Shilo-Mesia, modelul
    lui D-zeu, Spiritul suflat din D-zeu in om inca de la
    creatie  (Genesa 2:7).

    Dupa renasterea Spiritului in om, (renasterea lui Mesia-Shilo) , de fiecare data inainte de a se intalni cu
    D-zeu in spatiul Foarte Sfant din constiinta umana (in Sfanta Sfintelor), in calitate de MARE PREOT al
    tuturor entitatilor din constiinta umana, pe durata acestei intalniri, Shilo isi va tine  haina  informationala
    cat si haina simturilor  carnale legate in afara acestui spatiu Foarte Sfant:
    "... Pana va veni Shilo, si de el vor asculta popoarele. El isi leaga magarul (haina informationala) de
    vita si de cel mai bun butuc de vita manzul (haina carnala) magariteu lui...isi spala haina
    (haina informationala) in vin si mantaua (haina carnala) in sangele strugurilor. Are ochii
    ( haina informationala) rosii de vin si dintii (haina carnala) albi de lapte" Geneza 49:10...12; Zaharia 3:9

    Fiecare individ isi gaseste propiul program de gandire din ce in ce mai perfectionat, acesta fiind realizat
    spatial , putand fi memorat, adica copiat intr-un spatiu morfologic bine definit si transmis genetic urmasilor care preiau
    aceste modele la nivel de subconstient. Are loc un proces permanent de autoinstruire subconstienta, de
    invatare constienta a ceea ce trebuie sa facem in anumite momente critice, de genul mentionat anterior. Asta face
    diferenta de la un individ la altul, in care mostenirea genetica este foarte importanta, pacatele sau valorile dobandite
    ale parintilor fiind transmise in mod subconstient mai departe, copiilor.
              De remarcat faptul foarte important ca haina "din piele"   cu care D-zeu a  imbracat pe om (Geneza 3:21) este
    o haina flexibila ce poate sa-si schimbe dimensiunile , deci nu pune nici o presiune impotriva spiritului care vrea sa
    reinvie. Deci aceasta haina construita de D-zeu omului informational nu  trebuie sa moara pentru renasterea omului
    spiritual sau Mesia,  ci numai haina  informationala-dogmatica a spiritului , sau haina cunoasterii constiente a
    cunoasterii in  general "a  binelui  si raului" ), haina care  pastreaza numai forma exterioara a spiritului,  este haina 
    informationala care se identifica cu omul informational care trebuie "sa se dea de buna voie" la  moarte, in caz contrar,
    necesitatea eliberarii  cu orice pret a spiritului reinviat poate sa produca niste tragedii imense (intocmai  ca acelea ale
    unui baraj imens de apa supus unor presiuni enorme  de ELIBERARE care este obligat sa cedeze, sa se reverse in
    mod necontrolat) impunand ca si  materialitatea,  carnalitatea omului sa fie data la moarte, ajungand ca   oamenii sa se
    omoare intre ei, impinsi de  un  spirit  sinucigasi si fraticid de  autodistrugere.
            Aceasta presiune poate deveni enorma  atunci cand  omul informational se  apropie de D-zeu,  de Pomul VIETII,
    deoarece "chiar mirosul florilor" din acest pom (din care se hranea atunci cand traia) poate face ca potentialul
    renasterii lui Mesia sa genereze o stare  de presiune in exterior (menita sa duca la spargerea  violenta a
    "cochiliei dogmatice" in care  este tinut prizonier) devenind pericolos chiar si pentru haina din pielea carnala 
    construita de D-zeu omului informational.  Aceasta stare de presiune in vederea eliberarii violente se poate
    manifesta ca un spirit fraticid si sinucigasi ce este plantat chiar de catre D-zeu la pomul  vietii  "rotind",  intoarcand
      "cu invapaiere" sabia fiecaruia impotriva fratelui sau  si impotriva lui insusi. .
    Ca dovada, prima apropiere a omului de D-zeu, de POMUL  VIETII, consemnata in BIBLIE ca fiind aceea a lui  ABEL si
    CAIN SANT ELOCVENTE, soldandu-se cu un act fraticid  absurd. In mod similar se petrec lucrurile si la TURNUL BABEL
    cand omul incearca o apropiere de D-zeu, de POMUL VIETII. Lucrurile se deruleaza in felul urmator: La apropierea
    omului de D-zeu, de Pomul Vietii in mod automat Mesia, spiritul de viata al omului renaste, fara ca omul informational,
    constient al "cunoasterii binelui si raului" sa fie  eliminat. Acest fapt confera unele noi propietati contradictorii pentru
    omul avand acum o dubla natura: atat una informationala-cognitiva cat si una sprituala. Astfel i se ofera omului spiritual
    reinviat acum dupa ce a murit in Eden in urma pacatului efectuat acolo, o serie de avantaje deosebite,
    umplandu-l, saturand de pace spirituala, tamaduindu-l din moarte, dar ofera un foarte mare dezavantaj omului
    informational, cognitiv : Omul cognitiv incepe sa INTELEAGA UNELE LUCRURI, procese ce au loc in fiinta lui si chiar
    din fiinta aproapelui sau care, pana atunci erau
    total ascunse omului informational (cognitiv). Din acel moment, multe procesele ce se petreceau pe acele  nivele
    subconstiente mai putin indepartate de nivelele constiente ale omului carnal, acum sant descoperite si trec pe
    nivelele constiente lui. Dintre acestea fac parte si o multime de scenarii pe care omul carnal le deruleaza in fiinta
    lui in mod corect pentru a selecta numai scenariul cel mai potrivit ce va fi aplicat si introdus ca o decizie de actiune
    pentru om. Aceste scenarii cat si procesul de selectare a celui mai potrivit scenariu se derulau inainte in
    subconstientul omului, fapt ce-i asigura atunci omului o liniste si siguranta deplina la nivelul constient-cognitiv.
    Acum aceste scenarii au intrat pe nivele constiente de cunoastere. Multe dintre aceste scenarii neeligibile, sant atat
    de denaturate incat ingrozesc, paralizeaza efectiv pe omul cognitiv, intrbandu-se cu groaza: "cum pot sa gandesc
    astfel de scenarii oribile?" Din acel moment viata lui devine un calvar. Multi cauta eliberarea in indeplinirea acelor
    scenarii aberante, facand ca propia sabie sa fie "rotita" (intoarsa) impotriva sa sau impotriva fratelui sau...Dar Robul
    lui D-zeu, cel ce are incredere in D-zeu rezista, "pedeapsa  care ne da pacea a cazut peste el si prin ranile lui santem
    tamaduiti"(Isaia 53:5). Din  acel moment omul cognitiv  care "creste inaintea DOMNULUI ca o odrasla slaba, ...fara 
    frumusete...." (Isaia 53:2), isi pierde   mandria si frumusetea, devine
    "dispretuit si parasit de oameni, om al durerii si obisnuit cu
    suferinta...asa de dispretuit ca iti intorci fata de la el" (Isaia 53:3). Si toate aceste suferinta sant acceptate de catre
    D-zeu ca pedeapsa, pentru pacatele "poporului meu" (pluralitatea va fi inteleasa mai tarziu) adica pentru pacatele
    omului spiritual efectuate in Eden.
               Aceasta pedeapsa continua nu va inceta pana in momentul in care omul informational nu va gasi o
    "CUNOSTINTA  care va pune pe multi oameni dupa voia lui D-zeu" (Isaia 53:11). Aceasta CUNOSTINTA este simpla:
    Toate suferintele, pedeapsa suportata de omul cognitiv nu  vor inceta  pana in momentul in care omul cognitiv, omul
    informational nu va accepta pedeapsa  maxima, propia MOARTE COGNITIVA  in FATA lui D-zeu, "ca jertfa pentru
    pacat" (Isaia 53:10). Aceasta moarte a omului informational ascunde din nou acele scenarii oribile si echivaleaza cu
    aruncarea sandalelor din picioarele omului  spiritual; Astfel ca, ACEASTA  JERTFA  SUPREMA  face ca spiritul care
    pazea POMUL VIETII, acel HERUVIM ocrotitor al POMULUI VIETII (Geneza 3:24) ,"cel  care in urgia lui lovea popoarele
    cu lovituri fara ragaz, ...este prigonit fara  crutare. Tot pamantul se bucura acum de odihna si pace, izbucnesc oamenii
    in cantece de veselie" (Isaia 14:6,7)
         Desigur, singura speranta  este la D-zeu, si deci trebuie sa ne  apropiem de D-zeu, de POMUL VIETII in mod periodic
    pentru a ne alimenta de acolo spiritul ucis de foame. Dar trebuie sa intelegem ca in timpul apropierii de D-zeu spiritul
    nostru mort reinviaza, dar este tinut in continuare captiv in inchisoarea dogmei, in haina, in cochilia sau incaltamintea
    informationala-dogmatica care l-a ucis in Eden, motiv pentru care D-zeu ii porunceste  cu necesitate "sa   arunce
    incaltamintea din picioare" (Exod 3:5), pe intreaga durata a acestei intalniri cu D-zeu, cand D-zeu ii da un nou spirit
    dar si o noua INCALTAMINTE in picioare, potrivita pentru noul spirit. Atata timp cat omul ramane in spatiul material, el
    are nevoie si de o incaltaminte pentru a proteja goliciunea picioarelor spirituale de muscatura sarpelui.
            In consecinta, chiar inainte ca "suflarea de viata din D-zeu" sa-si produca efectul, inviind spiritul
    nostru, omul informational
    (cognitiv) trebuie sa se dea singur la moarte, deoarece el se comporta ca o imbracaminte
    sau mai potrivit ca o incaltaminte rigida ce strange tot mai puternic picioarele spiritului reinviat, generand o presiune
    imensa ca aceea a unui vulcan de lava fierbinte care erupe. Atunci cand Ramaru a fost intrebat de ce a facut atatea
    crime in serie, el a raspuns "Ca sa ma racoresc si eu....ce sa fac?" . Un psiholog sfatuia o pacienta  de-a lui ca de
    fiecare data  cand simpte presiunea de a face vreun rau, sa sparga cate o farfurie noua de portelan. Saraca femeia,
    povestea ca trebuia   sa cumpere in mod regulat cate un set nou de farfurii, dar asta reusea sa "racoreasca"
    vapaia sabiei invapaiate din interiorul ei.
    Acest tip de "racorire"  se face prin indepartarea de D-zeu, de POMUL VIETII, prin producerea unor pacate groaznice
    sau mai putin groaznice, ucigandu-si din nou spiritul care face presiuni sa iasa afara.. Din acest motiv, omul a inventat
    injuraturile, vorbele urate , folosindu-le ca o refulare, ca o "racorire".
            Astazi se impune cu necesitate elibererarea spiritului din  inchisoarea "cunoasterii binelui si al raului" din cochilia
    sau inchisoarea  dogmei, a dogmatismului (CARE CURMA in diferite forme SI ASTAZI ATATEA VIETI OMENESTI
    generand acel efect de baraj de mare presiune).. Pentru aceasta, omul trebuie sa se identifice cu informatia (sau
    dogma) cu cunoasterea in  general, si sa se dea din propia initiativa la moarte cognitiva, informationala, ucigand  in
    el "cunoasterea binelui si a raului" si astfel eliberandu-si in FATA LUI  D-zeu  spiritul din  inchisoarea dogmei, a
    cunoasterii, dandu-i voie sa renasca din prezenta lui D-zeu. De fiecare data  D-zeu ne reinvie spiritul (samanta de
    urmasi), dar ne daruieste  si alte sandale informationale, fara de care omul nu poate sa aiba continuitatea,
    sa supravietuiasca, cunoscand in mod constient, "vazand" in spatiul material si dincolo de acesta,  dar noile sandale 
    avand o forma si o marime adaptata la masurile noului spirit (Isaia 53:10), acele scenarii oribile reintrand din nou in
    subconstient.
            Ca urmare a mortii ratiunii omului (adica, activitatea informationala a mintii trebuie sa inceteze) in cele cateva
    momente deintalnire cu D-zeu - comunicarea omului cu D-zeu,  RUGACIUNEA adresata lui D-zeu  nu trebuie formulata
    de catre mintea omului ci de catre SPIRITUL SAU (REINVIAT de care SUFLAREA lui D-zeu) si nu se va putea face
    intr-un limbaj conventional invatat de catre minte, si deci la care mintea omului sa fie prezenta prin participare, ci
    intr-un limbaj asemanator ganguritului, murmurului, plansului unor copii fara minte, de curand nascuti, "din gura
    carora iese o intaritura de aparare a lui D-zeu impotriva vrasmasului" (Psalm 8:2) (vrasmasi care pangareste prin
    prezenta lui pe D-zeu), intr-un limbaj neinteles de "vrasmasul" pozitionat chiar in mintea omului- caruia astfel i se
    zdrobeste  capul (Genesa 3:15), devenind incapabil sa inteleaga, sa participe la intalnirea dintre om si D-zeu, incapabil
    de a opri, de a denunta sau para pe om in fata lui D-zeu, omul putand acum sa se apropie si sa comunice cu D-zeu
    peste capul sarpelui, intr-un limbaj inteles pe deplin de D-zeu, un limbaj gestual al mimicii, al corpului, intr-o
    continua miscare de balansare a corpului, modulata in mod involuntar cu informatie catre D-zeu, si asemanator
    cu limbajul naturii, al muntilor si dealurilor care "vor rasuna de veselie", asemanator limbajului "copacilor din
    campie care vor bate din palme" (Isaia 55:12), si al copacilor din padure "ce striga de bucurie" (Psalm 96:12).
    Desi aceasta rugaciune seamana mult cu o incantatie shamanica, totusi este asezata pe un rationament puternic;
    Mintii noastre i se pare o NEBUNIE aceasta CUNOSTINTA, dar numai dupa un minut de practicare a ei in intimitate,
    dupa ce omul si-a "scos incaltamintea din picioarele" mintii pentru a se putea apropia de D-zeu (Exos 3:5) , imediat
    se descatusaza, se dezlantuie o bucurie si un potential benefic uriasi, iar "durerile vor fugi".
    ELIBEREAZA-TI SPIRITUL  in RUGACIUNE

                  Modelul mantuirii omului trebuie sa aiba o astfel de forma incat trebuie sa atinga toate punctele de pe
    traiactoria profetiilor, sa satisfaca toate profetiile   venite de la D-zeu.
    Un astfel de model a fost incercat de catre crestinismul tarziu, dar a fost un model imbinat cu modelul de
    mantuire oferit de catre religiile pagane, al caror d-zeu cerea practicantului ca, pentru iertarea propiilor pacate
    sa mai execute inca un pacat groaznic (cel putin mental): "jertfirea" unui fiu sau fiica nevinovata, acesta jertfa fiind
    considerata ca o proba suficienta a unei  sfintenii inalte, si nu ca un pacat oribil si monstruos, asa cum este de fapt
    Este pacat ca tatal  sa-si ucida fiul sau fiinta nevinovata cea mai iubita? Este pacat sa versi sange
    nevinovat? (Numeri 35:33 ".. caci sangele celui nevinovat pangareste tara" nu o
    sfinteste...iar acest pacat nu poate pus in "spinarea" lui D-zeu, caci EL nu poate
    pacatui)
    La aceasta intrebare, de-a lungul istoriei, s-a dat raspunsuri  practice dintre cele cele mai
    monstruase, ajungandu-se la crime inimaginabile. D-zeu, care uraste si respinge cu toata forta aceste traditii
    barbare, pagane, fata de care isi arata de fiecare data dezacordul, da un raspuns categoric lui AVRAHAM la aceasta
    intrebare, ca o LEGE VESNICA, ca un ultim cuvant al lui D-zeu in aceasta chestiune:     "ASA CEVA... NU TREBUIE
    SA FACI!!!!!!!!"....." SA NU PUI MANA......SI SA NU-I FACI NIMIC"(Geneza 2212).
    Si, ca sa fie si mai limpede mesajul, a D-zeu facut ca in apropiere de el sa se gaseasca un berbece, de care D-zeu
    dar nu i-a cerut sa-l aduca jertfa. Datorita importantei majore ca acest act criminal, respins de D-zeu sa nu se intample
    niciodat in interiorul poporului Israel,   D-zeu a vrut sa construiasca mesajul  sau foarte explicit, pentru ca
    Avram sa inteleaga in mod clar ca este vorba despre o astfel de jertfa pagana. (Cunoastem cazul profetului Daniel
    care nu a inteles mesajul primit motiv pentru care recunoaste acest lucru si cere noi detalii....Daniel 12:8).
    Desigur ca in prezent asistam la o  modernizare vicleana (fiindca sarpele este din ce in ce mai  viclean) a  acestei
    religii pagane,  in care  practicantul trebuie sa accepte mental acest pacat groaznic ca pe o necesitate fara de care
    el nu poate sa-si castige viata, si sa se incarce mental   cu  acest pacat   groaznic ca fiind facut in  numele lui. Si,
    pentru ca  supliciul inchinatorului sa fie cat mai mare, inchinatorul este anuntat ca, daca mai face un alt pacat facut
    intentionat, inchinatorul este aruncat in disperare, "deoarece nu poate avea loc o noua jertfire" (Cel viclean stiind ca
    in acest spatiu material este  imposibil sa nu mai faci un alt pacat intentionat, oricat de  mic ar fi el tot restul vietii)

    Crestinismul este construit pe cel mai groaznic pacat denuntat si urat de D-zeu de fiecare data: UCIDEREA,
    sacrificarea UNUI COPIL NEVINOVAT PENTRU
    BUNASTAREA COLECTIVA,
    pacat, la infaptuirea caruia era
    chemat pe rol de co-autor, co-participator chiar D-zeu. Crima era executata de catre un singur calau platit dar cu
    participarea tuturor celor care acceptau aceasta CRIMA, in timp ce fiul sau fiica de imparat se ruga cu disperare,
    cu lacrimi disperate in ochi, implorand in genuchi in fata tatalui sau care aparent avea toata puterea de a interzice
    aceasta crima odioasa si inutila. Din acest motiv, Crestinismul ramane in prezent o RELIGVA a celor mai intunecate
    religii barbare, cand copiii, fiii si ficele de imparat erau sacrificati pe zidurile cetatii pentru bunastarea
    colectiva a celor din cetate. D-zeu ura si denunta mereu aceste practici criminale. Porunca aparent pozitiva
    adresata lui Avram de a-si sacrifica pe fiul sau Isac s-a dovedit de fapt a fi o porunca foarte puternica dar NEGATIVA:
    "CATEGORIC SA NU FACI ACEST LUCRU" pe care numai nemurile barbare o fac, cu dezaprobarea lui D-zeu..
    Fara sa-si dea SEAMA, crestinii care accepta aceasta crima barbara ca fiind strict necesara pentru binele lor
    personal, devin partasi la acest pacat executat numai in mintea lor, dar ramane totusi un pacat mental groaznic
    cu care constiinta lor se incarca, facand jocul fortelor spirituale intunecate, putand fi astfel usor de exploatat
    spiritual, victime spirituale ale intunericului spiritual..

    Si daca, parintii nostrii, fratii nostrii, copii nostrii sunt devorati in ghiarele odioase a unei religii false, barbare,
    trebuie ca sa depunem cu totii intregul nostru efort pentru a-i elibera si de a-i duce la izvoarele adevaratei religii
    iudaice mantuitoare, cand D-zeu este atat de puternic si luminos incat, simpla Lui PREZENTA face ca totul din jurul
    lui sa devina sfant, nefiind nevoie de nici o jertfa, doar trebuind ca omul sa se lepede de incaltamintea (mintea) cu
    care spiritul sau a fost incaltat in Eden inainte de a fi aruncat in spatiul material (Exod 3:5; Geneza..).
                Trebuie mentiont faptul  de mare valoare, ca a existat  o tendinta a unui crestinism primar de a dezvolta un
    alt modeI de mantuire a omului, ce coincidea cu modelul iudaic de mantuire. Potrivit acestui model, componenta
    cognitiva a omului actual este "cunostinta binelui si raului"...fiul omului- "samanta sarpelui"  (al carui
    cap trebuie zdrobit) si care trebuie sa   devina (in baza vechiului Legamant) "robul neprihanit al lui D-zeu" ,  si asta
    numai si numai pentru a intelege sa   accepte necesitatea de a muri "DE BUNA VOIE" , sa fie  "inaltat asa   cum
    Moise a inaltat  sarpele in  pustie" pentru ca OMUL care a murit in Eden SA POATA FI VINDECAT de "muscatura
    SARPELUI DIN EDEN, deoarece  numai si numai asa D-zeu se poate  apropia de omul mort cognitiv, pentru a sufla
    din nou in "narile " lui un nou duh de viata, o noua  componenta cognitiva scrisa ca pe o tabla de piatra (Zaharia 3:9)
    chiar de D-zeu, un nou "FIU DE  D-zeu" - MESIA. Numai atunci noul Legamant va prinde viata, si omul va putea
    cunoaste pe D-zeu in mod perfect din interiorul sau, (Ieremia 31:34) nu din exteriorul sau, de la aproapele sau
    fratele sau ..Atunci nu va mai fi nici o "evanghelizare"....
    Toti vor fi fericiti in relatia cu D-zeu, deoarece toti i-L vor
    cunoaste in mod perfect,  "de la cel mai mare la cel mai mic", deci i-L vor putea iubi mult, de unde izvoraste si marea
    lor fericire.

                Acest model de mantuire a omului pune in evidenta sfintenia lui D-zeu caruia ii este scarba sa se apropie
    de samanta  sarpelui, marea lui apreciere pentru viata, marea lui putere de a mantui pe om, fara a efectua un alt
    mare pacat oribil, prin acceptarea ideii, gandului de a  omora cu bestialitate o fiinta   exterioara noua - nevinovata- (fiu
    sau fiica
    de imparat sau de D-zeu)) si promitand   aducerea omului inapoi in Eden   intr-un "car de lumina" (2Regi 2:11)  si nu
    in intuneric si desnadejde, sub spectrul pacatului oribil al uciderii cu bestialitate a fiului de D-zeu .....

               Potrivit modelului mentionat anterior de mantuire a omului, toate actiunile au loc in spatiul coordonatelor de
    cunoastere, unde are loc o cursa relativista, o "alergare cognitiva" relativista pe o "pista cognitiva" special amenajata
    (Zaharia 14:4). In aceasta cursa relativista omul trebuie sa iasa din Babilonul cognitiv, (plin de activitate cognitiva), si sa se
    apropie in mod cognitiv de D-zeu plasat in Templul sau cel sfant ce are acum functia unui car cu patru roti (fiecare
    roata avand o semnificatie aparte) care alearga in  intampinarea omului, cu o viteza relativa (om-D-zeu) de cunoastere
    din ce in ce mai mare pana se atinge pragul critic maxim al vitezei cognitive relative (prag de viteza similar vitezei
    luminii din spatiul  coordonatelor geometrice) cand are loc  transcendenta cognitiva, insotita de o lumina cognitiva
    stralucitoare, (cand carul se transforma intr-un "car de foc"  avand loc nasterea noului spirit de cunoastere MESIA in
    om..(similar nasterii fenomenului luminos  intens numit "fenomenul Cernenco" si a razelor canal dintr-un accelerator
    de particole sesizat la transcendenta similara ce are loc in spatiul coordonatelor  geometrice.
             Deplasarea lui D-zeu se va face cu o viteza cognitiva accelerata, intr-un spatiu cognitiv ortogonal spatiului nostru
    cognitiv ,  motiv pentru care "va va  taia calea" generand o Prezenta a lui  D-zeu - Domnul - in spatiul cognitiv al
    energiilor real negative (cu referinta in spatiul nostru) care are o viteza de sens contrar vitezei noastre de iesire din
    Babilon, "iesind in intampinarea" noastra.  Viteza cognitiva de   apropiere de D-zeu nu o putem  percepe deoarece
    numai  dupa momentul transcendentei relativiste vom putea vedea in mod cognitiv pe D-zeu.
              Actul cunoasterii de catre om este bazat pe creerea de modele la orice nivel de cunoastere. Pe masura ce omul
    cognitiv se deplaseaza prin spatiul coordonatelor de cunoastere  cu o viteza cognitiva din ce in ce mai mare, orientata
    catre "centrul Babilonului", el acumuleaza un numar tot mai mare de astfel de modele de cunoastere.  
    Reducand spatiul coordonatelor de cunoastere la unul  unidimensional, viteza omului (nerelativa) de apropiere de D-zeu,
    pe o pista de alergare prestabilita - "prin Valea Muntilor Mei" este  egala cu viteza  lui de indepartare cognitiva  fata de
    Babilonul cognitiv, indreptata deci in sensul opus celui orientat spre centrului  Babilonului. ORIENTAREA LUI D-ZEU
    ESTE REALIZATA PE O DIRECTIE ORTOGONALA ( droarece se gaseste in spatiul interior-ortogonal) DIRECTIEI
    COORDONATEI din spatiul exterior A CAREI VARIIATIE NEGATIVA   IN TIMP MASOARA VITEXA DE 
    INDEPARTARE DE BABILON , DE ALERGARE A OMULUI PE ACEASTA PISTA DE ALERGARE,
    memoria noastra de baza pe care o acceptam sa o blocam in acele momente si dupa care D-zeu o va reactiva din nou,
    transferand acolo, in constiinta noastra, noi informatii ascunse primite de la intalnirea cu D-zeu pe aceasta pista de
    alergare). Acest eveniment corespunde  evenimentului  apocaliptic profetit de majoritatea profetilor, eveniment care
    va avea loc in spatiul coordonatelor de cunoastere  cu "arderea apocaliptica", distrugerea a  oricarui modele cognitive
    plasat in UNIVERSUL nostru de cunoastere situat acum pe aceasta "pista de alergare cognitiva"  din mintea noastra.
                 Acest lucru  echivaleaza cu transferul intregului nostru Univers de cunoastere pe aceasta memorie provizorie
    (ce are rolul unei piste cognitiva de alergare), pentru a fi ars, distrus in mod apocaliptic, fapt ce echivaleaza cu moartea
    noastra cognitiva -stergerea memoriei-pista (asa cum se face stergerea unei benzi magnetice de la
    magnetofon, folosind un camp magnetic  de foarte inalta  frecventa), distrugerea oricarui  model sau element
      de  cunoastere   din Babilonul  cognitiv, inclusiv orice  element lingvistic invatat din exterior. Atunci cand 
    comunicam  cu D-zeu vom folosi numai  elemente lingvistice spontane, neinvatate din  exterior pe care le
    vom gasi in interiorul constiintei noastre.
                Plecand de la o  cantitate de informatie constienta cat mai mare despre totul din Babilonul  cognitiv si
    ajungand prin stergerea acestei informatii constiente mentale la  o informatie cat mai mica, in asa fel incat sa uiti
    si chiar de existenta ta (echivalentul mortii tale cognitive) .. intr-un timp cat mai mic, asta inseamna o  viteza cat mai
    mare de indepartare de Babilonul cognitiv, renuntand la  viata cognitiva, devenind mort din punct de vedere cognitiv,
    "orb" si "surd"  (Isaia 42:1): "Cine este orb , daca nu robul  Meu , si surd ca solul Meu pe care îl trimit ?" Cine este 
    orb ca prietenul lui  Dumnezeu, si orb ca robul Domnului? ..." Numai devenind "orb" si "surd" poti sa te intalnesti
    cognitiv cu D-zeu  (Isaia 35:5,6...). Observatie:
                     INTR-UN STUDIU OFICIAL S-A CONSTATAT  URMATOARELE:   COMUNICAREA se bazeaza: 10%pe
    cuvinte, 20% pe voce si tonul ei, si 70% pe "limbajul spontan, subconstient al corpului"; In acest fel se poate intelege
    faptul  ca fondul de cuvinte al corpului, "vocabularul spontan, ne-invatat din exterior "al corpului este mult mai bogat
    decat vocabularul unei limbi conventionale (engleza, romana...) si de cele mai  multe ori nu poate fi substituit de
    catre acesta, negasind cuvintele potrivite pentru exprimarea acelor stari... Asadar, cuvintele  conventionale
    adresate lui D-zeu (atunci cand lipsesc sau trebuie sa lipseasca) pot fi inlocuite cu succes de catre "limbajul
    corpului" insotit de sunetele neinteligibile emise de catre un surd si orb, asa cum  o melodie neinsotita de vreun
    text transmite cu succes o cantitate foarte mare de informatie, la fel acest sunet indescifrabil pentru oameni
    modulat in tonalitate, (amplitudine, frecventa si faza) este foarte inteligibil pentru D-zeu, avand  valoarea de
    "imagine" sonora a unei stari si poate transmite de asemenea o  informatie cu mult mai bogata  decat atunci
    cand comunicam cu cuvinte; De asemenea s-a constatat ca imaginea face"cat o mie de cuvinte". Sa transmitem
    cat mai multe de astfel de imagini catre D-zeu, cu o viteza cognitiva cat mai mare...., pentru ca astfel sa atingem
    cat mai repede pragul relativist al intalnirii cu D-zeu.
             Desi in compunerea vitezei cognitive relativiste dintre noi si D-zeu,  viteza cognitiva   de cunoastere a fiintei
    noastre de catre D-zeu care vine in  intampinarea noastra   ("ne va taia calea" Isaia 52:12) are ponderea cea mai mare
    in obtinerea vitezei  cognitive  relative critice de transcendenta, totusi, sensul  corect al propiei noastre viteze fata
    de D-zeu (ce va fi acela al  indepartarii de  Babilon)  va determina  decizia lui D-zeu daca poate sa vina in intampinarea
    noastra, generand procesul relativist al nasterii unui nou Domn- Mesia-Israel urcat in "carul lui de foc" venind in
    intampinarea noastra (ca si pe Eliahu care isi dorea propia  lui moarte cognitiva, iesind din Babilonul cognitiv, cautand
    cu disperare sa-l cunoasca, sa-l vada pe D-zeu dar nu cu  capacitatile cognitive,  de cunoastere  cu care a iesit din
    Babilonul cognitiv, motiv pentru care-si acopera ochii cu  mantaua), sau ne  lasa sa  intram in Templul  lui cel Sfant
    (Zaharia 3.7).  Daca in procesul de intalnire cu D-zeu, noi  ne vom deplasa catre  Babilonul cognitiv, este  sigur  ca 
    D-zeu nu mai poate sa vina in intampinarea  noastra,  fiind plasat in directia opusa.
                 Cum vede si cum se raporteaza la aceasta cursa relativista dintre Eliahu si   D-zeu  o alta persoana ramasa in
    Babilon,? De ce nu a luat D-zeu si pe Elisei si pe profeti in carul sau de foc? Intreg acest proces cognitiv relativist era
    unul interior, personal, si se petrecea intre Eliahu si D-zeu, fara participarea lui Elisei care cere lui Eliahu sa fie
    inzestrat dupa plecarea lui cu capacitati si puteri  spirituale : "o indoita putere din duhul lui Eliahu", pe care o primeste
    sau nu in functie de cat de  active sant capacitatile cognitive ale lui Elisei raportat la acest proces cognitiv
    relativist.."daca ma vei vedea cand voi fi ridicat  de la tine, atunci ai obtinut ceea ce ceri.." In Elisei trebuia sa se nasca
    aceste capacitati cognitive din duhul lui Eliahu, care-i permitea sa vada, sa asiste la ridicarea lui Eliahu din spatiul fizic
    al coordonatelor geometrice  si urcarea lui in "carul de foc" si de lumina in care era Israel si deasupra caruia era D-zeu
    (ca un nor sau ca un camp ale caror linii de camp erau indreptate ortogonal pe directia de deplasare a carului) care
    vine in intampinarea lui Eliahu, " taindu-i calea".
                 S-a nascut si in tine duhul lui Eliahu cu starle lui cognitive si nu mai gasesti nici un sens al existentei tale in
    acest Babilon  cognitiv?  Atunci...este timpul sa-ti urmezi aceste stari....accepta cu toata inima sa mori din punct de
    vede cognitiv ( conditie absolut  necesara) ..  sa te indepartezi cu viteze cognitive din ce in ce mai mari de Babilonul
    cognitiv,  pentru a finaliza aceasta cursa relarivista special amenajata de catre D-zeu (Zaharia 14:5).... la  capatul
    caruia va aparea  LUMINA relativista, te  vei intalni cu D-zeu si totul renaste in viata ta, totul capata noi sensuri  de
    intelegere si  cunoastere...
    UN astfel de model incercam sa-l dezvoltam in cele ce urmeaza:

     
             Creatorul a facut mai intai pe omul mort, neinsufletit, in calitate de haina a unui spirit 
    superior care  urma sa-l nasca, sa-l insufle mai tarziu ( Genesa 2:7) din EL insusi. Acest
    spirit nascut din D-zeu, avea calitatea de UNS-Mesia, care avea functia sa conduca atunci 
    destinul omului, alimentandu-se pentru aceasta din Pomul Vietii. Haina lui Mesia   trebuia
    sa asigure toate gradele de libertate necesare pentru efectuarea tuturor functiilor lui
    Mesia.
    Dupa pacatul din Eden, acest  UNS,  Mesia,  flacara de viata nascuta, suflata
    chiar din D-zeu in om s-a stins din cauza  infometarii, a murit,  dar nu imediat, deoarece
    mai era   ramas in om "ulei de viata"  neconsumat inca,  din POMUL VIETII; Astfel ca, gura,
    urechile, ochii spiritului cunoasterii legitime de  D-zeu- spiritul legitim  de viata care era
    UNSUL-Mesia ce conducea atunci   pe om , nu s-au stins imediat dupa pacat, ci s-au stins
    gradual, prin infometare,  omul putand inca   sa "auda GLASUL lui D-zeu
    si putand discuta cu EL, prin intermediul  acestui SPIRIT-UNS-Mesia" care a cazut atunci in pacat .
    (Geneza 3:8,10)
    .Dupa  ce
    UNSUL A  MURIT prin infometare, crestea in om un alt spirit nelegitim al cunoasterii binelui
    si raului, "samanta sarpelui" (Genesa 3:15) CARE PRELUA  UN NUMAR FOARTE MIC DIN CAPACITATI LE SI DIN
    SPATIUL SPIRITUAL PE CARE IL OCUPA UNSUL IN FIINTA OMULUI.  UNSUL-Mesia se identifica cu insasi
    VIATA omului si conducea inainte
    destinul omului; Din acest moment Numele Sfant al lui D-zeu ce
    se identifica cu chiar prezenta lui D-zeu , devine un NUME   SECRET, NECUNOSCUT si ascuns pentru   spiritul
    nelegitim de cunoastere  a binelui si raului care s-a nascut in om. 
    In general corpul informational-cognitiv al unei cunostinte trebuie inteles ATAT IN LITERA lui CAT SI IN SPIRITUL lui,
    deoarece orice cuvant  este insotit de o putere spirituala ce da viata cuvantului; Pentru om, haina-suportul CORPULUI
    spiritual este corpul informational iar haina-suportul corpului informational este corpul material-carnal. Pedeapsa
    CAPITALA  (CEA MAI MARE) PENTRU corpul informational-cognitiv este uciderea corpului carnal, iar pedeapsa cea
    mai mare pentru corpul spiritual este uciderea corpului informational-cognitiv
    Vorbind in spatiul cunoasterii, haina  lui Mesia  dupa moarte,  nu mai era potrivita pentru noul spirit nelegitim aparut,
    asa ca acest nou spirit  nelegitim  se  simtea gol, neprotejat; Atunci D-zeu accepta sa-i construiasca
    o noua haina potrivita pentru OMUL CONDUS DE NOUL SPIRIT APARUT, haina care avea rolul sa acopere golul ramas
    dupa moartea  lui MESIA, preluind anumite functii de protectie pe care Mesia le furniza omului, haina care, in spatiul
    cunoasterii este chiar gandirea omului, componenta cognitiva a omului  actual, mintea sa constienta,  ce poate fi
    invatata din exterior, minte ce opereaza cu un limbaj constient.
                  Spiritul poate fi definit cel mai bine in spatiul coordonatelor de cunoastere, unde se deplaseaza. Astfel ca,
    orice informatie, cunostinta sau cunoastere reprezinta ea insasi haina,  incaltamintea  sau  suportul spiritului
    acelei cunoasteri. Niciodata informatia nu poate descrie in profunzime ci numai
    superficial  spiritul acelei informatii. Ca  un ideal, atunci cand ne propunem sa intelegem o informatie, trebuie sa ne
    propunem sa  intelegem si spiritul acelei informatii (in litera si in spiritul ei). La randul ei si aceasta haina
    informationala a spiritului,  are o haina proprie un suport propiu de materialitate pe care este inscrisa aceasta
    informatie , reprezentata  de un suport material (genele informationale, creerul omului, filele unei carti, un disk...)
    pe care se inscrie si se prelucreaza informatia. Aceasta haina sau incaltamintea informationala  a spiritului  este foarte
    rigida, incapsuland   spiritul acelei informatii, tinandu-l prizonier, "taind aripile spiritului", reducandu-i drastic toate
    gradele  de libertate,  eliminand posibilitatea sa "respire", sa creasca, sa se  dezvolte, sufocandu-l, ucigandu-l.
    Este pacatul pe  care l-a facut primul  om spiritual cand a vrut sa  se impopotaneze cu haina, sau incaltamintea
    informationala a "cunoasterii  binelui si raului" , acest lucru echivaland cu un  act de sinucidere. Din acel moment,
    omul a incetat sa mai fie un om spiritual, incepand sa fie un om informational.  D-zeu a ales sa construiasca omului
    informational, mort spiritual o haina  minunata din "pielea" materialitatii (omul informational devenind un om carnal
    prin aceasta haina cu care omul este imbracat si astazi). Aceasta haina carnala   va proteja pe omul informational
    (mort spiritual),  pentru ca sa ajunga la momentul   in care omul informational sa intelega necesitatea de a se
    da singur la moarte "pentru pacatele poporului meu" (Isaia 53:11), intelegand prin aceasta ca haina sau incaltamintea
      informationala  care tine captiv spiritul, trebuind eliminate din jurul
    spiritului, pentru ca acesta sa poata renaste dintr-o noua suflare a lui D-zeu). Pentru a se produce renasterea lui
      Mesia si a-si prelua atributiile, haina, sandalele informationale a "cunoasterii binelui si raului" cu care omul spiritual
    s-a incaltat la indemnul sarpelui trebuiesc  date jos, astfel incat la
    intalnirea omului cu D-zeu, sa se poata naste Mesia in LIBERTATE in om din  suflarea de viata  a lui D-zeu.
    De remarcat faptul ca haina "din piele" a materialitatii omului, componenta materiala, carnala a  omului  care este
    "haina de piele" construita  de catre D-zeu omului informational, nu trebuie sa moara pentru renasterea lui Mesia,
    ci numai haina informationala  a cunoasterii in general "a binelui si raului" de catre spirit, este haina   informationala
    care trebuie "sa se dea de buna voie" la moarte, in caz contrar, necesitatea producerii acestui eveniment  poate 
    forta (intocmai ca un baraj imens de apa supus unor presiuni enorme de ELIBERARE care este obligat sa cedeze, sa
    se reverse in mod necontrolat) ca si  materialitatea omului sa fie data la moarte, ajungand ca oamenii sa se omoare
    intre ei, impinsi de  un spirit  sinucigasi si fraticid de  autodistrugere. Aceasta presiune devine enorma atunci cnd
    omul informational se apropie de D-zeu, de Pomul VIETII, deoarece "chiar mirosul florilor" din acest pom face ca
    potentialul lui Mesia de a iesi si a sparge "coaja de ou" , cochilia in care este tinut prizonier este maxima. Astfel ca
    acest spirit fraticid si sinucigasi apare in mod legic, deci fiind plantat chiar de catre D-zeu la pomul vietii (din care  se
    hranea spiritul omului atunci cand traia) "rotind",  intoarcand  "cu invapaiere" sabia fiecaruia impotriva fratelui sau  si
    impotriva lui insusi. Prima apropiere omului de D-zeu, de POMUL VIETII, consemnata in BIBLIE ca fiind aceea a lui
    ABEL si CAIN SANT ELOCVENTE. In mod similar se petrec lucrurile si la TURNUL BABEL cand omul incearca o
    apropiere de D-zeu, de POMUL VIETII.  Singura speranta este la D-zeu, trebuie sa ne apropiem de D-zeu, de POMUL
    VIETII, dar trebuie sa intelegem ca inainte de a ne aporopia de D-zeu trebuie "sa dam jos incaltamintea din picioare"
    (Exod 3:5), intelegand prin aceasta  ca in acele  momente omul trebuie sa se identifice cu informatia in general, si sa
    se dea la moarte informationala, ucigand in el "cunoasterea binelui si a raului" ,astfel eliberandu-si in FATA LUI D-zeu
    spiritul din inchisoare. ELIBEREAZA-TI SPIRITUL

    Situindu-ne in spatiul cunoasterii, cunoasterea constienta si limbajul constient de comunicare,
    reprezinta haina spiritului care are un rol de protectia acestuia, "ascunderea" acestuia, in tendinta de a-l conserva
    in forma existenta;  Nu departe de adevar, in gluma, cineva  a spus ca limbajul conventional,  constient, a fost
    "inventat" pentru  ca omul  sa-si  poata  ascunde adevaratul spirit, adevaratele  ganduri;
                Chiar imediat dupa tragedia alungarii din Eden, D-zeu era pregatit sa reprimeasca inapoi pe om in Eden,
    daca acesta ar fi avut CUNOSTINTA care dadea solutia de cum ar trebui sa procedeze, in loc sa se ascunda de D-zeu.
    Aceasta SOLUTIE era atunci, ca UNSUL ce mai conducea inca actiunile, destinul omului sa se dezica, sa se
    delimiteze de propia lui fapta, incercand sa elimine efectul acestui pacat, sa se deslipeasca in FATA LUI D-zeu
    de SPIRITUL NELEGITIM DE CUNOASTERE a binelui si raului aparut in om, sa se separe in mod categoric de
    acest spirit nelegitim de cunoastere. Chiar daca omului "i s-a deschis alti
    ochii" ( Geneza 3:7) ca urmare a acestui pacat, in Fata lui D-zeu trebuia sa faca
    efortul sa-i inchida, sa-i acopere, sa se lupte cu noul spirit nelegitim aparut, sa-l biruiasca,......sa-l anihileze asa
    cum va face mult mai tarziu, dupa ce va renaste, "zdrobindu-i  capul " acestei "seminte a sarpelui" (Genesa 3:15;
    Psalm 110:6,7). Aceasta actiune este foarte importanta, deoarece acesti ochi, acest spirit nelegitim al
    cunoasterii binelui si raului ce s-a aprins in om, ca efect al pacatului din Eden,  DESPARTE PE OM DE D-ZEU  (caruia
    nu-i place amestecul dintre sfintenie si nesfintenie, dintre un spirit sfant si un spirit nesfant in aceiasi casa, in aceiasi
    constiinta umana (Deut.7:2,3;1Sam.5:2,3;1Regi 18:21), acest lucru putand fi totusi posibil
    din cauza  caracterului de tip bosonic (nu fermionic) al spiritului- in acelasi loc putand coexista oricate spirite diferite,
    motiv pentru care intotdeauna trebuie sa instalam o lupta  spirituala in fiinta noastra, pentru ca orice spirit nelegitim
    sa fie sufocat, "capul sarpelui" trebuind sa fie zdrobit). Acesta a fost motivul pentru care Mesia a primit interdictia
    de a se  apropia DE POMUL VIETII,  ATRAGAND DUPA SINE MOARTEA PRIN INFOMETARE A acestui SPIRIT 
    DE VIATA SUFLAT  IN OM CHIAR DE catre  D-ZEU.
              Vorbind in spatiul cunoasterii, stazi, cand FLACARA VIETII s-a stins de mult din om, cand UNSUL-Mesia a murit
    in om, nemaifiind  alimentat din Pomul Vietii, singura SOLUTIE a ramas ca Spiritul nelegitim de cunoastere a binelui
    si a raului ce a ramas sa  conduca destinul omului, "samanta sarpelui" sa accepte sa fie "robul neprihanital lui D-zeu"
      si sa  accepte sa se dea singur  la moarte in FATA LUI D-zeu, sa renunte in FATA lui D-zeu la  toata viata lui, sa se
    stinga  din propia initiativa, pentru ca  OMUL SA se poata intalni cu D-zeu, pentru a-i oferi propia lui viata, din care
    INTALNIRE  sa se reaprinda o alta FLACARA a vietii in om, mai vie, mai curata, sa fie nascut in om "o samanta de
    urmasi" (Isaia 53:10) din fostul Mesia care era primul UNS pe  functia de a conduce destinul omului, sa fie renascut
    Mesia in om, de catre D-zeu. 
             Acest rob care va intelege ncesitatea de a-si sacrifice  propia viata, are spiritul,
    personalitatea, lui Eliahu care trebuie sa vina inaintea venirii lui Mesia (Maleahi 4:5),
    acel Eliahu care a primit puterea si cunostinta necesara pentru a controla spatiul dintre om si D-zeu, de unde
    putea sa opreasca sau sa porneasca ploaia, pentru ca in final sa  descopere prin acest spatiu o cale de
    REINTOARCERE A OMULUI IN EDEN, LA D-ZEU.
                Dupa ce lui Eliahu i  se dezvolta dorinta "stranie" de a renunta la toate gandurile din mintea lui, de a parasi totul,
    de a nu mai voi sa STIE  NIMIC, de a nu vrea sa mai CUNOASCA nimic si sa moara
    (deoarece nu a reusit  sa devina  mai
    bun decat parintii  sai
    -1REGI 19:4), cerandu-i lui D-zeu sa-i ia  spiritul, viata,  D-zeu  considera ca de abia acum
    Eliahu indeplineste conditia esentiala pentru a se intalni cu D-zeu.
               In urma acestei intalniri extrem de importante cu D-zeu, se   naste in Eliahu  un nou  SPIRIT , o "samanta de
    urmasi" (Isaia 53:10),  care este  Mesia- (figurat ca fiind "poporul MeuI" (Isaia 53:18) -ISRAEL al carui  "car de foc"
    va "rapi"  fiinta umana, figurata prin Eliahu, pe drumul  reintoarcerii   omului in Eden,  la D-zeu, la Pomul Vietii
    (2Regi 2:11,12). Noul spirit ce s-a nascut din D-zeu anima  pe Eliahu in tot ceea ce urma sa faca (1Samuel 10:6,7).
    Astfel ca, acum Eliahu recunoaste  Prezenta lui D-zeu asociata cu "un susur linistit si bland", elimina, zdrobeste din
    Eliahu si ultimele resurse ale cunoasterii constiente, exterioare, animate de spiritul nelegitim al cunoasterii binelui
    si raului - "samanta sarpelui",  acoperind fata lui Eliahu cu mantaua, dupa care i-l poarta pe Eliahu sa se apropie de
    D-zeu (1Regi 19:13), pentru a i se induce puteri mai mari din D-zeu.  Pentru a nu exista o confuzie cu  consecinte
    extrem de regretabile pentru ceea ce se petrecea in acele momente  ale intalnirii,   Eliahu primeste CUNOSTINTA
    foarte importanta de la noul SPIRIT care s-a nascut in EL ca D-zeu se gaseste  intr-un "SUSUR LINISTRIT SI BLAND"
    si nu trebuie confundat cu vreun SPIRIT  violent (1Regi 19:11)).
              Aceasta "rapire" a lui Eliahu (ca si intalnirea cu D-zeu, moartea "semintei sarpelui" reprezentat de Eliahu
    in fata lui D-zeu, si venirea lui Mesia-Israel ce conducea carul lui de foc) se  petrece intr-un spatiu spiritual, fiind
    o rapire spirituala, interioara,  nu exterioara  pe care Elisei  nu ar fi vazut-o daca nu s-ar fi nascut atunci si in el un
    nou spirit, cu noi capacitati  spirituale  necesare, cerute cu insistenta (2Regi 2:10; Ieremia 31:34)). Este posibil ca
    nici macar ceilalti profeti  a nu fi vazut acest "car de foc" condus de Israel (Mesia),  vazand numai un vant care a
    luat pe Eliahu, motiv pentru care s-au dus sa-l caute printre munti.
               Atunci cand  umanitatea va intelege  spiritul acestei cunostinte  gasite de  Eliahu,  putem afirma ca SPIRITUL lui
    Eliahu s-a reintors printre  oameni pentru a pregati  in interiorul, in spiritul fiecarui om (care a primit spiritul acestei
    cunostinte) venirea spirituala lui Mesia ,  cel care poate   conduce pe om la D-zeu, la  Pomul  Vietii intr-un "car" al
    lui de lumina. 

              Jertfa de sine al acestui Rob al lui D-zeu se va face stiind ca D-zeu va renaste dupa MOARTEA SA pe
    acest Rob -"samanta sarpelui" cu noi capacitati, dupa voia lui D-zeu, FACANDU-L acum capabil de a contribui la
    LUCRAREA LUI D-zeu, (Isaia 53:10), capatand acum de la D-zeu functia de cel de-al doilea UNS care sa lucreze pentru
    TEMPLUL lui D-zeu  (Isaia 53:10) urmand sa existe simultan doi UNSI (Zaharia 4:14), "si o desavarsita unire va domni
    intre ei  amandoi"  (Zaharia 6:13). Astfel ca numai dupa moartea acestui rob -"samanta sarpelui" din fiinta omului, se  va
    petrece acest cel mai  mare eveniment: D-zeu va veni in constiinta omuluina si va renaste in om pe Mesia-primul 
    UNS , apoi va fi renascut  Robul lui D-zeu care si-a dat viata pentru pacatele primului UNS-  "Poporul meu" Mesia
    figurat prin Israel; Acest Rob neprihanit renascut este noua gandire constienta, omul exterior profund
    transformat, renascut in bine de evenimentele interioare, spirituale care au avut loc. Acest rob,   "dupa ce-si va da
    viata ca jertfa  pentru pacat, (apoi va fi renascut transformat) va vedea o samanta de urmasi (pe Mesia), va trai multe
    zile si lucrarea Domnului va propasi in mainile lui.  Va vedea rodul muncii sufletului lui si se va inviora. Prin
    CUNOSTINTA lui robul Meu cel neprihanit va pune pe multi oameni intr-o stare dupa voia lui D-zeu si va lua asupra
    lui povara nelegiuirii lor" (Isaia 53:10,11)
             Acest rob ce are o manifestare exterioara va schimba intreaga umanitate, aducand pacea si prosperitatea
    mondiala.  Angrenati in LUCRAREA lui D-zeu, cei doi UNSI au rolurile a doua ramuri ale  unui aceluiasi maslin
    (Zaharia 4:3 14),  cu functia de a sintetiza  ULEIUL necesar pentru functionarea TEMPLULUI lui D-zeu. O prima
    imagine functionala a  acestui TEMPLU este o MENORA, un SFESNIC cu 7 candele (Zaharia 4:2), ce reprezinta
    "CEI 7 OCHI AI LUI D-zeu. Acest ULEI sintetizat de catre cei doi maslini, cei doi UNSI, este necesar pentru a tine
    (prin energia rugaciunile lor) aprinse in templu cele 7 candele ale TEMPLULUI, CANDELE ce figureaza cei 7 OCHI
    ai lui D-zeu (Zaharia 4:10);

            Intr-o alta imagine functionala, TEMPLUL este figurat cu o bolta
    in care PIATRA cea mai importnta din "varful Templului" este reprezentata de primul UNS, Mesia renascut, "samanta
    de urmasi" fata de care D-zeu se va indura (Zaharia 4:7) sa-i stearga pacatul efectuat in Eden, "in mijlocul strigatelor
    de "indurare, indurare pentru ea" din partea celui de-al doilea UNS care "se va ruga pentru cel vinovat" -in Eden
    (Isaia 53:12), adica pentru spiritul fiecarui om, purtand povara pacatele acestuia, acceptand deci sa fie magarul lui de povara..
    Numai acest prim UNS, aceasta PIATRA "cea mai importanta" este "pusa inaintea celui de-al doilea Uns -(care este
    figurat si cu  Iosua -Zaharia 3:9), va fi singurul care va avea voie sa stea sub privirile lui D-zeu (Zaharia 3:9). Aceasta
    cea mai  importanta piatra, este o piatra informationala din spatiul cunoasterii, o tabla de piatra pe care chiar D-zeu
    va inscrie  CUNOSTINTA necesara pentru ca "intr-o singura zi voi inlatura nelegiuirea tarii acesteia" instaurand pacea
    si armonia internationala: "in ziua aceea va veti pofti unii pe altii sub vita si sub smochin" (Zaharia 3:10)
              Astazi, in sfintenia sa, D-zeu nu poate sa se intalneasca cu omul pentru a renaste, a reaprinde flacara de viata
    care s-a stins in Eden, decat in conditia in care spiritul cunoasterii interzise ce conduce astazi pe om,
    "samanta sarpelui" care a acceptat deja un Legamant cu D-zeu, primind de la D-zeu Tora si devenind rob neprihanit
    al lui D-zeu, ajunge atat de intelept in interpretarea Torei primite si in "pecetluirea vedeniei si profetiei" (Daniel 9:24),
    incat  capata o CUNOSTINTA speciala din Tora, (Isaia 53:11)           
    care da SOLUTIA de cum omul poate fi primit din nou in EDENUL din care a fost alungat; Acest rob intelege mental
    necesitatea, dar nu numai atat, ci urmeaza o chemare venita din interior a spiritului sau de a se da singur la moarte
    pentru pacatele poporului lui D-zeu" (Isaia 53:8), "pentru incetarea  faradelegilor, pentru ispasirea pacatelor, pentru
    ispasirea nelegiuirilor, pentru aducerea neprihanirii vecinice, pentru UNGEREA SFANTULUI SFINTILOR"
    , facand
    deci loc nasterii "SEMINTEI" (Isaia 53:10) ce va zdrobi capul srpelui (Geneza 3:15; Psalm 110:7).
               Ca rasplata de la D-zeu entru aceasta lucrare, acest ROB primeste promisiunea propiei renasteri intr-o
    noua forma, cu noi capacitati, devenind un al doilea "UNS" (Zaharia 4:14) in mainile caruia "lucrarea lui D-zeu va
    propasi" (Isaia 53:10), purtand povara pacatelor "poporului  ui D-zeu" (Isaia 53:4) pentru care primeste si     
    promisiunea unei rasplati mari de la D-zeu (Isaia 53: 10,11,12);
             Totusi, dupa renasterea acestui  "rob neprihanit" acesta va continua sa fie robul smerit al lui D-zeu si robul
    smerit, magarul de povara al lui Mesia, purtand povara poporului lui D-zeu, povara pacatelor lui Mesia
    care se va naste din D-zeu in om imediat dupa moartea acestui rob. Acest Mesia -SAMANTA-Unsul
    renascut va avea rolul "calului de slava in lupta" al lui D-zeu (Zaharia 10:3) continuand sa zdrobeasca capul 
    sarpelui, pentru a-l inalta din nou, renascut, intr-o noua  gandire de pace si bucurie- Genesa 3:15; Psalm 110:6,7)
             Numai urmand aceasta CUNOSTINTA gasita de Eliahu poate avea loc impacarea strict necesara dintre Parintele
    ceresc si oameni, pentru a face posibila intalnirea cu succes a acestora cu D-zeu (Maleahi 4:5,6). Conform acestei
    CUNOSTINTE (Isaa 53:11) aceasta impacare se va realiza prin propia jertfa de  sine a acestui rob, care este chiar
    spiritul nelegitim de cunoastere a binelui si raului, "samanta sarpelui" din fiecare persoana,  dar care accepta sa
    moara pentru renasterea  lui Mesia in acea persoana.



           Vorbind in spatiul cunoasterii, spiritul ne legitim al cunoasterii mentale "a binelui si raului" , care este de fapt
    gandirea actuala a omului, a fost nascut INTOCMAI CA UN FIU NELEGITIM de catre om in Eden, in urma relatiei
    nelegitime dintre om si sarpele din Eden, profanand Numele lui D-zeu. Omul avea inainte de pacat, o gandire "dupa
    chipul si asemanarea" gandirii lui D-zeu (Geneza 1:24).
    Diferenta dintre cele doua gandiri este ca "de la cer la pamant" (Isaia 55:9). Aceasta gandire spirituala avea atunci
    rolul de conducator, de "UNS"- Mesia in om, fiind un spirit legitim si binecuvantat de D-zeu, spontan (neinvatat din
    exterior), spirit de cunoastere SPIRITUALA a lui D-zeu, spirit nascut chiar din D-zeu, spirit ce se identifica chiar cu
    viata omului, ce insotea permanent pe om ca "o suflare de viata" - Genesa 2:7, facand din omul creat din "tarana
    pamantului" ...un "suflet viu" (Geneza 2:7) .. Rezulta ca acest "UNS- Mesia" era FIUL DE D-zeu (Psalm 2:7,12) cu
    care omul se identifica si care alimenta permanent pe om din Pomul Vietii, sau din paraul cu apa vietii ce curgea si
    curge in continuare chiar din D-zeu. Unsul-Mesia reprezinta si un suport de informatie inscris chiar de
    D-zeu (Zaharia 3:9) pentru cunoasterea lui D-zeu (ce se identifica cu insasi VIATA si Existenta), informatie menita
    de a fi transmisa omului din interiorul lui si nu din exteriorul lui (Ieremia 31:34). Chiar "in ziua" in care omul a
    mancat din fructul interzis, in urma caruia a avut loc nasterea nelegitima in om a gandirii (cunoasterii) binelui
    si a raului s-a produs moartea, DISPARITIA lui Mesia din om, asa cum D-zeu a spus omului (Geneza 2:17).
    Deoarece omul se identifica cu propia lui gandire, rezulta ca moartea acestui spirit echivaleaza cu moartea omului,
    iar locul gol lasat de ACEASTA DISPARITIE nu putea fi acoperit in intregime de Spiritul nelegitim de cunoastere a
    binelui si raului, fapt pentru care omul se simtea fara o identitate, instrainat, gol.
    Pentru a masca, a acoperii aceasta goliciune, D-zeu a imbracat si a incaltat omul in "pielea" materialitatii din
    regnul animal (Genesza 3:21) - desi tendinta initiala a omului era sa-si acopere goliciunea cu haina materialitatii din
    regnul vegetal (Geneza 3:7,8). Vorbind in spatiul cunoasterii, omul a fost
    imbracat cu o "manta" cognitiva *sistemul nervos) iar picioarele lui cognitive i s-au introdus o incaltaminte cognitiva
    (mintea actuala) care ajuta pe om sa alerge cu o viteza de cunoastere tot mai mare prin spatiul cunoasterii, in tendinta
    de a gasi acea CUNOSTINTA finala ce-l invata cum sa procedeze pentru a fi reprimit in EDEN, fara a fi afectat de
    sabiile rotitoare ce pazesc Pomul Vietii. Aceasta incaltaminte are rolul sa protejaze spiritul omului de sarpele ce
    pandeste permanent sa "zdrobeasca calcaiul omului" (Geneza 3:15), ademenindu-l cu false valori de cunoastere,
    incercand sa injecteze o otrava de spirite rele in mintea sa. Dar aceste incaltaminte devine o frana in cunoasterea
    spirituala a lui D-zeu, in atingerea omului de D-zeu care vrea sa injecteze in om un nou spirit de viata
    si o noua incaltaminte, o noua imbracaminte dupa masura noului spirit de viata; Din acest motiv D-zeu porunceste
    omului care vrea sa se apropie de EL, sa-si lepede incaltamintea din picioare (Exod 3:5), nemaifiind nevoie de ele,
    deoarece locul acela era sfant, iar calea aceea era sfanta, pe acea carare spre D-zeu nu se gasea nici un pericol
    ce necesita vreo protectie. UNSUL-Mesia facea pe om sa cunoasca VIATA, sa cunoasca pe D-zeu, facand ca
    "omul sa devina un suflet viu". Pacatu neascultarii si tradarii infaptuit de catre UNSUL-Mesia -Spiritul legitim al acestei
    CUNOSTERI SPIRITUALE - MESIA (cu care omul se identifica inainte de pacat) a facut ca Mesia sa moara
    in om, deoarece atunci s-a nascut in om spiritul nelegitim al CUNOSTERII MENTALE
    (cunoasterea binelui si raului), intre cei doi frati - intre cele doua spirite de cunoastere existand o incompatibilitate
    ce face sa se excludea unul pe celalalt..Pentru a nu profana PREZENTA lui D-zeu, omului insotit de fiul nelegitim
    (SPIRITUL nelegitim) al CUNOSTERII MENTALE (cu care omul se identifica dupa pacat) i s-a interzis
    (Ieremia 30:21) sa se apropie sa vada pe D-zeu (Exod 33:20),
    neputandu-se -Genesa 3;4 - apropia de Centrul Gradinii Edenului unde era situat Pomul
    Vietii (Genesa 2:9)
    si PREZENTA lui D-zeu, FIINDU-I INTERZIS SA PROFANEZE astfel
    PE D-ZEU.. Astfel, omul a pierdut singur RESURSA ce-i asigura viata eterna, asa cum anticipase D-zeu, urmand ca
    omul, sa moara, sa aiba o viata limitata, deoarece niste heruvimi invartesc "sabia invapaiata" ca sa pazeasca drumul
    ce duce la POMUL VIETII - la D-zeu, impiedicandu-l pe om sa se hraneasca din POMUL VIETII.
    Dupa pacat, omul insotit de mintea lui a fost imbracat in haina materialitatii (Genesa 3:21), primind si un prim legamant
    (legamantul avramic) o lege si un popor (Israel) ca model simbolic ( Zaharia 3:8,9) de personificare a lui MESIA spiritul
    de cunoastere spirituala, ascunsa . Aceasta personificare, urma sa CONDUCA LA intelegerea CORECTA A
    CUNOSTINTEI FINALE, salvatoare (Isaia 53:11) care aplicata, permite omului SA SE APROPIE DIN NOU
    de D-zeu pentru a reaprinde Flacara de viata in om, stinsa ca urmare a pacatului din Eden,
    si DE POMUL VIETII, SA MANANCE DIN NOU DIN FRUCTELE DIN POMUL VIETII
    ,
    (pentru a mentine nestinsa aceasta flacara renascuta de viata) dar fara a fi omorat (Exod 33:20)
    de heruvinul ce roteste, intoarce "sabiile rotitoare"
    (Genesa 3:24),
    fapt ce asigura din nou viata eterna pentru Mesia in om (Osea 13:14).
    Acest eveniment este profetit de (Ieremia 31:34) cand D-zeu va renaste in om , spiritul cunoasterii spirituale (Mesia),
    singurul care are voie sa insoteasca pe om la POMUL VIETII, la D-zeu pentru a aduce viata spirituala pentru
    om (Osea 13:14). Momentul nasterii lui Mesia in om - Osea 13:13
    se va produce mai tarziu de "vremea sorocita" a celor "70 de saptamani" -Daniel 9:24- pe parcursul carora s-a inteles
    alunecarea spre politeism la care ducea interpretarea gresita a cap. Isaia 53 -prin experimentul crestin. Dar rezultatul
    negativ al acestui experiment a pregatit calea spre adevarata interpretare a acestui capitol. Pana la cel de-al doilea
    legamant (Ieremia 31:34), nici un om nu poate ajunge la Pomul Vietii - pazit de "sabiile rotitoare" pentru a se hrani
    din Fructele Vietii si deci sa vada pe Dumnezeu, fara sa moara (Exod 33:20). Numai dupa renasterea in om a lui Mesia
    cu care omul se va identifica, (singurul care are permisiunea de a insoti pe om la "POMUL VIETII") omul-Mesia va
    putea trece de bariera "sabiilor rotitoare" ce i-l pazesc , putand vedea pe D-zeu fara sa moara si obtinand astfel
    cunoasterea lui D-zeu ce asigura viata pentru om. Cunoastere lui D-zeu de catre om este sinonima cu venirea omului
    la Pomul Vietii pentru a manca din fructele vietii ce cresc in acest pom. Atunci, aceasta cunoastere de D-zeu, nu se
    va mai obtine "prin evanghelizare" mentala de la om la om (Ieremia 31:34), ci se va obtine printr-un proces similar
    alimentarii din "POMUL VIETII" sau adaparii omului dintr-un parau de apa vie (Psalm 110:6), spirituala, interioara
    omului, ce curge direct din D-zeu.
    Dar, invierea in om a lui Mesia (figurat in profetii ca fiind "poporul meu" -Isaia 53:8,
    care , atunci in Eden, din cauza propiului pacat de neascultare -Genesa 3:3- a cauzat propia moarte prin nasterea in
    om a spiritului de cunoastere mentala "a binelui si raului") devine posibil numai printr-un proces invers celui care a
    dus la moartea din Eden, revenind la conditia initiala, cand spiritul cunoasterii mentale nu exista. Pentru aceasta,
    spiritul cunoasterii mentale (care conduce in prezent destinul omului) trebuie sa inteleaga ca trebuie, pe drumul
    de intalnire al omului cu D-zeusa , sa accepte propia moarte, (Isaia 53:8) adica "sa fie lovit de moarte
    pentru pacatele poporului meu (pentru pacatul lui Mesia in Eden)" . Aceasta acceptare devine posibila numai
    dupa ce mintea omului gaseste, O cunostinta ce sa contina un rationament salvator care sa justifice pe deplin
    aceasta acceptare, o CUNOSTINTA salvatoare (Iasaia 53:11) (care sa coaguleze in doar cateva cuvinte, in mod coerent
    esenta Torei, incepand cu primul pacat din Eden, si continuand cu decodificarea tuturor profetiilor - Daniel 9:24).
    Intelegerea acestei CUNOASTINTE finale, invata mintea omului (spiritul cunostintei binelui si raului), necesitatea
    de a fi un "rob neprihanit al lui D-ZEU" acceptand sa se da singura la moarte ca jertfa pentru
    pacatul "poporului meu" Isaia 53:10 (pentru pacatul lui Mesia in Eden) pe drumul de intalnire a omului cu D-zeu.
    Imediat dupa moartea in om a acestui (Isaia 53:12) "ROB NEPRIHANIT" -spirit al cunoasterii mentale
    (nascut in urma pacatului din Eden), D-zeu va renaste in om pe Mesia-"SAMANTA DE URMASI" (Isaia 53:12) care va
    accelera acest proces inceput deja de catre "ROBUL NEPRIHANIT", continuand (Psalm 110.6) sa doboare spiritul
    cunoasterii mentale, a capului, (simbolizat prin popoarele straine-neamurile), putand astfel sa bea din PARAUL VIETII
    si ridicand astfel de la D-zeu la (Psalm 110:6,7) o noua minte a omului avand acum rolul de animal de povara, sau
    magarul de povara al lui Mesia (ce poarta povara pacatelor efectute de catre Mesia in Eden). Astfel ca, mintea
    omeneasca (simbolizat prin popoarele straine-neamurile) care a tinut in robie si a ucis pe MESIA pana la al doilea
    legamant, acum va fi robul lui MESIA si va purta in spinare (Isaia 14:2) povara lui Mesia-simbolizat prin poporul
    Israel. Dar, pentru ca acest lucru sa fie posibil,trebuie ca ,pe drumul de intalnire a omului cu D-zeu, mintea omului
    sa accepte moartea totala, chiar (aparent paradoxal) fara a exprima catre D-zeu vreo cainta pentru vreun pacat
    efectuat (Osea 13:14), deoarece aceasta cainta este una mentala care ar arata ca mintea omului mai traieste inca,
    refuzand sa accepte moartea propie in fata lui D-zeu. Singura forma de exprimare a acestei cainte trebuie
    manifestata prin autocondamnarea la moarte functionala in Fata lui D-zeu, ca o pedeapsa suprema, ca o jertfa
    pentru toate pacatele. Numai procedand in acest fel, spiritul mintii omului (mintea omului) este
    considerarat ca fiind un Rob neprihanit al lui D-zeu in care El nu gaseste nici un pacat (Isaia 53:11).
    Aflat in aceasta noua stare ( fara ca mintea omului-fructul pacatului din
    Eden- sa fie przenta), omul este iertat de catre D-zeu care vrea sa-i uite
    pacatul din Eden, acum aparand la intalnirea cu D-zeu ca "o fecioara"
    nevinovata
    . Numai acum omul - "fecioara" va putea ramane "insarcinata" (Isaia 7:14) si va naste din D-zeu pe
    Mesia, (Isaia 53:10) "samanta de urmasi"- care va asigura prezenta permanenta a lui D-zeu in constiinta
    omului (Emanuel); Simultan cu Mesia, D-zeu va naste in om o noua minte
    omeneasca ce este simbolizata acum prin Iosua (dupa ce acestuia i s-a pus o
    noua mitra curata, SAU O NOUA CUNUNA pe cap -Zaharia 3:5; 6;11),cu Iosua
    care este mare preot (dar numai in mod simbolic-Zaharia 3:8). Odrasla (Mesia)
    va zidi TEMPLUL in spatial constiintei omenesti, va fi adevaratul mare
    preot si imparat, si va fi servit de catre noua minte renascuta in om
    "si o desavarsita unire va domni intre ei amandoi" (Zaharia 6:9,11,12,13).
    Dar relatia lor va fi ca aceea dintre un imparat-Mesia (ce aduce pacea internationala,
    fara arme si razboaie -Zaharia 9:10) si al sau magar ce poarta in spinare povara lui
    Mesia- Zaharia 9:9 - si care este "robul meu neprihanit care va vedea rodul muncii
    sufletului sau...prin CUNOSTINTA lui va pune pe multi oameni intr-o stare dupa voia
    lui D-zeu luand astfel asupra lui povara nelegiuirilor lor" -
    Isaia 53:11). Noua minte va purta povara pacatelor lui Mesia si se va ruga pentru Mesi
    (Isaia 53:12). "Acestia sant cei doi unsi care stau inaintea Domnului intregului
    pamant" (Zaharia 4:14); Interesant este faptul ca Mesia, care are o structura nascuta
    "dupa chipul si asemanarea lui D-zeu" (Genesa 1:26), este reprezentat in Isaia 53 cu
    o forma de plural, "poporul meu", cu "poporul Israel"
    Obs: Din Tora, putem deduce o regula generala, potrivit careia oricare structura din spatiu spiritual are proiectii
    multiple si diferite in spatiul nostru fizic, material. Din acest motiv, Mesia a trebuit sa fie descris la plural
    (poporul meu - Isaia 53:8,11,12) si chiar NUMELE lui D-zeu ELOHIM sa fie
    descris cu o forma de plural (Genesa 1:26).
    Deci, D-zeu , si oricare strucrura din spatiul spiritual este vazuta in spatiul material
    ca avand o multiplicitate, o pluralitate; Aceasta regula o putem intelege foarte usor prin intermediul fizicii cuantice
    care ne informeaza faptul ca exista doua tipuri fundamentale de particole din care este compusa o structura:
    1) Particole fermionice, sau fermioni (din care este cladit spatiul nostru material), ce au propietatea remarcabila ca
    nu pot exista doua sau mai multe de astfel de fermioni identici in acelasi loc din spatiu.
    2) Particole bosonice (bosoni) (din care credem ca este cladit spatiul spiritul), ce au propietatea remarcabila ca,
    in acelasi loc din spatiu pot exista suprapusi un numar oricat de mare de aceleasi particole identice.
    Materializarea unei structuri bosonice din spatiul spiritual echivaleaza cu transformarea structurilor bosonice
    in structuri fermionice,astfel ca dintr-o lume multipla suprapusa in acelasi loc din spatiul spiritual a rezultat o
    lume multipla dar plasata in locuri diferite din spatiul material.
    Ca urmare a acestui fenomen, D-zeu este perceput pe pamant de catre profet cu o forma de plural (Geneza 1:26);
    La fel se intampla si cu omul alungat din spatiul spiritual;
    Alungarea celor doi (Adam si Eva ) din spatiul spiritual in spatiul material (echivalenta cu materializarea lor
    in spatiul material) s-a facut dupa aceiasi regula mentionata anterior;
    Atunci, in interiorul fiecaruia din cei doi convietuia alaturi :
    BINELE - o LUME BUNA (poporul-fii lui D-zeu), mai putin afectata de pacatul edenic si raul (neamurile-robii lui D-zeu)
    Raul (robii lui D-zeu) din om complet afectati de pacatul din Eden infaptuit de catre "poporul lui D-zeu" (Isaia 53:8) .
    Ca urmare a acestui lucru, materializarea lui Adam si a Evei, a coincis cu materializarea si separarea lumilor
    interioare celor doi, aparand pe pamant fii si fiicele oamenilor pe de o parte si fii si fiicele lui D-zeu. (Geneza 6:2).
    A aparut astfel conceptul de "poporul (fii) lui D-zeu animati de flacara ascunsa a cunoasterii legitime de Dumnezeu
    care mai palpaia slab inca in om chiar daca nu mai era alimentata, intretinuta, din untdelemnul ce curgea din Pomul
    Vietii, , si de "neamuri-robii lui D-zeu, animati de spiritul nelegitim de cunoastere a "binelui si a raului" furat din Eden,
    alimentat din pomul interzis ". Astfel, intelegem motivul alungarii a celor doi in spatiul material de catre D-zeu
    (care nu face nimic fara un motiv bine intemeiat), acest spatiu material comportandu-se ca un "cuptor de distilare
    si rafinare, separare a lumii spirituale dar si a binelui spiritual de raul spiritual, folosit de D-zeu pentru purificarea
    omului. Lumea interioara a EVEI atunci cand era inca in spatiul spiritual era mai afectata de pacatul edenic in
    comparatie cu lumea interioara a lui Adam, motiv pentru care , conform acestei reguli, fiicele lui D-zeu rezultate dupa
    materializare pe pamant prin "rafinarea" Evei erau mai putine decat fiicele oamenilor, care erau in exces iar fii
    oamenilor erau mai putini decat fiicele oamenilor (Geneza 6:2). Acesta a constituit un motiv in plus care a determinat
    pe fii lui D-zeu sa se casatoreasca cu fiicele oamenilor , amestecandu-se cu acestia..
    Omul are innascut in el dorul dupa nemurire, dupa viata vesnica, dupa fructul datator
    de viata ce creste in Pomul Vietii. Aceasta dorinta de neoprit a determinat si pe primii oameni
    nascuti pe Pamant, Cain si Abel de a se apropia de D-zeu, de Pomul Vietii, dar neavand
    CUNOSTINTA care sa-i ajute sa inteleaga cum sa scape nevatamati de "Heruvimii", plantati de D-zeu
    pe drumul ce duce la POMUL VIETII, la adevarul absolut, care este asociat cu PREZENTA lui D-zeu.
    Acest drum este un drum mental, plasat chiar in mintea fiecarui om). Se intelege faptul ca acesti heruvimi care
    manevreaza "sabiile rotitoare" ce pazesc Pomul Vietii, sant plantati chiar in mintea fiecarui om "stand la
    dreapta lui ca sa-l parasca" (Zaharia 3:1), pe rol de "heruvimi ocrotitori" ai POMULUI VIETII" si pe rol de
    "PARASI" al omului in FATA LUI D-zeu. Din cauza acestor "Parasi" plantat in mintea fiecarui om, fieare om este
    condamnat prin propia lui minte la o soarta pe care (de fapt) si-o merita. Se intelege ca acest "parasi" al omului
    pazit ca sa nu se poata apropia de D-zeu, de Pomul Vietii, era chiar sarpele din Eden , al carui cap va fi strivit in mod
    apoteotic de catre samanta femeii, de catre om (Genesa 3:15).
    In consecinta, acesti "Heruvimi" au incurcat mintile celor doi frati, Cain si Abel pentru a nu ajunge la Pomul
    Vietii, facand ca mintile lor sa "o ia razna", sa functioneze aberant, "sabia fiecaruia s-a "rotit", s-a "intors
    impotriva fratelui sau", facand ca Abel sa cada ucis de propiul lui frate ce avea o conditie fizica mai buna.
    Asa s-a intamplat si la Turnul Babel, cand oamenii au dorit sa construiasca un turn care "sa atinga cerul"
    (Genesa11:4). Atunci, acelasi “heruvim" care pazea Pomul Vietii (pentru a nu fi pangarit de spiritul nelegitim de
    cunoastere a omului, de mintea omului) le-a incurcat mintile si implicit limbile folosindu-le ca "sabii rotitoare"
    ucigase pe care oamenii le-au indreptat unii impotriva altora si starnind razboaie devastatoare intre ei.
    Apoi acest Parasi , pazitor al Pomului Vietii (acelasi sarpe plasat de D-zeu acolo si pentru a alimenta conflictul
    permanent dintre sarpe si "samanta femeii") a insuflat omului care voia sa se apropie de D-zeu, de Pomul vietii,
    credinte aberante care-i
    indemna sa ucida tot ce avea mai scump, pe fiul sau pe fiica sa pe rol de "jertfa" placuta nu lui D-zeu, dar placuta
    sarpelui; Acest obicei era aplicat mai ales cand omul era prins "la ananghie" , si a fost ulterior preluat
    ca fiind o sarcina a imparatului care trebuia sa-si sacrifice propiul fiu (sau fiica) de imparat pentru a imbuna
    pe D-zeu; Aceasta CREDINTA A FOST ADOPTATA imbracata intr-o alta forma si DE CRESTINISM; De fapt D-zeu
    uraste cu inversunare astfel de credinte, PLACUTE NUMAI SARPELUI, implicat in vrasmasia cu "samanta femeii"
    dar aceasta stare este tolerata de catre D-zeu numai in dorinta de a mentine deschis conflictul , vrasmasia
    (Geneza 3:15) dintre cei doi CARE S-AU ALIAT IN EDEN IMPOTRIVA LUI D-ZEU, (samanta femeii si sarpele din eden).
    Rezolvarea acestei vrasmasii, acestui conflict in avantajul omului nu se face printr-o impacare cu sarpele, nici
    printr-o renuntarea la acest conflict, nemaifiind cale de intoarcere, ci se poate realiza numai intr-un singur fel,
    mentionat de D-zeu: omul, samanta femeii trebuie sa zdrobeasca capul sarpelui (Geneza 3:15). Capul sarpelui
    se identifica cu spiritul de cunoastere a binelui si raului. Cand Spirutul de cunoastere al binelui si raului este
    "zdrobit", atunci si capul sarpelui este "zdrobit", pentru ca acesta
    sa nu mai poata participa in calitate de "liber albitru al constiintei umane" de "parasi "stand la dreapta lui ca sa-l
    parasca" (Zaharia 2:1), in calitate de paznic care impiedica intalnirea si impacarea omului cu D-zeu; Zdrobirea
    spiritului de cunoastere a binelui si raului din mintea noastra se face similar cu stergerea unei informatii aplicat
    pe un suport magnetic, (pe o banda magnetica de magnetofon) , stergere ce se realizeaza prin suprapunerea peste
    aceasta informatie a unui semnal puternic de foarte inalta frecventa. Acest semnal va fi o rugaciune plina de putere
    catre D-zeu, (suprapusa peste glasul acuzator al sarpelui) realizat intr-un limbaj neinteles de mintea noastra, realizat
    cu cuvinte foarte multe spuse cu o viteza enorma.
    In acele momente construim lui D-zeu un ALTAR din pamant (Exod 20:24), a caror "pietre" informationale
    din care este construit mesajul (altarul) catre D-zeu sant constituite de firicelele de "nisip" din "pamantul" de
    constructie, pietricele care sant procesate atat de repede incat nu pot fi atinse de vreo dalta a mintii omenesti,
    si deci nu pot fi pangarite (Exod 20:25). Deoarece in momentul acestei rugaciuni speciale santem desbracati de
    hainele noastre murdare (Zaharia 3:4) si descultati de incaltamintea noastra mentala (exod 3:5) trebuie sa
    avem grija sa nu facem lucrul acesta inainte de a ajunge in FATA lui D-zeu, pe un drum al mandriei, in prezenta
    sarpelui care va profita de goliciunea noastra si ne va injecta veninul mortii (Exod 20:26).

    Astazi, mintea constienta deja otravita de sarpe, pe rol de acoperis (gog) , conduce capul (Rosh) cu o rea vointa,
    dispunand de arme ingrozitoare (bomba nucleara) ce ar distruge (meshek) chiar si lumea (Tubal). Dar, D-zeu cheama,
    TARASTE, FORTEAZA, mintile tuturor (Ezechiel 38:4,20) oamenilor (simbolizate prin “neamuri”-rudele nelegitime
    ale lui Mesia), localizate in "fundul miazanoaptei"-simbol al locasului intelepciunii umane) SA VINA SA SE
    INTALNEASCA CU EL- cu POMUL VIETII, dar pregatite intr-o stare in care sa nu mai pangareasca
    PREZENTA lui D-zeu (Ezechiel 38:16,23;39:7,21), "imbracate in chip stralucitor.... purtand scut si
    pavaza" ( pavaza mentala, a mintii, adica "purtand" o CUNOSTINTA -Isaia 53:11- ce-i va permite
    sa se salveze la intalnirea cu "Heruvimii" ce rotesc "sabiile rotitoare" pe drumul ce duce la Pomul
    Vietii, la D-zeu). Numai cei care nu vor sta sub protectia acestei CUNOSTINTE, vor cadea sub
    incidenta “sabiilor rotitoare” (Ezechiel 38:21). Astfel, atunci, sabia fiecarui om (ce nu este inarmat
    cu aceasta CUNOSTINTA) se va intoarce impotriva a tot ce are mai scump, impotriva fratelui sau
    (Ezechiel 38:4, 20)..
    Aceasta CUNOSTINTA va face mintea sa inteleaga necesitatea de a se da singura
    la moarte- din propia initiativa, pe drumul de intalnire a omului cu Pomul Vietii- cu D-zeu, inainte de a
    cadea secerat de "sabiile rotitoare" ce pazasc acest Pom al Vietii. .Toate mintile care nu vor intelege
    acest lucru, refuzand propia moarte la intalnirea cu D-zeu, vor cadea sub influienta devastatoare
    a "heruvimilor" care controleaza, intorc aceste "sabiile invapaiate " (Genesa 3:24), al carei efect va
    face ca "sabia fiecarui om sa se intoarca impotriva a tot ce are mai drag-
    "impotriva fratelui sau" (Ezechiel 38:21), sau sa se intoarca chiar impotriva sa , indemnand-o la
    sinucidere. Sant cunoscute fapte sau tentative de sinucidere ale unor persoane care, prin
    preocuparile mintii lor s-au apropiat de perfectiune, de "Pomul Vietii" : renumitul fizician Stefan Boltman,
    ... renumita cantareata Madalina Manole....Paul din Tars (2 Corinteni 12:7) , Isus (Matei 4:6; 10:34,35,36) ...
    ..ar fi numai cateva exemple dintr-un sir foarte mare, unele cu final nefericit. Mecanismul de actiune al
    acestui "Heruvim" se realizeaza printr-un control malefic al fiului nelegitim atat de urat de D-zeu- "cunostinta
    binelui si raului"- mintea actuala a omului determinand-o, fortand-o sa functioneze in mod aberant..
    In acele momente, mintea omului duce o lupta tragica,
    disperata cu acest Heruvim, fiind constienta ca este
    indemnata la lucruri oribile, fapte oribile, dar neavand
    puterea sa se impotriveasca
    .
    Aceasta lupta este pierduta din start
    de catre minte, daca aceasta minte nu accepta
    CUNOSTINTA salvatoare care, aplicata, transforma
    aceasta lupta intr-un festin al bucuriei, al sarbatorii,
    al fericirii.
    Aceasta Cunostinta face mintea sa inteleaga faptul ca acel control malefic din partea Heruvimului
    este posibil numai daca aceasta minte este activa, adica daca este inarmata cu o "sabie a mintii".
    Oricare minte care nu este activa, nu este functionala, "este moarta" in acele momente de intalnire cu
    Pomul Vietii, cu D-zeu, nu mai poate fi controlata, manipulata in nici un fel de catre herivimul paznic,
    (plantat si el tot in mintea omului, motiv pentru care si el este "nimicit" - Ezechiel 28:16-
    o data cu moartea mintii omului) si, simultan, omul devine "intr-o stare dupa voia lui D-zeu"(Isaia 53:11),hoi
    deoarece acum, omul nu mai este insotit de fiul sau nelegitim - fructul otravit al relatiei nelegitime
    dintre om si sarpele din Eden, fruct otravit ce aminteste - Ieremia 31:34- necontenit lui D-zeu de curvia
    omului infaptuit cu sarpele din Eden, profanand prin prezenta lui Numele lui D-zeu).
    Numai in aceasta STARE, OMUL ARE VOIE sa treaca mai departe spre D-zeu, spre Pomul Vietii.
    Chiar daca a inteles aceasta CUNOSTINTA dupa ce a fost atinsa de "Heruvim" , mintea omului gaseste
    vindecarea de la aceasta boala mentala numai apropiindu-se din nou de POMUL VIETII, de D-zeu, dar acceptand
    practicarea acestei CUNOSTINTE salvatoare, acceptand propia moarte la intalnirea cu D-zeu, stiind ca va fi
    renascuta in fiinta omului o alta minte plina de lumina din D-zeu.
    Ca urmare a mortii mintii omului in cele cateva momente de intalnire cu D-zeu - comunicarea omului cu D-zeu
    (neindrumata, neajutata de mintea lor) nu se va putea face intr-un limbaj conventional invatat de catre
    minte, si deci la care mintea omului sa fie prezenta prin participare, ci intr-un limbaj asemanator ganguritului,
    murmurului, plansului unor copii fara minte, de curand nascuti, "din gura carora iese o intaritura
    de aparare a lui D-zeu impotriva vrasmasului" (Psalm 8:2) (vrasmasi care pangareste prin prezenta lui pe
    D-zeu), intr-un limbaj neinteles de "vrasmasul" pozitionat chiar in mintea omului- caruia astfel i se zdrobeste
    capul (Genesa 3:15), devenind incapabil sa inteleaga, sa participe la intalnirea dintre om si D-zeu, incapabil
    de a opri, de a denunta sau para pe om in fata lui D-zeu, omul putand acum sa se apropie si sa comunice cu D-zeu
    peste capul sarpelui, intr-un limbaj inteles
    pe deplin de D-zeu, un limbaj gestual al mimicii, al corpului, intr-o continua miscare de balansare a corpului,
    modulata in mod involuntar cu informatie catre D-zeu, si asemanator cu limbajul naturii, al muntilor si dealurilor
    care "vor rasuna de veselie", asemanator limbajului "copacilor din campie care vor bate din palme"
    (Isaia 55:12), si al copacilor din padure "ce striga de bucurie" (Psalm 96:12). Desi aceasta
    rugaciune seamana mult cu o incantatie shamanica, totusi este asezata pe un rationament
    puternic; Mintii noastre i se pare o NEBUNIE aceasta CUNOSTINTA, dar numai
    dupa un minut de practicare a ei in intimitate, dupa ce omul si-a "scos incaltamintea din picioarele"
    mintii pentru a se putea apropia de D-zeu (Exos 3:5) , imediat se descatusaza, se dezlantuie o bucurie si
    un potential benefic uriasi, iar "durerile vor fugi". Mintea omului este echivalenta cu o incaltaminte capabila
    sa protejeze "calcaiul" omului de veninul sarpelui gata sa injecteze ganduri rele, otravitoare in fiinta sa; Dar,
    pe drumul de intalnire cu D-zeu nu exista nici o primejdie, nici o "fiara salbateca", dar este strict necesar ca D-zeu
    sa injecteze omului o noua gandire, un nou spirit de VIATA. Dar acest lucru este impiedicat de incaltamintea
    omului, incaltaminte reprezentata de mintea sa. Din acest motiv, D-zeu cere omului sa-si desfaca incaltamintea
    din picioare, deoarece drumul, calea aceasta de intalnire cu D-zeu este (Exod 3:5) "un loc sfant", unde "nu va fi
    nici un leu, si nici o fiara salbatecacare nu va apuca pe ea, nici nu va fi intalnita pe ea, ci numai cei rascumparati
    vor umbla pe ea" ( Isaia 35:8,9, 10). Acest drum nu mai necesita vreo protectie.; Desigur ca, dupa intalnirea cu
    D-zeu, omul are obligatia de a introduce noua incaltamintea mentala primita de la D-zeu, noua minte care este
    acum plina de pace si bucurie, gata de a instaura pacea internationala mult dorita; Numai si numai in intimitate,
    in Prezenta lui D-zeu omul are obligatia sa-si "scoata incaltamintea" mentala; In oricare alt loc, obligatia este
    contrara, trebuie sa poarte obligatoriu aceasta "incaltaminte si imbracaminte mentala " pentru a nu i se vedea
    goliciunea, pentru a-si proteja cat mai mult "calcaiul", (Genesa:3:15) adica gandirea (spiritul) de otrava sarpelui
    pregatit sa atace in fiecare moment spiritul omului ramas neprotejat. Cel mai probabil este sa se intample o dezvelire
    precoce, a spiritului in timp ce omul urca niste eventuale "trepte" (care, de regula , nu trebuiesc sa existe) spre altarul
    de intalnire cu D-zeu (Exod 20:26) dinaintea momentului de
    intalnire cu D-zeu cand chiar este necesar sa-si dezvelesca, sa-si deschida spiritul. PENTRU intalnirea cu
    D-zeu, omul trebuie sa construiasca altarul spiritual al lui D-zeu (Exod 20:224,25) sau SFINTA SFINTELOR din TEMPLU,
    ce nu trebuie construit din pietrele cioplite de catre instrumentele mintii omenesti. Altfel zis, PENTRU A SE INTALNI
    cu D-zeu, spiritul omului trebuie sa construiasca o invitatie speciala catre D-zeu de a veni in interiorul SAU, unde sa
    lase BINECUVANTAREA SA (Exod 20:24), invitatie pentru care nu trebuie formulata cu cuvinte (pietre) slefuite de
    mintea omenesca pentru a nu pangari aceasta invitatie (altarul) (Exod 20:25).
    Aveti curaj, fiti fara nici o frica, caci aceasta este "Calea Sfinteniei " unde
    "cei fara minte nu se vor ratacii" (Isaia 35:8,9,10), deci "veniti la ape" vii (Isaia 55;1), VENITI DIN NOU LA POMUL
    VIETII !
            Pentru cei ce au intelegerea spirituala a existentei lui D-zeu ca o realitate evidenta, inteleg si faptul ca EL este
    o permanenta sursa de energii si valori spirituale incomensurabile, pe care un om le poate accesa direct prin
    apropierea de EL, daca stie cum trebuie sa procedeze. Un om nu se poate apropia folosind mintea lui , "din capul lui"
    de D-zeu: "caci cine ar indrazni sa se apropie din capul lui de Mine?, zice Domnul" ( Ieremia 30:21) . Dar, cu mintea lui
    omul poate sa inteleaga aceasta CUNOSTINTA finala (Isaia 53:11), putand accepta in mod mental o stare speciala,
    o conditie esentiala foarte importanta ce-l face placut lui D-zeu. Acel moment al acceptarii acestei conditii, devine
    un moment special, o zi speciala cand "oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit (Ioel 2:32). Da, exista o
    conditie speciala pe care omul trebuie sa o indeplineasca pentru a i se permite de a se apropia de D-zeu asa cum
    o facea inaintea caderii
    in primul pacat din Eden pentru a obtine acele energii si valori spirituale de mare pret. Am
    aratat deja care este aceasta conditie speciala ce-i va permite omului
    sa intre in "Noul Legamant" profetit (Ieremia 31:34). Aceasta conditie este simpla: Omul trebuie sa se apropie de
    D-zeu cu spiritul sau, "din inima" (Ieremia 29:13), si nu folosind mintea lui, "din capul lui", cap, care este chiar
    "vrasmasul de la miaza noapte" (Ioel 2:20), si care trebuie indepartat din relatia cu D-zeu "caci s-a crezut grozav",
    acest "domn al Roshului (al capului-in evreeste) " (Ezechiel 38:2) . Mintea din capul omului trebuie sa se "dea singura
    la moarte"(Isaia 53) avand promisiunea ca D-zeu va "ridica iarasi capul" (Psalm 110:7) omului dotat cu o noua minte
    si o noua stare, ajungand ca: "o bucurie vecinica le va incununa capul" (Isaia 35:10). Omul trebuie sa se apropie
    de D-zeu fara a folosi mintea lui, "cunostinta binelui si raului"- efectul primului pacat din Eden, ci trebuie sa vina exact
    in starea in care un copil vine pe lume: fara gandire, fara un limbaj conventional , ci numai cu spiritul si cu
    ganguritul lui.

    Aceasta CUNOSTINTA mentionata in Isaia 53:12, este foarte importanta, putand salva vieti, stiind ca lipsa de
    CUNOSTINTA duce la pieire (Osea 4:6) ; Astfel ca, multi evrei apartinand "poporului ales" au cazut ( Daniel 11:32-35)
    victime "evanghelizarilor" efectuate de crestini, DEOARECE NU AU STIUT CE SA RASPUNDA IMPOTRIVA interpretarII
    "crestine" (interpretare facuta in mod gresit si fortat in dorinta nevinovata de a implini "vedeniile" (Isaia 11:14)) a
    capitolului Isaia 53, interpretare potrivit careia, cineva absolut nevinovat trebuia sa fie ucis pentru ca altii vinovati sa
    fie mantuiti. DINCOLO DE FAPTUL CA ACESTA INTERPRETARE CRESTINA ISI ARE originile IN IZVOARELE intunecate
    ale PAGANISMULUI, IN IZVOARELE intunecate ale RELIGIILOR BARBARE (potrivit mitului barbar al fiului sau ficei de
    imparat ucis pentru "binele poporului"), MIT ATAT DE RESPINS si BLAMAT DE CATRE D-ZEU, AM DAT AICI
    INTERPRETATEA ACESTUI CAPITOL CARE SA SE OPUNA INTERPRETARII CRESTINE.

     

    Teoria cuantica, instrument de studiu al religiei.

     

    Teoria cuantica descopera identitatea lui Mesia

     

    TEORIA CUANTICA FACE posibil spulberarea intunericului de intelegere ce a acoperit in mod grav pana astazi
    intelegerea primului pacat din Eden, fara de care nu se poate intelege religia iudaica. Din cauza acestei lipse de
    intelegere s-a ajuns sa se creada ca, in disputa dintre D-zeu si Sarpele din Eden pe marginea acestui pacat, nu
    D-zeu este cel care are dreptate, ci Sarpele care, "in mod benefic" a furat" pentru om "flacara cunoasterii mentale,
    constiente". PRIN INTERMEDIUL TEORIEI CUANTICE, VOM INTELEGE FAPTUL CA , in momentul patrunderii in om
    a acestei flacari furate de cunoastere mentala procesata de mintea omului, s-a stins in om o alta flacara spirituala,
    a "inimii " de cunoastere, care aducea omului cunoastere tainica din interiorul lui, izvorata fara nici un efort, fara
    durerea asimilarii cunoasterii la vreo scoala, dar care putea aduce omului CUNOASTEREA tainica, autentica de D-zeu,
    singura ce poate aduce omului starea de fericirea autentica izvorata din izvoarele adanci si tainice din interior.
    Primul Adam ce se identifica cu acea cunoastere ascunsa, a murit, iar in locul sau s-a nascut un al doilea Adam
    ce exista si astazi si se identifica cu cunoasterea constienta asimilata din exterior. D-zeu care poate rezolva orice
    problema, a avut in vedere reconstituirea starii omului inainte de pacatul din Eden. Pentru aceasta , EL a incheiat
    un LEGAMANT (legamantul avramic) cu omul-al doilea Adam, prin care i-a dat acestuia niste prescriptii, reguli,
    Legi si profetii, a caror interpretare corecta va conduce in final pe om la obtinerea unei CUNOSTINTE constiente
    salvatoare. Aceasta CUNOSTINTA va contine conditia necesare reinvierii primului Adam, reaprinderii acestei flacarii
    spirituale, ascunse a inimii, de cunoastere. Prin aceasta CUNOSTINTA obtinuta de catre Al doilea ADAM, flacara
    mentala de cunoastere furata din Eden, intelege ca trebuie sa accepte ca si un "rob neprihanit" sa se stinga, sa
    moara " de buna voie" pe durata intalnirii omului cu D-zeu, pentru ca numai asa este posibil renasterea in om a
    primului Adam-Messia, intocmai ca o "samanta de urmasi" (Isaia 53:12). Ca o recompensa pentru "robul neprihanit"
    care a acceptat propria moarte, acesta va fi reinviat cu capacitati de viata deosebite, putand astfel "ridica din nou
    capul sau aplecat dupa pacatul din Eden. Aceasta conditie este formulata printr-o CUNOSTINTA salvatoare dobandita
    de acest rob neprihanit (Isaia 53:11), deci o cunostinta constienta, care impune cu necesitate moartea, stingerea
    flacarii furate din Eden, pe durata intalnirii cu D-zeu. In momentul cand aceasta flacara veche , mentala se va stinge
    complet, se va reaprinde noua flacara spirituala, a inimii, a spiritului, stinsa o data cu primul pacat din Eden dar,
    simultan si in pereche cu aceasta flacara, se va reaprinde din D-zeu si o noua flacara a mintii. Noua flacara spirituala
    reinviata in interiorul oricarui om implicat in acest proces, este chiar MODELUL luminos al lui D-zeu, este chiar
    MESSIAH, care va indeplini conditia intrarii omului in noul Legamant, profetit de JEREMIAH 31:34. Acest nou
    Legamant , are acelasi continut si scop: ca si vechiul Legamant avramic: CREATORUL devine D-zeul omului;
    Dar acest Legamant este acum incheiat cu omul nou nascut, cu Mesia din om, primul Adam mort si acum renascut
    An acest fel, Adam al doilea nu va mai cunoaste pe D-zeu din exterior de la vreun alt om, ci va cunoaste din interior
    de la Mesia. Din acest moment, cunoasterea lui D-zeu de catre \adam al doiulea, componenta umana din spatiul
    nostru fizic, se va face prin intermediul primului Adam-Mesia, ce va avea inscris in fiinta sa, intocmai ca pe o piatra,
    chiar de catre D-zeu, toate cunostintele, toata informatia necesara. (Zaharia 3:9); Messia este chiar "seminta de
    urmasi" (Isaia 53: 10) a ceea ce a fost inaintea pacatului din Eden..Aceasta CUNOSTINTA salvatoare reprezinta
    esenta Judaismului si, orice om, de orice nationalitate, care o va primi si va accepta, va intra in "casa lui Juda"
    sau "casa lui Israel" cu care D-zeu va face cel de-al doilea Legamant; Din momentul renasterii din D-zeu a spiritului
    in om, mintea lui constienta, renascuta, are rolul unei haine, sau a unei incaltaminte de protectie a spiritului.
    Spiritul omului are interdictia categorica de a veni in FATA lui D-zeu "incaltat" , trebuind sa-si lepede incaltamintea
    din picioare pe durata intalnirii. (Exod 2:5). Aducerea la indeplinire a acestei restrictii imperative de catre spiritul
    renascut (Mesia) al omului, este reprezentata in mod simbolic prin spalarea in "vin" ametitor a hainelor sale de
    catre Mesia (Genesa 49:12), cu scopul de a le desbraca, de a le scoate din functie, a se dezlega de aceste haine
    mortuare (care sant capacitatile de cunoastere constienta), pe durata intalnirii spiritului omului cu D-zeu. Cu aceste
    haine mortuare din "piele" protectoare, haine care reprezinta materialitatea, D-zeu a imbracat pe om
    (Genesa 2:17; 3:21) pentru a ascunde nuditatea spiritului de oricare alt posibil observator si a-l conserva pana la
    renasterea spiritului mort. Dar, dupa producerea acestei renasteri spirituale, aceste haine mortuare- materialitatea
    (care in spatiul cunoasterii este chiar cunoasterea constienta procesata pe suportul mintii noastre materiale),
    devine o piedica in deplasarea omului spre D-zeu. Dar omul nu are voie sa-si dezveleasca nuditatea spiritului sau
    decat in FATA lui D-zeu, care este un D-zeu GELOS.( Iata motivul pentru care apare interdictia
    categorica pentru omul lui lui D-zeu de a merge la un vrajitor, la un "vazator"
    care are capacitatea de a vedea nuditatea spiritului ascuns de haina materialitatii
    omului. Acest fapt este sinonim cu curvia si starneste GELOZIA apriga a lui D-zeu.
    In timpul intalnirii evreului cu D-zeu in rugaciune, acesta trebuie sa poarte talitul,
    sau shalul de rugaciune pentru a se ascunde, de a-si proteja astfel spiritul de
    privirile celor din jur in momentele lui cele mai intime cu D-zeu. "Sa nu te sui
    la altarul Meu pe trepte, ca sa nu ti se descopere goliciunea inaintea lui"; Exod 20:25.
    In acest caz, goliciunea putea fi vazuta de cei care stateau sub treptele scarii ce urca
    la Altar, deci la D-zeu. Aceasta este echivalent cu faptul ca, in clipele cele mai intime
    ce au loc in PREZENTA lui D-zeu, omul lui D-zeu trebuie sa-si proteja nuditatea
    spiritului sau de privirile iscoditoare ale semenilor sai, aflati in materialitatea lor,
    care astepta pe traiectoria spiritului momentele cele dificile, cand spiritul poate fi
    vazut gol, in toata nuditatea lui: "sa nu te intorci pe drumul pe care te duci"(1Regi 13:9),
    si chiar sa nu vorbeasca cu nimeni... Materialitatea omului, ce are ca efect cunoasterea
    constienta, nu are voie sa atinga, sa "ciopleasca pietrele" din care este construit
    altarul, pentru a nu-l pangari (adica, cuvintele omului sau grupul de cuvinte (rugaciunile)
    cu care este construit mesajul catre D-zeu) nu trebuie prelucrate cu instrumente
    lingvistice la care are acces mintea omului, pentru ca aceasta sa nu poata vedea
    acest mesaj deci, aparent paradoxal, sa nu-l poata intelege; Exod 20:25); Din acest
    motiv, mintea omului, capul, fruntea omului, sediul mintii omenesti trebuie sa inteleaga
    necesitatea de a accepta sa stea sub o ascunzatoare simbolizata de kippa (sau de
    cortina ce separa sfanta sfintelor de restul templului) atunci cand omul se intalneste
    cu D-zeu, pentru ca aceasta intalnire sa nu fie pangarita de mintea noastra, sau de
    mintea semenilor nostrii, intalnirea fiind exclusiv condusa, controlata de catre spiritul
    nostru mereu renascut din intalnirea cu D-zeu. Chiar intr-o rugaciune colectiva,
    intalnirea cu D-zeu este personala si este lizvorata din interiorul spiritului reunit
    al acestei colectivitati, folosind shalul de rugaciune, TALITUL, care protejaza spiritul
    fiecarui individ din colectivitate, impotriva iscodirii mintilor indivizilor vecini din
    aceasta colectivitate. Astfel se creeaza o "cortina" ce separa SFANTA SFINTELOR
    de restul TEMPLULUI.
    Fiecare om poate sa experimenteze acest proces accesibil intregii umanitati.. si aduce transformarea,
    renasterea simultana a spiritului si mintii. Acum lumina cunoasterii lui D-zeu va veni din spiritul, aflat interiorul
    acestui om (Ieremia 31:34), putand aduce in acest fel, fericirea autentica si tainica peste intreaga umanitate.
    Folosind instrumentele de intelegere ale Teoriei Cuantice, putem intelege ca fiecare structura este
    definita de catre un pachet complet de variabile dinamice vectoriale independente, alese in mod convenabi,
    dar poate sa descrie in mod complet acea structura, toate aceste variabile cuantce admitand o functie de unda
    ce are aceiasi forma. De asemenea putem folosi orice variabila dinamica din acest pachet complet de variabile
    dinamice independente mentionamt, pentru a defini un spatiu al coordonatelor acelei variabile dinamice.
    De exemplu, putem defini omul ca fiind descris de un pachet complet de variabile dinamice independente,
    in care pachet intra mai multe variabie dinamice, intre care variabila dinamica numita impulsul si variabila
    dinamica numita coordonata geometrica.
    Fiecare variabila din acest pachet poate defini propriul spatiu.
    Astfel variabila dinamica impuls, poate defini spatiul coordonatelor de impuls ; variabila coordonate
    geometrice, poate defini spatiul coordonatelor geometrice atat de cunoscut in mecanica clasica. Prin
    combinatii lineare intre toate variabilele din pachetul complet de variabile dinamice, putem creea oricare
    alta variabila dinamica observabila, de exemplu variabila dinamica numita cunoasterea ce este asociata omului.
    Aceasta noua variabila dinamica poate face parte dintr-un nou pachet complet de variabile dinamice vectoriale,
    liniar independente ce descrie complet pe om. Astfel putem defini o multime de astfel de pachete complete
    diferite de variabile dinamice independente. Faptul ca pachetul de variabile dinamice este complet, face ca
    fiecare variabila independenta din acest pachet complet sa accepte aceeasi functie de unda comuna. Aceasta
    are o consecinte deosebita in posibilitatea de a creea modele intr-un spatiu mai accesibil experimentului,
    pentru orice fenomen sau eveniment ce este plasat in spatiul oricarei alte altei variabile dinamice.
         Acum, putem defini omul ca fiind descris de un astfel de pachet de variabile dinamice, intre care impunem
    sa se gaseasca si variabila dinamica pe care o numim cunoasterea, variabila dinamica folosita chiar
    de D-zeu pentru a descrie istoria omului incepand cu Edenul…Astfel, conform mecanicii cuantice putem
    descrie pe om in SPATIUL COORDONATELOR DE CUNOASTERE , unde oricare structura are dimensiunea
    unei cunoasteri. D-zeu a hotarat ca ACEST SPATIU ESTE CEL MAI IMPORTANT PENTRU OM, stiind ca aceasta
    variabila dinamica are un impact covarsitor asupra omului, fiind spatiul de definitie si evolutie al spiritului..
    DIN ACEST MOTIV  SE JUSTIFICA PE DEPLIN DISCUTAREA TRECUTULUI, PREZENTULUI SI VIITORU
    LUI FIINTEI UMANE  PLASATE IN ACEST SPATIU AL CUNOASTERII.
    Omul cognitiv este plasat simultan in
    doua spatii importante, in fiecare din ele fiind plasata cate o componenta de
    cunoastere a omului:
    1) Un prim spatiu fizic al cunoasterii constiente unde componenta de cunoastere a
    omului este reprezentata de mintea lui, sau de capul lui; Aceasta componenta
    de cunoastere a omului este impropie omului spiritual si nu este agreata de D-zeu,
    fiind obtinuta prin frauda si neascultare prin primul pacat din Eden, cauza pentru
    care a murit cunoasterea nativa, spirituala a omului, insuflata direct din D-zeu, o
    data cu viata. Astazi, mintea spirituala a omului zace inca moarta, sub trupul
    mintii constiente ce s-a ridicat deasupra. Astazi, aceasta minte constienta are
    erori grave de functionare, este grav bolnava; Din acest motiv, inca de la inceput,
    Cain ucide pe cel pe care trebuie sa-l iubeasca cel mai mult: pe propiul sau frate;
    Intr-un fe'l sau altul, toate mintile oamenilor sant bolnave, fiind considerata de
    catre D-zeu departe de standardul normal de functionare: "Cant de departe este
    cerul fata de pamant, tot atat de departe este mintea mea fata de mintea voastra
    si gandurile mele fata de gandurile voastre". Aceasta stare grava, in care "sabia
    fiecarui om va fi impotriva fratelui sau" (Ezechel 38:21) se va mentine pana in
    momentul in care mintea constienta, pe rol de acoperis (gog) protector si vizibil
    al omului ce conduce capul (imparatul Rosh) sa distruga (meshek) chiar si lumea
    (Tubal), se va recunoaste invins in Razboiul final al lui "Gog si Magog" . Atunci,
    ratiunea noastra constienta va intelege ca este privita cu scarba de catre D-zeu,
    iar atunci cand omul vine in Prezenta lui D-zeu, ratiunea constienta a omului,
    devenita un rob neprihanit al lui D-zeu (in baza legamantului avramic si a
    "cunostintei " (Isaia 53:12) astfel capatate )), trebuie sa accepte sa se dea singura
    la moartea functionala, dand astfel posibilitatea renasterii mintii spirituale, ca o
    "samanta de urmasi" ce se mai numeste si Mesia, "inima spirituala" ce pompeaza
    sangele SPIRITUAL in care exista adevarata VIATA SPIRITUALA. In aceasta
    situatie, rugaciunea omului catre D-zeu, se aseamana cu o incantatie neinteleasa
    de mintea constienta a omului, dar inteleasa si emisa de spiritul nostru imediat
    renascut, si de catre D-zeu..
    2) Un spatiu ortogonal primului, este spatiul spiritual, unde componenta de
    cunoastere a omului este reprezentata de inima sa, sau de spiritul sau.
    Aceasta componenta de cunoastere este una ascunsa, tainica, care poate intelege
    si cunoaste usor nu din exterior de la vreun om, ci din interiorul lui, de la D-zeu
    lucrurile tainice ale lui D-zeu, si este singura agreata de D-zeu, motiv pentru care
    omul trebuie sa creasca in dimensiuni aceasta componenta spirituala de cunoastere.
    Dar intre dimensiunile celor doua componente de cunoastere exista o relatie
    relativista in cuadratura de faza. Cand una creste, cealalta scade; Ratiunea omoara
    spiritul, iar spiritul acopera, ascunde ratiunea. Intreg acest proces este echivalent
    unei curse relativiste "de alergare" in Fata lui D-zeu, si coincide de fapt cu procesul
    de ascundere, extictie relativista sau anihilare a dimensiunilor procesului de
    cunoastere constienta, a mintii, fapt ce forteaza cresterea automata in
    amplitudine a procesului de cunoastere ascunsa, cunoastere de catre inima,
    de catre spirit. Insa, acest ultim proces nu este posibil fara acceptarea si colaborarea
    mintii care trebuie sa inteleaga CUNOSTINTA ce dezvaluie necesitatea de "a se da
    singura la moarte"(Isaia 5311). Ajuns in FATA Prezentei lui D-zeu ,dupa anihilarea
    totala a mintii vechi a omului , ia naste IN PERECHE O NOUA GANDIRE (MINTE) si
    O NOUA INIMA (SPIRIT) -ca o "SAMANTA DE URMASI" (Isaia 53:10) a ceea ce a fost o
    data in EDEN, inaintea pacatului primordial
    . Astfel, mintea renascuta va vedea
    "samanta de urmasi" acea minte ascunsa, spirituala , moarta in Eden din cauza
    nasterii si cresterii mintii constiente, vizibile. Acest tip de "vedere" va fi una cognitiva,
    de intelegere, deoarece cele doua minti se gasesc in spatii diferite, ortogonale intre
    ele, vor colabora si se vor ajuta reciproc, dar nu se vor putea vedea in mod fizic
    una pe alta. Acest proces de nasterea in pereche a celor doua structuri in
    PREZENTA ZIDULUI compensator al lui D-zeu, este insotita de un fenomen
    luminos de cunoastere, similar fenomenului relativist de tip Cernenko (din
    spatiul coordonatelor geometrice). Acest fenomen relativist trebuie sa se repete
    ori de cate ori perechea formata din cele doua minti devin nefunctionale, datorita
    faptului ca mintea constienta se ridica deasupra mintii spirituale, ucigand-o.
    Spatiul religios in care au avut loc sau care vor avea loc cele mai importante
    evenimentele profetite este spatial cunoasterii, unde sant implicate energii fizice
    mici, si viteze mari de deplasare, fapt ce permite utilizarea mecanicii cuantice
    ca instrument de intelegere a acestor evenimente.

     

    VIITORUL fiintei umane plasat in acest spatiu, VA FI APOTEOTIC, deoarece omul va culmina prin a se intalni pe D-zeu. Astfel, omul care se deplaseaza in acest spatiu de cunoastere cu o anumita viteza de cunoastere relativa (dintre om si D-zeu) , mereu in crestere, pe o pista de alergare special amenajata (Zaharia 14:4) prin “valea muntilor Mei” (Zaharia 14:5), dupa ce "va fugi cum a fugit de cutremurul de pamant..." .....va reusi sa se intalneasca cu D-zeu, atunci cand se va atinge o anumita viteza relativa critica de transcendenta relativista. Acest proces relativist va avea o anumita durata definita in mod simbolic de "o zi", iar, “spre seara se va arata lumina” (Zaharia14:7) ; In acest moment culminant se va atinge un moment critic de transcendenta relativista , moment insotit de o lumina stralucitoare ce apare cu aceasta ocazie (similar efectului relativist de tip Cernenco studiat in SPATIUL COORDONATELOR GEOMETRICE, prin intermediul teoriei relativiste a lui Einstein. In acel moment de transcendenta se va atinge tinta finala cand “va veni Domnul D-zeul meu, si toti sfintii impreuna cu EL” (Zaharia 14:5). Atingerea acestei stari de transcendenta este conditionata de atingerea unei energii cinetice uriase, critice, LA INTALNIREA cu D-zeu (din care se va naste in pereche un nou spirit si o noua minte pentru om, asa cum in mecanica CUANTICA, dintr-o energie cinetica foarte mare se naste simultan si in pereche o noua pereche particola-antiparticola, la intalnirea CU UN ZID FIX SAU MOBIL (aici acest zid TREBUIE SA FACA si COMPENSAREA IMPULSULUI, putand aduce si un aport de energie cinetica daca este in miscare) deci a unei viteze relative maxime, critice de cunoastere dintre om si D-zeu (similar vitezei luminii din spatial coordonatelor geometrice), fapt ce permite renasterea relativista a unei noi perechi minte-spirit, dotat cu capacitati noi de a vedea pe D-zeu. Atingerea acestei viteze maxime critice de cunoastere a lui D-zeu, nu este meritul omului. Singur, omul nu ar fi putut atige aceasta viteza critica de cunoastere. Din partea cealalta a traiectoriei de cunoastere, si D-zeu va participa si El la acest proces, se va deplasa spre om cu o anumita viteza, pentru ca, cele doua viteze insumate sa atinga viteza relativa maxima aparand lumina transcendentei. Dar, conditia esentiala ca D-zeu sa accepte deplasarea omului spre D-zeu, dand si asigurarile necesare: " nu iesiti in graba, nu plecati in fuga, caci Domnul va va iesi inainte si D-zeul lui Israel va va taia calea” (Isaia52:12) va fi indeplinita numai atunci cand omul va arunca de la el instrumentul care pana atunci l-a protejat pe toate cararile vietii lui: mintea lui simbolizata prin incaltamintea din propiile lui picioare (Exod 3:5), dar care, pe drumul dintre om si D-zeu nu mai poate proteja, ci devine o piedica de netrecut: "nu te apropia de locul acesta ; SCOATE-TI INCALTAMINTEA DIN PICIOARE, caci locul pe care calci este un pamnt sfant". Descaltarea, anihilarea INCALTAMINTEI CE SIMBOLIZEAZA MINTEA OMULUI-acest instrument de MATERIALITATE, declanseaza un proces de anihilare a unei perechi minte-spirit, generator al unor energii uriase strict necesare procesului de deplasare spre D-zeu si indeplinirea scopului esential: renasterii miraculoasa A UNEI NOI PERECHI SPIRIT-MINTE, din D-zeu. Intreg acest proces este vazut ca un razboi final, strict necesar, foarte mult asteptat si profetit "ani de zile" (Ezechiel 38:17), pornit la comanda lui D-zeu (Ezechiel 38:4), (indreptat initial impotriva spiritului-figurat prin orasul IERUSALIM), de catre minte (figurata prin domnul Roshului (capului), care devine astfel un "rob ascultator, sau "rob neprihanit" al lui D-zeu (Isaia 53:11) si care trebuie sa fie pregatit sa manuiasca o sabie mentala de ultima generatie, o CUNOSTINTA (Isaia 53:11) MENTALA, care va fi indreptata initial impotriva spiritului, pentru anihilarea acestuia, dar simultan va fi indreptata si impotriva mintii, aceasta CUNOSTINTA fiind capabila sa faca mintea sa inteleaga necesitatea de a se auto-anihila, de a accepta moartea, de a se "da la moarte" pe drumul de intalnire dintre om si D-zeu. ACEASTA sabie ESTE scoasa de catre minte, in primul rand impotriva ei insesi, IMPOTRIVA propiei minti, DANDU-SE ASTFEL SINGURA LA MOARTE, sau impotriva mintii aproapelui sau: "vor ridica mana unii asupra altora" (Zaharia 14:13), "sabia fiecaruia se va intoarce impotriva fratelui sau" (Ezechiel 38:21). Astfel ca aceasta CUNOSTINTA , a robului ascultator de D-zeu, aceasta sabie a mintii, va face voia lui D-zeu..." va pune pe multi OAMENI INTR-O STARE DUPA VOIA LUI D-ZEU" (ISAIA 53:11), facandu-i eligibili pentru a putea procesa o intalnire "relativista" cu D-zeu, cand va avea loc anihilarea in pereche a mintii si a spiritului, urmata de o nastere sarbatoreasca a unei noi perechi, a unui nou spirit si a unei noi minti, din D-zeu.. Acest proces poate fi initializat numai de moartea mintii materiale, CARE ATRAGE DUPA SINE IN PERECHE SI MOARTEA SPIRITULUI, URMATA DE RENASTEREA IN PERECHE DIN D-zeu a unei noi perechi minte-spirit. Dar si spiritul-Mesiah poate induce moartea mintii, A CAPULUI (PSALM 110:6): "El (Mesiah) face dreptate printre neamuri: totul este plin de trupuri moarte; El zdrobeste capete pe toata intinderea tarii". Aceasta moarte a mintii, a capului este urmata de moartea intregii perechi minte-spirit, ("Lumina lui Israel se va preface in foc, Sfantul lui intr-o flacara care va mistui si va arde spinii si maracinii lui, intr-o zi. Va arde trup si suflet" Isaia 10:17,18). Scopul acestei arderi este ca ACEASTA PERECHE SA FIE RECREATA, REGENERATA, RENASCUTA din izvorul de apa vie al lui D-zeu: "El bea din parau in timpul mersului de aceea isi inalta capul";Zaharia 14:8: "In ziua aceea vor izvora ape vii din Ierusalim, si vor curge jumatate spre marea de rasarit jumatate spre marea de apus: asa va fi si vara si iarna"; Acum, cel care a experimentat acest eveniment, "nu se va mai sprijini pe cel ce il lovea (fara incetare... (Isaia 14:6)..pe minte) ; ci se va sprijini cu incredere pe Domnul, Sfantul lui Israel (spiritul renascut-Mesiah)" (Isaia 10:20); Atunci mintea, care a inrobit atata timp spiritul, va deveni robul ascultator al spiritului renascut-Mesia (Isaia 14:2), va deveni magarul-animalul de povara al lui Mesiah); In constiinta umanitatii va apare astfel "UN CER NOU SI UN PAMANT NOU"(Isaia 65:17) aflat intr-o continua dainuire (Isaia 66:22), aducand o stare de continua bucurie: "...ci va veti bucura si va veti veseli, pe vecie...Eu insumi Ma voi veseli..." (Isaia 65:18,19) "minte noua si un duh nou". Dupa modelul anihilarii si renasterii unei perechi particola-antiparticola, atat anihilarea cat si renasterea mintii si spiritului este un proces simultan, avand loc numai in pereche. Acest lucru va fi accesibil fiecarui om de pe planeta, instaurandu-se astfel pacea si armonia internationala. Din anumite motive, perechea renascuta spirit-minte poate fi instabila, (ex. la pervertirea acestei perechi, avand tendinta sa apara "spinii si maracinii" (Isaia 10:17,18) care profaneaza NUMELE CEL SFANT (Ezechiel 39:7)), similara unei prechi relativiste nou create particola-antiparticola, se poate si chiar TREBUIE anihilata, cu degajarea unei energii relativiste uriase, ca o flacara mistuitoare, foarte pericoloase, daca aceasta anihilare acceptata de mintea omului, nu are loc tot pe drumul de intalnire cu D-zeu care remodeleaza dupa chipul sau, practic instantaneu din aceste energii relativiste uriase o noua pereche spirit-minte. Fiecare din cele doua structuri sant definite in doua spatii diferite, ortogonale intre ele, care formeaza impreuna un hiperspatiu. Desi cele doua structuri sant simultane in hiperspatiu comun (format din cele doua spatii), si avand o "pulsatie" avand aceeasi faza, totusi, atunci cand sant vazute dintr-un singur spatiu,de exemplu din spatiul nostru fizic, cele doua structuri par a fi in cuadratura de faza (cand unul atinge DIMENSIUNEA MAXIMA, altul atinge dimensiunea minima), deoarece fiecare variabila dinamica, inclusiv timpul din cele doua spatii sant in cuadratura de faza intre ele, fiind defazate cu 90 grade intre ele. Vazuta din spatiul nostru fizic al mintii, spiritul capata elongatia (ACTIVITATEA) maxima atunci cand mintea capata elongatia (ACTIVITATEA) minima, si invers. Aceasta concluzie este esentiala atunci cand trebuie sa ne prezentam la intalnirea cu D-zeu in starea in care spiritul nostru trebuie sa aiba ACTIVITATEA maxima ce se realizeaza NUMAI ATUNCI CAND MINTEA NOASTRA ARE O ACTIVITATEA MINIMA. PRIN TOATE MILJOACELE trebuie sa fortam ACEASTA STARE. PROCEDAND ALTFEL, NU PUTEM DECAT sa pangarim NUMELE SFANT (Exod 21:25). Aceasta este si motivul pentru care mintea trebuie sa accepte de fiecare data, sa se lase ascunsa pe drumul de intalnire cu D-zeu.

     

     

     

     

    INCALTAMINTEA DIN PICIOARELE OMULUI din spatiul CUNOASTERII, REPREZINTA omul cognitiv vechi:
    vechea gandire care au purtat pe om pana la momentul unei noi intalniri cu D-zeu, prin potecile junglei din
    spatiului material. Aceasta incaltaminte este plina de sangele jertfelor rapuse in "valtoarea luptei" dictata de
    legile junglei. Aceasta incaltaminte, reprezinta mintea omului, minte care tine in captivitate spiritul (pe Messia)
    dar care este anihilata de catre acest spirit-inima-Messiah, care "zdrobeste capete pe toata intinderea tarii"
    (Psalm 110:6), dar care dupa ce se adapa din "paraul" (Psalm110:7) de apa vie al lui D-zeu, el va fi renascut din
    D-zeu (va aparea o inima reinoita) si " isi va inalta" capul din nou (va renaste in pereche o noua gandire pentru om
    si un nou spirit), similar procesului relativist de aparitie simultana a perechii particola-antiparticola din fizica
    cuantica. Numai astfel se naste o noua minte si o noua inima (Messiah) din D-zeu, echivalente unei noi
    incaltaminte
    care sa poarte omul pe un drum nou al pacii, semnalizat dupa niste legi superioare.
    Respectand modelul
    cuantic, rezulta ca in procesul de anihilare mintii omului, inima se anihileaza de asemenea, dupa care ,
    instantaneu, apare o noua minte si o noua inima " din propia cenuse" dar numai in przenta lui D-zeu care
    asigura compensarile necesare unei schimbari benefice, exact cum o antiparticola anihileaza particola ei pereche in
    procesul de anihilare, dupa care urmeaza un nou proces instantaneu de creatie, cand o noua particola si o
    noua antiparticola se nasc "din propia cenuse", dar numai in PREZENTA unui zid de compensare a impulsului.
    Incaltamintea cea veche din picioarele omului, chiar daca este strict necesara pe parcursul deplasarii omului
    prin potecile accidentate ale acestui spatiu material atunci cand se confrunta cu supravietuirea, totusi aceasta
    este o piedica pe drumul de deplasare a omului spre D-zeu. De aceea, se impune ca "...orice incaltaminte purtata
    in invalmasala luptei si orice haina de razboi tavalita in sange , vor fi aruncate in flacari ca sa fie arse de foc” (Isaia ...
    DIN MECANICA CUANTICA DEDUCEM CA relatia dintre oricare doua structuri similare care sant plasate in cele
    doua spatii perechi si ortogonale intre ele este o realatie in CUADRATURA DE FAZA: cand marimea unei dimensiuni
    a unei noi structuri creste (proportional cu viteza relativa atinsa) marimea dimensiunii structurii vechi in
    miscare , pereche scade, suma lor vectoriala mentinanduse constanta in valoarea absoluta. Intre incaltamintea
    cea noua si cea veche exista o relatie de cuadratura de faza similara; adica, atunci cand unul creste sau scade, atrage
    dupa sine scaderea , respectiv cresterea celuilalt.
    Astfel, pe PARCURSUL ACESTUI PROCES, "IN ACEA ZI''
    componenta noastra constienta de cunoastere, simbolizate si prin stelele stralucitoare ale cunoasterii
    constiente (Zaharia 14:6) trebuie sa se ascunda, sa dispara in mod apocaliptic din spatiul nostru cognitiv pentru
    ca in locul lor sa apara in intampinarea si in completarea noastra, o noua componenta a noastra de cunoastere
    ascunsa , subconstienta de cunoastere a lui D-zeu, ca o noua stea spirituala, stralucitoare, ascunsa pentru noi
    pana atunci. Aceasta noua capacitate de cunoastere ascunsa ce apare ca o stea spirituala stralucitoare este
    Messiah, Domnul, Modelul cognitiv al lui D-zeu, sau DUHUL lui D-zeu ce ne va modela dupa modelul lui D-zeu,
    intr-un proces relativist continuu, pe  parcursul caruia, aceasta noua componenta a noastra ascunsa de cunoastere
    a lui D-zeu se va marii continuu si se va finaliza prin cunoasterea completa a lui D-zeu de catre noi. Aceasta este
    chiar intalnirea noastra cu D-zeu, care "deodata....."(Maleahi 3:1)........ "ne va taia calea" (Isaia 52:12), venit dintr-un
    spatiu ortogonal, spatiul spiritual, in acel moment relativist apoteotic .

     

     

    Numai in aceste conditii D-zeu da asigurare omului de participarea Lui la acest process de transcendenta relativista a omului iesit (cu o anumita viteza
    de deplasare..."nu iesiti in graba...") din Babilonul cunoasterii constiente, pe directia Templului de cunoastere (intalnire) cu D-zeu (Templu construit
    in spatial constiintei umane de cunoastere ascunsa, subconstienta a lui D-zeu); Cu aceasta conditie indeplinita,
    D-zeu da sigurari omului:
    “Nu iesiti in graba, nu plecati in fuga; caci Domnul va va iesi inainte si D-zeul lui Israel va va taia calea”
    (Isaia52:12).
    Momentul transcendentei va aparea instantaneu, ca si in spatiul coordonatelor geometrice: “deodata va intra in Templul Sau
    Domnul pe care-L doriti;” (Maleahi 3:1). Aunci se va naste in spiritul subconstient al omului MODELUL lui D-zeu, copilul, pruncul, Robul lui D-zeu,
    odrasla , piatra , MESSIAH, MODELUL lui D-zeu ce trebuie sa modeleze spiritual omului , MODEL “pe care chiar D-zeu va sapa ce trebuie sapat pe
    ea” (Zaharia 3:9; Isaia 9:6,7). Atunci CUNOASTEREA LUI D-zeu SE VA FACE in MOD DEPLIN , dar fara participarea spiritului de cunoastere constienta
    prefigurat in incaltamintea din picioarele lui Moise (Exod 3:5) care sant nascute din nelegiuire si pacat, profanand astfel Prezenta lui D-zeu
    (Ieremia 31:34): "Niciunul nu va mai invata pe aproapele sau pe fratele sau zicand "Cunoaste pe Domnul !" Caci toti ma vor cunoaste, de la cel mai
    mic pana la cel mai mare, zice Domnul"

    De asemenea, din considerentele strict necesare de a asigura invarianta tuturor ecuatiilor la transformarile
    Lorentz, mecanica relativista pune in evident fptul ca, coordonata oricarei spatiu nu este dreapta, euclidiana,
    asa cum s-a crezut pana de curand, ci este mereu o curba, neputand fi descrisa pe o singura dimensiune
    euclidiana, . Astfel, chiar atunci cand este vorba de o singura dimensiune vizibila, aceasta va fi insotita simultan
    de o dimensiune ascunsa, mereu ortogonala acesteia, fapt ce ce poate fi usor pus in evidenta de calculul
    spinorial
    . Rezulta ca, oricare dimensiune nu se mai comporta ca un simplu vector ci ca un spinor (bispinor) ,
    ce poate fi asemanat ca suma a doi vectori simultani mereu ortogonali intre ei, fapt ce face nimerita descrierea
    acestor vectori , unul ca vector real, iar celalalt ca vector imaginar. Deci, oricarei dimensiuni vizibile,
    dreaptei euclidiene i se asociaza o dimensiune simultana, ascunsa, ortogonala, ascunsa “dupa colt", adica
    situate in mod perpendicular pe coordonata euclidiena drepta, a carei proiectie in spatial vizibil euclidian are
    marimea unui punct de dimensiune nula, deci fiind invizibila de pe aceasta dimensiune. Fata de un sistem de
    referinta considerat fix, intre cele doua componente ale dimensiunii curbe mentionate exista o relatie relativista
    de cuadratura de faza: cand o dimensiune se contracta relativis, dimensiunea pereche asociata acesteia se va
    dilata relativist, astfel incat rezultanta lor sa ramana invarianta in valoare absoluta. Rezulta ca orice spatiu poate
    fi inteles ca avand doua componente de spatiu: unul vizibil, Euclidian si altul pereche orthogonal primului, ascuns
    in mod orthogonal, “dupa colt”. Mai mult, pentru a se indeplini o conditie esentiala de invarianta la inversia
    relativista, o structura trebuie sa fie descrisa de patru functii de unda diferite, plasate in patru spatii diferite,
    imperecheate doua cate doua, situatie descrisa si de ecuatia relativista a lui Dirac asociata electronului, dar
    intr-o noua interpretare. Vorbind despre mintea omului, putem afirma ca acesteia ii corespunde in spatial
    coordonatelor de cunoastere, patru structuri plasate in patru spatii diferite, imperecheate doua cate doua
    simultane intre ele: O minte si o inima (spirit) vechi, ca o pereche veche de doua structuri simultane intre
    ele si o minte si o inima (spirit) nou, de asemenea ca o pereche de doua structuri similare, simultane intre
    ele; Cele doua perechi nu pot fi simultane; Pentru ca noua pereche sa apara, VECHEA PERECHE TREBUIE
    SA DISPARA, pereche comparata cu perechea de incaltaminte ce trebuie aruncata (Exod 3:5), pentru a se
    lasa "terenul liber, neocupat", conditie strict necesara aparitie "noii incaltaminte" . Noua pereche exista
    numai in mod virtual, dar ea "se materializeaza" numai in clipa prezenta, daca gaseste "terenul liber,
    neocupat" (recuperand energia perechii anterioare care s-a anihilat, conform principiului de excluziune
    al lui Pauli.. O astfel de pereche din spatiul coordonatelor de cunoasterii este echivalent unei perechi create
    simultan de o particola si de catre antiparticola sa din spatiul coordonatelor geometrice, aflate intr-un
    echilibru cvasistabil, racit stocastic. Formarea acestei perechi se face printr-un proces relativist, in care
    componenta de cunoastere din spatiul fizic atinge viteze din ce in ce mai mari, intr-un proces in care
    aceasta se contracta, urmand ca la viteza maxima sa dispara complet prin eliminarea intregii energii, prin
    efectul cunoscut sub numele de efect "cernenko" . In acest fel, perechea formata se anihileaza reciproc,
    accepta sa moara, pentru ca in locul ei sa apara o noua structura similara , nascuta in prezenta compensatoare
    a lui D-zeu.

    Intocmai ca Avraham, noi trebuie sa iesim din spatiul vizibil al cunoasterii rationale, constiente, vizibile si sa
    intram in spatiul cunoasterii ortogonale ascunse “dupa colt” – subconstiente - prin credinta, situat dincolo de
    fluvial de hotar al intelegerii mintii omenesti. Se justifica aceasta procedura deoarece El este “un D-zeu care
    se ascunde” in mod categoric cunoasterii constiente - rationale , vizibile, superficiale ( Isaia 45:15).. Datorita
    prezentei lui D-zeu in spatiul ascuns, intre cele doua spatii exista asimetrii marcante. Astfel ca, In acest spatiu
    de cunoastere subconstienta-ascunsa, relatia cu D-zeu nu mai este guvernata de lumina ratiunii, a
    cunoasterii constiente ci de lumina ratiunii ascunse, a ratiunii credintei, lucrul acesta fiind considerat
    de catre D-zeu o neprihanire (Genesa 15:5). Acolo, cunoasterea de D-zeu este procesata de catre spritul
    nostrum subconstient, ascuns, ce foloseste mintea ascunsa a credintei, si nu mintea vizibila, superficiala
    a ratiunii. Acolo ratiunea nu mai este stapana spiritului ci este redus la un magar de povara si un caine de paza
    in slujba acestuia, caine care se alarmeaza in momentul in care el considera ca apare o falsa credinta despre
    D-zeu, dar fara a avea puterea deciziei ultime. In spatiul coordonatelor de cunoastere, fiecare structura are
    dimensiunea unei cunoasteri. Acolo, in spatiul de cunoastere de D-zeu in mod subconstient -ascuns, prin
    credinta , acel fluviu de hotar dintre cele doua tari este vazut ca peo cale de cunoastere, sau un drum de hotar
    pe care omul aruncat din Eden se deplaseaza cu o anumita viteza de cunoastere, incaltat cu sandalele de
    cunoastere rationala, constienta , procesata de ratiunea mintii noastre avand sediul in fruntea noastra. Dupa
    pacatul din Eden, cand omul a capatat cunoasterea constienta, rationala, spiritul de cunoastere (ascunsa ,
    subconstienta) al omului a murit (2:17), dupa care D-zeu l-a imbracat si incaltat cu haina si sandalele mortuara
    (Genesa 3:21) construite dintr-o pielea superficiala de cunoastere rationala, care este spiritul de cunoastere
    rationala, constienta, vizibila dar superficial, numai de suprafata, spirit de cunoastere care astazi se proclama
    ca fiind singur si suveran.. Asa cum D-zeu a avertizat, acest spirit de cunoaste rationala este toxic si ucigasi
    pentru spiritual de cunoasere ascunsa-subconstienta, cunoasterea de profunzime, motiv pentru care El nu a
    acceptat sa imbrace pe om inca de la inceput cu aceste haine. Altfel zis intre cele doua spirite exista o relatie
    in cuadratura de faza: cresterea unuia oblige in mod legic descresterea celulilalt, si invers, scaderea unui
    oblige cresterea celuilalt. Spirutului de cunoastere subconstienta, de profunzime care a murit in Eden I s-a
    construit de catre D-zeu aceaste haine superficiale de cunoastere constienta deoarece, desi otravitoare pentru
    spiritul subconstient, totusi putea mentine cel mai bine in conservare spiritual mort, care apoi a fost inmormantat
    in spatiul material al cunoasterii constiente, pana in momentul in care se va produce reinvierea acestuia. Atunci
    va invia spiritul de cunoastere subconstienta , ascunsa . Dar, din acest moment glorios, spiritual reinviat trebuie
    sa se elibereze de sandalele si hainele mortuare toxice pentru a se putea intalni cu D-zeu. Deoarece intre cele
    doua spirite exista o permanenta relatie relativista in cuadratura de faza, reinvierea spiritului de cunoastere
    ascunsa-subconstienta, de profunzime, devine posibila decat cu acceptarea propriei morti de catre spiritul
    superficial de cunoastere constienta, rationala , singurul care are in momentu present putere de decizie in
    acest sens, urmand ca spiritual de cunoastere subconstienta renascut (in cuadratura de faza) sa acoperire,
    sa inmormanteze, sa ascundaspiritul de cunoastere constienta acum mort, pentru a nu toxifica si profana
    prezenta lui D-zeu. Acest eveniment devine posibil numai in momentul in care spiritul de cunoastere
    superficial, rationala ce guverneaza omul in present, gaseste o CUNOSTINTA rationala care-l convinge de
    necesitatea de a accepta “sa se dea singur la moarte” dupa modelul unei jertfe pentru pacat. (Isaia 53:11).
    Mormantul lui va fi pus alaturi de cei mai bogati in cunoasterea constienta, deoarece aceasta CUNOSTINTA
    rationala a lui care “va salva pe multi” este una “neprihanita”(Isaia 53:9)..

    Toate personalitatile biblice sant prezentate cu toate defectele si toate faptele lor rele, alaturi de putinele
    fapte bune pe care le-a facut. Se intampla cest lucru deoarece, in miezul filozofiei religiei iudaice nu se
    doreste creerea unor modele umane pe care mintea noastra constienta sa le copieze . Singurul MODEL
    autentic, viabil, recunoscut si acceptat, cucher, ELIGIBIL este nascut chiar din D-zeu insusi. Astfel ca, in
    religia iudaica nu exista sfinti, unul singur este
    SFANT cu adevarat, D-zeu . Ii este permis sa-L vada pe D-zeu, sa-l cunoasca pe EL, numai spiritului nostru
    de cunoastere ascunsa subconstienta care acum este mort, tinut in captivitate de catre cunoasterea rationala.
    In urma acestei cunoasteri ascunse a lui D-zeu se va naste din D-zeu MODELUL UNIC authentic , MODEL VIU
    care are denumirea si de MESSIA. Numai dupa acest MODEL viu trbuie sa se modeleze orice spirit uman.

    In spatiul cunoasterii, mintea , ratiunea noastra constienta, al carui sediu se gaseste in fruntea noastra, serveste
    acum cu functia unor sandale care incalta spiritual nostru subconstient de cunoastere, ajutandu-l astfel sa se
    deplaseze mai usor pe drumurile accidentate ale cunoasterii constiente, pentru a permite conservarea
    spiritului subconstient de cunoastere, mort dupa pacatul edenic.. Dar, numai spiritul subconstient de
    cunoastere al omului are dreptul de a pasi pe drumul cunoasterii lui D-zeu, dar descaltat de sandalele
    cunoasterii rationale, constiente, pe care trebuie sa le ascunda de la Fata lui D-zeu cu ajutorul unei kippe
    si a unui talit. Din acest motiv, D-zeu pronunta o interdictie categorical lui Moise Exod 3:5), care cauta sa
    inainteze pe drumul cunoasterii lui D-zeu incaltat fiind cu sandalele mintii lui constiente. Ca raspuns imdiat
    si subconstient al acestei porunci, de a-si desculta incaltamintea din picioare, Moise actioneaza in mod
    corect prin ascunderea temporara (pe o durata intalnirii cu D-zeu) a fetei , ochilor si a fruntii lui pentru a
    nu muri. De abia dupa indeplinirea acestei conditii D-zeu porunceste lui Moise: “Acum vino”(Exod 3:10).
    NUMAI atunci cand ratiunea noastra constinenta va elabora si practica in mod constient si concret o
    CUNOSTINTA (Isaia 53:11) care sa justifice necesitatea de a ascunde temporar aceste sandalele ale
    cunoasterii constiente de la Fata lui D-zeu, de fiecare data cand are loc intalnirea cu D-zeu, numai atunci
    spiritual omului va fi capabil sa inainteze liber si usor pe drumul intalnirii si cunoasterii subconstiente cu
    D-zeu, eliberat temporar de sub inchisoarea ratiunii care acum devine “robul neprihanit” al lui D-zeu. Acest
    fapt ce pare paradoxal si echivaleaza faptul ca ratiunea constienta se da temporar (numai pe durata intalnirii
    cu D-zeu) singura la moarte “ca jertfa pentru pacat” (Isaia 53:10). Moartea temporara a spiritului de cunoastere
    rationala, constienta superficial a omului echivaleaza cu dezbracarea de haina mortuara si invierea spiritului
    ascuns subconstient al omului, care se va intalni si va cunoaste in mod authentic si ascuns pe D-zeu acolo,
    in SFANTA SFINTELOR din TEMPLUL CONSTIINTEI UMANE- cel de-al treilea temple.. fapt ce va face ca in
    spiritul omului sa se nasca din D-zeu acel Model spiritual viu si authentic al lui D-zeu , care trebuie sa modeleze
    in mod subconstient spiritul uman reinviat, MODELUL VIU care este cunoscut si sub numele de MESSIA. Altfel
    zis, spiritul subconstient de cunoastere ascunsa modelat de Messia, nu trebuie sa intre in SFANTA SFINTELOR
    insotit de magarul lui de povara (mintea noastra constienta), pentru a nu profana, si pentru a putea avea loc
    intalnirea autentica cu D-zeu.

    SFANTA SFINTELOR nu trebuie sa fie inteleasa ca este o cladire materiala cu usi
    si ferestre, ci ca pe o cladire spirituala din spatiul nostru cognitiv, situata in
    constiinta omului, in componenta ascunsa a acestui spatiu de cunoastere. Ar
    fi o gresala sa intelegem ca nu trebuie sa intram intr-un anumit loc fizic considerat
    special, neinsotiti de mintea noastra. Numai in spatiul special ascuns din
    constiinta noastra unde ne intalnim cu D-zeu, in SFANTA SFINTELOR, mintea
    noastra trebuie lasata la usa, si nu trebuie lasata sa intre. La inceput, aceasta
    situatie pare de neacceptat mintii noastre, si se impune numai dupa un razboi
    final ce are loc in constiinta fiecarui individ, dintre mintea (capul-Rosh) acestuia
    si spiritul ascuns al acestuia.

    Acest fapt va aduce mantuirea autentica pentru om. Numai atunci omul va intra in noul LEGAMANT (Ieremia 31:34),
    cand toti vor cunoaste pe D-zeu “ de la cel mai mic si pana la cel mai mare” si “ nimeni nu-I va mai zice fratelui sau
    sau semenului sau “cunoaste pe D-zeu” , adica cunoasterea lui D-zeu nu se va mai face din exterior, din spatiul
    cunoasterii rationale, constiente, superficial, exterioare, ci se va face dincolo de acest spatiu, dincolo de hotarul
    acestei tari, dincolo de fluviul cunoasterii constiente procesate de mintea noastra umana. Pentru a intra in noul
    LEGAMANT JUDAIC, trebuie ca spiritual nostru sa treaca acest fluviu, spre tara cunoasterii spirituale, subconstiente,
    ascunse ratiunii, care nu trebuie profanata de catre mintea noastra rationala, constienta, aceste sandalele cu care
    spiritual de cunoastere subconstient este incaltat. Pentru ca acest lucru sa devina posibil, mintea noastra rationala,
    la fiecare intalnire cu D-zeu, trebuie sa accepta sa moara “ ca jertfa pentru pacat” , urmand sa fie renascuta de
    fiecare data cand primeste noi daruri si bogatii de cunoastere(Isaia 53:12). Relatia dintre spiritual de cunoastere
    ascunsa modelat de Messia (si care acum se identifica chiar cu MESSIA) si spiritual de cunoastere superficial,
    rationala este aceea dintre stapan si magarul lui de povara (Genesa 49:10,11,12; Zecharia 9:9; Isaiah 62:11) 
    condus de MESIA-MODELUL SPIRITUAL NASCUT DIN D-ZEU. Ratiunea umana mereu renascuta in bucurie
    “ca ametita de vin” (Zaharia 9:15) mai este asemuit cu imbracamintea protectoare a lui Messia, haina si
    mantaua lui MESSIA, haina care trebuie inmuiata in vinul ametitor al strugurilor (Genesis 49;11) , inainte de a
    se da la moarte, de fiecare data cand SPIRITUL OMULUI trebuie sa fie eliberat de sub captivitatea acestei ratiuni,
    pentru a se intalni cu D-zeu in SFANTA SFINTELOR. Acum pietrele informationale de comunicare a spiritului
    omului cu D-zeu, nu mai sant cioplite de dalta profanatoare a ratiunii constiente (Exod 20:25, 26) , iar voalul
    transparent de mandrie al ratiunii constiente ce dezvaluie goliciunea omului in Fata lui D-zeu , nu mai este
    folosit. Dar, inainte ca ratiunea umana sa accepte sa nu mai profaneze prin prezenta ei pe D-zeu care vrea sa
    se faca cunoscut spiritului uman (Ezechiel 39:7) se va produce un razboi in spatial cunoasterii , in care protagonistul
    principal este “domnul Rosului”-domnul CAPULUI de om, (Ezechiel 38: 2,3), sediul cunoasterii rationale.
    Acest razboi va avea loc in constiinta oricarui om si chiar
    in constiinta intregii umanitati
    , constand in patrunderea
    ratiunii, a mintii omenesti (
    cu sediul in "fundul miezii noapte" Ezechie 38:15-in frunte
    axa de simetrie a omului este comparata cu axa de rotatie a sistemului noastru planetar)
    in problemele spirituale, fapt de nepermis, ajungand ca "in
    zilele de apoi" ratiunea sa descopere CUNOASTINTA finala
    care va face ca D-zeu sa fie sfintit de catre chiar ratiune
    (Ezechiel
    38:16) , tocmai prin acceptarea necesitatii mortii de catre ratiune
    pe durata intalnirii omului cu D-zeu.
    Se stie din mecanica cuantica faptul ca, imediat
    dupa disparitia unei cantitati de energie
    la impactul cu un zid, ia nastere in pereche, doua structuri cuantice similare,
    sau doua particulelor cuantice similare: particola si antiparticola care formeaza impreuna o structura cuantica
    cvasistabila.
    Aceste doua noi particole aparute in pereche, se pot anihila tot in perehe, eliberand o mare cantitate de energie.
    Daca acest proces de anihilare are loc in fata unui zid de compensare a impulsului, atunci poate aparea o noua
    pereche de doua noi particole. In
    mod similar, imediat dupa ce structura noastre mentala va accepta impactul
    cu "antistructura mentala " venita din D-zeu si in prezenta lui D-zeu ce asigura compensarile necesare, vechea
    noastra gandire, vechea noastra activitate mentala va muri, iar in locul ei se va renaste de fiecare data o pereche
    de doua noi structuri: o noua gandire (activitate mentala) si un nou spirit ( " ..
    iata ca EU fac cer nou si un pamant
    nou" (Isaia 65:17));
    "Va voi da o inima noua si voi pune in voi un duh nou......Voi pune Duhul
    meu in voi....."
    (Ezechiel 36:26,27); Dupa ce "Robul lui D-zeu cel neprihanit" acccepta SINGUR SA-SI DEA VIATA,
    IMEDIAT ACESTA POATE SA traiasca in continuare "multe zile" (functia de gandire mentala este preluata, complet
    reinnoita), dar ACESTA poate sa vada si "o samanta de urmasi" (Isaia 53:10). Cele doua noi structuri vor forma
    impreuna o structura cuantica cvasistabila ce traieste un anumit timp foarte mic, sau foarte mare, in functie de
    marimea energiilor implicate in proces, si deci in functie de complexitatea structurii castigate. La sfarsitul acestei
    durate, este posibil si trebuie sa aiba loc un nou proces , in fata aceluiasi zid de compensare al intalnirii cu D-zeu,
    intr-un nou proces similar celui dinainte, in care are loc un proces de anihilare in pereche urmat de un proces de
    o noua creatie in pereche, mult mai stabila, pana cand structura noua castigata este dupa modelul lui D-zeu,
    devenind stabila; Orice degradare a structurii create cere in mod imperios o noua regenerare instantanee din
    D-zeu, ; Cele doua structuri mereu reinnoite si mereu mai fidele modelului dupa care au fost create, asigura o
    evolutie permanenta pentru om, pentru rasa umana..
    .

    Renuntarea la INCALTAMINTEA DIN PICIOARELE OMULUI (Exod 3:5) plasat in spatiul CUNOASTERII, REPREZINTA
    tocmai renuntarea la componenta CONSTIENTA DE CUNOASTERE a omului , la MINTEA cea veche a omului,
    codus de inima cea veche, impreuna formand un MOTOR cognitiv care face posibila actul de cunoastere, sau
    deplasarea cognitiva DINTRE DOUA STRUCTURI COGNITIVE din acest spatiu
    ; Atunci se va naste O NOUA MINTE
    materiala, adica o noua gandiri constienta si o noua inima, adica un nou spirit numit si Messiah, ce este un nou
    model spiritual al lui D-zeu, sau DUHUL lui D-zeu
    . Atunci, "O bucurie vesnica le va incununa capul...bucuria si
    veselia ii vor apuca si gemetele vor fugi" (Isaia 35:10), . Acest proces poate dura foarte putin, astfel ca poate fi
    practicat "in timpul mersului" (Psalm 110:7); Astfel, mintea veche a omului, si vechea inima ticalosita, afectata
    de eroare, generatoare de suferinta, accepta impreuna propria moarte spirituala "ca o jertfa pentru pacat"
    (Isaia 53:10), este imediat renascuta, ca "o samanta de urmasi" tot in pereche: un nou spirit - Mesia nascut din
    D-zeu, MODELUL viu al lui D-zeu, dar si o minte constienta, noua, ascunsa pana atunci, generatoare de bucurie,
    fericire. Repetand de multe ori acest proces, modelul nou nascut din D-zeu va remodela mintea omului si spiritul
    uman, dupa modelul lui D-zeu, remodeland gandirea omului, asigurand o evolutie continua a rasei umane, cu
    eliminarea conflictelor internationale si cresterea coeziunii dintre oameni..Primul astfel de proces consemnat
    in Biblie, in care mintea cea veche a omului si spiritul lui cel vechi (ce emana ganduri negre generatoare de suferinta)
    accepta sa moara, pentru ca o noua minte si un nou spirit (ce emana ganduri generatoare de pace si bucurie) sa se
    nasca din Prezenta lui D-zeu, s-a intamplat pe muntele Moria, cu mintea lui Avraham. Atunci, acelasi mesaj integrat
    al lui D-zeu, a fost interpretat de catre mintea cea veche a lui Avraham intr-un mod inspaimantator (asa cum i-l
    interpreta atunci popoarele barbare, si cum i-l mai interpreteaza inca si astazi crestinismul): "SA ADUCI PE ISAAC
    CA JERTFA" (Genesa 22:2). Dar, la cererea lui D-zeu, aceasta minte veche cat si spiritul cel vechi al lui Avraham
    accepta SA MOARA ATUNCI PE MUNTELE MORIA, pentru ca IN LOCUL ramas gol sa RENASCA DIN D-ZEU, O NOUA
    MINTE CE EMANA GANDURI NOI, SI UN NOU SPIRIT DIN D-ZEU, GENERATOAR DE FERICIRE SI BUCURIE : "...SA
    NU pui mana pe baiat, si sa nu-i faci nimic" (Genesa 22:12). Acest lucru trebuie sa se intample ca o necesitate,
    fiindca santem averizati de D-zeu: ".... Gandurile Mele nu sant gandurile voastre...ci, cat sant de sus cerurile fata
    de pamant, atat sant de sus ..Gandurile Mele fata de gandurile voastre" (Isaia 55 :8,9). Era foarte posibil ca, atunci
    pe Muntele Moria, mintea cea veche a lui Avraham sa se "incapataneze" si sa nu accepte sa moara si sa-si urmeze
    cu indarjire vechea gandire. Atunci s-ar fi petrecut o mare tragedie, aceiasi tragedie petrecuta intre Cain si Abel,
    cand mintea lui Cain cea veche si bolnava, mostenita pana astazi in urma pacatului edenic, a vrut de fapt sa aduca
    ca jertfa pe fratele sau. Cu siguranta ca D-zeu a vrut sa reinnoiasca mintea lui Cain in acele momente groaznice,
    dar aceasta minte s-a "incapatanat" si nu a acceptat propria moartea in FATA lui D-zeu, singura cale care ar fi facut
    ca o noua minte glorioasasi un nou spirit necorupt sa se renasca in urma ei, din Prezenta lui D-zeu. Atunci, Cain ar
    fi fost transformat intr-un alt om, iar istoria umanitatii ar fi fost alta.

    In mod similar Saul este informat de profetul Samuel ca "DUHUL DOMNULUI VA VENI PESTE TINE" in PREZENTA
    caruia ,
    trebuie sa accepte moartea mintii lui celei veche si la spiritul lui cel vechi, ajungand sa nu mai fie controlat
    de acestea, si in consecinta va "va prooroci" pentru ca , numai asa , in mod spontan, "vei fi transformat intr-un alt
    om...dupa care fa tot ce vei gasi de facut, caci D-zeu este cu tine" (1Samuel 10:6,7). Saul nu a inteles ca acest
    proces trebuie sa fie unul repetitiv, sa se repete de fiecare data cand mintea si spiritul (inima) omului se
    ticalosesc, in aceasta lume plina de eroare. Aceasta neintelegere a lui Saul l-a codus la o mare tragedie pentru
    el si pentru intreaga lui familie.Totusi,
    modelul reinnoirii lui Saul ramane un model standard pentru umanitate.

    Da, in religia iudaica nu exista modele umane care trebuie sa fie copiate de catre oameni, nu exista sfinti.
    Singurul MODEL absolute authentic, viabil si recunoascut este MODELUL nascut din D-zeu, singurul care este
    Sfant. Astfel ca, D-zeu cheama pe om la sfintenie, nu fiindca Avram, Isac, Iacov, Moise, David….este sfant, sau
    oricare alta personalitate biblica este sfanta. D-zeu porunceste (Leviticul 11 44,45): “Fiti sfant pentru ca EU,
    DOMNUL sant SFANT”, prin aceasta porunca indicand singurul MODEL authentic si VIU, care trebuie copiat de
    catre om.

    Ca o concluzie, acum, in noul legamant (Ieremia 31.34), omul trebuie sa experimenteze
    mereu o noua relatie cu D-zeu , intr-un proces in care mintea lui sa accepte complet sa
    moara in fata lui D-zeu, avand CUNOSTINTA (Isaia 53:11), ca in urma ei se va naste "o
    samanta de urmasi"(Isaia 53:10), o noua minte glorioasa si un nou spirit. Este de inteles
    si de asteptat ca aceasta procedura sa fie complet noua pentru mintea noastra care,
    dupa fiecare data cand mintea accepta sa moara, cedand intreaga sa energie vitala,
    urmeaza ca aceasta sa fie apoi renascuta, "rascumparata" , "izbavita" de D-zeu care
    "inalta din nou capul" (Ps110:7) si cand "o bucurie vesnica le va incununa capul" (Isaia
    35:10; 51:11), mereu din nou, de fiecare data dupa un nou astfel de proces, stiut fiind ca
    noua minte materiala se invecheste repede in spatiul cunoasterii consiente.
    Prima experienta de acest fel implica frica de necunoscut, si se aseamana putin cu
    situatia in care cineva se arunca dintr-un avion "al cunoasterii constiente" fara parasuta
    de protectie "a cunoasterii constiente", doar cu niste aripi invizibile absolut sigure
    "ale cunoasterii ascunse, subconstiente", pe care omul nu le are dar care se vor
    deschide.

    Prezenta teorie face pe deplin inteleasa natura "noului
    Legamant" anuntata de profetul Ieremia 31:34 si Isaia 55:3,
    deschizand o noua interpretare pentru capitolul din Isaia 53.
    Aceste trei izvoare profetice gresit interpretate de crestinism,
    stau la fundamentul acestei religii. Este de inteles ca, o data
    cu intelegerea corecta a acestor izvoare profetice, intreaga
    umanitate, sincera si corecta in fata propriei constiinte, a
    constiintei umane si a constiitei lui D-zeu, vor alege
    iudaismul ca fiind propia lor religie personala.

            Renasterea lui Mesia  in fiinta omului se indentifica si coincide cu instaurarea celui de-al treilea legamant dintre D-zei si om (noul
    Legamant –Ieremia 31:34, similar si echivalent primului Legamant de Viata dintre D-zeu si omul mort avand loc in Eden cand D-zeu a nascut in
    omul mort SPIRITUL de VIATA (Genesa 2:7)- si cand "omul s-a facut astfel un suflet viu"
    . Atunci,  omul nu s-a putut opune acestui Legamant, acceptandu-l in mod firesc fiindca era mort, MINTEA lui era MOARTA, nu avea capacitatea
    de a se opune, intarind astfel prin aceasta stare de moarte acest Legamant de viata....Imbatarea omului in Eden din cuvintele inselatoare dar frumoase ale
    sarpelui, a facut ca omul sa incalce acest prim Legamant de Viata,  cand in fiinta lui " se deschide ochii unei mintii, se deschide, se naste o minte" (Genasa 3:6),
    incompatibila cu Legamantul de Viata. A urmat al doilea legamant care era intarit de circumcizie - cand o parte din carnea omului este data la moarte, tot asa,
    urmatorul-cel de- al treilea si ultimul legamant (de fapt restaurarea primului Legamant) va fi intarit de circumcizia mintii noastre, cand propia noastra mintea, in
    cunostinta de cauza, va accepta sa fie data la moarte la intalnirea cu D-zeu, pentru ca EL sa renasca atunci o noua minte CA PE O NOUA PIATRA A LEGII PE
    CARE D-ZEU INSUSI VA INSCRIE CEEA CE TREBUIE SCRIS (ZAHARIA 3:9), si un nou Spirit de Viata.
           Prima tabla a Legii a fost sparta, distrusa  pentru ca aceasta ERA ADRESATA SPIRITULUI OMULUI CARE MURISE , si pentru a intari cea de a doua
    tabla adresata acum  mintii, ratiunii omului CARE LUASE LOCUL SPIRITULUI, aceasta prima tabla a legii trebuia sparta. ACUM PROCESUL TREBUIE SA
    SE REPETE,DAR IN SENS INVERS, IN CARE MINTEA OMULUI CARE ACUM FUNCTIONEAZA CA O TABLA A LEGII PE CARE S-A TRANSCRIS
    LEGEA LUI D-ZEU va trebui SPARTA, data la LA MOARTE,  pe durata intalnirii omului cu D-zeu PENTRU CA D-zeu SA POATA REINSTAURA Legamantul
    de Viata instituit in Eden, avand drept consecinta RENASTEREA lui .MESIA
    -SPIRITUL OMULUI mort in Eden, - ODRASLA DIN D-zeu CA O PIATRA A LEGII IN CARE CHIAR D-ZEU INSCRIE "CEEA CE TREBUIE
    SCRIS-sapat pe ea" (ZAHARIA 3:9). Dar asa cum efectele primului legamant functioneaza si in celelalte legaminte, in mod similar si efectele celui de-al doilea
    legamant se pastreaza in cel de-al treilea legamant, dar sub puterea noului legamant, adresat inimii, spiritului, subconstientului, nu capului, nu ratiunii. Pentru
    instaurarea noului legamant, va AVEA LOC un razboi final IN FIINTA FIECARUI OM dintre imparatul capului Rosh si conducatorul spiritului. dintre cele
    doua legaminte ce se va finalize cu spargerea DIN PROPIA INITIATIVA A celei de-a DOUA table a legii CE SE IDENTIFICA CU IN MINTEA
    OMULUI -  CU Capul OMNULUI (Rosh) PE CARE S-A TRANSCRIS LEGEA DATA PRIN MOISE.. MINTEA OMULUI care a acceptat transcrierea
    in ea insasi a informatiei inscrisa pe cea de-a doua tabla  a legii adusa prin Moise (ca o consecinta a LEGAMANTUL AVRAMIC)
    SE IDENTIFICA cu aceasta a doua tabla a legii adusa pe Sinai, minte care a construit CEL DE-AL DOILEA TEMPLU ce a fost DISTRUS PENTRU CA SA
    POATA aparea cel de-al treilea Templu. Aceasta minte in care s-a inscris ca pe o tabla a Legii, Legea venita in urma Legamantului avramic, accepta procesul invers
    al restaurarii primului Legamant de Viata, posibil numai prin spargerea acestei table a legii, adica sa se dea la moarte, pentru ca "sa vada o samanta de urmasi"
    (Isaia 53:10), pe Odrasla - a treia piatra a legii pe care chiar D-zeu va inscrie ceea ce trebuie inscris (Zaharia 3:9), Odrasla care va construi cel de-al treilea
    Templu (Zaharia 6:12,13), corespunzatoare celui de-al treilea  legamant-"noul Legamant"


    Ca o consecinta de o importanta covarsitoare, orice minte
    omeneasca care incearca sa se apropie de D-zeu, fara ca
    mai intai sa se dea la moarte din propia initiativa, produce o
    profanare-pangarire a NUMELUI lui D-zeu,(de nepermis dupa razboiul final dintre ratiunea omului ce se crede inteleapta si spiritul omului ce trebuie sa reinvie -Ezechiel 39:7) profanare imposibil de iertat iar, pentru
    remedierea acestei situatii dramatice trebuind aplicata
    auto-pedeapsa capitala a mortii acelei minti in Fata lui D-zeu, care va renaste o noua minte plina de bucurie si pace.
    Aceasta auto-PEDEAPSA trebuie aplicata cat mai repede, inainte ca mania lui D-zeu sa produca efecte distructive
    ireversibile in fiinta acelui om. Dar, inainte ca ratiunea umana sa accepte sa nu mai profaneze prin prezenta ei pe D-zeu care vrea sa se faca cunoscut spiritului uman (Ezechiel 39:7) se va
    produce un razboi in spatial cunoasterii , in care protagonistul principal este “domnul Rosului”-domnul
    CAPULUI de om, (Ezechiel 38: 2,3), sediul cunoasterii rationale.
    Acest razboi va avea loc in constiinta oricarui om si
    chiar in constiinta intregii umanitati
    , constand in
    patrunderea ratiunii, a mintii omenesti (
    cu sediul in "fundul miezii
    noapte" Ezechie 38:15-in
    frunte  axa de simetrie a omului este comparata cu axa de rotatie a
    sistemului noastru planetar
    ) in problemele spirituale,"aruncand
    adevarul la pamant" Daniel 8:12, fapt de nepermis,
    ajungand ca "in zilele de apoi" ratiunea sa descopere
    CUNOASTINTA finala care va face ca D-zeu
    sa fie sfintit de catre chiar ratiune
    (Ezechiel 38:16) , prin care dovedeste in mod rational necesitatea ca ratiunea sa se dea singura la moarte, sa accepte necesitatii mortii de catre ratiune pe durata intalnirii omului cu D-zeu, pentru ca astfel profanarea sa inceteze, si cu aceasta SA SE PRODUCA IMPACAREA finala a OMULUI CU D-zeu.

     

     

     

     

     


    Mesia la evrei vine o singura data, si definitiv, fara intreruperi, cu o noua revenire. Mesia la evrei nu vine ca sa moara pentru pacatele nimanui, fiindca omul va fi sfintit si
    deci si iertat de PREZENTA lui D-zeu, nu prin puterea vreunei jertfe. Dimpotriva, pentru ca Mesia sa vina trebuie ca mintea noastra trebuie sa inteleaga ca trebuie
    se dea la moarte, pentru pacatul efectuat in Eden de catre Messia (figurat la plural ca fiind "poporul meu" Isaia 53:8, in aceiasi logica pentru care D-zeu este descris
    cu o forma de plural Genesa 1:26), iar dupa ce acesta vine are sarcina sa omoare vechea MINTE omeneasca , vechiul CAP omenesc, pentru a
    fi renascut din D-zeu o noua minte omeneasca plina de pace si bucurie, care se va supune lui si va fi propietatea lui, alimentandu-l cu apa vie de la Pomul Vietii, din
    paraul de apa vie ce curge din D-zeu si putand astfel "ridica din nou capul" (Psalm 110:6,7). Astfel va fi posibila deschiderea mintii spirituale pentru cunoasterea si
    intalnirea omului cu D-zeu. Atunci aceasta cunoastere a lui D-zeu nu va mai fi intermediata de capul fruntea, si mintea omului ce trebuie sa ramana acoperita pe toata
    durata intalnirii omului cu D-zeu. Ca o consecinta a acestui lucru, atunci vor cunoaste pe D-zeu, toti oamenii, indiferent de varsta, de la cel mai mare pana la cel mai
    mic.(Ieremia 31:34)

     

    •  Balansarea corpului meu insotita de o mimica si sunete specifice neintelese nici chiar de propia mea minte, ca o incantatie mistica, din timpul
    rugaciunii este o comunicare codificata si secreta intre spiritul meu si D-zeu. Nici chiar mintea mea nu are voie sa "se uite inapoi" sa inteleaga
    aceasta comunicare, pentru a o nu profana. Acest limbaj gestic si mimic, este o relicva DIN VECHIUL LIMBAJ DE COMUNICARE AL
    OMULUI CU D-zeu inainte de pacatul din Eden. Un banc poate fi potrivit pentru a intelege acest fenomen: Se zice ca un miriapod (un vierme
    cu "o mie" de picioare) a fost intrebat: "Cum faci tu sa-ti controlezi deplasarea fiecarui picior in parte atat de repede? Atunci s-a uitat inapoi in mintea
    lui si a exclamat cu uimire: "chiar,… cum fac?".Din acel moment se zice ca acel miriapod nu a mai putut sa mearga, s-a blocat, a paralizat..."s-a impietrit".
    In mod similar, inainte de primul pacat al lui Adam, cand ACESTA A CAPATAT CUNOSTINTA "binelui si a raului" la nivel mental, constient, prin
    intermediul capului, al fruntii, acesta avea deja o cunostinta a spiritului creata dupa" chipul si asemanarea" cunostintei lui D-zeu, care este SPIRIT.
    In present “cat sant de departe cerurile fata de pamant, tot atat de departe sant GANDURILE MELE fata de gandurile voastre” (Isaia 55:8,9) ne
    informeaza D-zeu. In momentul cand cunostinta constienta ce are support capul, mintea materiala a omului (cea care dispare o data cu moartea omului)
    s-a nascut , cunostinta spiritului s-a pierdut, spiritul lui Adam a "impietrit", a murit. Pentru a renaste spiritul omului din D-zeu, trebuie ca in momentul
    rugaciunii in Fata lui D-zeu, sa ne acoperim capul, sa ne ascundem capacitatile de cunoastere ale mintii noastre, sa nu permitem mintii noastre sa
    participe la intalnirea in procesul de comunicare a omului cu D-zeu. In acel moment mintea noastra actuala ajunsa la neprihanire - “cunoasterea binelui
    si al raului” furata din Eden prin primul pacat,  trebuie sa accepte in neprihanirea sa, sa moara, intelegand ca nasterea ei a dus la moartea spiritului
    nostru acolo in Eden si intelegand ca numai prin propia moarte se va renaste in om din D-zeu, ca “o samanta de urmasi” un nou spirit –Mesia, dar se
    va renaste si o noua minte, de la D-zeu. Acest eveniment va avea loc in interiorul fiecarui om, producand din interior schimbarea intregii societati
    umane. ACEST SPIRIT NASCUT IN FIECARE OM NE VA FACE CUNOSCUT PE D-zeu din interiorul nostru, nu din exteriorul nostru de la vreun alt om.
    Atunci chiar si copii vor capata ACEASTA CUNOASTINTA (Ieremia 31:34), care va pune "pe multi oameni dupa voia lui D-zeu" (Isaia 53:10). Acest fapt
    marcheaza aparitia NOULUI LEGAMANT PROFETIT DE IEREMIA (IEREMIA 31:34). Si mintea noastra va fi renascuta , reinnoita, in bucurie si fericire,
    acceptand sa fie "magarul de povara" al lui Mesia. Aceasta este rasplata mintii noastre, a fiecarui om, deoarece a "acceptat de buna voie sa moara "sa-si
    dea viata" PENTRU A VEDEA O "SAMANTA DE URMASI"-PE Mesia (Isaia 53:11).

    Mintea umana constienta, cu care omul se indentifica si in prezent, care este nascuta ca un bastard in relatia cu sarpele din Eden, devine in urma legamantului avramic "robul MEU cel neprihanit" care, printr-o "CUNOSTINTA"(Isaia 53:11) rezultata ca o "pecetluirea vedeniei si a prorociei" (Daniel 9:24), intelege necesitatea propiei morti, pentru ca omul sa nu mai vina insotit de acest bastard la intalnirea cu D-zeu si facand astfel posibila impacarea finala, cu consecinta.."caci le voi ierta nelegiuirea si nu-mi voi mai aduce aminte de pacatul lor" (Ieremia 31:34). Aceasta minte este pesonalizata ca fiind o singura persoana a carei nastere a produs o prapastie dintre om si D-zeu, dar care acum, "Domnul a facut sa cada asupra lui nelegiuirea noastra a tuturor" (Isaia 53:6), cu respectarea principiului anuntat in Ezechia 18:20: "Sufletul care este pacatos, acela va muri.....Neprihanirea celui neprihanit va fi peste el, si rautatea celui rau va fi peste el" eliminand astfel un presupus transfer de pacat de la un om la altul. In mod similar, toate pacatele umnanitatii sant considerate ca fiind un singur pacat, "nelegiuirea noastra a tuturor" (Isaia 53:6), "...nelegiuire, ...pacatul lor" (Ieremia 31:34) cu referire la pacatul primordial din Eden care a separat pe om de D-zeu, iar toate celelalte erori, "pacate" sant numai niste ramificatii inerente ale acestui pacat unic, ramificatii care ar fi putut fi eliminate instantaneu daca functiona relatia cu D-zeu. Prin acceparea propiei moartii de catre acest bastard, se produce un act justitiar , cand chiar D-zeu "va inlatura nelegiuirea..."(Zaharia 3:9), facand ca acest bastard devenit rob neprihanit "isi va da viata ca jertfa pentru pacat" (Isaia 53:10), ce are drept consecinta "ispasirea pacatelor, ispasirea nelegiuirii, aducerea neprihanirii vesnice..ungerea sfantului sfintilor"(Daniel 9:24) ... renascut din D-zeu ca o "samanta de urmasi" (Isaia 53:10)- (a ceea ce a fost inainte de pacatul din Eden)-ODRASLA - Mesia-Mintea spirituala ascunsa, cu care de acum omul se va identifica, " al carui nume este Odrasla" , care "va odrasli din locul lui si va zidi Templul Domnului" (Zaharia 6:12,13), cel de-al treilea Templu construit in constiinta umanitatii, in constiinta fiecarui om, ce nu mai poate fi daramat; Odrasla va fi imparat (intermediind pacea intre oameni) si mare preot intermediind pacea cu D-zeu. Nasterea Odraslei va fi din D-zeu: "eu insumi voi sapa ce trebuie sapat pe ea, si intr-o singura zi voi inlatura nelegiuirea tarii acesteia" (Zaharia 3:10)

    Atunci se va instaura PACEA si relatii armonioase profetite si mult asteptate, dintre toti oamenii pe planeta noastra, " in ziua aceia zice Domnul ostirilor, - va veti pofti unii pe altii sub vita si supt smochin" (Zaharia 3:9), armele se vor transforma in unelte agricole, puterea reactiilor nucleare va FI FOLOSITA EXCLUSIV in mod pasnic pentru bunastarea umanitatii, deoarece fiecare minte umana va fi renascuta de D-zeu (Isaia 53:10,11,12), si va lucra numai in pace, acceptand sa fie magarul, animalul de povara al lui Mesia-spiritul renascut al omului (Genesa 49:10,11, 12; Zaharia 9:9; Isaia 62:11). In prima etapa, prin pozitia sa, MINTEA CONSTIENTA RENASCUTA A OMULUI are autoritatea (Isaia 53:12) de a se "ruga pentru cel vinovat"- "pacatele poporului meu"(Isaia 53:8)- spiritul omului mort in Eden din cauza neascultarii), acceptand ca pentru aceasta "sa-si dea viata ca jertfa pentru acest pacat" ...."lovit de moarte pentru pacatul poporului meu" , fapt ce permite renasterea spiritului ca " o samanta de urmasi" (Isaia 53:10). In a doua etapa, dupa renasterea spiritului, mintea-capul omului devine cel de-al doile "uns" din "cei doi unsi" ce stau la baza functionarii celui de-al treilea templu (Zaharia 4:14). Acum, "lucrarea Domnului va propasi in mainile lui" (Isaia 53:10), lucrare coordonata de Mesia, de spiritul renascut, lucrare care consta in imprastierea acestei CUNOSTINTEI in constiinta umanitatii, "inlaturand mahrama ce acopera toate neamurile" (Isaia 25:7), pentru a "pune pe multi oameni intr-o stare dupa voia lui D-zeu". In aceasta etapa, Mintea, Capul omului accepta sa fie "sters de pe pamantul celor vii, si "lovit de moarte.." ( acum de catre Mesia-spiritul renascut al omului ce implineste astfel un act de "dreptate printre neamuri....El (MESIA) zdrobeste capete pe toata intinderea tarii" (Psalm110:6)) , atunci cand omul ( ca structura duala formata din "cei doi unsi" mentionati: capul(mintea) si spiritul renascut(Mesia), capul servind ca rob-magar-animal de povara in propietatea spiritului) se intalneste cu D-zeu. Numai neinsotit de magarul sau de povara, Mesia, spiritul omului renascut va putea sa intre in Sfanta Sfintelor, pentru a " bea din parau in timpul mersului" facand ca iarasi si iarasi, dupa fiecare intalnire cu D-zeu, sa reinvie pe robul sau (capul, mintea) ....deci "sa-si inalte capul" din moarte (Psalm 110:7; Isaia 35:10). Primul "uns" si cel mai important este "samanta de urmasi" (Isaia53:10), Mesia-Spiritul omului (renascut din D-zeu), care nu va mai avea moarte (Isaia25:8) si care are acces direct , ca mare preot la D-zeu in Sfanta Sfintelor.

    Dar, pentru ca aceasta CUNOSTINTA de aur din Isaia 53:11 sa fie recunoscuta de catre mintea oricarui om, se va produce un razboiul mental final in spatiul cunoasterii cu mintea fiecarui om (domnul Roshului-al capului). La sfarsitul acestui razboi (vezi profetul Ezechiel) se va impune cunostinta de aur, potrivit careia, in momentul Rugaciunii, intreaga cunostinta constienta ,mental a omului, cunostinta capatata in toate epocile istorice: epoca lutului, a fierului, a bronzului, a argintului si din epoca prezenta a aurului, sa fie distruse, si prefacute in praf (Daniel 2:34), inclusive aceasta CUNOSTINTA DE AUR. Atunci va renaste o noua imparatie eterna (Daniel 2: 44) a cunoasterii de D-zeu. Acest proces va antrena "toti oamenii de pe fata pamantului" (Ezechiel 38:20), Mintea constienta, pe rol de acoperis (gog) , conduce capul( Rosh) cu o rea vointa, folosind arme ingrozitoare (bomba nucleara) ce ar distruge (meshek) chiar si lumea (Tubal), dar va fi fortata sa se recunoasca invinsa in Razboiul final al lui "Gog si Magog", acceptnd practicarea CUNOSTINTEI ce aduce impacarea cu D-zeu, CUNOSTINTA ce se comporta ca o sabie indreptata impotriva propiei minti prin intelegerea necesitatii de a accepta propia moartea pe drumul de intalnire dintre om si D-zeu.

     

     

     

     

    CAINTA repetata de faptele rele comise de catre om si facuta in vederea impacarii cu D-zeu, DAR CARE
    ESTE FORMULATA de catre componenta noastra consienta de cunoastere, INTR-UN LIMBAJ CONSTIENT,
    contine un bold al mortii, fiind insotita de frica si de groaza ce ATRAGE boala si MOARTEA CA FORMA
    NORMALA DE AUTOPEDEPSIRE pentru om, dar aduce si o hartuire a lui D-zeu. Extrem de important de
    inteles este faptul ca, acum aceasta
    CAINTA strict necesara de altfel,
    va trebui ascunsa de FATA
    lui D-zeu (Osea 13:14). Aceasta inseamna ca aceasta CAINTA trebuie sa fie formulata catre D-zeu de catre
    componenta noastra ascunsa, subconstienta "Messiah" intr-un limbaj ascuns, subconstient, specific spatiului
    spiritual. Acest limbaj este complet ascuns cunoasterii constiente care este procesata de mintea si capul
    omului ce opereaza intr-un limbaj conventional, invatat din exterior, constien, specific spatiului material.
    Dar, limbaj subconstient nu poate fi invatat de undeva din exterior, ci trebuie descoperit de fiecare individ
    in chiar interiorul sau.
    Numai atunci D-zeu da asigurea omului de salvarea acestuia de sub boldul mortii
    spirituale (Osea 13:14):
    "Ii voi rascumpara din mana locuintei mortilor, ii voi izbavi de la moarte. Moarte, unde iti este ciuma?
    Locuinta a mortilor, unde iti este nimicirea? Cainta este ascunsa de privirile
    mele!"
    Da, CAINTA exista in continuare dar este ascunsa, nu mai este exprimata de catre MINTEA omului
    ci este exprimata de SPIRITUL ascuns al omului care aduce si jertfa compensatorie, moartea Mntii in FATA lui D-zeu.
    Cainta este un mod de exprimare constienta a mintii omenesti,
    un mod pozitiv de altfel. Cainta exprimata de minte
    este anihilata, compensata prin actiunea legii constiente a jertfei ce are unic rol de a aduce o reparatie corecta,
    cinstita. O jertfa obtinuta prin miljoace necinstite nu era acceptata. Chiar uciderea unui animal este considerata un
    pacat, un lucru necinstit in FATA LUI D-zeu. Uciderea unui animal este totusi acceptata de D-zeu daca prin acest
    lucru omul isi conserva viata. Din acest motiv orice jertfa trebuia si mancata. (Ieremia...). O pedeapsa aplicata
    unui copil nascut numai de o jumatate de ora nu ar avea nici un efect pozitiv asupra acestui copil deoarece
    mintea acestui copil nu ar intelege nimic..nu ar face distinctia necesara. Intelegem deci ca cea care este pedepsita
    este mintea noastra umana..
    Cea mai cinstita jertfa este ca chiar cel ce a pacatuit sa se jertfeasca, sa-si dea viata
    ca jerfa. . Ilie sesizeaza acest lucru si cere ca D-zeu sa-l pedepseasca luindu-i viata fiindca nu este mai bun decat
    parintii lui.
    Intelegem ca, in ultima instanta Ilie condamna mintea lui , constientul lui care comanda toate
    actiunile lui umane. Mintea omului este cea care trebuie pedepsita. Pedeapsa maxima este moarte; Moartea
    mintii in FATA LUI D-zeu este pedeapsa suprema, cea mai eficienta din toate punctele de vedere, cu posibilitatea
    ca omul sa capete o noua minte, o noua judecata de la D-zeu.
    Aceasta pedeapsa este posibila numai daca omul constient se da singur la moarte mentala, cognitiva in
    FATA lui D-zeu. O pedeapsa similara venita din exterior duce la moartea intregului organism carnal. Poate ca in
    viitor se vor gasi metode tehnice de extirpare a mintii vinovate dar cu efecte partiale. Aceasta moarte trebuie sa
    aiba loc numai si numai in PREZENTA LUI D-zeu care RENASTE o noua minte si un nou SPIRIT. Chiar si
    cainta noastra in fata lui D-zeu, care este o componenta pozitiva a constientului nostru
    , este totusi
    contraproductiva, fiind o expresie a mintii omului constient, care inca nu a acceptat pedeapsa maxima, nu a
    acceptat sa moara in Fata lui D-zeu, nu a fost pedepsit cu pedeapsa maxima; Cainta certifica faptul ca mintea care
    a pacatuit continua inca sa traiasca si nu a fost inca pedepsita cu moartea..
    Cainta mintii noastre, trebuie inlocuita
    cu autocondamnarea la moarte a acestei minti, ca plata a pacatului (Genesa 2:17), facand
    astfel loc nasterii din D-zeu a unui nou spirit-Mesiah, dar si a unei noi minti. Dupa acceptarea propiei moartii
    (ca plata a pacatului
    ) de catre omul constient ajuns ROB neprihanit al lui D-zeu (in puterea vechiului
    LEGAMANT AVRAMIC care a culminat cu gasirea CUNOSTINTEI (Isaia 53:12)), se produce nasterea in pereche
    a omului spiritual-Mesia impreuna cu un nou om constient de inalta tinuta (o noua minte constienta), care poate
    sa vada pe noul om spiritual ca pe o "samanta de urmasi" ( Isaia 53:10); Acum, moartea omului spiritual nu
    mai este posibila, devenind o amintire trista (Osea 13:14 : "unde-ti este boldul, moarte?"). ATENTIE, moartea
    omului constient, moartea mintii noastre constiente trebuie sa se produca numai pe durata intalnirii omului
    cu D-zeu, dupa aceasta, omul constient reinviat ca o faptura noua, va intra ca rob sau magar de povara
    (Genesa 49:10,11,12; Zaharia 9:9; Isaia 62:11) in slujba omului spiritual-Mesia, reascut din D-zeu in constiinta
    umana; La urmatoarea intalnire cu D-zeu se va prezenta numai omul spiritual-Mesiah, magarul sau (omul
    constient, mintea noastra constienta) va ramanea afara pentru a nu pangari LOCUL din TEMPLUL de intalnire
    cu D-zeu - SFANTA SFINTELOR; Ca o prima prioritate, este scoaterea afara a magarului
    din SFINTA SFINTELOR,
    locul de nastere a lui Mesia si apoi locul de intalnire a lui Mesia cu D-zeu; Orice om trebuie sa parcurga etapa
    vechiului legamant avramic (incheiat intre omul constient si D-zeu), unde cainta si capul aplecat isi are un rol
    foarte important, si apoi sa inteleaga CUNOSTINTA ce-l impaca cu D-zeu, trecand la noul legamant ce va fi
    incheiat intre D-zeu si cei doi stalpi din TEMPLUL constiintei umane:

    - 1. componenta subconstienta, spirituala, ascunsa a constintei umane, renascuta dupa ce componenta
    constienta a omului (CAPUL, mintea omului) aplica CUNOSTINTA (Isaia 53:12) ce incununeaza apoteotic
    vechiul legamant avramic si care dezvaluie necesitatea acceptarii propiei morti in FATA lui D-zeu de catre
    componenta constienta a omului nascuta in EDEN ca urmare a primului pacat din EDEN, necesitate ce
    conditioneaza astfel renasterea omului spiritual - Mesia, mort in EDEN in urma acestui pacat;-2. componenta
    constienta a omului (CAPUL, mintea constienta a omului) renascuta dupa aplicarea CUNOSTINTEI (Isaia 53:12)
    ce-l determina sa se lase zdrobit in FATA lui D-zeu, pana la moarte ( "El zdrobeste capete pe toata intinderea
    tarii" Psalm 110:6), pentru ca Mesia sa se poata naste in SFANTA SFINTELOR din TEMPLUL constiintei umane.
    Aceasta componenta a omului va reprezenta unul din cei doi maslini sau stalpi de baza in sustinerea noului
    TEMPLU din constiinta umana (Zaharia 4;14), dar nu va avea voie sa intre in SFANTA SFINTELOR, locul de
    intalnire a omului cu D-zeu; Aceasta componenta va intra ca propietate si rob in slujba lui Mesia, care-l va
    umple de bucurie vesnica si-l va ridica DIN NOU (Psalm 110:7); Aceasta componenta va reprezenta chiar
    CAPUL constient, mintea constienta, robul constient al lui MESIA,
    (Psalm 110.7 : "El (Mesia) bea din paraul
    (de putere spirituala de la D-zeu) din timpul mersului (pe o durata foarte scurta, este suficienta uneori si o
    secunda, ca o respiratie in timpul unei activitati cotidiene), de aceia isi va ridica din nou CAPUL"); Din acel
    moment, relatia omului cu D-zeu va fi intermediata strict numai de catre componenta lui spirituala, ascunsa,
    subconstienta-Mesia (Psalm 110:4). Intreaga umanitate va fi stapanita de Mesia (Psalm 110:1,2); Tineretul, cei
    mai nevinovati oameni, cu inima deschisa, cu inflacarare vor adera la noua CUNOSTINTA, in intampinarea lui
    Mesia. (Psalm 110:3 : "Poporul tau este plin de inflacarare, cand iti aduni ostirea; cu podoabe sfinte, ca din
    sanul zorilor, vine tineretul tau la tine, ca roua". Aceasta CUNOSTINTA va reprezenta "Piatra" informationala
    care "va umple intregul pamant"
    (Daniel 2.34), reconfigurand intreaga umanitate.

         

    Da, repetam: Pentru cei ce au intelegerea spirituala a existentei lui D-zeu ca o realitate evidenta, inteleg si
    faptul ca EL este o permanenta sursa de energii si valori spirituale incomensurabile, pe care un om le poate
    accesa direct prin apropierea deEL, daca stie cum trebuie sa procedeze. Un om nu se poate apropia "din
    capul lui" de D-zeu: "caci cine ar indrazni sa se apropie din capul lui de Mine?, zice Domnul" ( Ieremia 30:21)
    ci, trebuie mai intai sa pregateasca o conditie esentiala, un moment special, o zi speciala cand "oricine va
    chema Numele Domnului va fi mântuit (Ioel 2:32). Da, exista o conditie speciala pe care omul trebuie sa o
    indeplineasca pentru a i se permite de a se apropia de D-zeu asa cum o facea inaintea caderii in primul pacat
    din Eden pentru a obtine acele energii si valori spirituale de mare pret. In cele ce urmeaza vom arata care este
    aceasta conditie speciala ce-i va permite omului sa intre in "Noul Legamant" profetit (Ieremia 31:34). Aceasta
    conditie este simpla: Omul trebuie sa se apropie de D-zeu cu spiritul sau, "din inima" (Ieremia 29:13), si nu i "din
    capul lui
    ", cap, care este chiar "vrasmasul de la miaza noapte" (Ioel 2:20), si care trebuie indepartat din relatia cu
    D-zeu "caci s-a crezut grozav", acest "domn al Roshului (al capului-in evreeste) " (Ezechiel 38:2) . Acest cap al
    omului trebuie sa se "dea singur la moarte"(Isaia 53) avand promisiunea ca D-zeu va reinvia capul omului dotat
    cu o noua gandire si o noua stare, ajungand ca: "o bucurie vecinica le va incununa capul" (Isaia 35:10). Omul
    trebuie sa se apropie de D-zeu fara "cunostinta binelui si raului"- efectul primului pacat din Eden, ci trebuie sa
    vina exact in starea in care un copil vine pe lume: fara gandire, fara un limbaj conventional , ci numai cu spiritul
    si cu ganguritul lui.

     

     

    LANSAM PROIECTUL "A venit ELIAHU":


           Pe parcursul evolutiei spirituale a omului, acesta trece prin mai multe faze pana atinge ultima faza a venirii lui
    Mesia care va schimba intreaga umanitate, schimband pe fiecare om in parte, nu printr-o porunca exterioara, venita
    din exteriorul omului, ci pornita chiar din interiorul fiecarui om in parte. Astfel, Mesia se va naste in fiecare om in
    parte in mod independent, transformandu-i mintea si toate capacitatile lui intelectuale si prin aceasta si capacitatile
    lui fizice. Dar, inainte de aceasta faza finala, omul trebuie sa traverseze faza venirii lui Eliahu (Ilie) in propia fiinta.
    Atunci, acel om trebuie sa se intalneasca cu D-zeu, dupa care in mod automat va simt dorinta de a muri (1Regi 19:4),
    fiindca "sabia  invapaiata" de la POMUL Vietii (plantat in mijlocul Gradinii Edenului) si-a facut datoria in fata lui Eliahu
    care a aceptat sa se intalneasca cu D-zeu asociat cu Pomul Vietii, intarind faptul ca oricine vede pe D-zeu moare, si
    trebuie sa moara. In spatiul spiritual, corpul spiritului este reprezentat de mintea lui, iar pedeapsa capitala este
    uciderea mintii. Tot ce  ramane este ca omul acela sa-si dea viata mentala, sa moara mental in FATA lui D-zeu ca
    jertfa pentru pacatul efectuat  in Eden de catre spirit, pentru ca D-zeu sa poata sa nasca o noua "samanta de urmasi" 
    (Isaia 53:11) un nou spiriut si o noua minte. In acest fel,  in mod echivalent spiritul (samanta femeii) zdrobeste mintea
    omului care s-a crezut inteleapta (capul sarpelui).

    Hiperspatiul constiintei omului are doua spatii complementare : spatiul constiintei constiente si spatiul constiintei subconstiente-
    ascunse, spirituale. Cele doua spatii sunt in cuadratura de faza. Cand una functioneaza, cealalta este moarta. Un exemplu sugestiv
    poate fi acela, ca un om nu poate avea un vis daca este treaz (1Regi 19:4,5..6.7), nu poate avea o viziune daca constiinta lui
    constienta este treaza, vie, functionala. Cand Ilie se intalneste cu D-zeu pentru al ruga sa trimita ploaie, constiinta lui constienta era
    nefunctionala, astfel ca nu poate verifica singur daca au aparut semnele ploii ce urma sa vina. Pentru verificare este folosita
    constiinta constienta a slujitorului sau (1 Regi18:43,44).
    Vom informa cine este ELIIAHU, spiritul constient care trebuie sa se nasca in spatiul constiintei fiecarui om pentru a putea pregati
    nasterea lui Mesia in constiinta acelui om. Spiritul lui ELIIAHU informeaza constiinta unui om ca, pentru a se naste MESIA in
    spatiul informational al constiintei omului, aceasta constiinta trebuie sa cheme pe D-zeu sa-i ia viata constienta, pentru a o da la
    moarte (1 Regi 19:4,5) pentru ca, cu toate eforturile proprii, nu reuseste sa devina mai bun. Imediat dupa acel moment al chemarii
    lui D-zeu, aceasta constiinta trebuie sa se dea la moarte, sa devina nefunctionala, acoperind fata propriei constiinte constiente cu o
    "imbracaminte", cu o "manta" (1 Regi 19:13) pe durata intalniii cu D-zeu. In timp ce spiritul omului trebuie sa se desbrace
    (Zaharia 3:4), sa se descalte (Exod 3:5) in fata lui D-zeu, constiinta constienta umana este invitata sa se acopere, sa devina
    nefunctionala.
    Cunoasterea constienta nelegitima (obtinuta in Eden prin intermediul sarpelui) este in cuadratura de faza cu cea subconstienta
    spirituala: cand una se acopera cealalta se descopera...; Acoperirea uneia implica automat descoperirea celeilale si invers. Astfel,
    cand SPIRITUL lui Moise este invitat sa se desculta in Fata lui D-zeu, Moise intelege ca trebuie sa-si acopere fata cunoasterii
    constiente (Exod 3:5,6). Acest lucru doreste D-zeu de la cunoasterea constienta, din spatiul cunoasterii: Sa stea inaintea lui D-zeu,
    dar sa-si acopere fata cunoasterii constiente (Exod 3:5,6) pentru a o face nefunctionala; Asistam la o incetare , "tacere" a cunoasterii
    constiente umane. "ORICE FAPTURA SA TACA INAINTEA DOMNULUI, CACI EL S-A SCULAT DIN LOCASUL LUI CEL
    SFANT!" Zaharia 2:13. Dupa moarte ratiunii constiente, D-zeu renaste un nou spirit si-l imbraca cu o noua haina informationala
    exterioara vizibila- constienta, deci cu cu o noua ratiune constienta deci cu o noua minte "de sarbatoare". Zaharia 3:4.

    Ce este cu numarul 666 ?

    Astazi crestinatatea accepta nu invatatura (Evanghelia) lui Isus predata timp de 3 ani ucenicilor la Ierusalim si
    incredintata in mod special lui Petru si care era o invatatura complet iudaizata. Crestinatatea actuala se inchina la invatatura
    (Evanghelia) lui Pavel (Paul) care nici nu l-a cunoscut in mod personal pe Isus. Acest Pavel a blestemat si a RENEGAT evanghelia
    lui Isus (Galateni 1.7,8), pentru ca in alta imprejurare sa o accepte in mod incoerent (Galateni 2:7) dar ca avand o aplicabilitate
    strict restransa la evrei, ca si cand matematica ar avea caractere nationale, specifice de la un popor la altul.... Intelegem ca Pavel
    chiar a primit un vis cu atentionarea clara sa mearga la Ierusalim pentru a verifica propria Evanghelie "pentru ca nu cumva sa
    fi alergat pana atunci in zadar"(Galateni2:2). Rezultatul acestei verificari este nuantat cu mult orgoliu din partea lui Pavel: "noi nu
    ne-am supus si nu ne-am potrivit lor nici o clipa macar"(Galateni 2:5). Pavel, in spiritul invataturii lui,
    NUMAI SE
    FOLOSESTE DE NUMELE LUI iSUS, se foloseste de imaginea lui Isus, dar in fond reneaga
    invatatura lui si deci il reneaga pe Isus cel adevarat. El a creat o noua imagin, o noua "icoana" lui
    Isus, o icoana complet ne-iudaizata.
    Daca Isus ar veni din nou in crestinatatea prezenta, ar fi considerat eretic si ..daca ar fi posibil ar fi arucat pe rugul
    aprins fara nici o ezitare. Aseara am discutat cu un priueten crestin pe aceasta tema, prieten foarte bine intentionat si sincer in
    credinta lui. El mi-a spus: "Este adevarat ca, initial Petru afisa o alta invatatura complet iudaizata dar, ulterior datorita unor vise
    sau a unor discutii cu Paul, Petru si-a dat seama ca invatatura lui iudaizata era gresita....". In primul rand invatatura lui Petru era
    expresia exacta a invataturii lui Isus primita timp de 3 ani de zile de la Isus. Petru chiar a primit o misiune speciala in acest sens de
    la invatatorul lui, Isus ("paste oile mele, oitele, mieii mei"). Deci, sub afirmatia ca: "Petru si-a dat seama ca invatatura (evaghelia)
    lui era gresita" trebuie sa intelegem ca: "Petru si-a dat seama ca invatatura (evanghelia) primita de la Isus (timp de 3 ani) era gresita
    si deci trebuie inlocuita cu o alta invatatura (evanghelie) neiudaizata elaborata de Paul, dar trebuie sa pastram numele lui Isus, chiar
    daca ii schimbam imaginea (icoana, expresia chipului de gandire al lui Isus). Deci "profetul" Paul a creat o noua
    imagin, o noua "icoana" lui Isus, o icoana complet ne-iudaizata, icoana la care invita intreaga
    omenire sa se inchine. Acum intelegem ca Isus cel autentic a fost "furat" aici, i s-a distrus adevarata
    imagine. Cu aceasta falsa imagine, cu imaginea "profetului mincinos" si cu imaginea celui ce a
    orchestrat intreaga actiune a fost creata imaginea unei unitati trinitare dumnezeiesti la care intrega
    omenire este invitata sa se inchine si sa accepte printr-un semn "amin" sa aduca propriile lor vieti
    ca dar care sa fie impartit in mod egal de cei coparticipanti la aceasta unitate dumnezeiasca. Cota
    procentuala de participare (in miimi) a fiecarui participant ar trebui sa fie 1000/3=333(333) adica
    333 perioada 333. Dar Isus cel autentic a fost exclus din start din aceasta unitate dumnezeeasca, dar
    caruia i s-a fura numele. Cota de participare a lui Isus este preluata in mod democratic tot de catre
    Balaur care isi insuseste astfel doua cote procentuale de participare , deci 666(666). Iata ca expresia
    numerica 666(666) a acestei cote de participare, da si numele propietarului ei. Acest nume se
    calculeaza, (se "socoteste" Apocalipsa 13:18), ca fiind un "numar de om", adica cantitatea
    procentuala de vieti de oameni care au acceptat prin semnul lor "amin" sa-si doneze viata lor
    acestei unitati dumnezeiesti.


          Poate ca nu intamplator, am vazut astazi niste imagini zguduitoare la tv, in cadrul unei dezbateri publice.
    Tema acestei dezbateri era tragismul la care sant supusi copii nostrii atunci cand sant botezati in ritualul
    crestin ortodox, fiind cufundati consecutiv de trei ori in apa. Scandalul a pornit de la faptul ca un astfel de
    copil, recent a suferit un shoc necesitand interventia salvarii si transportarea de urgenta la spital. Acolo se
    dadeau niste exemple similare din cateva orase din tara (Sibiu, Brasov...) mult mai nefericite cand in situatii
    similare copii au decedat numai dupa o ora din cauza unui shok similar. De fiecare data, preotii crestin-ortodixi 
    nu au avut cu nimic de suferit (juridic vorbind) din cauza acestor tragedii, dand vina tot pe saracii copii care au
    suferit asta fiindca probabil au meritat....fiindca mai tarziu (daca ar fi trait)...cine stie ce nenorociri ar fi
    cauzat....
          Toate aceste intamplari m-au facut sa-mi amintesc de pasajul din Revelatia lui Ioan (Apocalipsa), cand
    un om care intra in viata nu putea sa inceapa existenta daca nu primea "semnul fiarei". Actul respingerii
    acestui semn al fiarei era sinonim cu actul sinuciderii, sau mai corect spus, daca nu acceptai acel semn
    erai ucis (asta dincolo de tragismul evenimentelor petrecute in timpul inchizitiei, cand oricine refuza sa
    accepte semnul crucii nu avea dreptul "sa vanda sau sa cumpere" averea era confiscata, si ucis cu bestialitate.
    Nu cumva acei copii care au decedat la acel act al botezului de fapt au fost ucisi fiindca nu au acceptat in spiritul
    lor "semnul fiarei"? Cineva poate afirma ca acesti copii inca nu au puterea cunoasterii spirituale. Dar Biblia ne
    spune altfel. In Ieremia 31:34, santem informati ca, dupa renasterea in fiecare om a Spiritului mort in Eden
    din cauza pacatului, toti oamenii vor cunoaste pe D-zeu- Adevarul- din interiorul lor si nu din exterior ca o
    informatie venita de la un alt om.  Acum spiritul omului mort in Eden, exista intr-o stare latenta de moarte
    spirituala in om, dar, atunci cand va fi indeplinita conditia strict necesara pentru ca D-zeu sa se poata apropia
    din nou de om, atunci El va sufla in narile omului "suflarea de viata"- Shilo-Mesia.  
                Dupa cum am dedus in pagina principala, aceasta conditie strict necesara pentru ca D-zeu sa "opereze
    asupra omului" este ca omul sa fie in stare de "adormire"  sa sa fie mort din punct de vedere al cunoasterii
    constiente ("cunoasterea binelui si raului capatata dupa pacat) si chiar sa fie "adormit", intr-o stare de "somn
    adanc" si din punct de vedere al cunoasterii spirituale (Geneza 2:21). Copilul nou nascut indeplineste cel putin
    una din aceste conditii, a "necunoasterii binelui si raului", al "adormirii" cunoasterii constiente, tot ceea ce face
    el este dictat de cunoasterea instinctuala, ascunsa-cunoasterea spirituala.
            Botezul crestin-ortodox se face tocmai in numele acestei unitati dumnezeiesti-Trinitatea, al carui semn
    heraldic este semnul crucii in trei puncte, ce definesc cei trei dumnezei cu drepturi egale din interiorul
    acestei unitati, iar in al patrulea punct al crucii apare semnul "amin" de "inchinare, supunere, acceptarea inchinatorului
    de a fi in interiorul acestei unitati dumnezeiesti in calitate de propietatea a celor trei dumnezei din cadrul
    unitatii dumnezeiesti.
             Vom vedea mai departe cine ne spune Apocalipsa lui Ioan ca este o astfel de unitate dumnezeiasca care
    este constituita din trei dumnezei, aparent cu drepturi egale (deci fiecare cu o cota de participare de 333,(333) miimi din
    propietatea comuna din interiorul aceastei unitati dumnezeiesti, propietate care da si numele numeric
    al propietarului...Am mentionat anterior ca numai aparent fiecare din cei trei dumnezei are o cota egala
    impartita in mod democratic, in valoare de 333,(333)miimi. De fapt in interiorul acestei unitati dumnezeiesti
    exista numai doi dumnezei si o imagine (icoana) construita de catre unul din cei doi dumnezei-"fiara", care-si
    insuseste pe  aceasta cale o cota de participatie dubla in interiorul acestei unitati dumnezeiesti 666,(666) miimi
    din propietatea (numarul de oameni ce se inchina acestei unitati dumnezeiest) existenta in interiorul acestei
    unitati dumnezeiesti. NUMARUL 666,(666) SE CITESTE SASE SUTE SASESEZECI SI SASE, VIRGULA,
    PERIOADA SASE SUTE SASE ZECI SI SASE. Acesta este un "nume de om" (Apocalipsa 13:18) adica este un
    numar de oameni, inchinatori ai acestei unitati dumnezeiesti; este de asemenea un nume de propietate care da si numele
    propietarului acestei propietati ce contine o multime de oameni (asa cum s-a intamplat in mod frecvent de-a lungul
    istoriei cand numele propietatii a fost preluat de catre propietarul acesteia)

             De ce numai imagine (icoana), si chiar o falsa imagine? Se stie ca Isus-"fiul" avea o alta "evanghelie" ,
    una complet iudaizata, in car e cei netaiati imprejur nu erau inclusi, in cetatile lor ucenicii nu trebuia sa intre,
    fiind considerati niste "catei" (Matei 15:23; 10:5,6), evanghelie care a transmis-o timp de trei ani ucenicilor lui
    de la Ierusalim. Aceasta evanghelie, a fost incredintata cu precadere lui Petru. Dar papalitatea care a adoptat
    doctrina pauliana s-a folosit numai de imaginea lui Isus, nu s-a folosit si de credinta lui, de invatatura (Evanghelia)
    lui care era una complet iudaizata, ci s-a folosit de evanghelia complet neiudaizata-invatatura lui Pavel care nici
    nu l-a cunoscut direct pe Isus, ci numai indirect
    (dupa cele doua afirmatii contradictorii ale lui) cand i-a aparut ca o lumina stralucitoare si ca un glas care-i
    vorbea, din care o data afirma ca lumina a fost vazuta de intregul grup de tovarasi de calatorie-dar glasul l-a
    auzit numai el, iar alta data afirma ca glasul a fost auzit de toti tovarasii lui de calatorie, dar lumina a vazut-o
    numai el. Cine a studiat , cunoaste ca intre cele doua invataturi erau permanente tensiuni si dezacorduri
    (cauta pe Google temenul de "ebioniti", vezi cine erau ei)

    Asadar, in Apocalipsa lui Ioan intelegem ca o mare parte din umanitate se inchina unei UNITATI DUMNEZEIESTI
    formate din 3 persoane distincte. Toate aceste intamplari m-au facut sa-mi amintesc de pasajul din Revelatia lui
    Ioan (Apocalipsa), cand un om care intra in viata nu putea sa inceapa existenta daca nu primea "semnul fiarei".
    Actul respingerii acestui semn al fiarei era sinonim cu actul sinuciderii, sau mai corect spus, daca nu acceptai acel
    semn erai ucis.
            Botezul crestin-ortodox se face tocmai in numele acestei unitati dumnezeiesti-Trinitatea, al carui semn heraldic
    este semnul crucii in trei colturi ce definesc cei trei dumnezei cu drepturi egale din interiorul acestei unitati, iar in al
    patrulea colt apare semnul "amin" de "inchinare, supunere, acceptarea starii de a fi in interiorul acestei unitati
    dumnezeiesti in calitate de propietatea a celor trei dumnezei din cadrul unitatii dumnezeiesti.
             Vom vedea mai departe cine ne spune Apocalipsa lui Ioan ca este o astfel de unitate dumnezeiasca care
    are trei dumnezei, aparent cu drepturi egale (deci fiecare cu o cota de participare de 333,(333) miimi din
    unitate sau 0.(333) din unitate din propietatea comuna din interiorul aceastei unitati dumnezeiesti, propietate care
    da si numele numeric al propietarului...Am mentionat anterior ca numai aparent fiecare din cei trei dumnezei are
    o cota egala impartita in mod democratic, in valoare de 333,(333) miimi din unitate sau 0.(333) din unitate . De fapt
    in interiorul acestei unitati dumnezeiesti exista numai doi dumnezei si o imagine (icoana) construita de catre unul
    din cei doi dumnezei-"fiara", care-si insuseste pe aceasta cale o cota de participatie dubla in interiorul acestei
    unitati dumnezeiesti 666,(666) miimi din propietatea (numarul de oameni ce se inchina acestei unitati dumnezeiest)
    existenta in interiorul acestei unitati dumnezeiesti sau 0.(666) din aceasta propietate.
             De ce imagine-icoana? Astazi, cu mijloacele moderne de informare, toata lumea stie ca Isus avea o
    alta "evanghelie" care a transmis-o timp de trei ani ucenicilor lui de la Ierusalim, evanghelie care  reprezenta imaginea
    reala a lui Isus.. Aceasta evanghelie, a fost incredintata cu precadere lui Petru. Dar papalitatea s-a folosit numai de numele
    lui Isus, nu s-a folosit si de imaginea lui reala, de credinta lui Isus, de invatatura lui lasata lui Petru si ucenicilor pe care
    i-a invatat timp de 3 ani. Aceasta invatatura era una complet iudaizata. In construirea unitatii dumnezeiesti crestine,
    papalitatea  s-a folosit de evanghelia complet neiudaizata-credinta lui Pavel (Galateni 2:7)  care nici nu l-a cunoscut
    direct pe Isus, ci numai indirect (dupa cele doua afirmatii contradictorii ale lui) cand i-a aparut ca o lumina stralucitoare
    si ca un glas care-i vorbea, din care o data afirma ca lumina a fost vazuta de intregul grup de tovarasi de calatorie-dar
    glasul l-a auzit numai el, iar alta data afirma ca glasul a fost auzit de toti tovarasii lui de calatorie, dar lumina a
    vazut-o numai el. Cine a studiat , cunoaste ca intre cele doua invataturi erau permanente tensiuni si
    dezacorduri (Galateni 1:8,9; Gal. 2:14). Cu nici o imprejutare isus nu a indicat ca ar exista doua invataturi paralele sau
    doua evanghelii: una pentru evrei si alta pentru neamuri. Isus a lasat o singura evanghelie (invatatura) si l-a desemnat pe
    Petru pe rol de invatator care sa duca mai departe aceasta evanghelie. Astfel, afirmatia lul Pavel din Galateni 2:7, potrivit
    careia ar exista doua evanghelii: una pentru evrei si alta pentru neamuri, nu corespunde realitatii. Este ca si cand ar exista
    o matematica impartita pe criterii etnice. Gresala lui Paul se acutizeaza cu blestemul proferat in Galateni 1:9 cand blesteama
    oricare alta evanghelie diferita de a lui, concluzionand ca nu exista de fapt decat o singura invatatura credibila (evanghelie),
    aceasta fiind evanghelia (invatatura) lui. (Galateni1:7). Iata ca Pavel nu intreaba niciodata pe Petru despre invatatura
    (evanghelia) lui Isus lasata ucenicilor timp de 3 ani (deoarece Pavel nu a cunoscut direct pe Isus). Pe Pavel nu-l interesa
    in nici un fel invatatura lui Isus. Pavel se folosea numai de numele lui Isus, dar creindu-i o alta imagine culturala lui
    Isus, o alta invatatura pe care o atribuia lui Isus.
          Asadar, imaginea reala a lui Isus este cu totul alta, data de invatatura lui iudaizata transmisa timp de 3 ani lui
    Petru. In interiorul unitatii dumnezeiesti crestine se foloseste numai numele lui Isus, caruia i se atribuie o falsa
    imagine, o falsa invatatura a lui, o falsa credinta. Asadar, Isus cel adevarat nu participa in calitate de propietar
    in interiorul unitatii dumnezeiesti, ci participa un fals Isus, inexistent. Din acest motiv Isus nu primeste nici o cota
    de participare din propietatea existenta in interiorul acestei unitati dumnezeiesti, desi aceasta propietate se imparte
    in mod democratic in trei parti, TREI COTE DE PARTICIPARE. Fiecare parte (cota de participarein aceasta
    unitate dumnezeiasca) are marimea numerica de 1/3=0.(333); Fabricantul acestei unitati dumnezeiesti obtine
    doua cote de participare 2/3= 0.(666), primind si cota de participate a falsei icoane ce reprezenta pe Isus. Este vorba
    de numarul perioada 666; Numele acestuia este dat dupa numele numeric al propietatii detinute de el din interiorul
    unitatii dumnezeiesti   666, asa cum primeau numele marii propietari de pamanturi, dupa numele propietatii detinute).
    Asadar, semnul fiarei se regaseste in mod surprinzator in interiorul semnului unitatii dumnezeiesti crestine care are
    semnul heraldic  semnul crucii. Suntem informati in apocalipsa lui Ioan (ca semnul fiarei se aplica pe frunte sau pe
    mana dreapta (Apocalipsa 13:16) , respectiv pe frunte sau pe una din maini (Apocalipsa 14:9) a omului care accepta
    acest semn ("in numele Tatalui si al Fului") stiut fiind ca acest semn heraldic se aplica pe cruce in mod diferit in
    catolicism si in ortodoxia crestina). Semnul de pe frunte era in numele"tatalui" iar semnul de pe mana dreapta era
    al "fiului" dar de fapt era tot al tatalui, cele doua cote de participare in aceasta unitate dumnezeiasca apartineau
    impreuna "tatalui" - cel ce a nascut aceasta unitate dumnezeiasca. Ambele semne: sau semnul aplicat pe cap, sau
    semnul aplicat pe una din maini apartineau "tatalui" (Apocalipsa 13:16). Oamenii care nu primeau acest semn
    pe frunte sau pe mana , erau chiar ucisi, arsi de vii-prin intermediul inchizitiei papale (Apoc. 13:15,16, 17). Deci
    semnul heraldic aplicat pe frunte si pe una din maini apartineau fiarei, ramanand pentru profetul mincinos semnul
    heraldic aplicat pe cealalta mana. Aceasta este semnul crucii in trei puncte. La semnul heraldic in patru puncte, alaturi
    de cele trei semne heraldice ale celor doi propietari, apare si semnul heraldic al celor ce doneaza vietile lor in calitate de
    propietate atribuita acestei unitati dumnezeiesti (propietate care se imparte in procentele mentionate de catre propietarii
    acestei unitati dumnezeiesti
    ).
           Deci, si prorocul mincinos are un semn heraldic ce se aplica pe mana ramasa libera,
    stanga (sau cea dreapta, in mod diferit la catolici si la ortodocsi), avand un nume numeric 333 dat de numele numeric
    al propietatii detinute in interiorul unitatii dumnezeiesti de 1/3= 0.(333); Pentru crucea in patru puncte apare si semnul
    heraldic al inchinatorului care accepta prin cuvantul "amin" sa fie propietate - nu propietar in aceasta unitate dumnezeiasca,
    deci el nu primeste nici o cota de participare, ci participa in calitate de  propietate. Aristocratia papala , episcopii si papa
    erau si sant in continuare scutiti sa mai faca acest al patrulea semn, (prin care
    un om se angajaza
    contractual sa se constituie in calitate de propietate in
    interiorul acestei unitati dumnezeiesti
    ). Numai lor le era si le este in continuare
    permis sa faca semnul crucii in trei puncte, si deci fara a-si oferi vietile lor ca donatie in interiorul acestei propietati.

    Ce este credibil si ce nu este credibil in cartea: "Apocalipsa lui Ioan"?  Aici, autorul acestei Revelatii - Ioan in timpul
    revelatiei era insufletit de doua duhuri de revelatie complet diferite si contradictorii : Un duh idolatru, de intuneric
    care-l indemna pe Ioan (profetul Apocalipse) sa-si dea inchinarea si altei " persone"  decat singurului Dumnezeu
    adevarat, si alt duh de lumina, neidolatru care, este normal sa lucreze in tot spatiu existential si care i-l
    atentioneaza: "sa te feresti de acest lucru...(pasibil cu moartea)...numai lui D-zeu sa te inchini". Duhul idolatru era
    atat de puternic incat, desi a fost mustrat prima data de duhul neidolatru  (Apocalipsa 19:10), a repetat in continuare
    sa influienteze pe profet spre idolatrie, spre inchinarea la falsi dumnezei (Apocalipsa 22:8).
    Plecand de la acest
    fapt usor de constatat, ne asteptam ca in aceasta Revelatie sa existe influienta a celor doua duhuri contradictorii
    asupra profetului Apocalipsei, influiente pe care putem usor sa le depistam, din care influenta idolatra este mai
    puternica.


    Cu toate greselile facute, totusi Pavel este sincer in credinta lui (adica el credea sincer ca acesta credinta a lui era
    cea adevarata). In sinceritatea lui, Pavel recunoaste ca aceasta credinta a lui nu i-a rezolvat toate lucrurile.
    Recunoaste ca mai are o "tepuse" pe care credinta lui nu o pate rezolva dar ii este rusine sa spuna concret despre
    ce "tepuse" este vorba..
    "Şi ca să nu mă umflu de mândrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus
    un ţepuş în carne, un sol al lui Satan, ca să mă pălmuiască, şi să mă împiedice să mă îngâmf".
    Acest "TEPUS" este urmarea logica a practicarii credintei lui Pavel, in incercarea de a se apropia in mod sincer de D-zeu,dar fara a-si ucide pe "solul lui Satan" - "cunoasterea constienta a binelui si raului" ce insoteste permanent pe om incepand de la pacatul edenic. Acest sol s-a nascut atunci, imediat dupa pacatul edenic, cand spiritul lui Adam NASCUT DIN D-zeu (DECI FIUL LUI D-zeu) a murit. Conform CUNOSTINTEI lui Eliahu, nu ne putem apropia de D-zeu insotiti de acest "SOL AL LUI SATAN". Atata timp cat nu ne apropiem de D-zeu, acest sol al lui Satan nu ne face nimic. Dar, in momentul apropierii lui de D-zeu...ACESTA NU SUPORTA si are niste manifestari terifiante indreptate impotriva lui D-zeu, cu efecte distrugatoare asupra omului, putand mutila in mod ireversibil constiinta si ratiunea omului, asa cum a fost mutilata
    ratiunea lui Cain, primul om care a incercat sa se apropie de D-zeu, dar insotit de acest SOL al lui SATAN. Acesta ESTE DENUMIT SI "FIUL OMULUI CARE TREBUIE SA MOARA PENTRU CA FIUL LUI D-ZEU (Mesia) mort in Eden din cauza pacatului, SA RENASCA IN OM. Inainte de a se apropia de D-zeu, orice om trebuie sa ucida prin AUTOBLOCAJ MENTAL din constiinta lui pe acest sol al lui Satan, (pe FIUL OMULUI, fiul moral al sarpelui din Eden). Intr-o alta formulare biblica, la intrarea in EDEN (in SPATIUL SPIRITUAL-aproape de D-zeu) a fost plantat (Genesa 3:24) un inger cu o "sabie" care sa impiedice intoarcerea in Eden a omului care a fost alungat din Eden (om care era reprezentat de cunoasterea constienta a binelui si raului, adica de "fiul omului"-spiritul omului (FIUL lui D-zeu) fiind deja mort atunci ( spiritul avand o cunoastere ascunsa-subconstienta)) De fapt aceasta sabie tinteste tocmai aceasta capacitate de cunoastere constienta a omului (ce se identifica cu " fiul omului"). Daca vom incerca sa patrundem la D-zeu insotiti de aceasta capacitate, cu siguranta ca aceasta capacitate nu poate scapa nemutilata intr-o anumita masura (in functie de cat de mult am indraznit (Ieremia 30:21) sa ne apropiem in mod mental de D-zeu). Rezolvarea este ca sa dam la moarte pe fiul omului-mentalul nostru constient in FATA lui D-zeu printr-un AUTO-BLOCAJ MENTAL. Procedand astfel, fortam renasterea spiritului omului (Mesia) in FATA lui D-zeu si de catre D-zeu, spirit care va exercita functia de MARE PREOT intermediar dintre mentalul nostru si D-zeu. La incheierea acestei intalniri, D-zeu va naste un alt mental, o alta ratiune
    constienta pentru om care astfel isi va ridica din nou capul (Psalm 110: 7) coborat din groapa mortii. Aceasta intalnire dintre SPIRITUL noastru si D-zeu poate avea loc si numai pentru cateva fractiuni de secunda, din timpul mersului" (Psalm 110:7) adica chiar in timpul oricarei activitati cotidiene coordonate de ratiunea noastra constienta. Extrem de important este ca pe durata acestei intalniri, noi trebuie sa ne dam la moarte mentalul nostru (pe fiul omului) in FATA lui D-zeu pe care astfel il protejam de la mutilare.
    Incepul crestinismului a debutat tocmai cu aceasta idee mareata (dar ulterior a fost compromisa, denaturata,
    pangarita): "Asa cum a inaltat Moise sarpele in pustie tot asa trebuie inaltat si fiul omului" (Ioan 3:14). Dar, in
    versetul urmator (Ioan3:15) aceasta idee mareata este complet compromisa, denaturata, schilodita, facand o deviere
    tragica de la adevar si o alunecare tragica spre idolatrie, indemnand umanitatea "sa creada" nelimitat in acest fiu al omului echivalentul inchinarii la acest fiu al omului si deci facand din el un dumnezeu pentru oamenii care accepta aceasta inchinare, facand la schimb o promisiune fara nici o acoperire (viata vesnica). Din acest moment, crestinismul rupt din Iudaism face o deviere grosolana spre idolatrie.

    .

    . .

     

    Note mai greu de inteles pentru cei neinitiati.

    Succesul reintoarcerii omului in EDEN, acest spatiu SFANT al INTALNIRII CU D-zeu din CONSTIINTA fiecarui om vine in urma cunoasterii si aplicarii a unui anumit protocol de catre RATIUNEA CONSTIENTA care conduce astazi pe om. Conform acestui protocol, atunci cand se intalneste cu D-zeu, omul trebuie sa decida sa-si anihileze in mod total dimensiunile sale de CUNOASTERE CONSTIENTA-MENTALA in FATA lui D-zeu. Acest fapt se poate realiza prin procedeul de AUTO-BLOCAJ MENTAL si conduce in mod automat (conform princ. Heisenberg) la cresterea dimensiunilor sale de cunoastere spirituala, deci intrarea omului in spatiul spiritual cu o viteza egala cu viteza de anihilare a dimensiunilor sale de cunoastere constienta. Aici, daca si spiritul accepta moartea simultan cu ratiunea constienta, are loc anihilarea in pereche a celor doi, dupa care D-zeu renaste in CAMPUL PREZENTEI SALE dupa MODELUL SAU adica dupa CHIPUL si ASEMANAREA LUI, in mod simultan un noua pereche similara , deci un nou SPIRIT ( deci o noua RATIUNE SUBCONSTIENTA-ASCUNSA) si o noua RATIUNE CONSTIENTA-MENTALA-EXTERIOARA. Dar, DACA IN ACELE MOMENTE OMUL care a ajuns in FATA lui D-zeu datorita unei credinte puternice obtinuta prin suferinta (cand dimensiunile sale spirituale cresc corespunzator ) NU ALEGE SA-SI DEZACTIVEZE capacitatile sale de CUNOASTERE CONSTIENTA IN prezenta LUI D-zeu aceasta capacitate mentala va fi dezactivata in mod fortat, brutal si cu sechele (conform aceluiasi principiu), generand dezechilibre mentale ce pot avea urmari tragice. SPIRITUL are marea responsabilitate si obligatie de a "zdrobi capete pe toata intinderea tarii" (Psalm 110:6) adica de a da la moarte in mod TOTAL ratiunea constienta-ratiunea mentala rezidenta in capul omului (aceasta neputand singura realiza in mod total aceasta performanta). Acest lucru se face prin actiunea SPIRITULUI prin catre isi mareste in mod voit propriile dimensiuni la valori mult mai mari, obligand in acest fel micsorarea si mai mult a dimensiunilor ratiunii constiente. Intreg acest proces relativist "de alergare" in vederea realizarii transcendentei din spatiul intelepciunii nordului (Zaharia 14;4) sau spatiul cunoasterii constiente ( Babilon) in spatiul ortogonal -spiritual (Eden), duce la atingerea pragului unei viteze maxime de transcendenta realizat pe coordonatele de cunoastere (Zaharia 14:5). Viteza posibila de crestere a coordonatelor de cunoastere este cu mult mai mica decat viteza posibila de descrestere a acestor coordonate de cunoastere). Deci anihilarea relativista a cunoasterii constienta pe directia vitezei de "alergare" pe "VALEA MUNTILOR MEI" orientata in mod simbolic de la NORDUL intelept la sud (Zaharia 14:4,5) este cu mult mai eficienta decat cresterea acesteia daca urmarim obtinerea unei viteze maxime necesare transcendentei relativiste pe aceste coordonate de cunoastere constienta. Acest proces energetic relativist de dare la moarte a RATIUNII CONSTIENTE este echivalent cu iesirea din Babilon (Isaia 52:11,12). Chiar D-zeu participa in acest proces relativist de transcendenta in spatiul spiritual, venind in intampinare prin spatiul spiritual ortogonal "taind calea" in momentul in care viteza de anihilare a CUNOASTERII CONSTIENTE a devenit maxima, necesara transcendentei (Isaia 52:11,12).Rezultatul acestei transcendente este renasterea SPIRITULUI-DOMNUL- MESHIAH care va "iesi in intampinare" Ratiunii constiente (Isaia 52:12) ca "o samanta de urmasiratiunii" (Isaia 53;10). Dupa cum se cunoaste din teoria relativitatii restranse, in momentul transcendentei dimensiunea obiectului sau subiectului care alearga se anuleaza in spatiul constient (in Babilon) dar reapar in spatiul ortogonal (Eden).

    Dumnezeul lui Ilie

     

    Ilie milita sa ajunga mai bun decat parintii sai urmand un anumit MODEL de perfectiun. Acest model de perfectiune nu l-a ajutat sa fie mai bun decat parintii sai pe Ilie. Dar, in finalul cautarii lui de pana atunci ce i-au adus multa dezamagire, Ilie a fost primul care a reusit sa cunosca si sa inteleaga noul MODEL de PERFECTIUNE, deci sa-L CUNOASCA si sa-L inteleaga pe D-zeu, intelegand ca pentru a-L CUNOASTE pe D-zeu si a-L intelege trebuie sa-si dea la moarte in FATA lui D-zeu propriul sau suflet adica gandirea constienta si VOINTA (1Regi 19:4), ca o jertfa strict necesara pentru ca SPIRITUL (cunoasterea si VOINTA spirituala) sau sa-si mareasca dimensiunile la marimea avute dinainte de pacatul edenic, si a se putea intoarce astfel "in CARUL DE FOC" la D-zeu. Ajunsi aici, SPIRITUL si RATIUNEA constienta a omului au acum dimensiunile la marimea avuta inainte de pacatul edenic si SPIRITUL omului isi recapata responsabilitatea si atributiile avute inainte de pacatul edenic, mergand sa se alimenteze din "paraul" cu apa VIETII de la D-zeu (Psalm 110:7),
    Sunt lucruri pe care mintea omului nu are voie sa le cunoasca,nu are voie sa le inteleaga, nu are voie sa patrunda pe aceasta cale in intimitatea adanca a lui D-zeu. Recunosc ca am facut o gresala imensa impotriva lui D-zeu. Am incercat sa explic aici imaginea lui D-zeu descoperita de mine prin sacrificarea cunoasterii mele constiente. Ca urmare a acestei greseli imense lucrurile au inceput sa o ia razna in viatra celor mai iubiti de mine.
    D-zeu nu s-a atins atunci de mine ci s-a atins de cei pe care ii iubesc eu cel mai mult ca sa ma avertizeze.Numai dupa ce am reparat aceasta gresala D-zeu a incetat pedeapsa. Nu am inteles o SCURTA perioada motivul si gresala mea si m-am rugat sa inteleg. Am inteles apoi ca nimeni, absolut NIMENI nu are voie sa-l cunoasca pe GLORIOSUL D-zeu decat in mod personal, dupa ce se da in mod personal la moarte in FATA Lui. ALTFEL AR FI O pangarire, O DESACRALIZARE A numelui sfant. Cer iertare MARITULUI SI GLORIOSULUI D-ZEU SI AICI PENTRU EROAREA MEA DE A PANGARI numele LUI D-ZEU IN ACEST FEL. Aceasta posibila gresala grava poate genera dezastre in viata celor ce o FAC. Doresc sa se inteleaga foarte bine aceast mare PERICOL, intelegand ca trebuie facuta o avertizare CLARA pentru posteritate (Ieremia34:31): NIMENI, absolut NIMENI nu are voie sa-l CUNOASCA pe D-zeu decat daca isi aduce propia jertfa pentru a se putea intalni cu D-zeu si a-L cunoaste in ACEST FEL IN MOD personal SI DIRECT de catre SPIRITUL renascut al acelui om, nu prin intermediari. De asemenea NIMENI, absolut NIMENI nu poate dar nici nu are voie nici sa incerce sa faca CUNOSCUT NUMELE lui D-zeu altei persoane (Ieremia 34:31), decat numai sa-l ajute sa inteleaga cum trebuie sa procedeze pentru a cunoaste in mod personal pe D-zeu. Aceasta CUNOASTERE este POSIBILA si PERMISA numai in mod personal de catre SPIRITUL acelei persoane, fara intermediari, prin intermediul propriei jertfe (mentalul acelui om) aduse de catre SPIRITUL celui ce vrea sa CUNOASCA pe D-zeu. Incalcarea acestei reguli constituie o PANGARIRE si o DESACRALIZARE GRAVA a NUMELUI SFANT al lui D-zeu, cu urmari TRAGICE (Ieremia 34:31).

     

    1111111111
    f